Povestea invitatiei la vals este suficient de puternica incat sa elibereze cititorul de emotii negative

precum mandria absurda, cu rautatea jocurilor ei si satisfactiile aparente. Dupa despartirea in

glorie, Mihaela compara iubirea ei cu Tudor cu un crin semanat in mocirla, o metafora a felului in
care oamenii, manati de emotii de acest gen, pot trata dragostea, ajungand sa o piarda.

Actiunea cartii este usor de urmarit. Intorsaturile de situatie sunt dramatice, iar limbajul plin de
farmec si in acelasi potrivit pentru un testament scris dintr-un foc si din durere.
Insa Invitaie la vals nu este doar un roman de dragoste, ci i un amalgan de sentimente, durere,
rzbunare i sacrificiu.
Orgoliul i mndria sunt dou sentimente care te sugrum n interior, te determin s trieti
intens, te fac s valsezi pe scena teatral a vieii ca un adevrat erou. Da, este frumos, incitant,
dar extrem de periculos. Cele dou personaje principale, Mihaela i Tudor, nu dispun doar de
aceste caliti, ci jongleaz cu ele pn se prabusesc. Orgoliul este cel care i arunc o alt
viziune asupra dragostei, acea dragoste ptima plin de inexisten pmnteasc: Omul care
caut iubirea n inexisten i adevrul dincolo de sentimente se lovete, inevitabil, de umbra
ntunecat a dragostei. Totusi cred ca in orice meserie dac mai eti i psiholog, te apropii de un
mare succes.
Asa ca mi-a plcut foarte mult stilul de scris. Drume este n general, foarte iscusit i reuete s
m fac s m ndrgostesc mcar de aciune, pentru c personajele nu mi-au plcut mai deloc. A
fost o carte cam misogin, poate i din cauz c vocea narativ este masculin. Mi s-a prut
foarte urt modul n care degradeaz femeia n aceast carte, n timp ce barbatul rmne un zeu.
Se pare ca Mihail Drume nu este doar un scriitor romantic i sobru, ci cunoate, totodat,
adevrata natur uman. El descrie perfect acea stare a sufletului ntunecat de mndrie.
Marile dureri nu dor la nceput. Snt mari pentru c deschid o ran care nu se mai vindec.
Dar pe ct de mult mi-a plcut cartea, pe att de mult eram gata s schimb istoria de dragoste a
celor doi. Imi plac oamenii care te fac s i pui ntrebri i s reflectezi pn oboseti. Mihail
Drume a avut un dar pe care rar l ntlneti. Iti intra n snge cu fiecare cuvnt.
Da, am fost tentata sa refuz invitatia la vals dupa primele pagini. Intrevedeam deja caderea unei
iubiri si sfarsitul tragic al protagonistilor ei in frazele lungi, oarecum repetitive si redundante,
incarcate sentimental. Am inteles insa cateva ore mai tarziu, cand am terminat cartea, ca bogatia
exprimarii se potriveste unei pasiuni despre care nu stiam de fapt nimic in momentul acela de
inceput. Era mai mare decat mine.