Sunteți pe pagina 1din 17

Coroanele de invelis ceramice

Exista doua categorii de coroane de invelis ceramice: ceramica arsa pe folie de platine
si sistemele integral ceramice. Ceramica arsa pe folie de platine aproape a disparut,
majoritatea coroanelor de invelis ceramice fiind integral ceramice.
Prin restaurare integral ceramic se nelege acel tip de restaurare protetic care se
elaboreaz exclusiv din ceramic, fara o infrastructur metalic. Un sistem integral ceramic
(SIC) include totalitatea tehnicilor i procedeelor clinice i de laborator prin care se realizeaz
restaurri integral ceramice.
Indicatiile coroanelor ceramice:
fracturi ale marginilor incizale care nu pot fi refacute cu materiale de
restaurare coronara
leziuni carioase proximale mari
discromii
anomalii de forma si pozitie
imbunatatirea aspectului fizionomic
Contraindicatiile coroanelor ceramice:
pacienti tineri cu camera pulpara voluminoasa
ocluzii adanci acoperite, ocluzii cap la cap
dinti scurti
molarii
dintii depulpati care nu au fost restaurati sau reconstituiti pri DCR
nu pot fi folosite ca element de agregare
Avantajele coroanelor integral ceramice:
estetica superioar,avand o transluciditate apropiata de cea a structurilor
dure dentare
biocompatibilitate buna datorita faptului ca ceramica este inerta chimic si
biologic, precum si datorita lipsei scheletului metalic
realizarea unei preparaii mai conservative pe faa vestibular comparativ cu
tehnica mixt metalo-ceramic, datorita absentei substratului metalic, n schimb implic o
reducere semnifcativ a feelor proximale i oral, i vederea asigurrii unei grosimi uniforme
a stratului de ceramic.
Dezavantajele coroanelor integral ceramice:
rezistena mecanic mai redus datorita lipsei scheletului metalic
sacrificiu important de esuturi dure dentare pe toate feele, necesar realizarii
uni prag circular
1

Din punct de vedere clinic este necesara prepararea unui bont cu un prag orizontal lat
de 1mm.
Din punct de vedere tehnologic, exista mai multe procedee de realizare a restaurarilor
integral ceramice:
A) Tehnici aditive
1. depunere de straturi succesive de ceramic (tehnica stratifcrii) Sisteme: Optec
HSP (Jeneric/Pentron, SUA), Vitadur (Vita, Geramnia), Duceram LFC (Ducera, Germania)
2.turnare Sisteme: Cerapearl (Kyocera Bioceram), Dicor (DeTrey/Dentsply,
Germania/SUA),
3. infiltrare i sinterizare Sistem: InCeram (Vita, Germania)
4. injectare (presare) la temperatura scazuta sau nalta Sisteme: IPS Empress (Ivoclar,
Liechtenstein), Cerestore (Coors Biomedical, SUA), Optec OPC (Jeneric/Pentron, SUA),
Cerapress (Schmidseder, Germania).
B) Tehnici substractive
1. strunjire (frezaj) Sisteme: Cerec InLab (Sirona, Cermania), Everest (Kavo), Procera
(Nobel-Biocare), Lava (3M Espe), Cercon (Degudent) etc.

Sistemele aditive
1. Tehnica stratificarii
Masele ceramice se pot depune:
pe un model duplicat realizat dintr-un material refractar tratat termic in
prealabil. Piesa protetica este modelata si sinterizata direct pe model, iar in final este
separata de acesta prin sablare.
pe folii din aliaje nobile ( Au, Pt ) care se muleaza pe bont si peste care
se va depune si sinteriza in straturi masa ceramica. Aceste folii pot fi lasate pe loc sau se pot
indeparta.
pe un nucleu ceramic, obtinut anterior prin turnare, injectare, strunjire,
etc.
Permite cel mai bun control asupra morfologiei i aspectului final al restaurrii.
2. Realizarea piesei protetice prin infiltrare si sinterizare
Reprezentativ pentru aceasta tehnologie este sistemul In-Ceram. Principiul sistemului
consta in realizarea intr-o prima faza a unei cape ceramice care se infiltreaza ulterior cu o

sticla de alumino-silicat. Nucleul asfel obtinut se placheaza cu mase ceramice pana la


obtinerea efectului cromatic dorit.
Pn n prezent se cunosc mai multe variante ale sistemului In-Ceram:
In-Ceram Alumina - folosete pentru realizarea nucleului o ceramic cu coninut
crescut de oxizi de aluminiu (85%). Nucleul din oxid de aluminiu poate fi folosit pentru
coroane de nveli (att n zona frontal ct i m cea lateral), inlay-uri, onlay-uri i pentru
proteze partiale fixe reduse cu dou elemente de agregare i un intermediar (bre
unidentar) n zona frontal.
In-Ceram Spinell - difer de In-Ceram Alumina prin adugarea m compoziia
masei ceramice a unei cantiti de MgAl2O4 (spinell, un oxid natural de Mg si Al). Acesta
permite obinerea de restaurri cu aspect estetic mai bun, ns cu o rezisten mecanica mai
scazut dect cele realizate cu In-Ceram Alumina. Proprietile fizionomice bune se obin cu
nucleele (capele) din Spinell, mai ales la realizarea coroanelor integral ceramice din zona
frontal.
In-Ceram Zirconia - const m nglobarea n matricea nucleului (capei) a 30% oxid
de zirconiu i 70% oxid de aluminiu, cu scopul mbuntirii parametrilor mecanici ai
restaurrii. Coninutul de oxid de zirconiu al nucleului (capei) induce o anumit opacitate
acestuia. De aceea nucleele din In-Ceram Zirconia au o serie de limite pentru restaurrile
protetice unde predomin cerinele estetice majore. Rezistena mecanic crescut
consecutiv utilizrii oxidului de zirconiu, indic aceast ceramic n special la unele nuclee ale
protezelor partiale fixe reduse din zona de sprijin. n ultimii ani a fost testat posibilitatea
realizrii restaurarilor adezive din In-Ceram Zirconia m zona frontal la bree unidentare.
Cele 3 tehnici menionate (Alumina, Spinell i Zirconia) folosesc ceramici cu o compoziie
diferit, ns prezint aceleai etape tehnologice.
Proprietile mecanice, biologice i estetice ale materialelor utilizate n sistemul InCeram au fcut ca la ora actual s fie cel mai apreciat sistem integral ceramic.

Etape clinico-tehnice de realizare:


Se realizeaza un model duplicat dintr-o masa de ambalat poroasa, special
conceputa pentru acest sistem

Se depune o suspensie din oxid de aluminiu, bine omogenizata in prealabil


Apa este absorbita in modelul poros, ramanad un strat cu o vascozitate crescuta,
care poate fi modelat
Modelul cu masa ceramica depusa eate introdus intr-un cuptor special
(Inceramat) i sinterizat la 1120C timp de 2 ore pentru a se elimina apa i a fuziona
particulele de alumin. Dup o uscare de 30 minute, acest nucleu (infrastructur) este
nclzit pn la 1200C m decurs de 6 ore. Timpul de nclzire crescut este necesar pentru a se
evita apariia fisurilor datorate coeficienilor diferii de dilatare termic ai gipsului i a
oxidului de aluminiu care pot induce tensiuni n masa nucleului. La 120C modelul de gips se
contract sufcient pentru a se evita pericolul fracturrii n decursul urmtoarei etape de
nclzire rapid pn la 1120C.

Masa ceramica obtinuta se modeleaza cu o freza diamantata pana la obtinerea


formei dorite, trecndu-se apoi la etapa de infiltrare a structurii poroase de alumin cu sticla
de aluminosilicat de lantan. Infiltrarea se face prin depunrea capei obtinute pe o folie de aur
sau de platina, pe care se afla o suspensie de sticla de aluminosilicat de lantan. Apoi tot
ansamblul (folie+cape) se introduce in cuptorul Inceramat i se sinterizeaz la 1100C timp
de patru ore. In cursul acestor etape sticla se infiltreaz prin capilaritate in spaiile dintre
particulele de oxid de aluminiu, rezultnd o structur foarte compact dup ardere. Excesul
de sticl se ndeprteaz cu o frez diamantat.

Dupa obtinerea nucleului ceramic, acesta se individualizeaza morfologic si estetic prin


depunerea de mase ceramice prin tehnica stratificarii.
3. Realizarea piesei protetice prin injectare
Sistemul de realizare a coroanelor integral ceramice prin injectare (presare) este
asemanator cu cel prin care se obtin coroanele turnate. Intr-o prima faza se modeleaza o
5

macheta din ceara, dupa care se obtine un tipar prin tehnica cerii pierdute, iar in acest tipar
se injecteaza o masa ceramica aflata intr-o stare plastica.
In functie de temperatura de plastifiere a ceramicii se disting doua tipuri de sisteme:
sisteme cu temperatura inalta de injectare IPS Empress
sisteme cu temperatura scazuta de injectare Cerestore
Cele mai rspndite sisteme sunt: IPS Empress, e.Max (Ivoclar/ Liechtenstein), Optec
OPC (Jeneric/SUA), Finesse (Dentsply), Cerapress (Schmeidseder/ Germania) i Cerestore
(Johnson&Johnson/SUA).
Sistemul IPS Empress 2, e.Max
Principiul acestui sistem consta in realizarea unei machete din ceara, urmata de
obtinerea unui tipar prin tehnica cerii pierdute in care se injecteaza ceramica plastifiata cu
un continut inalt de leucit (silicat de potasiu si aluminiu), care ii da o rezistenta crescuta. Ca
urmare a acestui proces se obtine o capa ceramica, care in continuare se individualizeaza fie
prin depunerea de straturi ceramice, fie prin pictarea unor coloranti speciali pe suprafata
capei.
Etapele de realizare consta in realizarea machetei, obtinerea tiparului si injectarea
masei ceramice in tipar. Pentru turnare sunt folosite lingouri ceramice special concepute,
care sunt prefabricate in mai multe nuante. Acestea se aleg in functie de culoarea bontului
preparat.
Macheta nucleului se realizeaz din cear, iar apoi cu tijele de injectare fixate se
ataeaz la un dispozitiv cilindric de centrare a machetelor, parte component a setului de
ambalare (chiuvet, material de ambalare i dispozitiv de centrare a machetelor).

Acest dispozitiv prezint aceleai dimensiuni cu cele ale lingoului de ceramic i a tijei
de turnare. Intr-o singur chiuvet nu se ambaleaz mai mult de trei machete pentru dini
frontali i dou pentru dini laterali (n funcie de volumul restaurrii). Pentru ca tiparul s
poat rezista la presiunea de 3,5-4 bari i la temperatura de 1100C dezvoltate n timpul
injectrii, firma Ivoclar a conceput un material special de ambalat.

Dup priza materialului de ambalat se introduce tiparul ntr-un cuptor de prenclzire


i se crete temperatura cu aproximativ 3-6C pe minut pn la 850C. Se menine tiparul la
aceast temperatur timp de aprozimativ 90 minute n vederea eliminrii cerii i prencalzirii.

Tiparul astfel obinut este pregtit pentru injectare si se aleg lingourile de ceramic
feldspatic. Acest ansamblu introduce n cuptorul de injectare . In incinta cuptorului de
injectare temperatura este crescut cu aproximativ 60C pe minut pn la 1100C. Aceast
temperatur se menine constant pe parcursul ntregului proces de injectare. Dup
aproximativ 20 minute de la atingerea temperaturii de 1100C,*(timp necesar plastiferii
ceramicii), se ncepe procesul de injectare propriu-zis la o presiune de 4 bari.

Dup dezambalarea nucleului ceramic prin sablare cu Al2O3 i secionarea tijei de


injectare infrastructura se pregtete pentru arderea straturilor de ceramic Empress pentru
placare.

Aceasta se face dup cum am mai menionat n dou moduri:


- prin colorare (pictare) i individualizare . In cazul in care se urmareste folosirea acestei
tehnici, macheta din ceara se modeleaza la dimensiunile finale pe care le va avea
restaurarea protetica, individualizarea realizandu-se prin pictarea suprafetei acesteia cu
diferiti pigmenti realizati de producator. Aceasta tehnica se utilizeaza cand se urmareste
obtinerea unei rezistente maxime in primul rand, considerentele estetice fiind pe planul doi.
- prin depunerea de straturi succesive (stratificare). In acest caz, macheta din ceara va
avea dimensiunile unei cape, fiind necesara lasarea unui spatiu pentru straturile de ceramica
care vor fi aplicate ulterior. In acest caz, efectul estetic este maxim, insa rezistenta
restaurarii este mai redusa.
In prezent, firma a dezvoltat sisteme integral ceramice care se pot realiza atat prin
presare cat si ca sisteme CAD/CAM, bazate pe ceramica intarita cu oxid de zirconiu.
4. Realizarea piesei protetice prin turnare
Procedeul consta in turnarea unei mase sticloase urmata de un tratament termic de
ceramizare. Ceramizarea este procesul in urma caruia in interiorul masei ceramice se
formeaza cristale dintr-o faza sticloasa. Dupa ceramizare, nucleul obtinut se acopera cu
straturi ceramice pana la obtinerea efectului estetic dorit.

Sistemul Dicor
Sistemul se bazeaza pe turnarea din sticla a viitoarei reconstituiri, urmata de
ceramizare si acoperirea cu straturi ceramice pentru obtinerea apectului estetic dorit.
Ceramizarea este procesul prin care structura amorfa a sticlei este transformata intr-o
structura cristalina.
Etape de realizare:
Pe modelul de lucru, realizat cu bont mobillizabil, se realizeaza o macheta
din ceara, care va reproduce toate detaliile piesei protetice finale.
Macheta se ambaleaza cu o masa de ambalat specifica
Ceara este arsa si se obtine tiparul
In tiparul obtinut se toarna sticla topita
Piesa obtinuta se raceste pana la temperatura camerei, se dezambaleaza
si se sableaza pentru indepartarea impurutatilor de la suprafata
In aceasta faza, piesa obtinuta este transparenta si fragila
Piesa protetica obtinuta este din nou ambalata
Urmeaza procesul de ceramizare, care se realizeaza prin introducerea
piesei obtinute intr-un cuptor special, unde este mentinuta timp de 6 ore la 10750C.
Piesa protetica se raceste lent in cuptorul de ceramizare, dupa care este
dzambalat si sablata
Dupa ceramizare numai 45% din material mai rmne n stare sticloas, restul de 55%
transformandu-se m faz cristalin. Totodat datorit reducerii fazei sticloase restaurarea
devine mai opac, are o rezisten mecanic mai mare i este mai puin rugoas dect
nainte de ceramizare.

Sistemele substractive
Sistemele substractive sunt acele tehnici in care piesa protetica este obtinuta prin
reducerea succesiv, dintr-un bloc ceramic de un anumit volum, pn la atingerea formei
finale a restaurrii.
Sistemele substractive cuprind:
tehnicile de frezare computerizat CAD/CAM (Cerec InLab - Sirona, Kavo
Everest - Kavo, Procera Nobel Biocare, Zeno@Tec - Wieland)
tehnicile de frezare prin copiere exclusiv mecanica (Celay, Cercon, Ceramatic)
Etapele comune de realizare a unei restaurari protetice prin sisteme CAD/CAM sunt:
amprenta opto-electronica luata cu o camera intraorala direct in cavitatea
orala, sau prin prin scanarea unui model de lucru obtinut prin metoda clasica
prelucrarea datelor si realizarea unui model virtual
realizarea unei machete virtuale cu ajutorul unui soft special conceput
transmiterea datelor catre o masina de frezat
9

freazare unui bloc ceramic pana la obtinerea piesei protetice finale


Diferenta dintre sistemele CAD/CAM si cele care realizeaza copierea mecanica, este ca
la primele macheta restaurarii protetice este realizata cu ajutorul unui soft special conceput,
pe un model virtual, in timp ce la celalalt sistem se relizeaza o macheta din ceara care este
ulterior scanata, si pe baza acestor date o masina de frezat realizeaza piesa protetica dintrun bloc ceramic.

Sistemul CEREC InLab


Este dezvoltat de catre firma Sirona, si reprezinta o evolutie a sistemului CEREC, lansat
in urma cu 20 de ani.
Este necesara realizarea unui model virtual, care se poate obtine fie cu ajutorul unei
camere intraorale care realizeaza o amprenta optoelectronica a preparatiei, fie prin metoda
clasica, realizandu-se un model de lucru care este ulterior scanat intr-un aparat special
(InEos).

Dupa obtinerea modelului virtual, softul genereaza in mod automat o macheta virtuala,
care prin optiunile softului poate fi individualizata de catre tehnician ( modificarea formei,
limitei cervicale, a formei si dimensiunilor elementelor de inlocuire, etc).
Toate aceste date sunt transmise unei masini de frezat computerizata, care va
transforma blocul de ceramica in copia fidela a machetei realizata pe calculator.

10

Dupa obtinerea piesei protetice, in cazul unor tipuri de ceramica, este necesar un
tratament termic, pentru cresterea rezistentei. Acesta se realizeaza prin introducerea intr-un
cuptor special.
Acest sistem nu este limitat la un singur tip de ceramica, putand fi realizate restaurari
protetice din sisteme ceramice oferite de mai multe firme (VITA, Ivoclar, 3M ESPE)

Sistemul Kavo Everest

Este alcatuit din 3 module: modulul de scanare, modulul de prelucrare mecanica(frezaj)


si modulul de tratare termica.

11

Modulul de tratare termica este necesar deoarece chiar daca restaurarea este frezata
dintr-un bloc ceramic gata preparat, unele materiale ceramice moderne, necesita un
tratament termic dupa prelucrarea mecanica, penru cresterea rezistentei.
Acest sistem, datorita flexibilitatii in programare, de asemenea poate fi utilizat
impreuna cu mai multe tipuri de materiale ceramice destinate restaurarilor integral cermice,
nefiind dezvoltat specific pentru un anume tip de ceramica.

Sistemul Procera
A fost dezvoltat de firma Nobel Biocare, si contine aceleasi module ca si Kavo Everest
sau Cerec InLab.

Sistemul Zeno@Tec
A fost dezvoltat de firma Wieland, si de asemenea conrine aceleasi module ca si
sistemele anterioare.
12

Sistemul Cercon
Este un sistem, care spre deosebire de cele anterioare foloseste ca model o macheta a
restaurarii protetice realizata din ceara de catre un tehnician dentar. Sistemul a fost
dezvoltat de firma DeguDent, o divizie a firmei Dentsply, si foloseste ca si infrastructura o
ceramica imbunatatita cu oxizi de zirconiu, infrastructura care ulterior este placata cu
ceramica prin tehnica stratificarii.
Sistemul urmareste urmatoarele etape clinico-tehnice :
se amprenteaza campul protetic prin metoda clasica
se obtine modelul de lucru, preferabil din gipsuri speciale care nu reflecta lumina
se realizeaza o macheta din ceara a infrastructurii

macheta se fixeaza intr-un sistem special care o detaseaza de pe model si o


scaneaza

datele obtinute sunt transmise catre computer care realizeaza o macheta virtuala
aceasta macheta nu mai este modificata, datele fiind transmise catre masina de
frezat

13

se obtine piesa protetica prin frezare dintr-un bloc ceramic


dupa frezare, este introdusa intr-un cuptor unde supusa unui tratament termic in
vederea cresterii rezistentei

aplicarea straturilor ceramice prin stratificare (Cercon Ceram Kiss)

COROANA MIXTA
Definitie: coroana mixta este o restaurare unidentara care acopera in totalitate bontul
dentar, fiind constituita dintr-o componenta metalica si o componenta fizionomica care
acopera partial sau total componenta metalica
Componenta metalica asigura rezistenta piesei protetice, in timp ce componenta
fizionomica asigura estetica restaurarii. Aceasta poate fi reprezentata de rasinile acrilice
clasice, de rasini diacrilice sau de materiale ceramice.
Clasificarea coroanelor mixte:
1. Dupa aspect:
acopera partial scheletul metalic partial fizionomice
acopera total scheletul metalic total fizionomice
2. Dupa materialul din care se confectioneaza componenta fizionomica:
metalo-ceramice
metalo-polimerice metalo acrilice
metalo diacrilice ( compozite )
3. Dupa procesul tehnologic de realizare a componentei metalice
turnare
14

ambutisare
sinterizare
ambutisare si sinterizare
galvanizare
frezare

Indicatii:
dinti cu afectiuni coronare care nu mai pot fi reconstituiti
element de agregare in restaurari protetice fixe
in ocluzii adanci
dinti in oropozitie
element component in sine de imobilizare
ancorarea protezelor mobilizabile
Contraindicatii:
dinti scurti
dinti cu distructii mari
tineri sub 20 ani
Dezavantaje:
necesita slefuiri accentuate
retentivitate redusa
deteriorari ale componentei fizionomice

COROANA MIXTA METALO - POLIMERICA


Placarea scheletului metaloc poate fi realizata cu rasini acrilice sau rasini diacrilice
compozite.
Prepararea bontului
Preparea bontului pentru o coroana mixta prezinta cateva particularitati care deriva
din necesitatea de a suprapune doua materiale diferite.
Prepararea se face astfel incat sa reduca aproximativ 2mm de tesut dentar dur in
zonele fizionomice ale coroanei, si 1mm in zonele nefizionomice.
Din cauza grosimii mari pe care trebuie sa o aiba coroana, este indicata prepararea
unui prag in zona cervicala.
Macheta componentei metalice
Caracteristice pentru macheta sunt modelarea fetei vestibulare si retentiile plasate la
acest nivel.
15

Astfel, la nivelul fetei vestibulare se modeleaza o caseta, delimitata de margini care


patrund in treimea vestibulara a fetelor proximale.

Pentru asigurarea retentionarii rasinilor acrilice si diacrilice compozite se realizeaza pe


fata vestibulara, in interiorul casetei modelate, o serie de macroretentii. Acestea pot avea
mai multe forme: perle, anse, butoni, solzii de peste, plasele, cristale solubile si insolubile.
Realizarea componentei fizionomice
1. Metoda clasica
Utilizeaza o rasina acrilica termopolimerizabila, care se leaga de substratul metalic doar
prin retentii de tip macromecanic.
Se modeleaza o macheta din ceara, se realizeaza tiparul prin ambalare orizontala si se
introduce pasta acrilica preparata in prealabil.
2. Metoda moderna
Caracteristic pentru sistemele actuale este depunerea rasinii pe scheletul metalic, in
straturi succesive prin modelaj direct. Modelajul este liber, fiind eliminate etapele de
macheta si tipar. Polimerizarea se realizeaza prin fotopolimerizare sau
barotermopolimerizare in instalatii specifice fiecarui material.

16

RDC realizeaza pe langa legatura mecanica oferita de macroretentii si o legatura


chimica cu substratul metalic. Pentru obtinerea acesteia, scheletul metalic trebuie pregatit
intr-un anumit mod, in functie de natura chimica a materialului fizionomic utilizat si in
functie de aliajul utilizat. In general macroretentiilor realizate in etapa de machetare li se
adauga retentii obtinute prin sablare sau gravaj acid, dupa care scheletul metalic este supus
unor operatii diferite cum ar fi oxidarea, silanizarea, ceramizarea sau arderea unor silicati.

17