Plasma ca mediu continuu.

Modelul magnetohidrodinamic (MHD)

plasmele sunt in general caracterizate prin interactiuni colective, putem considera

starea de plasma ca starea unui fluid continuu
tratam plasma ca un fluid (compresibil sau incompresibil) electroconductor
teoria fluidelor obisnuite adopta modelul structurii discrete (mecanica statistica) iar
in modelul continuu hidrodinamica, in care se face abstractie de structura discontinua
a lichidului sau gazului respectiv
cazul unui corp de masa m asupra caruia actioneaza forta F

du
m
=F
dt

unde u este viteza masei m

considerand masa uniform distribuita intr-un volum V, introducem notiunea de

densitate masica m (masa unitatii de volum)

du F
m
=
dt V

 fie f forta ce actioneaza asupra unitatii de volum (masurata in N/m3)

du
= f
dt

legea de miscare a elementului de masa sub actiunea unei forte de

densitate volumica

p
ds

fie un volum V in miscare, si luam in considerare fortele pe care

le exercita straturile vecine asupra lui

dF ' = pdS

F ' = pdS

forta totala

folosind teorema Gauss-Ostrogradski

F ' = ( divp )dV

forta exercitata asupra unui element de volum

dFV = (p )dV

forta unitatii de volum f = dF ' / dV ' va fi data de relatia f ' = divp

dt

 



+ j +k
pn
x
y
z

pn = p

(divp ) n = gradp

ecuatia va deveni m du = f p

(divp )n =

f ' = gradp

p
+ j +k
z
y
x






 

pn = p

divp = i

daca intre straturi exista frecare (fluide reale) atunci pe langa fortele de tip f normale apar
si forte tangentiale la suprafata de contact intre straturi, forte date de relatia lui Newton

du
F ' ' = A
dx
=

A este aria suprafetei de contact, dx este distanta dintre straturile adiacente

iar u este viteza relativa a unui strat fata de celalalt sau fata de perete
este coeficientul de vascozitate dinamica a fluidului

vascozitate cinematica

in dinamica fluidelor se demonstreaza ca forta ce actioneaza asupra unitatii de volum este

u
x

V = Ax

F''
u
= A
V
x

f ' ' = A

F ' ' = A

d 2u
f ''= 2
dx

u 1
A u

=
x Ax
Ax x

sau tridimensional

f ' ' = 2u

f '' =

u
(x )2
3

 ecuatia completata cu forta de vascozitate devine

du
m
= f p + 2 u
dt
ecuatia Navier-Stokes

plasma fiind un mediu ionizat va simti actiunea oricaror forte electrice sau magnetice ce
se exercita asupra ei
plasma poate fi studiata cu ajutorul relatiilor din dinamica mediului continuu completate cu
relatii specifice interactiunii cu campuri electromagnetice
fie o plasma total ionizata in cadrul modelului MHD ca alcatuita din doua din doua fluide
continue: fluidul electronic de densitate e si viteza ue si fluidul ionic de densitate i si viteza ui

f e = eue B

f i = i ui B

f e = je B

f i = ji B

fm = j B
j = ji je

ecuatia Navier-Stokes ramane perfect valabila si poate fi completata cu un nou termen de

forta fm

du
m
= j B p + 2 u + f
dt

Ecuatiile de baza MHD. Reprezentarea Lagrange, reprezentarea Euler.

legea circutului magnetic (Ampere) si relatia fundamentala a electrostaticii

B = ( j + D)
D = el

densitatea sarcinii electrice purtata de particulele fluidului conductor a carui densitate este m
iar in cazul plasmelor in regim cvasistationar cand lipsesc oscilatiile de inalta frecventa, curentii
de deplasare pot fi neglijati D = 0
legea inductiei electromagnetice si legea fluxului magnetic

B
E =
t

B = 0

legea lui Ohm, scrisa in forma locala

j = ( E + u B)
5
unde este conductivitatea plasmei, care este un scalar in cazul plasmei omogene si izotrope

 ecuatia de continuitatea a fluidului

m
m
+ ( m u ) =
t
t

sursa

ecuatia de continuitate a sarcinii electrice in miscare

el
el
+ ( el u ) =
t
t

sursa

ecuatia de miscare a elementului de masa (a masei din unitatea de volum)

du
m
= j B p + 2 u + m g + f
dt
unde mg este forta de greutate proprie a masei unitatii de volum iar f inglobeaza forte
exterioare ce actioneaza asupra plasmei
legea de stare a gazului perfect pVM = kT

Ni
i

 reprezentarea Lagrange se examineaza ce se petrece cu particulele separate ale fluidului in

decursul timpului, ce traiectorii descriu ele, cum variaza vitezele sau acceleratiile lor de-a
lungul traiectoriilor (comportarea particulelor individuale in decursul timpului)
reprezentarea Euler variatia cu timpul a diverselor marimi intr-un punct dat din spatiu ocupat
de plasma in miscare, fara sa ne interesam de soarta fiecarei particule ce a trecut prin punctul
respectiv (ce se petrece in anumite puncte din spatiu in decursul timpului)
trecerea de la reprezentarea Lagrange la reprezentarea Euler

du u u dx u dy u dz
=
+
+
+
dt t x dt t dt z dt

du u

=
+ ux + u y
+ uz
u
x
y
dt t
z
du u
=
+ (u )u
dt t

derivata totala (Lagrange) a vitezei este alcatuita din doi

termeni: primul corespunde variatiei cu timpul a vitezei intrun punct fix, derivata Euler si un termen de convectie care
7
corespunde variatiei spatiale a vitezei

Pentru un fluid ideal putem scrie

in hidrodinamica

du
m
= p
dt

Lagrange

u
+ (u )u = p
t

Euler

in magnetohidrodinamica

du
m
= j B p
dt

u
+ (u )u = j B p
t

Lagrange

Euler

Ecuatiile macroscopice ale plasmei

folosim ecuatia de continuitate si vom determina ecuatiile hidrodinamice ale gazelor ionizate
consideram un gaz complet ionizat, in care concentratia electronilor ne si concentratia
ionilor ni sunt egale

ne
+ ( neue ) = 0
t
ni
+ ( ni ui ) = 0
t

(1)

(2)

introducand densitatea de masa a plasmei

m = ne me + ni mi

(3)

densitatea de sarcina electrica

s = ne qe + ni qi

(4)

vectorul viteza de transport a masei

ne meue + ni mi ui
u=
ne me + ni mi

(5)
9

 densitatea curentului electric

j = ne qeue + ni qi ui

(6)

ecuatiile de continuitate (1) si (2) devin

m
+ mu = 0
t
s
+ j = 0
t

(7)
(8)

folosind ecuatiile de transport ale impulsului pentru cele doua componente ale plasmei
(9)

ni mi
+ ui ui = ni qi ( E + ui B ) ni mi Pi + Pie
t

(10)

ne me
+ ue ue = ne qe ( E + ue B ) ne me Pe + Pei
t

fortele gravifice, in special in plasmele

din astrofizica

10

 adunand cele doua ecuatii se obtine

ue
u
+ ni mi i + ne meue (ue ) + ni mi ui (ui ) =
t
t
= ne qe ( E + ue B ) + ni qi ( E + ui B ) ne me ni mi Pe Pi + Pei + Pie

ne me

(11)

derivand in raport cu timpul relatia (5) obtinem

u
u
u
1
ne me e + ni mi i
=
t ne me + ni mi
t
t

(12)

u
ue
ui
m
= ne me
+ ni mi
t
t
t

(13)

( mu ) = m
+u m
t
t
t

(14)
11

 din ecuatia (11)

ne qe E + ne qeue B + ni qi E + ni qi ui B = s E + j B
introducand ultimele doua relatii in ecuatia (11) se obtine

+ u m + ( ne meue ue ) + ( ni mi ui ui ) = s E + j B m P
t
t
(15)

daca

ne ni = n

qe = qi

p = pe + pi

n ( meue + mi ui ) = j B P
t

ne meue + ni mi ui meue + mi ui
u=
=
ne me + ni mi
me + mi
12

n( me + mi )

du
= j B P m
dt

m = n( me + mi )
neglijand fortele gravifice, se obtine

du
m
= j B P
dt

ecuatia fluidului ionic-electronic

este una din ecuatiile de baza ale hidrodinamicii

este o ecuatie de miscare a masei unitatii de volum in modelul fluidului continuu
in acest paragraf gazul este considerat ionizat este suficient de rarefiat ca particulele sa nu se
simta reciproc
interactiile sunt ciocniri binare electron-ion, efectuate pe regiuni de ordinul sferei Debye

13

Legea lui Ohm generalizata

aratam ca intr-o plasma densitatea totala de curent este determinata nu numai de campurile
electrice aplicate din exterior, ci si de alti factori specifici gazului ionizat
admitem ca viteza de antrenare u este mica astfel incat termenul de ordin superior se
neglijeaza (u )u << u / t

u
mn
= nq( E + u B ) Pe + Pij nm
t

q
m

u nq 2
q
q
nq
=
( E + u B ) Pe + Pij nq
m
m
m
t
consideram o plasma ionizata si scriem pentru ioni si electroni ecuatiile

ui ni qi
qi
qi
ni qi
=
( E + ui B ) Pi + Piij ni qi
t
mi
mi
mi
2

nq
q
u
q
ne qe e = e e ( E + ue B ) e Pe + e Peij ne qe
me
me
t
me

(16)

(17) 14

 in conditiile me << mi si in plasma data au loc ciocniri binare ion-electron

u n q
q
q
u
q
ne qe e + ni qi i e e ( E + ue B ) e Pe + Pij e i ( ne qe + ni qi )
t
me mi
t
me
me
(18)
din ecuatia (6) avem, derivand in raport cu timpul

j
ue
ui
ne
ni
= ne qe
+ ni qi
+ qeue
+ qi ui
t
t
t
t
t

(19)

din legea de continuitate scrisa pentru electroni si pentru ioni

ue
ui
j
ne qe
+ ni qi
t
t
t

(20)

neglijand termenii de ordin superior

j
ue
ui
= ne qe
+ ni qi
qeue ( neue ) qi ui ( ni ui )
t
t
t

(21)
15

 inlocuind ecuatia (21) in ecuatia (18)

qe
qe
j ne qe
( E + ue B )

Pe Pij
+ s
me
me
me
t
2

Pij = -nmu
c, la fiecare ciocnire o particula pierde impulsul mu

qe
j n q
qe
( E + ue B )

Pe ei j
me
me
t
me
2
e e

Pij = c (ni qi ui + ne qeue ) = ei ( ni qiui + ne qeue ) = ei j

Pe = ei j

(22)

(23)

putem substitui viteza de antrenare a gazului electronic ue printr-o marime globala (viteza
plasmei u si densitatea totala de curent j)

meue + mi ui meue + mi ui me

=
ue + ui
u=
me + mi
mi
mi

(24)
16

 eliminam pe ui din expresia densitatii pentru cazul qi = -qe, si conditia me/mi <<1

j ne qe (ue u )
2

j
q
B e Pe ei j
ne qe
me

u+

nq
j ne qe
E+ e e
=
me
me
t

(25)

me j
1
1
ei me
jB
= E +uB+
Pe
j
2
ne qe
ne qe
ne qe
ne qe t

(26)

(27)

in relatia (27) toti termenii trebuie sa aiba dimensiunile lui E, si j din ultimul termen va
avea semnificatia de rezistivitate adica inversul conductivitatii

ne qe2
=
ei me
17

1 j
j = ( E + u B) +
jB
Pe
ne qe
ne qe
ei t
e =

ne qe

mobilitate [m2/Vs]

1 j
j = ( E + u B ) + e ( j B Pe )
ei t
pentru plasme stationare / t = 0

j = ( E + u B ) + e ( j B Pe )

18

Difuzia. Parametrii difuziei.

difuzia este fenomenul prin care se realizeaza transport spatial de substanta datorita unui
gradient de concentratie
pornim de la ecuatia fluidului care include ciocnirile si care poate fi scrisa pentru orice specie

mn

u
+ ( u )u = en E P mn u
t

(1)

consideram o stare stationara in care u / t = 0, daca u este suficient de mic (sau este
suficient de mare) si elementul de fluid nu se misca in regiuni cu E si P diferite in timpul
unei ciocniri
punand conditia ca membrul din stanga sa fie zero avem
/

1
e
kT n
u=
( enE kTn) =
E
mn
m
m n

(2)

coeficientii se numesc mobilitate si coeficientul de difuzie (D se masoara in m2/s)

q
m

(3)

kT
D
m

(4)
19

P = kTn
coeficientii de transport si D sunt legati de relatia Einstein

qD

(5)

kT

cu ajutorul acestor ecuatii putem scrie fluxul unei specii de tip j sub forma

= n u j = j n E D j n

E =0

= Dn

Legea lui Fick

(6)

(7)

20

Difuzia ambipolara
ionii si electronii care ajung prin difuzie la perete unde se recombina
ecuatia de continuitate se scrie (cazul in care derivata temporala a ecuatiei de miscare este
neglijabila daca frecventa de ciocnire este mare)

n
+ j = 0
t

(8)

consideram o plasma care are dimensiuni mai mari decat lungimea Debye, deci cvasineutra
electronii avand masa mica au in acelasi timp viteza termica mare astfel incat vor parasi
primi volumul plasmei
sarcina pozitiva (ionii) vor ramane in urma si astfel un camp electric se va instaura incat
polaritatea sa va retarda electronii si va accelera ionii
i e
campul electric E se va instaura atunci cand i = e =

= i nE Di n = e nE Den
Di De n
E=
i + e n

(9)

(10)

21

Di De
i D i i De i Di e Di
n =
= i
n Di n =
i + e
i + e

i De + e Di
=
n
i + e

(11)

noul coeficient de difuzie ambipolara este

ecuatia (8) devine

e >> i
Te = Ti

Da

i De + e Di
i + e

n
= Da 2 n
t

i
Te
Da Di +
De = Di + Di
Ti
e

(12)

(13)

(14)

Da 2 Di
22

Difuzia intr-un strat

ecuatia de difuzie (13) poate fi rezolvata prin metode separarii variabilelor

n( , t ) = T (t )S ( )

(15)

ecuatia (13) cu Da = D, devine

1 dT D 2
= S
T dt S

dT
= DT 2 S
S
dt

dT
T
=
dt

1
2
S =
S
D

solutia

sau

T = T0 e

d 2S
1
=
S
2
dx
D
x
x
S = A cos
+ B sin
1/ 2
( D )
( D )1/ 2

23

 la perete ne asteptam ca densitatea sa fie foarte aprope de zero

cea mai simpla solutie a acestei ecuatii este pentru un singur maxim
folosind conditiile de frontiera S = 0 la x = L, obtinem

=
1/ 2
(D )
2

2L

1
D

Densitatea plasmei timpi de

difuzie diferiti
solutia aceasta se numeste cel mai de jos mod al difuziei
mai sunt si alte moduri inalte de difuzie, solutia ecuatiei continand mai mult de un maxim

n = n0 e

t /

cos

2L

distributia densitatii descrete exponential cu timpul, insa isi pastreaza forma

alegem indicii astfel incat conditia de frontiera la x = L sa fie automat indeplinita

l+
n = n0

al cos
l

1
x
2
+
L

bm sin
m

mx
L
24

n = n0

al

e t / l

(
l + 1 / 2 )x
cos
+
L

bm
m

e t / m

mx
sin
L

introducand in ecuatia de difuzie (13), pentru fiecare termen cu cosinus si similar pentru
termenul cu sinus, avem

= D (l + 1 / 2)

l =

L
(l + 1 / 2)

1
D

structura fina a distributiei densitate corespunde la l mare, descreste rapid

structura fina dispare datorita difuziei si atinge in final modul cel mai de jos
densitatea descreste dar profilul densitatii are aceeasi forma

Descresterea rapida a densitati plasmei

la timpi de difuzie diferiti; alte moduri
ale difuziei
25