51.Alcoolii ca antiseptic.

Preparatele
1. alcool etilic
2. isopropanol,benzilalcool,feniletanol,fenoxietanol,chloroform.
Mecanismul de actiune
Actiune asupra proteinelor celulare prin
Denaturarea proteinelor(alcoolii,fenolii)
Alchidarea proteinilor(aldehidele)
Coagularea proteinilor din citoplasma(halogenatii)
Denaturarea proteinilor enzimatice(oxidantii,colorantii,preparatele metalelor grele)
Efectele-antiseptic si dezinfectant(Gram+ si Gram-,micobacterii,fungi,virusuri)-astringent-iritant-ameliorare
a troficii tesuturilor-revulsiv-antihidrotic(diminue transpiratia)-Anestezic local
Indicatiile
1. Prelucrarea cimpului operator si miinilor
2. Dezinfectarea instrumentelor si aparatelor
3. Antisepsia cavitatii bucale(isopropanol,benzilalcool,feniletanol)
4. Indepartarea rezidurilor din cavitati si canale (chloroform)
5. Sterilizarea cavitatilor(sol.50% chloroform)
6. Diminuarea durerii pulpei expuse (alcool)
7. Prelucrarea tesuturilor dentare dure(alcool)
52. Derivatii fenolului ca antiseptic
Preparatele. Fenol,cresol,resorcina,timol,eugenol,policrezulen
Mecanismul de actiune
1. Actioneaza prin precipitarea proteinilor,precum si manifesta actiune destructive asupra structurilor si
macromoleculelor care se soldeaza cu dereglari ireversibile ale lor.
2. Flora gram+ este mai sensibila ca gram
3. Distruge formele vegetativeale microorganismelor
4. Sporii rezista citeva zile la concentratii de 1% iar bacilul Koch este rezistent
5. Poseda effect anestezic local 2%
6. Poseda effect irritant si cauterizant (peste 5%)
7. Actiunea se pastreaza in prezenta proteinilor,deoarece nu formeaza complexe stabile
8. Favorizeaza penetrarea unor substante(inclusive a anestezicilor locale )
9. Are capacitate mare de penetrare si poate penetrare si poate provoca leziuni profunde ce se vindeca
greu
10. Actiune locala este majorata de alcool,dar diminua de glicerina si ulei,in mediul alcalin si la
temperature joase.
Efectele.Astringent si antiinflamator,Revulsive,Antimicotic,Irritant
Fenolul-are miros patrunzator si gust metallic
-poseda effect bacteriostatic la concentratii 0,2-1 %,bactericid 3-5%
-datorita potentei citotoxice nu trebuie sa vina in contact cu gingia,iar utilizarea endodontica poate
produce gangrene apicala
Ca dezinfectant sol.2-5% pentru dejectii,sputa
Ca antiseptic in stomatologie pentru
Prelucrarea canalelor corneale si tesuturilor dentare dure
Analgezie dupa amputarea pulpei dentare
Pregatirea pastei de obturatie provizorie (in amestec cu eugenolul)
Devitalizarea pulpei dentare la dintii de lapte
Aplicarea pe pulpa ulcerate expusa (sol.apoasa 2 %)

53.Preparatele antivirale.
Clasificarea dupa utilizarea clinica.
I Active fata de virusurile AND
A, Antiviralele active fata de herpesvirusuri
-Antiviralele herpetice (herpes simplex tip I si II,varicelo-zosterian)
Acyclovir,cidofovir,idoxuridina,valaciclovir,penciclovir
-Antiviralele active fata de virusul
cytomegalic:ganciclovir,valganciclovir,foscarnet,maribavir
B.Antivirale active fata de adenovirusuri. Ribavirina
C.Antiviralele active fata de papilomavirusuri. Afovirsen,interferonii,
D. Antiviralele active fata de hepadnavirusuri.
Ribavirina,clevudina,entecavir,lamivudine
E. Antiviralele active fata de poxvirusuri. Ribavirina
II Active fata de virusurile ARN
A.Antivirale active fata de flavirusuri. Levovirina,ribavirina
B. antivirale active fata de orthomyxovirusuri (gripei)amantadina ,rimantadina,
zanamivir
C. Antiviralele active fata de retrovirusuri (virusul imunodificientei HIV).
Zidovudina,stavudina,zalcitabina,didanozina,lamivudine abacavir,ritonavir.
D. Antiviralele active fata de paramyxovirusuri (virusul sincitial respirator VSR).
Ribavirina,palivizumab
E. Antiviralele active fata de picornavirusuri si coronavirusuri. Pleconaril
III Active fata de virusurile AND si ARN
-interferonii.VHV,VHC, herpesvirusuri,papilomavirusuri
-ribavirina . VSR,virusurile gripale,herpesvirusuri,adenovirusuri.poxvirusuri.
Mecanismul de actiune.
a.Inhibitoare ale patrunderii virusurilor in celula.
Gama globuline-sunt protein serice su structura specific de anticorpi.active contra antigenilor
de suprafata a virusurilor care au declansat formarea lor. Interfera penetrarea in cellule a
particulelor virale.
b.Inhibitoare ale eliberarii (deproteinizarii)genomului viral. Adamantina ,rimantadinaactioneaza la nivel initial,timpuriu a ciclului de replicare a virusului gripei A. impiedica
decapsidarea virusului gripal si transfera materialul genetic viral in celulele epiteliului cailor
respiratorii.
c. Inhibitoare ale sintezei proteinilor nestructurale,,timpurii,,. Guanidina ,hidroxibenzilbenzimidazolul- inhiba formarea ARN polimerazelor,impiedicind astfel replicarea unor
virus ice contin ARN. La administrarea acestor preparate destul de frecvent si repede se
selecteaza mutant rezistenti.
d.Inhibitoare ale sintezei acizilor nucleici:
Interferonii de tip I-inductori ai unor enzyme care blocheaza replicarea virala. Interferonul
0alfa,interferonul beta poseda actiune antivirala nespecifica. Ei actioneaza pe niste receptori
specifici de pe membranele celulare,initiind o segventa de reactii celulare incluzind inductia
unor enzyme care blocheaza reproducerea virala.

54. clasificarea complicatiilor farmacoterapiei. Complicatiile cauzate de supradozarea preparatelor.

La baza clasificarii se afla principiul etiopatogenetic.
1. Com.cauzate de supradozarea remediilor medicamentoase-absoluta,relative
2. Com. Provocate de actiunile adverse specific si nespecifice si proprietatile organotrope ale
medicamentelor
3. Com. Conditionate de hipersensibilitatea bolnavilor
4. Com.cauzate de factorii genetici-idiosincrazia,enzimopatiile
5. Com.cauzate de administrarea repetata a medicamentelor-toleranta,dependent
6. Com.determinate de suspendarea tratamentului medicamentos
7. Com.determinate de dereglarile capacitatilor imunobiologice ale macroorganismuluisuprainfectia,recidiva infectiilor.
8. Com.manifestate prin reactia de acutizare0bacterioliza
9. Com.cauzate interactiuni medicamentoase
10. Com.cauzate de autotratamentul raspindit
11. Com.cauzate de medicamente falsificate.
Complicatii cauzate de supradozarea preparatului
Supradozarea poate fi absoluta sau relative.cea absoluta este rezultatul erorii medicului,administrarii
ocazionale sau constiene a remediului in doze mari . in supradozarea relative actiunea adversa,toxica a
preparatului survine dupa utilizarea remediului in doze terapeutice. Simptome ale supradozarii se observa in
enzimopatiile determinate genetic,cind are loc efectul enzimelor metabolismului medicamentelor. Fenomene
ale supradozarii relative ale unei substante se pot evolua ca urmare a utilizarii ei concomitente cu alt
preparat care este inhibitor active al enzimelor metabolismului medicamentelor. Sinteza acestora este
inhibata de codeine,cloramfenicol si alte preparate. Supradozarea relative survine deasemenea si la
majorarea excesiva a fractiei libere a substantei medicamentoase.
55. complicatiile farmacoterapiei cauzate de proprietatile specific,nespecifice,si organotrope ale
preparatelor.
Actiunea adversa si toxica nu se manifesta tot timpul. Ele sunt posibile la persoanele cu premisele
respective-dereglari ale functiei sistemului nervos,ateroscleroza,maladiile cordului ficatului..
Actiunea neurotoxica. Sistemul nervos poseda hipersensibilitate la agenti chimici,care inafara de tulburari
functionale pot provoca fenomene de distrofie si chiar moartea celulelor si fibrelor nervoase. Afectiunele
dese ori au o localizare destul de specifica-lezarea nervului vestibulocohlear la utilizarea
aminoglicozidelor,atrofia nervului optic-derivatii 8- oxichinoliniei.
Actiunea hepatotoxica. Ficatul primul primeste ,,lovitura toxica,, a dozei totale a remediului medicamentos.
Majoritatea preparatelor medicamentoase exercita actiune nefavorabila asupra ficatului,alterind parametrii
functionali. Morphologic se constata;distrofie adipoasa,vacuolizarea celulelor,iar in cazuri grave-necroze
centrobulbare cu regenerarea ulterioara sau dezvoltarea tesutului conjunctiv.
Actiunea ulcerogena a remediilor. Actiunea lezanta a preparatului asupra mucoasei si inhibitia productiei
sucului protector contribuie deasemenea la aparitia ulcerelor medicamentoase. La diferite substante
prevaleaza unul din multitudinea mecanismelor de actiune. Actiunea lezanta este mai pronuntata la
administrarea preparatelor per os.. actiunea ulcerogena se manifesta de obicei brusc; pe fondul starii
satisfacatoare apare hemoragie gastrica sau perforatia ulcerului.
Actiunea nefrotica. In rinichi si in ficat se concentreaza o cantitate maxima de substante medicamentoase
si produsele metabolismului lor. Majoritatea dereglarilor nefrotice sunt cauzate de dezvoltarea procesului
allergic. Lezarea rinichilor are loc sau prin inflamatia aparatului glomerular sau prin distrofia epiteliului
tubilor renali. Primele simptome sunt dureri in regiunea lombara cu retentia lichidului.
Actiunea teratogena. Preparatele influenteaza asupra fatului provocind diferite malformatii. Cortizonul si
analogii sai manifesta actiune teratogena la soareci si iepuri dar nu provoaca un astfel de defect la sobolani .
nu-I nici o garantie ca substanta cercetata pe animale confirmata ca nepericuloasa se va comporta la fel si la
oameni.

56. complicatiile farmacoterapiei cauzate de sensibilizarea organismului si micsorarea reactiilor

immune ale organismului.
Reactiile alergice medicamentoase si produsele metabolismului lor in organism sunt cele mai fregvente
din aceasta grupa. Pentru a sensibiliza organismal ele trebuie sa se transforme in antigeni complexi prin
cuplarea ireversibila cu proteinele. La dezvoltarea alergii medicamentoase preparatul se transforma ontr-o
forma carew poayte sa interactioneze cu proteinile. Apoi arte loc conjugarea haptenei cu proteina
organismului sau o alta molecula purtatoare respective cu formarea antigenului complet.
Pentru reactia alergica spre deosebire de multe alte tipuri de actiuni nefavorabile e caracteristica absenta
legaturilor cu proprietatile farmacologice ale preparatului.unul si acelasi medicament e capabil sa provoace
diferite fenomene si invers.. preparatul medicamentos nu va duce la dezvoltarea imediata a reactiei alergice,
daca nu este sensibilizare alterna,. Dupa durata aparitiei se disting trei tipuri de reactii alergice. Acute pina la
60 min,subacute in intervalul1-24 ore, de tip intirziat nu mai devreme 24 ore si chiar citeva saptamini. Socul
anafilactic se dezvolta de la citeva min..pina la 30-60 min. urticari,edemul Quinke,astmul bronsic pot
decurge ca reactii alergice acute, subacute sau intirziate,. Trombocitopenia si agranulocitoza se semnaleaza
dupa 24 ore si mai mult. Fenomene analogice se manifesta si in febra medicamentoasa.
Reactiile alergice la prep. Medicamentoase se dezvolta mai des la persoanecare in trecut au fost afectate de
unul din fenomenele alergiei..principiul mijloc de profilaxie a alergiei medicamentoase este anamneza.
Alergiile medicamentoase se trateaza dupa caz, cu antihistaminice, utile in forme usoare-moderate ale
alergiilor de tip anafilactic,glucocorticoizi, utili in toate alergiile, cu adrenalina este indispensabil in socul
anafilactic. In caz de bronchospasm allergic se administreaza bronhodilatatoare,cromoglicat sau ketotifen.
57. complicatiile farmacoterapiei cauzate de suspendarea brusca a tratamentului,,fenomenul
rebound,sindromul de lipsa,,. Profilaxie si tratament.
Sub fenomenul rebound se subintelege un complex de simptome care se dezvolta la intreruperea brusca a
administrarii preparatului dupa utilizarea indelungata,deobicei in doze mari. Manifestarile clinice ale
fenomenului rebound pot fi destul de variate. Fenomenele de abstinenta care apar la persoanele cu
dependent medicamentoasa,dupa suspendarea substantei obisnuite. Fenomenul de suspendare cel mai
frecvent survine dupa anularea brusca a preparatelor hormonale,antihypertensive,antianginoasebarbituricilor.
Micsorarea treptata a dozelor preparatelor inainte de suspendarea lui permite a reduce la minimul riscul
dezvoltarii fenomenului rebound. Sindromul de suspendare dupa anularea terapiei glucocorticoide se
manifesta prin insuficienta suprarenala acuta.pentru profilaxie se recomanda diminuarea corticosteroizilor
acite 0,5-5 mg fiecare 3-7 zile. In anumite cazuri anularea brusca a betaadrenoblocantelor la bolnavii de
ischemie creste numarul de accese anginoase si se poate dezvolta infarctul miocardic. Peste 1-2 saptamini
dupa contramandarea sau micsorarea dozei beta-adrenoblocantelor au fost elucidate simptome de
hipertiroidism. Probabil la baza fenomenului rebound al propanolului stau citeva mecanisme.
1. Stimularea excesiva a beta-adrenoreceptorilor
2. Dereglarea disocierii oxihemoglobinii
3. Reactivitatea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
4. Intensifica crearea agregatiei plachetelor
5. Reactivarea inervatiei simpatico dupa suspendarea beta-adrenoblocantelor
6. Hipersensibilitatea pacientilor
Pentru tratamentul fenomenului rebound al barbituricilor si remediilor sedative-hipnotice e rational de
indicat fenobarbitalul.Suspendarea brusca a anticoagulantelor mareste fregventa deceselor subite,infarctului
miocardic si acceselor de angina piectorala. Ca fenomen rebound au fost descries hipercoagularea singelui si
diferite variante de tromboembolii. Pentru profilaxia fenomenului rebound este obligatoriu de contramandat
treptat preparatul.

58. clasificarea efectelor adverse si afectiunile cav. Bucale provocate de remediile medicamentoase si
ale substante biologic active. Efectele adverse directe ale preparatelor. Profilaxia si tratamentul.
Efectele adverse si bolile cav. Bucale, ca rezultat al administrarii a remediilor medicamentoase,pot fi sau
manifestarile particulare ale reactiilor sistemice generalizate sau raspunsul izolat la utilizarea preparatelor
topic sau per os. Complicatiile cauzate de administrarea medicamentelor se divizeaza in;
1. Efecte directe ale preparatelor
2. Efecte in urma actiunii farmacologice
3. Efecte orale secundare
4. Efecte cumulative
5. Efecte specific ale preparatelor.
Efectele directe ale preparatelor;
Remediile medicamentoase pot leza tesuturile moi si dure ale regiunii maxilofaciale si modifica culoarea
dintilor in urma influentei directe a substantelor. Acizii tari sau solutii alkaline,remedii astringent si
absorbante,pastele dentare si remediile pentru gargara cav. Bucale pot fi cauza descuamarii superficiale a
mucoasei si chiar ulceratiei ei. Violetul de gentian, utilizat inca uneori pentru tratamentul candidozei cav.
Bucale poate cauza necroze superfeciale. Uneori diferite sucuri de fructe utilizate in cantitati mari precum si
unele medicamente,pot fi cauza distructiei si decalcificarii dintilor.
Tratamentul tesuturilor moi afectate de medicamente se reduce la inlaturarea cauzei,irigarea cav. Bucale cu
solutie salina hipotona si indicarea analgezicelor. La nimerirea in cav. Bucala a substantelor alkaline e
necesar urgent de spalat cavitatea bucala cu apa. Fumatul ,supraconsumul de ceai, cafea substante colorate
duce la colorarea dintilor. Tetraciclinele penetrind in structura cristalina a dentine,provoaca decolorarea nu
numai a structurilor superficiale ci si a celor profunde ale tesutului dentar. Unii autori recomanda de utilizat
pentru inalbirea dintilor solutie 35% apa oxigenata,aplicind-o pe suprafata lor.
59. efecte adverse induse de actiunele farmacologice. Profilaxia si tratamentul.
2.Efecte survenite in urma actiunii farmacologice. Multe remedii medicamentoase provoaca uscaciunea
mucoasei cavitatii bucale anticolinergice,hypotensive,antihistaminice,antipsihotice,
anticanceroase,tranchilizante,diuretice.
La utilizarea acestor preparate e necesar sa tinem cont de unele principia generale
-informarea pacientilor despre efectele adverse posibile si profilaxia lor
-dupa atingerea efectului clinic stabil e necesar a determina doza de intretinere minima efectiva,deoarece
sunt asa categorii de pacienti(pers. De virsta inaintata) la care efectul curative se manifesta la doze mai mici
ca cele terapeutice
-determinarea intervalelor de timp ale administrarii preparatelor.
Administrarea preparatelor in doze mari si depasirea duratei premise contribuie la dezvoltarea
complicatiilor. Preparatele citostatice se concentreaza in glanda parotid. La pacienti se micsoreaza brusc
secretia salivei. tratamentul xerostomiei. Pentru stimularea salivatiei bolnavilor li se recomanda guma de
mestecat fara de zahar. Preparatele salivei artificiale micsoreaza uscaciunea in gura. Irigatii cu lamiie si
glicerina. Component flavoringului;ulei de cuisoare 2 ml,mentol 1 g, ulei de anason 3ml,ulei de scortisoara
1ml,alcool etilic 70 % pina la 100 ml. pentru gargara cavitatii bucale se foloseste Solutia de pilocarpina.
Preparatele cu proprietati colinergice pot fi cauza hipersecretiei glandelor lacrimale-sialoree.
Remediile medicamentoase pot cauza dureri in glandele salivare.
Hipertrofia glandelor salivare asemanatoare cu parotita e posibila in caz de tratament cu
fenibutazona,oxifenibutazona. La utilizarea de lunga durata a unor ramedii medicamentoase se modifica
microflora normal a cavitatii bucale . de exemplul corticosteroizii in inhalatii inhiba local mecanismele
imunologice,se creaza conditii pentru dezvoltarea Candidei albicans.

60. efecte adverse orale secundare. . Profilaxia si tratamentul.

Din ele fac perte ; dezvoltarea intensive a Candida albicans si virusurile herpesului tip I dupa
utilizarea imunodepresivelor,ca izotioprina,si corticosteroizilor pentru suprimarea procesului
imun sau inflamator.
La pacientii cu sepsis sau febra de geneza necunoscuta e necesar de exclus infectia
odontogena. Cea din urma ,de regula este bacteriana. Infectia mucoaselor poate fi de origine
bacteriana,virotica sau micotica. Candida albicans este agentul pathogen cel mai fregvent
al cavitatii bucale la bolnavii cu limfopenie,granulocitopenie. Acest microorganism la
persoanele sanatoase nu provoaca nici un fel de manifestari clinice.
Mucormicoza-infectie micotica ce afecteaza sinusul palatin,continutul orbitelor si creerul
se manifesta adesea prin evolutie grava ,deseori cu exitus, dureri, parestezii,edeme,perforatia
palatului dur, oftalmoplegia si simptome neurologice sunt manifestari clinice ale acestei boli.
Infectia bacteriana aste de diferita localizare- intra sau periorala.
Infectia provocata de virusul herpesului simplu(herpes simplex tip I,varicella zoster)
apare fregvent la pacientii cu statusul imun dereglat.
Profilaxia acestor complicatii include efectuarea masurilor igienice respective cu utilizarea
periutelor dentare moi,spalaturi cit mai dese ale cavitatii bucale cu solutie salina izotona.
Preparatele corticosteroidiene sunt contraindicate in afectiunele ulceroase,deoarece inhiba
procesele imunu. In aceste cazuri sunt ndicate irigatii cu solutii antibacteriene si utilizarea
regulate a solutiei 0,2 % clorhexidina bigluconat de 4-6 ori pe zi. Preparatele ce contin
Novocain nu se recomanda din cauza riscului dezvoltarii hipersensibilizarii.
Tratamentul infectiei micotice este conservator. Mai intii e necesar de identificat agentul
pathogen. Terapia antimicotica se efectueaza cu amfotericina B.
Tratamentul infectiilor microbiene in majoritatea cazurilor se efectueaza cu antibiotic dupa
identificarea agentului si determinarea sensibilitatii lui. Pencilina G,introdusa intravenous
este preparatul de elective in infectia streptococica.
Hemoragiile in cavitatea bucala survin la bolnavii cu predispozitie ca rezultat al
trombocitopeniei,coagulopatiei disseminate intravasculare. Sectoarele hemoragice trebuie
curatate,saliva inlaturata. Unii autori recomanda de inlaturat chaagurile de singe mechanic
sau cu solutie slaba de apa oxigenata. Insa acestea pot da recidive, igiena cavitatii se
realizeaza cu periute moi sau cu un tampon de tifon.
Efectele neurotoxice se manifesta prin dereglarile sistemului nervos periferic si vegetative,de
obicei acuze de dureri cu parastezii in degete si member sau fara ea.Nervii cranieni sunt
atacati mai rar. Durerile maxilare ce imita durerile odontogene sau periodontogene,sun
manifestarile patologice ale nervului trigemeni. Neuropatiile,cauzate de chimioterapice,sunt
reversibile dupa suspendarea preparatelor.

61)))Efectele adverse specifice ale preparatelor. Mecanism si tabloul clinic, profilaxia si tratamentul
Fenitoina provoaca hiperplazia gingiilor,cu afectarea tesutului conjunctiv fibros.Mecanismul
hiperplaziei este studiat incomplet.Se recomanda suspendarea preparatului, uneori extirparea chirurgicala
a tesutului abundent. Anticoagulantele predispun la dezvoltarea hemoragiilor petesiale si purpurei
mucoasei cavitatii bucale dupa traume. Inainte de interventiile chirurgicale este necesar de corijat dozele.
Reactiile imunologice de origine medicamentoasa pot fi rezultatul contactului direct al mucoasei cavitatii
bucale senzibilizate cu alergenul(efect direct) sau o parte a reactiilor generalizate fata de preparatele
administrate sistemic( efect indirect). Reactiile alergice de contact ale mucoasei cavitatii bucale sunt
similare cu dermatitele alergologice de contact. Au fost descrise gingivostomatite atipice ce includ
triada- cheilite, glosite, gingivite. Ele sunt provocate de mentol, timol, substante gustative de menta, ce
persista in paste si gumele de mestecat. Sunt date despre dezvoltarea stomatitei si dermatitei orale de
contact la utilizarea cafeinei solubile ,solutiilor pentru gargara ,remediilor cosmetice,anestezicelor
generale,iodurilor. Complicatiile alergice se pot manifesta clinic prin edeme,usturime si eritem, usturime
si eritem in lokul contactului, formarea papulelor si ulcerelor..Polieritemul,reactiile lichenoide,
gingivitele descuamative si manifestarile lupusului eritematos sunt leziuni medicamentoase (efecte
indirecte)
Polieritemul complica terapia cu astfel de preparate ca tetraciclina, clindamicina, sulfamide, barbiturice,
benzilpenicilina . In cavitatea bucala se observa portiuni descuamate ale mucoasei in locarile formarii
veziculelor sau bulelor, portiuni hemoragice pe mucoasa extrabucala.
Reactiile lichenoide pot surveni pe fondul tratamentului cu alopurinol
,clorochina,tolbulamida,tetraciclina,dapson.
Lupusul eritenatos discoid se manifesta intaoral la 25% din bolnavi .Pe gingii apar leziuni
eritematoase,epiteliul se transforma in ulcere dureroase. Apresina,novocainamida,fenitoina,medildopa
sunt preparate ce provoaca lupus eritematos
Tratamentul leziunilor medicamentoasa de geneza iminologica se reduce la suspendarea preparatului,
igiena minutioasa a cavitatii bucale si utilizarea remediilor analgezice.Daca suspendarea preparatelor nu
duce la ameliorarea starii ,atunci se recurge la terapia corticosteroida sistemica.In cazul cind boala
migreaza(pielea, organele genitale, conjunctiva) bolnavul se interneaza.
Efectele toxice ale remediilor chimioterapice pot fi directe si indirecte.Actiunea citotoxica directa are
loc atunci cind preparatul interactioneaza si lezeaza celulele organelor si mucoaselor.Ele intervin in
multiplicarea celulelor si pot fi cauza inflamatiei generalizate ,ulceratiei, reactiilor
lichenoide,xerostomiei. Efectul indirect se caracterizeaza prin distructia celulelor stem ale maduvei
osoase si care se manifesta prin mucozite ,infectii si hemoragii.
Mucozitele sunt cauza cea mai frecventa a chimioterapiei cancerului.Clinic se manifesta peste 3 zile sub
forma de zona eritematoasa difuza sau sub forma de zona nodulara cu ulceratii peste 7 zile.Forma usoara
a mucozitei se caracterizeaza prin eritem.Forma intermediara-pete eritematoase,erozini, acuze de
disfagie.Forma grava ulceratii profunde cu centru necrotic.Formele grave epuizeaza bolnavii si pot fi
cauza suspendarii tratamentului si prelungirii terapiei.