Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Retele de Calculatoare

    Încărcat de

    Mihai Dumitrescu
    5 vizualizări798 pagini
    Retele de Calculatoare csie romana editia 4

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Retele de Calculatoare csie romana editia 4

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    5 vizualizări798 pagini

    Retele de Calculatoare

    Încărcat de

    Mihai Dumitrescu
    Retele de Calculatoare csie romana editia 4

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 798
    Retele de calculatoare EDITIA A PATRA Penna Suzanne, Barbara, Marvin stn memoria lui Brarm sia lui Sweetie x Alte titluri de mare succes ale lui Andrew S. Tanenbaum: Sisteme distribuite: principii $i paradigme ‘Aceastd noua carte, seis impreun cu Maarten van Steen, prezinté att princpille, ct gi para- Nivel Intorage 5 a Protocolulnivelului & Nivel 6 ee ae Nl veld Intorage 3/4 F I Protacolul nivelulul 3 1 » Nivel 2 & Imerfaya 2 Protocolul nivelului 2 |. | Nivel?) i Protocolulnivelulul 1 wife | Fig -13, Nivelui protocoale ginterfefe in realitate, nici un fel de date nu sunt transferate direct de pe nivelul nal unei masini pe nivelul ‘mal altei masini, Fiecare nivel transfera datele gi informapite de control nivelului imediat inferior, pnd cénd se ajunge la nivelul cel mai de jos. Sub nivelul J se afla mediul fie prin care se produce comunicarea efectiva. In fig. 1-13,joormunicarea virtuald este reprezentaté prin lini punctate, iar oo- ‘municarea firicii prin linii continue. {ntre doud niveluri adiacente exist o interfaga. Interfata defi- neste ce opetati si Servicii primitive ofera nivelul de jos cite nivelul de sus. Cand proiectanfii de retea decid cite niveluri si includ intr-o refea si ve are de ficut fiecare din ele, unui din consideren- tele cele mai importante se referi la definirea de interfee clare intre niveluri. Aceasta presupune ca, la randul siu, fiecare nivel si execute 0 colectie specifici de funetiiclar definite. Pe Hingi minimizarea volumului de informati care trebnie transferate intre nivelur,inter- fefele clare permit totodata 0 mai simpla inlocuire a implementarii unui nivel cu o implementare complet diferta (de exemplu, toate liniletelefonice se fnlocuiese prin canale de satelit). Asa ceva este posibil, pentru c& tot ceea ce i se cere noii implementiti este si furnizeze nivelului superior ‘exact setul de servicii pe care il oferca vechea implementare. De altel, este un fapt obignuit ca doua _gazde sa foloseasc’ implementa diferte, (O muljime Ge nivelur i protocoale este nuit arhitectura de rete, Specificatia unei arhitecturi tuebuie si conyina destule informatii pentru a permite unui proiectant sa serie programele sau si construiasca echipamentele necesare fiecirui nivel, astfe!incit nivelurile si indeplineaseé corect protocoalele corespunzitoare. Nici detail de implementare si nici specificaileinterfeeloz nu fae parte din arhitectur’, deoarece agestea sunt ascunse in interiorul masinlor si nu sunt vzibile din ‘afara. Nu este necesar nici macar ga interfetele de pe masinile dintr-o retea si fie aceleasi - cu condi- 6 INTRODUCERE. CAPA {ia, ins, ca fiecare masina si poatd utiliza corect toate protocoalele. O lista de protocoale utiizate e etre un anumit sistem, cite un protocol pentru fiecare nivel, se mumeste stivt de protacoale. Ashitecturile de rejes, stivele de protocoale gi protocoalele propriu-zise constituie principalele sub- iecte ale acestei cat. © analogie poate ajuta Ia explicarea ideii de comunicare multinivel. Imaginat-va doi filosofi (procesele egale de Ia nivelul 3), unul din ei vorbind limbile urdu si englezi, iar celalalt vorbind chi- neza si franceza. Deoarece filovofii nu cunosc 0 limba comuna, fiecare din ei angajeazi cite un translator (procesele egale de la nivelul 2), iar fiecare translator contacteazi la rindul séu o secretarda (procesele egale de Ia nivelul 1). Filosoful 1 doreste sai comunice partenerului afeetiunca sa pentru onctolagus cumiculus. Pentru aceasta, el trimite un mesaj (in engleza) prin interfata 2/3 citre transla- torul sau, ciruia ti spune urmitoarele cuvinte: I like rabbits” (ceea ce este ilustrat in fig, 1-14), ‘Translatori sau injeles asupra unei limbi neutre, olandeza, aga ci mesajul este convertt in , Lk vind ‘onijnen leuk.” Alegerea limb reprezinté protocotul nivelulu 2 si este la latitudinea proceselor pe- Teche de pe acest nivel Adresa A Advesa 8 a Tike] Taine rabbis sa) Bienes | veins 3 “ 3 Informatii pentru i: a L:Ouch] +— vandatould019—rarstor —L-= gba [Lz Duta] Tend dita ik vind once onnen 2 Jleuk leuk 2] [ — ! Ld SP ges [eax] 4— store ela |: Duten] distant Secretara —|— 1 ik vind 1 konoon louk Fig. 1-14. Arhitectura filosof-translator-secretara. *Propositiainseamna “Imi plac iepuri.” (n.t) SEC.13 PROGRAMELE DE RETEA n Nivel Protocolulnivelulul S = Protocolulnivelului & Protocolul nivelului 3 Pratacolul pivelului 2 Masing destinayia Masina sured Fig 1-15. Exemplu de flu de informatii pentru suportel comunicari virtuale la nivel, Jn continuare, translatorul intvaneazi mesajul secretarei, care il trimite, de exemplu, prin fax (protocolul nivelului 1). Cand mesajul este primit el este tradus in france si trimis prin interfaqa 2/3 cite flosaful 2. Observati cf, atita timp cat interfetele mu se modifica, fiecare protocol este complet independent de celelalte, Daca dorese, translator pot schimba olandeza eu alt limbs, si spunem finlandeza, cu condita ca amdndoi sa se inteleagi asupra acest Iucru sica nici unul din ei i nu isi modifce interfata cu nivelul 1 sats cu nivetul 3. In mod similar, secretarele pot inlocui faxul cu posta electronica sau cu telefohul ard a deranja (sau macar a informa) celelalte niveluri. Fiecare proces poate adiuga anumite iniformatii suplimentare destinate numai procesului sau pereche. Aceste informatii nu sunt transmise in sus, catre nivelul superior. Si consideram acum un exemplu mai tehnic: cum se realizeaz comunicarea ka ultimul nivel din refeaua cu cine’ niveluri din fg. 1-15. O aplicatc care se execu in nivelul § produce un mesaj M gi fumizeazi nivelului 4 pentru al transmit, Nivelul 4 insereaza un antet in fafa mesajului, pentru a identifica respectivul mesa si paseazd rezultatul nivetului 3. Antetul inchude informatii de control, de exempht numere de ordine care ajut nivelul 4 de pe masina de destinate sa livreze mesajele in or- inca corecta in cazul in cate nivelurile infetioare nu pistreazi aceast’ ordine. Pe unele niveluri, antetele congin de asemenea cdmpuri de control pentru marime, timp s alte informati fn numeroase refele nu exist nici o limita cu psivre la marimea mesajelor transmise in protoco- Jul nivelului 4, dar exista aproape intotdeauna o limita impusi de protocolul nivelului 3. In consecin- (i, nivelul 3 trebuie sa spargi' mesajele primite in unititi mai mici, pachete, atasind fiecérui pachet tun ante specific nvelului 3. fn acest exemplu, M este descompus in dowa pati Msi Ms ‘Nivelul 3 decide ce linie de transmisie 84 utilizeze si trimite pachetele nivelului 2. Nivelul 2 adau- ‘nu numai cite un antet pentralfiecare bucat, cis 0 incheiere, dupa care furnizeaza unitatea te- Zzultanti nivelului pentru a o transmit fie. In masina receptoare mesajl este trimis in sus, din 8 INTRODUCERE CAP. nivel in nivel, pe parcurs find eliminate suocesiv toate antetele. Nici un antet corespunzitorniveluri- Jor de sub n nu este transmis in sus niveluluin. Ceca ce este important de infeles in fig. 1-15 este relatia dintre comunicatiavirtualA si cea efect ‘si diferenia intre protocoale si interfete, De exemplu, procesele egale de la nivelul 4 isi imaginea- 24 conceptual comunicarca ca realizindu-se pe ,orizontala”, utlizand protocolul nivelului 4. Desi fiecare din ele are, probabil, o proceduri de genul TrimitelnCealaliPane si 0 alta PrimesieDinCea- ladParte, aceste proceduri nu comunic’ de fapt eu cealalti parte, i cu nivelurile inferioare prin in- terfaja 3/4 Abstractizarea proceselor pereche este cruciala pentru proiectarea intregi retele. Cu ajutorul ei, aceast sarcina practic imposibila poate fi desoompusi in probleme de proiectate mai mici, rezolva. bile, sianuume proiectarea nivelurilor individuale. Desi Sectiunea 1-3 este intitulaté ,Programele de rejea”, merit si subliniem cd nivelurile infe- rioare dintr-o ierathie de protocoale sunt implementate frecvent in hardware sau tn firmware, Nu tmai putin adevarat ci aici intervin algoritai complecs, chiar daci ei sunt inglobati (partial sau in totaltate) in hardware. 13.2 Probleme de proiectare a nivelurilor O parte din problemele cheie care apar la proiectarea refelelor de calculatoare sunt prezente in ‘mai multe niveluri. Vom mentiona pe scurt unele probleme mai importante Fiecare nivel are nevoie de un mecanisin pentru a identifica emitétorii si receptori. Dat find ch © rejea cuprinde in mod normal numeroase calculatoare, iar o parte dintre acestea detin mai multe procese, este necesard o modalitate prin care un proces de pe o anumité masina sa specifice cu cine oreste sti comunice. Ca o eonsecinf a destinaillor multiple, pentru a specifica una dintre cle, este recesara o forma de adresare. Unalt set de decizii de proiectare s¢ refer la regulile pentru transferul de date. in unele sisteme —% 6. UCLA RAND BBN HARVARD BURROUGHS © ‘Ura NCAR Gwe _UNCOLN cage unos FADES ry Fig. 1-27. (a) Dec.. 1969. (b) Tule 1970. () Marti 1971. (d) Aprile 1972, (e) Sept. 1972 Acest experiment a demonstrat totodatl cd protocoalele ARPANET existente nu erau potrvite Pentru a rula pe mai multe rele. Observafia a condus la noi cerceteiasupra protocoalelor,culmi- ‘ind cu inventia modelului si protocoalelor TCP.AP (Cerf si Kahn, 1974), TCPIIP a fast proicerat special pentru a trata comunicarea prin inter-refele, un lucru care devenea din ce in ce mai impor- ‘ant, pe mésurd ce tot mai multe rejele crau legate la ARPANET. Pentru a incuraja adoptarea acestor noi protocoale, ARPA. a senunat cateva contracte cv BBN si u University of California din Berkeley pentru a integra protocoalele in Berkeley UNIX. Cereetato- Tide la Berkeley au dezvoltat interfafa de programare a refelei (oclurile) si au scris mumeroase aplicati,uiitare si programe de administrare care si simplifice inteteonectarea Momentul era ideal, Multe universtifi tocmal achiztionaseri un al doilea sau al treilea caleula- for VAX $i un LAN care si Je conecteze, dar nu iveau ni un fel de programe de interconectare ind aparut 42BSD, eu TCPIP, socuri si mute vilitare de refea, pachetul completa fost adoptat imediat. Mai mult chiar, folosind TCPP, LAN-urile se puteau lega simplu le ARPANET si multe LAN-uri au ficut acest cru {n unii ‘80 au fost conectate la ARPANET multe alte refele, in special LAN-uri, Pe masura ce crestca dimensiunea refeei, gisirea gazdelor devenea tot mai costsitoare; de aceea, a fost creat DNS (Domain Name System, rom Sistemul Numelor de Domenii), care organiza masinile in do- ‘menii si punea in coresponden{z: numete gazdelor cu adrese IP. De atunci incoace, DNS a ajuns si SEC.15 EXEMPLE DE RETELE ” fie un sistem de baze de date distribuit, generalizat,folosit pentru a memora diverse informat ritoare la procedurile de atribuire a numelor. Vor studia detaliat acest sistem in cap. 7. NSFNET La sfixsitul anilor 1970, NSF (U.S. National Science Foundation, rom: Fundatia National de $ti- infé din SUA) a remarcat impactul imens pe care ARPANET-ul il avea asupra cercetiri universitare, re{eaua permitand savantilor din tata {ara si partajeze date gi si colaboreze la proiecte de cercetare Dar, pentru a se conecta la ARPANET, 0 universitate trebuia si aiba un contract de cercetare cu DoD, iar multe universitati nu aveau. Raspunsul NSF 2 fost proiectarea unui succesor al ARPANET. care Si fie deschis tutucor grupurilor de cercetare din universititi, Pentru a avea oeva concrete la care sa porncasca, NSF a decis si construiasca o refea tip coloand vertebral (backbone) pentru a conecta cele 6 centre de supercalculatoare pe care le definea in San Diego, Boulder, Champaign, Pittsburgh, Ithaca, Princeton, Fiecfrui calculator i s-a dat un frate mai mic, care era de fapt un micro calculator LSI-11 denumit fuzzbal). Aceste fuzzball-uri etau conectate cu lini inchiriate de S6 Kbps §. formau 0 subrefea , care folosea fceeasi tehnologie ca si ARPANET. Tehnologia programelor era ‘nsi diferti: fuzzbal-urle au fost proiectate pentru a conversa direct folosind TCP/IP, ceea ce a con- dus a crearea primei retele pe are larga bazata pe TCP/IP (TCP/IP WAN). [NSF a finantat, de asemenea, un numdr de (aproximativ 20, pin la urmi) refele regionale care se conectau la coloana vertebral, permitind utilizatorilor din mii de universitati, lboratoare de cercetare, biblioteci si muzee sa acceseze oricare dintre supercalculatoare si si comunice intre ei Rejeaua complet, care includea coloana vertebral si refelele regionale, a fost mumiti NSFNET. Aceasta a fost conectati la ARPANET printro Jegéturd intre un TMP si un fuzzball din laboratorul de la Camegie- Mellon, Prima coloani vertebral NSFNET este ilustrat in fig. 1-28 Sache ae © Contru NSF do supercalcuistosre © Rejea NSF de nivel medi eo amoele Fig. 1-28, Coloana vertebral NSFNET in 1988, NSENET-ul a reprezentat un sueces foarte rapid sa fost suprasolicitat din clipa in care a inceput 4 functioneze, NSF @ inceput imediat s& planifice succesorul NSFNET-ului sia semnat un contract cu consortiul MERIT cu sediul in Michigan. Pentru realizarea coloanei vertebrale numtirul 2, au fost inchiriate de la MCI (care a fuzionat inte timp cu WorldCom) canale eu fibre optice de 448 Kbps. Ca nutere s-au folosit IBM PC-RT. $i accasta tetea a devenit curdnd supraincarcati, drept care, in 1990, a doua coloand vertebrald a fost adusa la viteza de 1.5 Mbps. 0 INTRODUCERE CAP. Dar cresterea a continua, iar NSF a realizatc& guvernul nu poate finan interconectile la ne- sfiryit. in plus, o serie de organizatii comerciale erau interesate si se conecteze, dar statuul NSF le imerzcea st se lege la refee finantate de NSF. in consecint3, NSF a tneurajat MERIT, MCI si IBM ‘i formeze 0 coxporatie nonprofit, ANS (Advanced Networks and Services, rom: relele si servic avansate), tn pas pe drumul spre comercalizare. In 1990, ANS a preluat NSFNET gia inlocuit Jegiturile de 1.5 Mbps eu legituri de 4S Mops, formand ANSNET. Aceasta refea a funciona timp 5 ani gi apoi a fost cumpiati de America Online. Dar pn alunci, diverse compani ofereau deja servi IP comerciales era cla cd guvemmultrebuia si se retragt din afacerea cu retele. Ca sa ugureze tranzitia ica st fie kigur cf orice refca regionala putea comunica cu otioe all re- {ea regionali, NSF a semmat contracté cu patru operator de retele diferiti in vederea stabil unui [NAP (Network Access Point, rom: punct de acces la relea). Acesti operatori erau PacBell (San Francisco), Ameritech (Chicago), MFS (Weshington, D.C), si Sprint (New York City, unde - din ‘atiuni legate de NAP - Pennsauken, N.J, se considera New York City). Fiecare operator de relea care dorea st ofere servici de infrestructurd pentru retelle regionale NSF trebuia sa se leg Ia ton teNAP.urile, De aceea, pentru a ajunge de la NAP-ul su la NAP. destinafiei, un pachet tis din orice re- {ea regionala putea optaintre mai multe companii care oferasexviei de transmisie pe coloana verte- brala. fn consecinti, pentru a fi alese de rejelele regional, companiile de comunicatii au fost forfate Si inte in competitie pe baza servcilor si preturilor peaeticate- bineinfles, aceasta era ideea. Ca reaulta, conceptul unei singure refele de tip coloana vertebral a fost inlocuit de o inrastrvctura competitvl condus de criteri comercial. Multora le place sf eritice Guvermul Federal pentru ci ru este destul de inovator, dat in zona reelelor, DoD si NSF au fost cele care au creat infrastructure care a stat la bazele formari Intemet-uli si apoi a cedat-o industriel pentru operare si exploatare, {ntimpal anilor 1990, multe alte tri si regiuni construiese si ele rejele nationale. de multe or modelate chiar dupa ARPANET si NSFNET. Acestea includ EuropaNET i EBONE in Furopa, care au porit cu lini de 2 Mbps si apoi au avansat pn la lini de 34 Mbps. fn cele din urma, si in. frastructura de rejea din Europa a fost cedalaindustiei spre operare si expleatare, Folosirea Internet-ului Numirul retelelor , masinilor gi utlizatorilor conectati la ARPANET a crescut rapid dupii ce TCPAP a devenit, la 1 ian. 1983, unicul protocol oficial. Céind au fost conectate NSENET si ARPANET, cresterea a devenit exponential, S-au aliturat multe rofele regionale si sau realizat legituri cu retele din Canada, Europa si Pacific. Candva, pe la mijlocu! anilor 1950, lumea a inceput si vad colectia de retele ca find un inter- net, iar apoi ca fiind Internet-ul; nu a existat ins nici un toast oficial cu politicieni desfciind sticle de sampanie. Substanja care fine legat Internet-ul este modelul de referint& TCP/IP si stiva de protocoale TCPAP. TCPAP face posibile servicile universale, putand fi comparatd cu adoptarea litimi stan- dard pentru caile ferate in secotul 19 sau cu adoptarea protocoalelor comune de semnalizare de tte toate companiile telefonice. Ce inseamni de fapt s3 fi pe Internet? Definitia noasted este ci o masini este pe Internet daca foloseste stiva de protocoale TCP/IP, ate o adresa IP si are posibiltatea de a trimite pachete IP etre toate celelalte masini de pe Intemnet, Simpla posibiltate de a trite gi primi posta electronics: nu este suficient, deoarece posta electronic este redirectata catre multe refele din afara Imternet-ul (Oricum, subiectul este curva umbrit de faptul cd milioane de ealculatoare personale pot si apeleze 2 INTRODUCERE, CAPA Arhitectura Internet jn aceasti seyiune vom incerca si aruncam o seurta privire de ansamblu asupra tnternet-ului de astazi, Din cauza multor fuziuni intre companiile de telefoane si companiile ISP, spele au deve- nit tulburi, gi este de cele mai multe|ori dificil de pfecizat care sunt atibutile fiecaruia, cine ce anume are de ficut. in consecinté aceasta descriere va fi simplificatd in raport eu realitatea efectiv Imaginea de ansamblu este prezentati in fig. 1-29. In continuare, von analiza aceasta figura bucata cu bucat ISP rego! rola Cogn vee 1-29. Privize de ansamblu asupra Internet-ului Un bua punct de pornire este sistermul propri al clientului Sa presupunem ci acest client sun’ Ja ISP sit printr-o linie celefonicd, asa cum se vede in fg. 1-29. Modemnul este o placa din PC-ul lientului care converteste senmalele digitale pe care le produce calculatorul in semnale analogice care pot circula fri probleme prin sistemul telefonic, Aceste semunale sunt transferate la punctul de livrare (POP) al ISP-ului, unde sunt preluate din sistemul telefonic i injectate in reteaua regionala a ISP. De aici inainte, sistermul este in intregime digital sifoloseste comutazea de puchete. Daca ISP-ul «ste acelasi cu furizorul local de telefonie, punctul de livre va fi Jocalizat, probabil chiar in off de comutare al serviciului telefonic, punctul in care se termin’ ful de telefon al utilizatorului. Chiar daca ISP-ul nu este acelagi cu furnizorul local de telefonie, punctul de livrate poate fi doar la distant de cateva ofici de comutare, Refeaua regional a ISP este formata prin interconectarea ruterelor din diverse orage pe care le deserveste compania. Daca pachetul este destinat unei garde deservite direct de citre rejeaua ISP, pachetul va fi livat direct gazdei. Aitfel, el este livrat in continuare opetatorului care furnizeazi ‘ompaniei ISP servicii de comunicare prin coloana vertebrala (backbone) a retele, SBCAS EXEMPLE DE RETELE 1 ‘un furnizor de servieii Internet folosind un modem, si primeased o advesa IP temporara si apoi sa trimité pachete IP spre alte gazde. Are sens si privim asemenea masini ca fiind pe Intemet numa atita timp cit ele sunt conectate la ruterul furnizorului de servic, Traditional (insemandnd din 1970 pind in jurul lui 1990), Intemnet-ul si predecesorii sii au avut patru aplicaii principale, dupa cum umeazi 1. Pogta electronica. Facilitate de a compune, trimite si primi pasta electronica a existat din primele zile ale ARPANET-ului si este extrem de popalara. Multi oameni primese zeci de _mesaje pe 2i si considera posta electronica principal! for mijloc de a interactiona cu lumea cexterioari, depisind de departe telefonul si posta obisnuita. Programele de posta clectroni- ‘ca sunt astizi disponibile practic pe orice tip de calculator. 2. Stiri. Grupurile de stiri sunt forumuti specializate in care utilizaorii ex un amunit interes comun pot si faci schimb de mesaje. Exist mii de grupuri de stiri, pe subiecte tehnice sau rnon-tchnice incluzdnd calculatoarele, sina, divertismentul si politica. Fiecare grup de sti are eticheta, stiul si obiceiurile sale propri si nenorociile se vor abate asupra celor care le incall 3. Conectare la distanta. Folosind programe ca telnet, rlogin sau ssh, utlizatoriaflai oriunde pe Internet pot ise conecteze la orice maging pe care au un cont. 4, Transfer de fiiere, Copierca fisierelor de pe o masini din Internet pe alta este posibi uti- lizdnd programul FTP. in acest fel sunt disponibile extrem de multe articole, baze de date si alte informati andi la inceputul anilor 1990 Internet-ul a fost foarte populat cu cercetitori din domeniul « demic, guvernamental si industrial. O aplicatie now, WWW (World Wide Web), a schimbat total situatia sia adus in rejea milioane de noi utilizatori care nu fac parte din mediul academic. Aceasti aplicaic,inventata Ge fizicianul Tim Berners Lee de la CERN, nu a modifcat nici una din facilitate existente, in schimb le-a cut mai ugor de folosit. Impreuna cu programul de navigate Mosaic, scris Ja Central National pentru Aplieatile Supercalculatoarelor, WWW-ul a facut posiil ca un sit si pun la dispozitie un numar de pagini de informatii continand text, poze, sunet si chiar video, in fie- care pagini existind legituri eatre alte pagini. Printr-un clic pe o legituri, utilizatorul este imediat transportat la pagina indicata de legaituri. De exemplu, multe firme su o pagini principalé cu intrdri care trimit la alte pagini pentru informafii supra procuselor, liste de prefuri, reduceri, suport tehnic, comunicare cu angajati,informagii despre actionari si multe altel fitr-un timp foarte scurt au apirut numeroase alt tipuri de pagini: hiti, tabele cu cotati la bur si, cataloage de bibliotecd, programe radio inregistrate si chiar o pagina care oferd legaturt spre tex- tele complete ale multor clrji cirora Je-at expirat drepturile de autor (Mark Twain, Charles Dickens, etc. De asemenea, multi oameni au pagini personale (home pages). Mare parte din cresterea Internetului in timpul anilor 1990 a fost alimentat de companii denu- mite ISP (Internet Service Providers, rom: Furnizori de Servicii Internet). Acestea sunt companii care ofr utilizatorilor indivicuali posibilitatea de a apela, de acasa, una dintre masinile furnizorului side ase conecta la Internet, objindnd in consecinta acces la posta electronica, WWW gi alte servic similare. La sférgiul anilor 1990, neeste companii au inzegistrat zeci de milioane de noi utiizator in fiecare an, mosificin astfel complet caracterul reelei, care Sa transformat dint-0 refea academic si militard tntr-o utilitate publicd, precum sistemul de telefonie. Numirul actual al utilizatorilor In- temet nu este cunoscut, dar este Cu siguranta de ordinul sutelor de milioanc la nivel mondial si pro- bbabil cd va ajunge la un miliard in curand, SECIS EXEMPLE DE RETELE 3 In partea superioara a acestei ierarhii sunt operatorii principali de la nivelul de coloand vertebra- 1 a refelei, companii precum ATT sau Sprint. Acestia opereazi coloane vertebrale mati, interna fionale, cu mii de rutere conectate prin fibra optica cu banda larga de transfer. Corporati mati i firmele care fer servicii cle gizduire (hosting), ulizeaza ferme de Servere (masini care pot sexvi si de pagini Web pe secunda) sunt conectate adeseori direct la nivelul coloanei vertebrale, Opera~ tori incurajeaz aceasta conectare directa prin inchiricrea de spatii in ceea ce se numeste hotelul companief de transport” (carrier hotel), si reprezint do cole mai multe ori sertare (racks) pentru echipamente aflate in acceasi camera cu ruterul, pentru a permite conexiuni scurte si rapide intre fermele de servere si coloana vertebral a rejelei. Daca un pachet trimis in coloana vertebralé este destinat unui ISP sau unei companii deservite de aceeasi coloand, el este transmis celui mai apropiat ruter. Oricum exist multe astel de coloane vertebrale in intreaga lume, astel inet un pachet poate si treacd intro coloanti concurenté. Pentru ‘ permite pachetelor si treacii dintr-o coloan’ in ata, toate aceste coloane principale sunt conectate iin NAP-utile (Network Access Point, rom: Punct de acces in rejea) diseutate mai devreme. fn prin- ‘piu, un NAP este o camera pling cu rutere, cel putin umal pentr fiecare coloand vertebral conce tata. O refea locala camerei conesteaza toate aceste rutee, astfel inet pachetele sé poatd i retran- smise din orice coloana in orice alt coloana. In afara de interconectarea in NAP-uti, coloanele ver- tebrale de dimensiuni mari au numeroase conexiuni directe intre ruterele Jor, tehnic& denumita co- nectare privata (private peering), Unul dintre multiplele paradoxuri ale Internet-ului este acela ci ISP-urile care sunt la nivel public in campetite pentru clienfi, coopercazi de cele mai multe ori pen- tra realiza astfel de conectiri private (private peering) (Metz, 2001). Astfel se incheie acest scurt tur de orizont asupra Internet-lui, Vom avea multe de spus despre componentele individuate si proigctarea lor, despre algoritmi si despre protocoale in capitolele ur- ‘itoare, Merita de asemenea mentionst in trecere ca anumite compan si-au interconectat toate ‘efeele interne existent, folosind de multe ori aveleasitelinologit ca si Internet-ul. Aceste intranet. urisunt accesible de cele mai multe ori mumai din interior compeniei dar altfel functioneazi la fel ca Internet-ul 1.55 _ Refele orientate pe conexiune ‘inca de la inceputurile domeniului refelelor, exist un rézboi intre cei care sustin subretelele far comectare (dle exemplu datagramele) si cei care susfin subrejelele orientate pe conexiune, Susfinito- ri subrefelelor fara conexiune provin din comunitatea ARPANET/Internet. Amintitisvi cd dorinta inigald 2 DoD fn tinanjatea gi construirea ARPANET a fost si alba o retea care sa continue sa func- tioneze chiar si dupa ce mai multe lovituri nucleare indreptate direct impotriva ei au distrus nume- roase rutere sini de transinisie, De acees, toleranga la defeete se afla pe primele pozii ale lstei de priorititis axarea clienilor nu exista pe acea list. Aveasta abordare a condus la o proiectare fata cconexiune in care fiecare pachet era rutat independent de orice alt pachet. Ca consecing, daca ‘anumite rutere se Gefectesza in timpul unei sesiuni, nu apare nici o problema atéta timp cat sistennul se poate reconfigura singur, dinamic, astfelincat pachetele urmatoare sa gaseasci o ruti citre dest nafie, chiar ac ea este diferita de cea utlizata pan la momentul respect Tabara celor care sustin re{clele orientate conexiune provine din lumea comunicaiilor pe lini te- lefonice. fa sistemul telefonic, un itlizator trebuie sa formeze numarul pe care doreste sil apeleze si.Si astepte formarea unei concn’ inainte de a vorbi sau de a transmite date. Aceasta faz de co- nectare stabileste 0 ruta prin sistemul telefonic, rut care va fi mentinuta pina cand apelul este i 34 INTRODUCERE, CAP. cheiat. Toate cuvintele sau pachetele de date urmeazii aceeasi rut. Dacio line saw un comutator de pe respectiva cale se defecteazi, apelul este incheiat fortat. Accasta proprictate era exact cea care ‘nu convenea deloc Departamentului de Aparare. De ce sunt companiile organizate astel? Din dou mative: 1. Calitatea servieiilor 2. Facturarea’ Prin setarea unei conexiuni fn avahs, subrefeaua poate rezerva resurse precum zone tampon de ‘memorie sau capacitatea de procesare a procesorului din ruter. Daca se face 0 incercare de a initia tun apel si nu se gisese suficiente resurse disponibile, apelul este zejectat si apelantul primeste un fel de semnal de ,ocupat”. in acest fel, de indata ce conexiunea a fost stabilitf, conexiunea va objine serviii bune din punct de vedere calitativ. Int-o re(ea rd conexiune, daci prea multe pachete ajung la acelayi ruter fn acelasi moment, ruterul va fi sufocat si, probabil, va pierde din pachete. Eventual, utlizatorul va observa ge va retrimite, dar ealitatea servcilor va fi proasti si deloc potri- viti pentru comunicafii audio sau vidéo, cu exceptia cazurilor in care reteaua este doar foarte putin ‘nearcatd. Nu mai este nevoie si precizaim c& pentru companii calitatea de transmitere a semnatului audio este un parametru extrem de important, si de aceea prefer retelele orientate pe conexiune, Cel de-al doilea motiv pentru care companiile de telefonie prefera servicile orientate pe conexi- ‘une este acela ei sunt obignuite sé taxeze utilizatorul in functie de timpul de conexiune. Atunci cfind se face un apel la distant (chiar gi local, dar in afiara Americii de Nord) taxarea se face la minut. La aparija rejelelor, aceste companii au fost automat atrase in acest sistem, in care taxarea la minut era usor de ficut, Daca trebuie stabilité o conexiune inainte de transmisia propriu-zisi a datelor, ceastl de taxare este pornit, Daca nu exist cinexiune, mu pofi fi taxat pentra ea. Culmea, menjinerea sistemului de taxare este foarte scumpa. Dacii 0 companie de telefonie ar {rebui si adopte o schemé de plata cu rate lumare fie, fara {ine cont de numsiral de apeluri si fra a fine evidenta facturarilor pe convorbire, cu siguranta s-ar cconomisi sume mati de bani, in ciuda cresteril insemnate a numirului de apeluri care va rezulta, Factorii politci, de reglementare si de alt naturi sunt inst impotriva. Destul de interesant este ci o astfel de pol tionala in alte sectoare. De exemplu, cablul TV este facturat cu o rat lunaré fia, indiferent de cat de mult te Lili la televizor. Ar fi putut sf fie proiectat si avand la baza un principin plati-pentra-uilizare (pay- per-view), dar nu sa ficut asa in parte si din cauza cheltuiellor impuse de o ascmenea strategic de facrurare (data find calitatea slaba a majorititii televiziunilor, trebuie luat in considerare chiar $1 factorul ,jend”). Un alt exerplu sunt parcurle tematice care incaseazit o taxi de intrare zilnic, spre deosebire de earavane, care taxeaza pliinbarea, Acestea find spuse, nu va fi o surprizi cd toate retelele proiectate de industria de telefonie au vut subrefele orientate pe conexiume, Ceea ce este probabil surprinziitor este cf si Internet-ul devi- a2i in aceasta directic, pentru a oferio calitate mai bund pentru servicile audio gi video. Vom reveni Ja acest subiect in cap. 5. Dar, i examinam in continuate citeva re{ele orientate pe conexiune, X.25 yi Frame Relay (releu de cadre) Primul exemplu de rejea orientata conexiune este X.25, care a fost prima refea publica de date, A fost dat in folosin’ in anii 1970, trun moment in care servcile telefonice erau un monopel peste tot, si compania de telefonie din fiecare tari se astepta si existe gio refea cle date unica in fara ~allor, Pentru a folosi X.25, un calculator a stabilit mai intdi o conexiune cu calcutatorul aflat la dis- tant, adici a facut un apel telefonic. Pentru aceast conexiune s-a alocat un numar de conexiune SEC.15 EXEMPLE DERETELE 55 {olosit apo’ tn transferul pachetelor de date (deoarece pot fi deschise mai multe conexiuni in acelasi timp), Pachetele de date eran foarte simple, fiind formate dintr-un antet de 3 .. 128 de octeti de da- te. In antet se regasea un numar de conexiune de 12 bi, un numir de secventé al pachetului, un ‘numir de confirmare pozitiva (ACK) si eativa biti oarecare. Refelele X.25 au funetionat aproape un. deceniu cu un oarecare succes. {in anii 1980, rejelele X.25 au fost inlocuite pe scard JargA cu un now tip de rejea, denumit Frame Relay (Releu de Cadre), tn eaeng, este vorba de 0 rejea orlentatl pe conesiune, fir8 control al ero silo ¢ fra control al fuxului de date, Deoarece era orientata pe conexiune, pachetele erau furniza- te in ordine (dc erau furnizate). Aceste caracterstici ~ distribuire de pachete in ordine, lipsa de control al erorilor,lipsa de contro al flusului au ficut ca Frame Relay si se asemene cu 0 rejea loca 1 de dimensiuni mari. Aplicatia cea mai importanta a fost interconectarea refelelor locale aflate in diverse birouri ale companiilor, Desi Frame Relay a avut parte de un succes modest, este folost si astizi in anumite compa ATM (Asynchronous Transfer Mode) ined o rejeaorienatS pe conexiune ~ una mult mai importants de aceasth dati — este ATM (ATM Asynchronous Transfer Mode, rom: Mod de‘Transfer Asincron). Acest nume, oarecum ciudat, este justificat prin aceea c, in timp ceinrefelee telefonice majoritateatransmisilor sunt sincrone (strns Jegate de un semmal de ceas), in refelele ATM transmis [ATM a fost proicctat Ia incepatul anilor 1990 si lansat la mijlocul acestei perioade incredibile (Ginsburg, 1996; Goralski, 1995: Ibe, 1997; Kim et al, 1994 at Stallings, 2000), ATM urma sé 1e- zolve toate problemele Ge refele si telecomunicafi ale lumi televiziune prin cablu, telex, telégraf, porumbei mesager, cuit de conserve conectate prin sfori, semnale cu fum, si orice altceva intr-un singur sistem integrat care s& poati face totul pentru teat Jumea, Nu s-a intimplat. in mare parte, problemele erau similare cu acelea care au fost descrise mai devreme in ceea ce privesté OSI, adicé:ratarea momentulu, tehnologii slabe, implementari ineficiente, politict proaste. Dupii ce tocmai invinsesera companille telefonice in rund T, mul rmembr din comunitatca Internet an vizut ATM-ul pe pozitia Internet-ului in hupta cu companile ‘inte telefonic-ISP: Urmitorul. Dar nu a fost af, si de aceasta dat char gi cei mai fanatic susfi- nitori ai datagramelor au trebuit si recunoasc faptul ei Internet-ul lisa mult de dorit in privinga tt serviilor. Pentru a scurtn povestea, ATM a inregisrat un succes mult mai mare decat OSI sieste acum utilizat pe scar larg in cadrulsistemelor de telefon, adeseori vehiculnd chiar pa- chete IP. Deoarece ATM est utiliza la ora actuala de majoritatea companillor numai pentru ope- rafile de rutae si transport inter, in cele mai multe cazuri utilizatorii nu sunt constienti de exis tenfa lu, chiar daca el este operational. cuite virtuale ATM Deoarece refelele ATM sunt orientate pe conexiune, transmisia datelor neces mai inti chet pent inifializarca conexiuni. Pe masura ce pachetul de initilizare eitcula prin subrejea, toate ruterele de pe drumul pe care il parcurge ii creeaz cite o nreyistrare fn tabele Je de dirijare in care inregstreaza exstemta conexiunii si rezerva resurscle necesare pentru ea. Conc- xiunile sunt de cele mai multe orj denumite cireuite virtuale, in analogie cu citcuitele fizice utilizate in sstemele de telefonic. Majoritatea reelelor ATM suport si circuite virtuale permanente, care sunt conexiuni permanente inire dow’ gazde aflate la dstan(a. Acestea sunt similaze ow linileinchi- riate din lumea telefoniei, Fiecaré conexiune, fie ea temporara sau pecmanenta, are un identificator de conexiune unic, Un cireuit vistual este prezentat in fig. 1-30. 56 INTRODUCERE, CAP.1 Ruter Subrelea Gazi’ tranemitatoare Gazda receptoare es 7 Proves transmitator Circuit vitual Proves receptor Fig, 1-30. Un circuit virtual ndata ce o conexiune a fost stabilit, oricare dintre parti poate si inceapi si transmit da- te, Idea de havi in cazul reeletor ATM este si se transmit tcate informarile in pachete mii, de dimensiune fst, denumite celule (cells). Celulele au 53 de octet, din care Soctefireprezintlantetul, jar restl de 48 reprezinté tncireitura efectiva, dupa cum se poste vedea tn figural-31. O parte din aniet reprezinti identicatorul de conexiune, ase inet att transmitatorul eat si receptor, pre- cum si toate ruterele intermediare pot sti corespondenta dintte celule si conesxiuni (care celule apar- jin carei conexiuni). Aceasti informatie permite fiecarui ruter si dirjeze fiecare celula pe care 0 primeste, Dirijarea celulelor este implementa direct in partea hardware a sulerelor gi este 0 opera. tie rapid’. De fap, argumentul principal in alegerea de celule de dimensiune fix este acela ca este Iai ugor de construit partea hardware pentru diijare dacé ea are de a fave cu pachete scurte si egale 2 dimensiune, Pachetele IP de lungime variabili trebuie dirjate de programe (software), proces ‘cae este mai ent. Un alt avantaj al retelelor ATM este acela c& partea hardware poate fi configura 1s multiplce o celuki pe care o primeste la intrare pe mai multe lini de iesire, 0 proprictateobli- salorie in cazul in care trebuie abordaté transmisia unui program de televiziune difuzat clire mai ‘mulfireceptori, La urma urmei, celulele mic’ nu blocheaza nici o lnie pentru prea malt timp, coca ce face garantarea cali servicios mai usoata, Toate celulele urmeaza acceayicale cite destinajic, Livarea celulelor nu este garantaté, dar ordinea lor da, Daci doua celule 1 si 2 sunt transmise in aceasti ordine (1,2), daca amandou’ éle vor ajunge in aceeasi ardine,niciodata nu va ajunge 2 inintea lui 1. Dar ovicare intre ee, sau chiar amAndoud se pot pierce pe drum. Este de datoria protocoalelornivelului superior si epa. 7 croatea cauzati de celulele pierdute, De rejinut ci, desi aceasti garantie nu este perfeta, este ‘mal bun deedt cea pe care o afer Internet. Acolo nu numai ca pachetele se pot pierde, dar gi oordinea de ajungere la destinatie poate fi oricare (nu axe legituri cu ordinea de transmisie). Octai_ 5 8 Antot | Datele utliztorului Fig, 1-31. 0 celula ATM Rejelele ATM sunt organizate similar cu refelele WAN tradifjonale, cu lini si comutatoare (utere). Cele mai des intlnite viteze de hucru pentru rejelele ATM sunt 155 Mbps si 622 Mbp, desi sunt posibile si viteze mai mari. Viteza de 155 Mbps a fost leas’ pentru cd este foarte apropiata de viteza minim obligatorie pentru transmisia de televiziune eu rezolujieinalta. Decizia de a alege itera exact de 155.52 Mbps a fost facuta pentru compatbiltatea cu sistemul de transmisie SEC.LS EXEMPLE DE RETELE 7 SONET de la AT&T, care va fi studiat in cap. 2. Viteza de 622 Mbps a fost aleasa astfel neat sii fie echivalentai cu transmisia simultanii a 4 canale de 155 Mbps. “Modelul de refering ATM. ATM are propriul sau model de referina,diferit de modelul OSI si difert de asemenea de mo- delul TCP/IP. Acest model este ilusrat in fig. 1-32. El const din trei nivelur -nivelul fzie,nivelul ATM sinivelul de adaptare ATM. plus orice mai vea utilizatorul s& pun deasupra lor. Nivelul fic se ocupa de medial fii: volta) planificare la nivel de biti gi diverse alte aspecte, ATM nu prescrie un set particular de reguli, dar spune in schimb ci celulele ATM pos fi trimise direct prin cablu sau fibre optice sau pot fi, la fel de bine, impachetate in interiorul datelor din alte sisceme de transmisie. Cu alte cuvinte, ATMLl a fost proiectat pentru a fi independent de mediul de transmisie. ‘Aaministrrea planurir fA _/.___Mipiisraras naar / Planul de control Planul utiizator 8: Convergence sublayer [Nivolueeparoare| veut superar (subnivelal de convergerts) cs / SAR: Segmentation anc reassernbly sub keene eee (sobre segments ear | ear ‘Te: Tranemision convorgenoe eublayer “subnivell de convergent a transmis Te Niele — PMD: Physical mesium dapendent eubiayer cep (aubnivelul dependent de medial fie) Fig. 1-32. Modelu! de referints BISDN ATM. Nivelul ATM se ocupi de celute side transportl celulelor. Nivel definese structura unei celule si spune ce reprezinté cimpurile celulclor. Tot el se coupé si de stabiliea si eiberarca cireuitelor virtuale, Contsolul congestici se réalizeazi to aici. Deoarece cele mai multe aplicatiinu vor si Iuereze direct cu celle (desi uncle vor) deasupra ni- velului ATM a fost definit un nivel care permite utiizatorlor i trimité pachete mai mari deci © celui. Interfaja ATM segmenteava aceste pachete, transmite calulele individual si le reasambleaza Ja cellatcapat. Acest nivel este AL (ATM Adaption Layer, rom: nivelul de adaptare ATM). Spre deosebire de cele doua modele de referintS anterioare, care erau bidimensionale, modehul ATM este definit ca ind tridimensional, dup cum se rat in fig. 1-32. Plana utilizator se ocupé, printe altele, cu transport datelor, controlul fluwlui, corectarea crorlor. Prin contrat, sarcina planului de control este si trateze conexiunile, Funeile de adminisrare ale nivelurilor si planurilor ‘refer la gestionarea resurselor si coondonarea inre nveluri. Fiecare din niveturiefize si AL sunt impait in dow’ subniveluri: un subnivel care face mun- «a cfectiva a baza, gi un subnivel de convergent, deasupra, care pune la dispocita nivelulu situat peste el interfaja adecvatd. Funcile nivelurilor si subaiveluriior sunt prezentate in fg, 1-33. Subnivelul PMD (Physical Medium Dependent, som: dependent de mediul ic) asigur interfa- {3 cu cablul propriuzis. Acest subnivel transfer’ bi si se ocupa de planificarea transmisci la nivel e biti. in cazul unor companii telefonice si a unor cabluri diferite, subnivelul va fi gi el diferit. 8 INTRODUCERE, CAP. Nivel Nivel Subnivel |) Os! ATM ATM ‘Asigurarea interfefei standard (convergentai) aa | AAL = = = ‘Segmentarea si reasamblarea Control fuxuiui extragerea antetelar din cell ea | an Generareafextragetes antet colule Administrarea cicuitelorctilor virtuale ‘Mutiplexarea/demutiplexarea celulelor Decuplarea rateiceluielor Generarea si veriticarea sumelor de control din antete 2 To | Generarea celulelor ‘Impachetarea/despachetarea colulelor din pic Generarea cadreior Fizie 1 PMD | Temporizarea biplor Accesul fzic a retea Fig. 1-33, Niveluil gi subniveturile ATM i funeile acestora Celflalt subnivel al nivelului fizic este subnivelul TC (Transmission Convergence, rom: conves- senta transmisiei). Cand sunt transmise celulele, nivelul TC le expediazii sub forma unui sir de biti spre nivelul PMD. Acest lucru este usor de ffcut. La celalalt capat, subnivelul TC primeste de la subnivelul PMD un flux de biti. Sarcina sa este si converteascii acest flux de biti intrun flux de celule Pentru nivelul ATM, Subaivelul TC se ocupi de fot ce este necesar pentru a putea spune unde incep si unde se termini celulele din fuxul de biti in modelul ATM aceasta functionalitate este inglobati {in nivelul fizie. In modelul OSI si in majoritatea celorialte refele, incadrarea, adicd transformarea ‘unui lux oarecare de biti int-o secventi de cadre sau de celule, este sarcina nivelului legitur de date. De aoeea, in aceasti carte vom discuta functia respectiva impreun’ cu nivelul legitura de date, nu cu nivel fz. Aga cum am menfionat mai devreme, nivelul ATM gestioneaza celulele, inclusiv generarea si ‘cansportul Jor. Mare parte din aspectale interesante ale ATM-ului apar aici. Nivelul ATM este un. amestee inte nvelurilelegatura ce dat yi rejea cela OS, dar nu este impargit in subniveluri Nivelul AAL este impaitintr-un subnivel SAR (Segmentation And Reassembly, rom: segmen- {are i reasamblare) si un subnivel CS (Convergence Sublayer, rom: subnivel de convergent) Subnivelul inferior descompune pachetele in celule - la capatul la care ate loc transmis - si le re- ‘compune la destinatie, Subnivelul superiot face posibife sistemcle ATM care ater diverse tipuri de servicii pentru diverse aplicati (de exemplu, transferul de fiicre gi sistemul video la cerere au cerine Aiferte privitosre la gestionarea erorloy,planificare et), Deoarece se preconizeazi o evoluyie descendenta pentru re{elele ATM, ele mu vor fi discutate in ontinuare in aceasti carte. Oricum, find instalate pe seari destul de larg, vor fi in continuare folo- SECS EXEMPLE DE RETELE 9 site pentru céfiva ani buni, Pentru mai multe informatii despre ATM, vedeti (Dobrowski si Grise, 2001; Gadeki si Heckart, 1997). 153° Ethernet Inlernet-ul $i ATM au fost proiectate pentru WAN. Oricum, multe companii, universitati si alte corganizajii au multe calculaloare care trebuie conectate. Accasté necestate dus la 0 dezvoltare rapid’ a refelelor locale. In aceasta sectiune vom prezenta cdteva lucruri despre cea mai popular intre refelele locale, si anume Ethernet, ‘Povestea incepe in primitival Hawaii la inceputel anor 1970. in acest caz, ,primitiv” poate fi in- {cxpretat ca , fair sistem de telefanie functional”. Chiar dacé faptul ci nu te deranjenza telefonnl cit ‘eziua de lung poate sa facd viata mai plécutd in vacanfa, aceasta situatie nu era foarte placuta pen- tru cereetitorul Norman Abramson si colegii sti de la Universitatea din Hawaii, care incerca si conecteze Utilizatorii din mai multe insu aflate la distant la calculatorul principal din Honolulu. $i ‘cum varianta de a-i trage singuri cablurile pe fundul Oceanului Pacific nu pirea viabild, a trebuit si se-caute o alt solutic. Cea pe care au gisit- a fost transmisia radio pe unde scurte, Fiecare terminal utiizator era echi- pat ct un mic sistem radio care avea doua frecvente: Trimite (upstream - ctre calculatorul central) si Primeste (downstream - de la ealculatorul central). Cand utilizatorul dorea si contacteze caleula- torul, trebuia doar si transmité wn pachet care continea datele pe canalul Trimite. Dacé mu mai transmitea nimeni in acel moment, pachetul ajungea la calculatorul central sii se didea un rspuns ‘pe canalul Primeste, Daca avea loc o disputi pentru canalul de transmisic, terminalul observa ca nu primeste confirmarea poztiva pe canalul de receptie si trimitea din nou. Deoareve er un singur transmitdtor pe canalul de primire (calculatorul central), aici erau imposible coliziunile. Acest sis- ‘em, care a fost denumit ALOHANET, functiona destul de bine in condi de trafic redus, dar equa e indat ce trficul pe eanalul de Transmisie era aglomerat. ‘Cam in acelasi timp, un stucent pe-nume Bob Metcalfe si-a obrinat diploma de absolve la MILT. sisea nutat pentru a obtine doctoratul la Harvard In timpul studilor sale, a juns sa cunoasc lucra- rea lui Abramson, A devenit att de interesat in acest domeniu incat dupa ce a absolvit Ia Harvard, 2

    S-ar putea să vă placă și