DEZVOLTAREA FUNCTIILOR COGNITIVE SI A

LIMBAJULUI – PIAGET
CHISBAC ALINA – grupa 2222
MATEI ELENA - grupa 2221

INTRODUCERE
Testele de inteligenta au fost introduse initial pentru a rezolva probleme
practice si au servit acestui scop foarte bine. S-a observat ca oamenii ay devenit mai
intelectuali pe masura ce au inaintat in varsta, ei au devenit mai capabili sa inteleaga
mersul lucrurilor. Aceste teste nu au descris coerent caile incare functionarea mentala
la o varsta difera de cealalta. Descrierile coerente ale schimbarilor care au avut loc in
dezvoltarea intelectuala a copilului au fost in mare parte contributia psihologului
Jean Piaget. Incepand din 1920 a observat si intervievat copiii apoi a inregistrat
raspunsurile. Inregistrarile sale se gasesc in volume cum ar fi: “Limbajul si gandurile
unui copil “(1926), “Judecata morala a unui copil”.
Teoria sa ne ajuta sa intelegem cum un comportament se dezvolta si altul il
urmeaza, cum un copil capata experienta privind conceptiile personale despre lume,
cum valorile morale se dezvolta treptat, cum imaginatia este formata si cum se
schimba, cum se dezvolta cunostiintele despre stiinta, abiliatea de a clasifiaca, de a
generaliza si discriminarea creste cu experinta copilului, acesta invatand simbolurile
sistemelor.
Cand limba este invatata dezvoltare cognitiva se schimba. Dezvoltarile acestui
sofisticat sistem de simboluri reprezinta motivul complex ce caracterizeaza oamenii.

ETAPELE DEZVOLTARII

Piaget considera ca dezvoltarea intelectuala poate fi clasificata din patru

puncte de vedere:
-senzorimotoare
-preoperationala:
-preoperationala
-intuitiva
-operational concreta
-operational formala

ETAPA SENZORIMOTOARE

Este specifica periodei cuprinsa intre nastere si doi ani cand copilul isi
dezvolta abilitatile cu ajutorul perceperilor simple si activitatilor de miscare. Copiii
invata sa :
-se perceapa diferit in functie de obiectele care ii inconjoara ;
-sa fie stimulati prin lumini si sunete;
-incearca sa aiba experiente intersante;
-definesc lucrurile prin manipularea lor;
Un exemplu corespunzator acestei trepte este cel al unui copil care incearca sa
suga din varful uni biberon cand acesta este tinut invers. Dupa o luna sau doua copilul

1
va invata sa intoarca biberonul. Acest exemplu se numeste dezvoltarea permanenta
prin obiecte. De la nastere si pana la doi ani copiii schimba neintelegerile cu
invatarea si maturizarea.
Un alt exemplu este cel al copilui lui Piaget care la trei luni si jumatate fiind
pus in bratele tatalui in pozitie de alaptat a ramas nedumerit insa atunci cand a fost
pus in bratele mamei a deschis gura larg si a inceput sa fie alaptat.
Cunoastera pentru copiii sub doi ani consta in repertoriul lor de actiuni cu
obiectel edin mediul inconjurator. Ceea ce face un copil dela o actiune simpla la ceva
complicat contribuie la a da acestuia senzatia de stapan al lumii.
Daca un copil se angajeaja intr-o activitate aceasta trebuie sa-I fie benefica.
Privind cu atentie copilul putem invata cum acesta se vede pe sine raportandu-se la
obiectele inconjuratoare si cum aceste raportari vor contribui la dezvoltarea de mai
tarziu.

ETAPA PREOPERATIONALA

Este caracteristica perioadei cuprinsa intre doi si patru ani,cand copiii folosesc
limbajul pentru a-I ajuta sa-si dezvolte conceptele, concepte ce sunt personale, uneori
false si care au nevoie sa fie corelate cu realitatea. Experienta este esentiala pentru
invatatrea formelor lingvistice, se poate sa spui unui copil “Este prea multa apa!Este
posibil sa o versi!” si copilul o va varsa. Oare copilul iti testeaza rabdarea sau este
incapabil sa inteleaga relatia complexa dintre termenii “prea multa”? Piaget
mentioneaza ca copilul are nevoie de experinte pentru a intelege relatia dintre termeni.
In treapta de preoperational, copilul:
- nu poate aranja lucrurile intr-o ordine;
- nu poate desena interferentele dintre lucruri (daca John e mai inalt ca Joe,
iar Joe e mai inalt ca Jim, rezulta ca John e mai inalt ca Jim?).Aceasta interferanta nu
este posibila la o astfel de varsta.
- sunt incapabili sa clasificice lucrurile dupa un anumit criteriu;
- nu pot clasifica obiectele;
Incapabilitatea copilului la acest stagiu de a face multiple clasificari
este exemplificata prin faptul ca un copil nu-si poate recunoastye profesorul in
alta ipostaza decat cea de la scoala.
De exemplu, fiica lui Piaget, la varsta de doi ani, nu si-a recunoscut
sora imbracata in costum de baie decat dupa ce aceasta s-a schimbat de
costum.
In stagiul intuitiv, semnificativ perioadei patru-sapte ani, copilulemite
concluzii bazate pe impresii vagi si rationamente care nu sunt corelate cu
lumea reala. Cum limbajul devine important, se pot face mai multe
rationamente.
Un exemplu este cel al lui Miller care dand copiilor 2 desene, le cere sa
ridice mana dreapta atunci cand pot identifica desenul cu fundal gri. Cele doua
desene sunt: unul cu un cerc luminos rosu pe fundal galben, iar celelalt cu un
cerc verde pe fundal gri.
Copiii la trei ani sunt atenti la culori si ignora caracteristicile verbale,
ei ai ridicat mana dreapta fiind dominati de campul perceptiv, nu de sisitemul
verbal. Copiii la patru ani sunt confuzi.
Incetul cu incetul, la sapte ani, copiii invata sa reactioneze la sistemul
de simboluri intr-o maniera remarcabila si sa comunice perceperile lor

2
 intuitive. La sapte ani, copiii transforma continutul in mintea lor, aceasta
intamplandu-se doar daca au experienta cuvintelor.
La acest stagiu copilul devine capabil sa:
- formeze clase sau categorii de obiecte, dar sa nu fie constient de ele;
- sa inteleaga relatiile logice, sa lucreze cu ideea de numar;
In treapta intuitiva copiidevin capabili sa formeze clase si categorii de
obiecte, sa observe relatii si sa lucreze cu ideea de numar.

ETAPA OPERATIONAL CONCRETA

Este caracteristica varstei cuprinsa intre sapte si unsprezece ani, cand

copilul devine capabil sa execute operatii logice variate, dar cu lucruri
concrete. Gandirea operationala inlocuieste impresii cu concluzii. Copii isi
imagineaza operatiile si anticipeaza rezultatul.
Un exemplu ar fi cel al unui copil care nu poate spune daca luna arata
la fel pe ambele parti insa ajuns in stagiul de operational concret el poate
manipula in mintea sa ideea de luna si constata ca arata la fel pe ambele parti.
Copiii devin capabili sa aiba idei logice complexe ca compunerea,
asociativitatea si reversibilitatea.

ETAPA OPERATIONAL FORMALA

In acest stagiu caracteristic varstei cuprinsa intre unsprezece si

paisprezece ani subiectii devin capabili sa gandeasca logic prin abstractie.
Gandirea stiintifica a tipului de deductie ipotetica este acum posibila. Ei pot
trage concluzii, ofera interpretari si se dezvolta ipoteze. Gandirea lor a devenit
flexibila si puternica. Ei pot:
- sa lucreze cu toate posibilitatile logice fara a avea nevoie sa determine care
dintre ele se regasesete in lumea reala. Aceasta capabilitate nu se refera la o imagine
simpla atata timp cat si copiii mai mici se puteau angaja in gandire fantezista ci se
refera la o expunere sisitematica de alternative logice.
- Sa urmeze o analiza combinatorica de posibilitati. Astfel, fiind dte doua
posibile cauze C1 si C2 si un rezultata r subiectii pot formula urmatoarele posibilitati:
C1 sau C2 cauzeaza r
ambele C1 si C2 cauzeaza r
nici C1 nici C2 nu cauzeaza r
C1 poate cauza r dar C2 nu
C1 poate cauza r dar numai daca C2 lipseste
- sa generalizeze din afirmatii bazazte pe un tip de continut in diferite alte
moduri.
Adolescentii in treapta operational formala au crezut ca pot organiza
informatia in diferite moduri fata de ceeea ce a fost posibil in etapa
operational concreta.
De exemplu, intr-un experiment a lui Piaget, copiilor li s-au dat 4
flacoane la fel,cu continut fara miros si lichide fara culoare.Primul flacon
continea acid sulfuric diluat, al doilea apa, al treilea apa oxigenata si al
patrulua sulfura. O sticla cu pipeta continanand iodat de potasiu este adaugata

3
si au denumit-o G. Combinand flaconul 1 cu 3 si cu G se obtine culoarea
galbena. S-au dat copiilor doua pahare, in primul era combinatia 1+3 iar in
celalalt era apa. In timp ce copii priveau surprinsi combinatiile existente in
fiecare pahar sau pus si cateva picaturi de G in fiecare pahar si s-au notat
diferitele reactii. Copii au fost pusi apoi sa reproduca culoarea galbena
utilizand flacoanele 1, 2, 3, 4 si G in ce mod doresc.
Se dau doua inregistrari al acestui experiment, unul este al unui copil
de sapte ani si altul al unui copil de paisprezece ani.
Copilulde sapte ani, dupa multe incercari si sugestii primite reuseste sa
reproduca culoarea galbena dar cand este pus sa incerce din nou nu isi mai
aminteste ce flacoane a folosit. Comportamentul lui nu este la intamplare, sunt
elemente ale gandirii sistematice si ale activitatii organizate ce fac parte din
etapa preoperationala. Totusi,incercarile lui sunt insuficiente. El putea folosi
doar cateva din posibilele combinatii de la inceput.
La copilul de paisprezece ani se observa folosirea gandirii formal
operationala. El reuseste imediat. Limbajul sau este clar ipotetic–deductiv,
gandeste stiintific cu “daca…, atunci”.
Conform teoriei lui Piaget aceasta gandire stiintifica nu o intalnim la
copiii foarte mici, e nevoie de experienta si maturitate.

PROCESUL DEZVOLTARII

Copii se angazeaza in procesul de cautare a unui echilibru intre ceea

ce percep in prezent, stiu si inteleg si pe de o parte ce vad in noile fenomene,
experiente sau probleme. Daca reuseste sa se adapteze la noua situatie acest
echilibru nu este perturbat.
Adaptarea cuprinde doua forme: asimilarea si acomodarea.
Asimilarea este procesul de schimbare a ceea ce este perceput astfel
incat sa se potriveasca cu structurile cognitive prezente in timp ce acomodrea
este procesul invers, de schimbare a structurilor cognitive astfel incat sase
potriveasca cu ceea ce este perceput..
Asimilarea este comparata cu actul mestecatului si digeratului in ideea
transformarii hranei in ceva folositor organismului.
Acomodarea este comparata cu functiile corpului in procesul de
nutritie cum ar fi: deschiderea gurii, contractia muschilor esofagului si
stomacului si secretia sucului gastric.
Asimilarea si acomodarea sunt procese simultane,finnd cele 2 parti ale
unei monede, in procesul mentinerii echilibrului intre persoana si mediul care
o inonjoara.

DEZECHILIBRUL SI TEORIA PIAGENTIANA

Dupa Piaget, dezechilibrul apare atunci cand ne confruntam cu

evenimente noi care nu fac parte din structura noastra cognitiva.
De exmplu, Brainard a atacat aceasta teorie mentionanad ca echilibrul
nu are origini biologice.Teoria lui piaget a fost atacata si de Boden, care a
subestimat cu succes intelegerea cognitiva de catre copii la diferite varste.

4
 Teoria piagentiana, dupa ce a fost criticata si evaluata totusi nu a fost
discreditata. Ideile lui Piaget au fost clarificate considerandu-se ca teoria sa
despre adaptare este remarcabila, inca robusta dupa 60 de ani de dezvoltare.

CHISBAC ALINA – grupa 2222

MATEI ELENA - grupa 2221