Legenda

PRM=Primul Razboi Mondial

DRM=Al Doilea Razboi Mondial
Urm=urmarile
Econ=economice
Ind=industrie, industrializare

ANGLIA
Revolutia industriala reprezinta momentul de rascruce in evolutia economica a omenirii,
un proces complex, cu o dubla natura (tehnica si social-economica), din care au rezultat
performante economice, sociale, politice, culturale fara prcedent in istorie
Anglia este prima tara care a cunoscut procesul de industrializare. Ea va constitui un
model si pt celelalte tari care vor intra in acest proces. Aceasta rev ind se desfasoara intre
anii 1750-1821 si se sistematizeaza pe 3 coord: demografic, agrar si industrial.
Rev dem consta in cresterea populatiei. In doar aproape 3 sferturi de secol, de la 7 mil de
loc, se ajunge la 21 mil. Astfel, forta de munca este tanara, viguroasa, ceea ce determina
cresterea cererii interne. Sau produs schimbari importante in structura socio-economica,
profesionala si in mediile urban si rural.
Rev agrara se instaleaza la jum sec 17. Agric angliei se practica cu tehnici traditionale.
Erau multe campuri agricole folosite la comun de catre membrii comunitatii si multe
suprafete necultivate. Nu exista o delimitare. Astfel, la cererea marilor proprietari,
parlamentul britanic confera acte de imprejmuire. De fapt, taranii au fost deposedati de
pamanturi prin rascumpararea sau violenta. Aceste acte erau acordate celor care isi puteau
permite, ei trebuiau sa faca dovada ca au bani pt a cultiva pe acele terenuri. Un boier care
detinea un domeniu avea voie sa foloseasca o treime(din punct de vedere economic), iar
taranii doua treimi (proprietate conditionata). Dispare clasa mijlocie rurala, ramanand
doar marii latifundiari si taranii, care fie devin forta de munca ieftina, fie emigreaza in
America. Astfel, productia agricola devine sistematica, avand o oferta mare la un pret
mic.
Rev ind propriu-zisa incepe cu industria textila si se continua cu exploatarea carbunelui si
fierului si constructia de cai de transport.
s-au facut multe descoperiri tehnice si perfectionari, prima fiind suveica zburatoare,
urmata de masini cu aburi, calea ferata, procesul de a prelucra fonta in fier forjabil. In
1825 sunt deja 6400 km de canale interne. In sept 1829 se inaugureaza prima cale ferata
Liverpool-Manchester. Dupa 1830, Anglia devine dependenta de Imperiul Colonial.
In 1850, suprematiei economice europene, supranumita si Imperiul care nu apune
niciodata, i se arata un nou pretendent: Prusia, care ulterior devine Germania. Devenise
clar c revoluia industrial provocase schimbri majore i transformase Marea Britanie
n atelierul ntregii lumi. Acest statut a fost celebrat n 1851 prin Marea Expoziie
organizat, n Hyde Park, ntr-o construcie de metal i sticl numit Palatul de cristal
un adevrat simbol al puterii industriale al acestei naiuni.

GERMANIA
Revolutia industriala reprezinta momentul de rascruce in evolutia economica a omenirii,
un proces complex, cu o dubla natura (tehnica si social-economica), din care au rezultat
performante economice, sociale, politice, culturale fara prcedent in istorie.
La inceputul sec 19, lumea germana este formata din aprox 300 de formatiuni statale.
Acest lucru era un handicap al vietii economice. Se pastrau multe caracteristici
medievale, precum mestesugaritul si manufacturile, avand in comun limba, religia si
obiceiurile.
Din initiativa Prusiei, se formeaza Zollvereihul (uniune vamala) in 1819. Aceasta
uniunea vamala permita libera circulatie a marfurilor, libera circulatie a capitalurilor si
libera circulatie a persoanelor. Pe fundalul Zollvereih-ului, se produce revolutia ind in
Germania. Se adopta succcesiv (1851-1852) doua legi de reforma agrara. Ele se refera la
luarea dreptului de folosinta a pamantului celor care erau mari proprietarii de domenii
feudale. Se instituie proprietatea capitalista pe tot domeniul feudal. Unii emigreaza spre
America, pentru o viata mai buna. Se fac exploatatii de tip ferma, iar productia obtinuta
era orientata spre piata.
Prentru a incuraja agricultura, statul prusac impune anumite masuri, dar al caror rezultat
se remarca 2-3 secole mai tarziu. Astfel, se infiinteaza scolile de iarna. Aceste scoli
trebuiau neaparat absolvite de proprietatii unor terenuri mai mari de 50 ha. Daca nu
absolveau, dupa 2 ani de cand aveau pamantul, statul avea drept asupra pamantului sau,
altfel spus, drept de preeptiune. Cursurile erau sustinute de profesori universitari
itineranti, organizate pe parohii, cateodata si in biserica daca nu aveau unde. Una dintre
masuri ar fi finantarea in totalitate a universitatilor cu profil agricol si modernizarea
fermelor. Statul prusac incurajeaza cooperatia. In Rusia, Lenin ia termenul, scoate
continutul german si il introduce pe cel bolsevic. Toate aceste masuri determina o
agricultura de tip intensiv: oferta mare, pret mic.
Referitor la demografia germana, rata natalitatii ajunge la 33%, avand o populatie educata
si civilizata, femeia cizelanduse. Politica statului prusac se sistematizeaza.
Industria grea incepe sa ia proportii covarsitoare, care pana la sfarsitul secolului o intrece
pe cea engleza: siderurgie, metalurgie, constructia de masini militare. Germanii aveau o
piata de desfacere asigurata, erau intreprinderi mari si foarte mari subventionate de stat.
Aplicatiile civile proveneau din cele militare (automobilul). Capitalul este centralizat. Se
instituie departamente de cercetare stiintifica pentru intensificarea procesului. Apare
motorul diesel folosite la primele submarine germane.
Dupa unificarea Germaniei (1871), se creeaza o retea feroviata menita sa unifice teritorial
diferite provincii. Cile ferate germane nsumeaz 43.000 km n 1890, au o mare

densitate n regiunile puternic industrializate, ca Westphalia, Silezia i Saxonia, i se afl,

dup 1876, n proprietatea statului. Se creeaza doua inventii epocale, care isi pun
amprenta asupra nivelului de dezvoltare a economiei germane: motorul Otto (stramosul
motorului pe benzina) si motorul electric.
In prag de Primul Razboi Mondial, Germania ocupa locul I in ierarhia mondiala datorita
progresului sau economic si tehnologic.

SUA
Revolutia industriala reprezinta momentul de rascruce in evolutia economica a omenirii,
un proces complex, cu o dubla natura (tehnica si social-economica), din care au rezultat
performante economice, sociale, politice, culturale fara prcedent in istorie
Evolutia economica a SUA cunoaste 2 etape esentiale: prima se desfasoara de la
declararea independentei in 1776 pana la Razboiul de secesiune, iar a doua etapa incepe
de la razb de secesiune si pana la PRM 1914.
In prima etapa, America are o dezvoltare economica inspirata din modelul britanic, avand
si ea cele 3 coord are rev ind. Pe plan agrar, colonistii infiinteaza ferme. Cultura
cerealelor si cresterea animalelor sunt favorizate de faptul ca pamanturile erau nefolosite,
fertile si se intindeau pe o suprafata foarte mare. Agricultura este predominant pastorala.
Datorita unei rate a natalitatii foarte mari si a unei imigrari masive, populatia creste de
aproape 20 de ori intr-un singur secol: de la 4 mil loc se ajunge la 100 mil loc. Productia
agricola reprezinta baza de materii prime pentru productia alimentara, care, initial, este
concentrata in jurul orasului Chicago. In acelasi timp, industria textila se remarca prin
valorificarea bumbacului din zonele de sud. Prima afacere in stil american o constituie
caile ferate. Ele reprezinta o necesitate pentru vietile americanilor. De aici insa,
dezvoltarea economica ia amploare, deplasanduse spre alte industrii, complementare
celei de cai ferate: industriile metalurgice, extractive, constructoare de masini. Fata de
europeni, America are locomotive mai mari.
A doua etapa reprezinta diferentierea modelului economic american fata de cel european,
America punandusi amprenta vizibil pe viata economica si politica. Astfel, se deosebesc
primele masuri de politici protectioniste: taxele vamale moderate (10%-15%). Datorita
expansiunii rapide economice, apar primele societati pe actiuni, iar ca urmare a unor
monopoluri nedorite, primele legi antitrust. Primele actiuni inregistrate au fost ale
firmelor feroviare la Bursa din New York. Dupa 1860, libera initativa atinge cote maxime
si se credea ca orice interventie a statului in economie era un atentat la democratie. Tot
atunci, apar primii milionari (care aveau un capital mai mare de 1 milion de dolari).
Domeniile dominante erau petrolul, caile ferate si otelul. Descoperirea petrolului atrage
dupa sine un ritm propriu SUA. Numeroase inventii precum conductele magistrale de
titei, vaporul de cisterna (Rockfeller), vasul frigorific si vasul turbinei, tramvaiul Siemens
(1812), conservele, etc, se aplica la scara nationala.
Specifica diferentierii modelului economic este diviziunea muncii, care este, de
asemenea, foarte bine dezvoltata. Uzinele Ford produc primul automobil din lume. Ford
si Taylor intemeiaza managementul modern prin realizarea reclamelor. Urbanizarea se
practica la scara larga.

Dolarul american are drept de circulatie comun cu principalele monede europene: marca,
francul si lira (in prima etapa de la decl indep pana la razb de secesiune). In a doua etapa
(de la razb de secesiune si pana la PRM), fiecare stat are o banca centrala (emisiune),
permitanduse doar circulatia lirei si a dolarilor locali. Intre 1900 si 1912, cunoastem
falimentul lui Money Trust. In 1913, dolarul ia o noua directie. Se infiinteaza sistemul
federal de rezerva care controleaza emisiunea monetara pe intreg teritoriu american.
Dimensiunile bancnotei raman la fel, precum si culoarea verde.
In concluzie, in prag de PRM, SUA este o tara de proportii imense, cu o economie agrarindustriala dezvoltate, cu o populatie indestulata material, ocupand locul 3, dupa
Germania.

FRANTA
Revolutia industriala reprezinta momentul de rascruce in evolutia economica a omenirii,
un proces complex, cu o dubla natura (tehnica si social-economica), din care au rezultat
performante economice, sociale, politice, culturale fara prcedent in istorie
Franta cunoaste o dezv ind relativ tarzie. In sec 19, economia franceza este puternic
marcata de revolutia din tara. Au fost luate numeroase masuri sub impulsul revolultiilor,
avand urmari negative aproape jum de secol.
Reforma agrara impusa improprietareste locuitorii marilor domenii, deteminand amrea
propeietate care substituie agricultura de tip ferma (doua treimi). Cealalta treime se
regaseste sub forma unor proprietati mici si mijlocii. Se retine in agricultura o prea mare
forta de munca, iar clasele mici si mijlocii nu au o forta economica puternica. Agricultura
taraneasca este de subzidenta, avand o oferta mica si un pret mare.
O alta masura o reprezinta emisiunea de moneda de hartie. Aceasta scapa de sub control,
producand o inflatie galopana. Clasa mijlocie este astfel ruinata, nobili fiind deja.
Distrugerile provocate pe perioada revolutiei sunt foarte mari. Ca urmare a domniei lui
Napoleon Bonaparte, economia activa pierde 15%, astfel instalanduse o forta de munca
deficitara, cu deosebire in mediul agricol. Productivitatile sunt scazute, preturile la
produsele alimentare ridicate. Saracia in care traiesc francezii ii impiedica sa isi
intemeieze o familie, neavand conditiile necesare, populatia astfel scazand.
Franta ramane cu o imensa datorie externa si finante dezorganizate. Pe acest fundal,
economia evolueaza lent, sub nivelul posibilitatilor economice. Statisticile arata
prabusirea economica a Frantei: 80% din intreprinderile industriale au intre 3 si 5
lucratori (cu patron cu tot).
La jum sec 19 se semneaza un tratat comercial franco-britanic incheiat din initiativa
englezilor. Acesta presupune respectarea principiul liberului schimb. Cele doua tari isi
exceptau reciproc marfurile de la taxe. Efectul este negativ, industria franceza fiind
puternic falimentata de economia engleza. Franta pierde Alsacia si Morena si e obligata
sa plateasca datorii Germaniei. Aceste datorii se materializa in 40% din rezervele de aur
franceze. Aproape doua decenii, moneda lor este una slaba.
Dupa 1870 si pan la PRM, industria franceza cunoasta realizari remarcabile in domenii de
varf ale epocii (metalurgie, oteluri speciale, autovehicule, chimie) dar care nu proudc
varfuri de antrenament in economie nationala.

Inaugurarea primei linii internaionale de transport pe cale ferat are loc la 19 septembrie
1841, pe un traseu de 140 km, ntre Strasbourg (Frana) i Basel (Elveia).
In prag de PRM, economia franceza este agrar-industriala si nu constituie suport
economic pt prestigiul Frantei, avand urmari pe termen lung.
REFORMA SOCIETATII ROM LA JUM SEC 19
In istoria romanilor, epoca moderna reprezinta unul dintre cele mai importante momente,
putandu-se remarca in contextul general european al dezvoltarii sociale, economice si
politice.
Startul este dat prin tratatul de la Adrianopol. Tarilor romane li se retrocedeaza
porturile de la nordul Dunarii, recunoscandu-li-se libertatea comertului exterior, adica
este desfiintat monopolul otoman asuprea comertului. Li se permite libera navigatie si
comertul pe Marea Neagra, precum si desfiintarea zaharelei. Insa otomanii impun politic
tarilor romane dreptul de preeptiune, adica de prim cumparator. Ei vindeau cerealele,
graul, animalele ca fiind ale lor.. Braila si Galati erau noduri vamale, care ulterior au
devenit in 1836, respectiv 1837 porto-franco, adica puncte libere. Timp de 20 de ani, cele
doua porturi cresc exponential, dovada fiind faptul ca, in doua decenii, volumul si
valoarea comertului exterior romanesc derulat prin cele doua porturi creste de 20 de ori.
Se produc mariri si modificari asupra culturilor agricole. Fiind o crestere de cereale de
piata europeana, are loc si o extindere pe plan national. Agricultura este prin excelenta
extensiva, practicanduse sisteme si utilizandu-se unele traditionale, din perioadele
anteriore, iar in urmatoarele decenii se vor folosi unele tehnici mai evoluate, un model
fiind ferma lui Ghica sau cel al fermelor lui Sturza.
La 1 ianuarie 1848, se stabileste Conventia Vamale intre Tara Romaneasca si Moldova,
care are ca urmare amplificarea fluxurilor de marfuri dintre cele doua tari, avand o piata
unica romaneasca. Vama este prima institutie romaneasca.
Relatiile dintre boieri si tarani se degradeaza in timp. Proprietarii funciari incearca sa isi
mareasca veniturile prin micsorarea pamantului dat in folosinta taranilor si prin marirea
zilelor de lucru (claca). Pe termen scurt, profitul boierilor a fost considerabil, dar pe
termen lung a franat dezvoltarea agriculturii si a intregii economii. Pana in 1864, claca a
reprezentat o problema sociala intre boieri si tarani. In 1851 s-au aplicat niste legi pentru
a atenua situatia taranilor, dar, in fond, nu a rezolvat problema agrar-taraneasca.
In 1859 are loc unificare teritoariala a Tarii Romanesti si Moldovei sub domnia lui
Alexandru Ioan Cuza. Dup realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza i
colaboratorul su cel mai apropiat, Mihail Koglniceanu (ministru, apoi prim-ministru al
Romniei), iniiaz importante reforme interne: secularizarea averilor mnstireti
(1863), reforma agrar (1864), reforma nvmntului (1864) .a., care au fixat un cadru
modern de dezvoltare al rii. In1863 se formeaza un guvern care secularizeaza averile
mnstireti si dizolv Adunarea Legiuitoare. n acelai an, se supune aprobrii
poporului, prin plebiscit, o nou constituie i o nou lege electoral, menit s asigure
parlamentului o baz mai larg, i se decreteaz, un an mai tarziu legea rural conceput
de Koglniceanu. A fost, de asemenea, conceput Codul civil i Codul penal, legea pentru
obligativitatea nvmntului primar i au fost nfiinate primele universiti din ar,

respectiv cea de la Iai, care azi i poart numele, i cea de la Bucureti (1864). Tot n
aceast perioad a fost organizat i armata naional.
Reforma este incheiata in linii mari in 1880, acelasi an al infiintarii Bancii Nationale
Romane.

BNR
Banca Naional a Romniei a luat fiin n anul 1880 ca instituie de credit ce deinea n
exclusivitate privilegiul de a emite moneda naional, leul. De-a lungul timpului, BNR
s-a bucurat nentrerupt de acest drept, chiar dac rolul su n economia naional, regimul
proprietii i dimensiunile sale instituionale au cunoscut importante modificri.
Legea monetara din 1868 prevedea negocierea guvernelor principatelor unite cu adunarea
otomana. Pirncipatelor li se permitea o moneda nationala efectiva (leul), dar care trebuia
sa poarte si insemne otomane. Conform legii, leul era o moneda nationala in sistem
zecimal (1 leu=100 bani). De asemenea, erau in folosinta 1 leu, 3 lei, 5 lei si 20 lei,
precum si 1 ban, 3 bani, 5 bani si 20 bani. Banii erau fabricati din arama, nichel sau
argint, cel din urma valorand cel mai mult. Emisiune speciala, prin care Romnia intra
pentru prima dat n contact cu hrtia moned, sunt biletele ipotecare (destinate platilor
pentru achizitiile facute de stat si institutiile statului pentru aprovizionare armatei).
In Parlament, in aprilie 1880, a fost votat Legea pentru nfiinarea unei bnci de scont i
Circulaiune, care ulterior va deveni Banca Nationala Romana(1 dec 1880). Eugen
Carada este cel care aduce in tara utilajele necesare monetariei statului si redacteaza
Legea constitutiva a Bncii Naionale a Romniei. Aceasta prevede bancii o dubla
functie: prima ca banca de emisiune monetara, iar a doua ca prima banca comerciala.
Folosindu-si prima functie, BNR exploateaza monopolulul statului suveran de emisiune
monetara pentru care platea comision statului roman (comision ce se negocia din 20 in 20
de ani). In ceea ce priveste a doua functie, se efectuau operatiuni comerciale cu statul, cu
institutiile statului, cu persoanele fizice si cele juridice. Calitatea de banca unica de
emisiune exprima faptul ca infiintarea, desfiintarea si functionarea unei banci pe teritoriul
Romaniei se facea numai cu aprobarea BNR-ului. In privinda angajatilor, erau exigente
destul de ridicate: conducerea era asigurata de un guvernator, numit de Guvern, pe 5 ani,
care trebuia sa aiba studii economice, angajatii bancilor trebuiau sa fi absolvit obligatoriu
liceul, nu aveau voie sa fie afiliati politic sau sindical si nu aveau voie sa detina afaceri
proprii sau interpuse pana la al treilea grad de rudenie. Capitalul initial era de 30 milioane
lei, la care statul participa cu o treime si particularii cu doua treimi. Capitalul varsat era
impartit in 24000 de actiuni cu valoarea nominala de 500 lei. Statul era cel mai mare
actionar, avend cel mult 10 voturi pentru consiliu. Dupa 5 ani de la infiintarea BNR-ului
fiecare capitala de judet avea o filiala. Guvernatorul, viceguvernatorul, directorii, comisia
de cenzori, consiliu de administratie erau obligati sa detina un anumit numar de actiuni pe
cont propriu, astfel erau direct interesati de prosperitatea bancii. In acea perioada, 1 kg de
aur valora 3000 lei si era intreprinderea romaneasca cu cel mai mare profit, emisiunea

monetara fiind acoperita integral prin stocul de metal pretios, iar aceste lucruri fiind
valabile pana la Primul Razboi Mondial.
In 1901, datorita profitabilitatii bancii, nu mai are nevoie de sprijinul statului. Statul isi
vinde actiunile, isi mentine functiile si atributiile, dar functioneaza ca banca cu capital
privat. In perioada de avant economic (cresterea productivitatii, cresterea marfurilor), ca
sa nu intre in lipsa de lichidati, se achizitioneaza aur.
Prin lege, BNR avea dreptul sa pastreze in depozit (contra comision), titluri si obiecte de
valoare ale statului, institutiilor statului, persoanelor fizice si juridice. Odata cu infiintarea
BNR-ului si intrarea in monetarie a statului leul este definit la 332,6 mg aur fin. Stocurile
erau conturi de bani pe piata, si de aceea nu exista inflatie. Banca Nationala Romana s-a
construit concomitent cu sistemul de poduri de cale ferat ce traverseaz Dunrea ntre
Feteti i Cernavod.

In prag de PRM, Romania este o tara agrar-industriala si o mare populatie europeana

(aproximativ 40% aveau sunt 16 ani). Agricultura este un sector economic predominant
ce asigura 80% din venitul national. Este pe primul loc in Europa la productia si exportul
de grau si pe al patrulea loc la productia si exportul de porumb. Industriile (cu exceptia
celei metalurgice) erau prelucratoare, alimentare, chimice, cherestea. Romania beneficia
de material feroviar nou (adus in Anglia si Germania), beneficia de porturi modernizate la
Constanta, Braila, Galati. Este prima putere petroliera din Europa, cu o moneda puternica
( 1 leu era aproximativ echivalentul unul franc francez).

URM ECON ALE PRM

PRM primeste omenirea prin lungimea, amploarea si dimensiunea consecintelor, dupa
razboi, practic redesenanduse harta Europei. Dispar imperiile (imperiul german, imperiul
austro-ungar, imperiul otoman). Se nasca multe state noi: Polonia, Cehoslovacia, Iug,
Ung, Austr, Bel, Finlanda. Numeroase state isi modifica granitele: franta isi ia inapoi
Alsacia-Lorena (11 mai 1919 - fusesera cedate germania pentru a-si plati datoriile);
Belgia isi ia inapoi 2 teritorii de la Germania, iar in romania se produce alipirea
basarabiei, bucovinei, banatului, crisanei, maramuresului si a ardealului istoric.
Razboiul afecteaza si puterile beligerante, aproape fara nicio deosebire intre invinsi si
invingatori. Primul rzboi mondial a mobilizat pe cmpul de lupt aproximativ
65 de milioane de combatani, dintre care, la sfritul rzboiului, statisticile
au nregistrat aproximativ nou milioane de decedai, 15 milioane de rnii,
cinci milioane de disprui i apte milioane de invalizi, dintre care
aproximativ 300.000 cu 100% grad de invaliditate.
Acestor pierderi li s-au adugat peste cinci milioane de orfani,
peste patru milioane de vduve i aproximativ un milion de decedai din
rndul populaiei civile, ca urmare a epidemiei de grip (gripa spaniol)

Distrugerile provocate reciproc de prile aflate n conflict asupra capacitilor de

producie, reelelor feroviare i rutiere, instalaiilor portuare, terenurilor agricole,
locuinelor etc. au fost evaluate la aproximativ 300 miliarde dolari. Europa a castigat
razboiul strict militar, iar America a castigat pacea (John Maynard Keynes urmarile
pacii de la Versailles )
In SUA, situatia econimica este infloritoare. Pe perioada razboiul, sa dublat productia
agricola, productia industriala, au triplat flota comerciala si detineau o treime din aurul
mondial. invinsii sau invingatorii Europei se refac cu ajutorul creditului American. In
1919, 220.000 tone de grau au fost exportate, fiind primul transport de acest fel. Pietele
de desfacere sunt o mare problema economica, de aceea la tratativele de pace de la Paris,
SUA se pozitioneaza intre Franta si Anglia, fiind un loc conciliant. Desi, oficial, refacerea
de dupa razboi e declarata incheiata sfarsitul anului 1923, de fapt, in 1925, inca mai erau
domenii economice afectate de razboi.
Pe fundal PRM, Rusia Sovietica este un experiment mondial. In timpul razboiului,
Rusia facea partea din Antanta, impreuna cu Franta si Anglia. Conducatorul statului,
Lenin promite rusilor pace, paine si pamant. Insa Rusia se rupe de restul lumii. Dupa
moartea lui Lenin si prealuarea puterii de Stalin, orientarea deliberata catre o dezvoltare
autarhica consacra si accentueaza aceasta ruptura. Dezvoltarea izolata a Rusiei, ulterior
URSS, va contiua in perioada in perioada interbelica si chiar cea postbelica.
Intre 1917 si 1939 in forme specifice, se deruleaza cele 3 coord ale rev ind: rev
demografica consta in cresterea cu 50% a populatiei pe fundalul unei relative indestulari
alimentare si a retelei sanitare. Nationalizarii pamantului e asigurata de colhoz si
sovhoz(rev agrara). Cele 2 forme de organizare aigura productia sistematica pentru piata.
Iar rev ind pr-zisa reprezinta dezvoltarea industriei grele, dupa modelul sovietic:
mineritul, constructia de masini, productia de energie.
n Germania i Austria a fost proclamat Republica i Adunri Constituante au adoptat
constituii democratice ce prevedeau votul universal i alegerea preedintelui. Statele
nou-aprute, reconstituite sau rentregite Cehoslovacia i Iugoslavia, Polonia, Romnia
adopt sau perfecioneaz Legi Fundamentale democratice.
O alt categorie social victim a rzboiului i a inflaiei la nivel european au fost
agricultorii. Preul produselor agricole au rmas n urma ritmului inflaiei crescnd mult
mai ncet dect preul produselor industriale. Rzboiul a accelerat exodul rural provocat
de nevoia urgent de mn de lucru n industria de armament i a produs o populaie
dezrdcinat, ndeprtat de modul de via tradiional, n permanent cutare de lucru i
cazare. n Europa de Est, sfritul conflictului a adus mult ateptatele reforme agrare i
intrarea n politic a mediului rural prin apariia partidelor rneti.
Pentru statele nvinse, distrugerile rzboiului, mizeria nfrngerii, ocupaia strin,
greutatea reparaiilor impuse de tratatele de pace, instabilitatea politic generat de
prbuirea regimurilor politice respective, dezorganizarea economic i nu n ultimul rnd
amputrile teritoriale suferite au reprezentat traumatisme profunde, rni morale durabile.
n aceast zon inteniile democratice erau sortite eecului iar sentimentele revanarde,
intolerana, naionalismul extremist au renscut n perioada interbelic sub forma
regimurilor politice totalitare, dictatoriale i autoritare, culminnd cu izbucnirea unei alte
teribile catastrofe Al Doilea Rzboi Mondial.

URM ECON PRM IN RO

Evolutia econ Romaniei in perioada celor doua razboaie mondiale este una pozitiva, insa
cu suisuri si coborasuri. Dezvoltarea sa si a fortelor productive a inregistrat progrese
remarcabile si a determinat o serie de schimbari importante in viata economico-sociala a
tarii.
Terminarea Primului Razboi Mondial concide cu incheierea procesului de formare a
statului roman. Astfel, se produce alipirea Basarabiei (fusese a Rusiei), bucovinei si
banatului (Austria) , crisanei, maramuresului si a ardealului istoric (ungaria). In
consecinta, distrugerilor economice si sociale lasate de razboi au condus la un
dezechilibru al economiei nationale. Pierderile umane (decedati, raniti, invalizi, mutilati)
se ridica la circa 1 milion, adica o cincime din forta de munca activa. Pierderile materiale
se ridica la 72 miliarde lei aur (oficialii romani), dar la tratatele de pace sunt
recunoscute doar 31 miliarde lei aur. Per ansamblu. viata economica era dezorganizata
si ruinata.
Agricultura se afla intr-o stare critica. Era epuizat intregul stoc de cereale,
nemaiputanduse asigura nici hrana populatiei, nici insamantarile pentru urmatoarea
recolta. Conform statisticilor, minimul de hrana era reprezentat de 14.000 vagoane de
grau, iar Romania avea doar 1600 la acel moment. Ca urmare, in 1919 se importa
220.000 tone cereale, precum si alte produse alimentare necesare pentru acoperirea
consumului intern. Industria functiona doar cu 40% din capacitatea cu care functiona
inainte de razboi. In imprejurarile primul razboi mondial, romania pierde in totalitate
tezaurul national depus la BNR, in jur de 315 miliarde lei - aur. Pentru siguranta
tezaurului, sunt trimise la moscova 17 vagoane incarcate cu lingouri de aur si casete cu
monede (plus bijuteriile reginei maria in val de 7 mil). Dupa multe dispute, in care rusii
refuzau inapoierea tezaurului, in 1956 romaniei i sa restituit doar o parte, simbolica de
altfel: 4 casete din cele 17 vagoane, closca cu puii de aur (cu un pui mai putin), cateva
schite de maestrii, ceasloave bisericesti si haine preotesti.
Depasind marile dificultati provocate de prm si pe temelia trainica a patriei reintregite,
romania cunoaste o ecolutie economica ascendenta.

CRIZA ECON 29-33

Perioada 1929-1933 reprezinta, n esenta, esecul dezastruos al tentativei si al efortului de
a restabili componentele esentiale ale doctrinei liberale n economie. A fost un fenomen
mondial ce a cunoscut aspecte si grade de intensitate diferite de la tara la tara. n aceasta
perioada s-au manifestat concomitent criza financiar-bancara, criza agricola (productiei si
a schimburilor comerciale), mai ales in tarile Europei Centrale si de Est. Criza debuteaza
cu prabusirea Burei din New York la 29 octombrie 1929, numita si Joia neagra.

In ceea ce priveste bursa, aceasta a crescut spectaculos timp de 8 ani inainte de 1929,
indicele Dow Jones crescand cu peste 600% (de la 63.9 puncte in 24 august 1921 la
381.17 puncte in 4 sept. 1929)
In sens de criza fin-banc, atinge tarile europene direct proportional cu gradul de
dependenta fata de sistemul bancar american. Germania depinde cel mai mult 40%,
inflatia atingand 200%; in Anglia criza este atenuata, sistemele bancare nedepinzand de
americani si avand o legislatie de protectie sociala.
Tarile Europei Centr + E au o situatie aparte. Sectorul agricol este predominant. O
adevarata criza este generata de supraoferta de cereale, cauzata de suprarecolte. In acest
sens, din initativa Romaniei, in 1930, la Conferinta Internationala de la Varsovia, se
constituie Blocul Tarilor Agrare. Faceau parte Romania, Bulgaria, Ungaria, Polonia,
Cehoslovacia, Iugoslavia, Estonia si Letonia, iar ca reprezentat a fost ales economistul
roman Virgil Madgearu. Aceste tari isi propuneau o lupta in comun pentru pietele tarilor
vest-europene; solicitau de la acestea renuntarea la taxele vamale pt cerealele lor.
Discutia finala are loc in 1931, la Roma, la Conferinta Internationala a Graului, unde se
asteapta decizi importante pt comertul mondial cu cereale. Insa nu se accepta propunerea
tarilor din Blocul Statelor Agrare. Dupa 1931, majoritatea tarilor europene adopta masuri
de politica autarhica. Tarile Europei de Vest isi atenueaza somajul pe seama reagrarizarii
economiilor lor.
In Romania, situatia supraproductiei este dezastruoasa. In 1929, se inregistreaza cea mai
mare recolta de cereale: 13,9 milioane tone. Preturile coboara intr-un mod alert, pretul
cerealelor ajung la doar 40% din valoarea initala. Criza economica o determina pe cea
politica si invers. In 3 ani, Romania a avut 21 de guverne. Cel mai mult stateau la
conducere 3 luni si cel mai putin 3 zile. Balanta de plati se prabusesete. Se adopta 4 legi
pentru a detensiona situatia sociala din mediul rural. (Legea de conversie a datoriilor
agricole , Legea pentru suspendarea executarilor silite, Legea asanarii datoriile agricole,
Legea lichidarii datoriilor agricole si urbane). S-a adoptat efectiv doar ultima dintre ele
Legea lichidarii datoriilor agricole si urbane, in 1934. Aceasta presupunea preluarea la
datoria publica a 60% din datoriile agricultorilor. Restul de 40% se reesalonau pe o
perioada de 17 ani. Multi dintre tarani erau analfabeti si in consecinta nu au putut
beneficia de aceasta lege, nedescurcanduse. Paralel cu aceasta lege sau adoptat masuri
pt exportul de cereale.
In plan european, redresarea economica ete evidenta la sfarsitul anilor 33, inceputul 34,
dar incepand din aceasta perioada se discuta nedisimulta despre revizuirea granitelor. In
sensul deplin al termenului, sotcurile de cereale, cu deosebire cele europene, dispar odata
cu masurileluate in 38-39, cu scopul de a-si face stocuri strategice.

URM ECON DRM

Al Doilea Rzboi Mondial a fost un conflict armat generalizat, la mijlocul secolului al
XX-lea, care a mistuit cea mai mare parte a globului, fiind considerat cel mai mare i mai
ucigtor rzboi nentrerupt din istoria omenirii. A fost prima oar cnd un numr de
descoperiri tehnice noi, incluznd bomba atomic, au fost folosite la scar larg mpotriva
militarilor i civililor. Numarul victimelor s-a ridicat la 70 de milioane de oameni,
aproximativ 3% din populaia mondial de la acea vreme. Pierderile materiale s-au ridicat
la 1.000 de miliarde de dolari la valoarea din 1945, fr a se pune la socoteal sumele
cheltuite pentru reconstrucia de dup rzboi. Urmrile rzboiului, inclusiv noile
tehnologii i schimbrile aranjamentelor geopolitice, culturale i economice, au fost fr
precedent.
In afara de pierderile umane si materiale, cea mai importanta urmare a fost impartirea
Europei in 2 sisteme: capitalist si lagarul socialist.
Sub aspectul strict material, Germania este tara cea mai afectata, fara infrastructura,
aproape fara locuinte, investitii, capituland neconditionat, dar industria isi mentine circa
70% din capacitatea de productie. In unele lucrari de specialitate, anul 1945 (anul
terminarii razboiul) este numit anul zero.
La Conferina de la Potsdam dintre 16 iulie i 2 august 1945, liderii Statelor Unite, Marii
Britanii i Uniunii Sovietice au discutat problema granielor viitoare ale Germaniei.
In schimb, SUA are o situatie de exceptie. La sfarsitul razboiul era lider incontestabil
militar si economic. Nu au cunoscut pierderi pe teritoriu si au avut pierderi relativ mici
fata de populatia tarii. Au un buget echilibrat si o putere financiare considerabila.
Detineau doua treimi din aurul mondial, au dublat productia agricola si industriala, iar
flota sa triplat. Ca urmare, la incheirea razboiului SUA este prima putere politica,
principala problema economica a lor find reconversia economiei de razboi la cea de pace.
Inca de dinainte de sfarsitul razboiului, se bun bazele noii ordini mondiale la Conferinta
Internationala de la Bretton Woods (august 1944) ocazie cu care se convine asuprea unui
nou sistem monetar international, ce avea ca referinta dolarul. Aceasta a marcat crearea
Fondului Monetar International (FMI) si Banca Mondiala (sau Banca Internationala
pentru Reconstructie si Dezvoltare).

Se apreciaza ca pierderile materiale de URSS au reprezentat aproape jumatatea din

distrugerile provocate de intregul razboi, (ce reprezint valoric de cinci ori venitul
naional din 1941). S-au consemnat 22 mil victime (morti si disparuti). Obiectivul
prioritar postbelic a fost reconstrucia i relansarea economiei, care s-a realizat printr-o
planificare autoritar, prin ntoarcerea la colectivizarea agriculturii, prin industrializare,
prin planuri grandioase de transformare a naturii i proiecte utopice, care au generat
dezechilibre macroeconomice i sacrificarea consumului populaiei.
n cazul Romniei, obiectivul principal al luptei n acei ani a fost eliberarea Basarabiei de
sub ocupaia sovietic, instaurat dup Ultimatumul din 26-28 iunie 1940. Ocuparea a
avut caracter de dictat, fr niciun temei istoric, neexistnd nici o convenie politic sau
militar ntre Romnia i U.R.S.S., i nici o consultare prealabil a populaiei privitoare la
aceast problem. n acel moment, populaia majoritar era de etnie romn.

PLANUL MARSHALL
Pentru a accelera refaceriea economiei europene, SUA isi anunta ajutorul acordat prin
Planul Marshall. Acesta se deruleaza pe parcursul a 6 ani ( aprilie 1948 iunie 1952) si
insumeaza 13,87 miliarde dolari, bani acordati proportional cu distrugerile in teritorii,
fara a face distinctie intre invinsi si invingatori. Tarile beneficiare au fost: Marea Britanie,
Franta, Italia, Germania, Tarile de Jos, Grecia, Autria, Belgia. In esenta, pilonul central al
ntregului program de reconstrucie a Europei Occidentale a fost reprezentat de refacerea
economic a Germaniei. URSS a refuzat Planul Marshall i a impus acelai rspuns
negativ i Cehoslovaciei i Poloniei. Astfel, din 1947, capitalismul liberal i socialismul
autoritar i-au desfurat separat efortul de reconstrucie economic.
In fond, SUA se ajuta pe sine, neavand piata de desfacere a produselor. Fr o Europ
prosper, depresiunea economiei SUA ar fi devenit inevitabil.
Ajutoarele includea alimente si bunuri de folosinta individuala, utilaje industriale
(locomotive si vagoane), credite fara dobanda, credite cu dobanda preferentiala.
Rezultatele pozitive se manifesta fara intarziere in domeniul finantelor. La jumatatea
anilor 50, relatiile financiare externe ale tarilor beneficiare sunt restabilite. Dolarul, pana
atunci o moneda rara pentru aceste tari, incepe sa se acumuleze in rezervele bancilor lor
centrale.
Dupa 1954, America a continua programul sub forma de dotari militare pentru NATO.
Din punct de vedere oficial, refacere de dupa razboi se declara incheiata in1950, dar in
realitate prin 1953-1954 inca mai erau domenii afectate de razboi.
In 1951 este incheiat de catre 6 tari vest-europene (Germania, Franta, Italia, Belgia,
Olanda si Luxemburg) tratatul prin care se infiinteaza CECO (Cominitatea Economica a
Carbunelui si Otelului).

11.Sistemul socialist
Socialismul reprezinta ansamblul doctrinelor social-politice care combat individualismul,
apara notiunile de egalitate si solidaritate si constituie un proiect atat economic cat si
social si politic. Economia socialista isi are ca model economia Rusiei Sovietice devenita
URSS(Uniunea Republicilor Sovietelor Socialiste) in 1924. In 1921 Lenin moare si
puterea este preluata de Stalin care impune un model economic sovietic care are la baza
desfiintarea proprietatii private si a liberei initiative. Astfel proprietatea devine a tuturor,
iar viata economica este subordonata planului. In acest mod sunt coordonate resursele cu
necesitatile, precum si investitiile.
Industria este pusa pe primul plan de catre modelul sovietic, cu urmatoarele: metalurgia,
sidelurgia, constructiile de masini, mineritul, productia de energie electrica. Ramurilor
mentionate le sunt alocate circa 70% din disponibilul de investitii, diferenta de 30% fiind
redirectionata catre celelalte ramuri economice. Astfel rezulta o crestere cantitativa si
malformata, hiperdimensionata a unor ramuri economice.
In domeniul agricol, este promovata proprietatea de grup, organizata in colhozuri sau
proprietatea de stat organizata in sofhozuri. Colectivizarea agricola sovietica se incheie in
1929-1930, pe fundalul unei ample campanii de popularizare, iar dupa aceea Rusia, care
se intinde pe doua continete, are o agricultura cooperativizata. Modelul sovietic este
impus tarilor care devin lagar socialist dupa DRM precum Romania, Polonia, Bulgaria,
Ungaria si Cehoslovacia. Toate tarile devenite socialiste aplica o varianta proprie a
modelului sovietic, ceea ce le deosebeste fiind solutia la problema agrara. Ce e comun
totusi sunt: coordonarea economica in plan si dezvoltarea cu predilectie a industriei, cu
ramurie mentionate. Putem lua exemplu Romania care, in 1962, consemneaza 60% din
proprietatea funciara organizata in cooperative agricole de productie (CAP-uri), 30 % in
intreprinderi agricole de stat si 10% proprietate privata.
Intre 1985-1989 sistematizarea satelor care insemneaza dizlocarea maselor locuitorilor
din mediul rural din gospodariile lor traditionale si cazarea in locuinte de tip ghetou.
Scopul actiunii era de a creste suprafetele agricole, iar conceptul a fost inventat de
chinezi in anii 60, si nu de romani.
Dupa DRM, URSSul isi impune o politica autoizolanta,

In 1949 se infiinteaza Consiliul de Ajutor Economic Reciporc (CAER), cu sediul la

Moscova din initiativa URSS. Acest organism se dorea a fi o piata comuna a tarilor
socialiste si un raspuns Est European la initiativa franco-germana CECO (Comunitatea
Economica a Carbunelui si Otelului. Scopul URSS-ului in cadrul CAER-ului era de a
transforma tarile numite "lagarul socialist" in satelite economice ale Moscovei. In cadrul
CAER-ului, a functionat un sistem energetic international, un sistem feroviar
international si stas-urile internationale.
n cadrul schimburilor intra-CAER, ponderea URSS a fost preponderent (mai mare de o
treime), urmat de cea a RDG, Cehoslovaciei i Poloniei, Bulgariei, n cadrul
schimburilor intra-CAER, ponderea URSS a fost preponderent (mai mare de o treime),
urmat de cea a RDG, Cehoslovaciei i Poloniei, Bulgariei,
In 1963 a existat indeea unei diviziuni internationale, dar nu a reusit. Dupa 1989 fiecare
tara a fost obligata de a-si reconstitui economia si de a-si redesena personalitatea. In
acelasi an, sa produs eliberarea germanilor prin caderea zidului Berlinului. Astfel,
fiecare tara mentionata a avut un ritm propriu de dezvoltare, a depins de liderii nationali,
iar dependenta de Moscova lea indepartat de modelul european.

ROMANIA IN CADRUL SISTEMULUI SOCIALIST

La 23 august 1944, Romania trece de partea puterilor aliate, dar ramane de fapt in sfera
de influenta a URSS-ului. Ii este impus modelul sovietic de dezvoltare economica, avand
pe teritoriu trupa de ocupatie, dar are si elemente de originalitate. Economia romaneasca
trebuie pregatita pentru planificarea de tip sovietic si in consecinta, intre anii 1945 si
1949 sunt impuse o serie de masuri in aparenta economice, dar care de fapt sunt politice.
Se debuteaza cu instalarea guvernului Dr Petru Groza, sau altfel spus Guvernul de larga
reprezentare demografica; de fapt si de drept, este guvernul admis de Moscova, inteleasa
ca centru de putere. In ziua instalarii guvernului (6 martie 1945) se decreteaza Legea de
Reforma Agrara. In momentul decretarii legii, reforma era deja infaptuita. Legea
presupunea: desfiintarea marii proprietati, limita proprietatilor funciare era de 50 ha si se
anunta parcelarea si improprietarirea taranilor nevoiasi.
Marea Proprietarire este confiscata in folosul statului. In octombrie 1946 se impune o
noua reforma monetara prin care se schimba si insemnele banesti, in urma careia fiecare
persoana majora primea 200 de lei. Aceasta presupunea primele alegerei democrata
prin care acced la putere comunistii. Banca Nationala este etatizata, adica confiscata de
stat (1947). Astfel, statul isi asigura indrumarea, dirijarea si cotnrolul creditelor acordare
de toate institutiile de credit si premisele reformei monetare, care va fi infaptuita jumatate
de an mai tarziu, ceea ce a insemnat o limitare relativ drastica a capitalului si a initiativei

particulare. Un an mai tarziu, se adauga Legea nationalizarii principalelor mijloc de

productie, prin care se confisca in patrimoniul statului un numare mare de unitati
industriale. In 1949 se decreteaza lichidarea sistemului bancar si instituirea monopolului
de stat asupra comertului exterior, iar pt aceasta se infiinteaza Camera de Comert Exterior
a Romaniei.
Intre 1948 si 1962, in Romania este aplicat planul de cooperativizare. La sfarsitul lui
1949 se declara incheiata refacerea de dupa razboi. Intre 1949-1950 sunt aplicate doua
planuri anuale Pilot, iar incepand cu 1951 planificarea este cincinala. Planul este
obligatoriu, se intocmeste in baza indicatiilor de partid, iar urmarirea indeplinirii lui se
face atat catre organele de partid, cat si catre cele de stat. Dezvoltarea de tip socialist se
baza cu predilectie pe industria spre care se indreptau cele mai numeroase investitii (la
noi erau circa 75% din investitii) . Erau vizate 5 industrii: metalurgie, siderurgie,
constructia de masini, mineri si productia de energie electrica, iar incepand cu 1965 se
adauga si chimia. Rezulta cresterea cantitatica, malformata, la scara intregii economii:
creste numarul de intreprinderi si numarul de salarati (populatia urbana era in continua
crestere); cresc dimensiune intreprinderilor; creste cantitatea de produse fabricate;
eficienta si productivitatea insa nu cresc, fiind o piata de monopol.
Agricultura are o situatie diferita. Primele forme colectiviste apar in periaoda 1946-1948,
data dupa care se lanseaza planul de cooperativizare socialist a agriculturii. In aprilie
1962 se declara oficial incheiata cooperativizarea socialista. Astfel, in acest an: 30 % din
proprietatile funciara erau proprietate de stat si proveneau din fostele domenii de stat si
de la pamanturile confiscate, alte 60% din CAPuri si teoretic era proprietate de grup, iar
restul de 10% erau pamanturi necooperativizate, fie in zone greu accesibile, fie in zone cu
pamant nefertil.
Dupa 1970, se introduce sistemul Venitului minim garantat. Ca urmare a relativei
autonomizari fata de Moscova, Romania reia intro masura mai mare relatiile comerciale
pe directia Vest si Est. , facand imprumuri de stat pentru investii in industrie. Utilajele
importate in anii 70 sunt deja uzate in 90, dar plata datoriilor externe sa facut nu pe
seama rentabilitatii, ci pe reducerea consumului intern al populatiei. Imprumuturile
contractate dupa 1970 intra in plata in 1980, producanduse deterioararea nivelului de trai
a populatiei in perioada anilor 80.
In 1989, economia romaneasca este aproape complet blocata, discrepantele economice
vin pe sectoare, fiind atat de mari, incat sistemul de planificare devine ineficient. La 25
decembrie 1989, Nicolae Ceausescu, conductorul Republicii Socialiste Romnia din
1965 i pn la cderea sa i a regimului comunist n Romnia, este executat impreuna cu
sotia sa. Acesta este si sfarsitul comunismului in Romania si semnalarea unui nou
inceput. Astazi, Romania este o republica semiprezidentiala, n cadrul unei democraii
constituionale.