Sunteți pe pagina 1din 11

PIAA TURISTIC.

PRODUS TURISTIC
Prestatorii de servicii turistice si desfasoara activitatea n cadrul unei imense piete piata turistica - care este divizata la nivel geografic n nationala si internationala.
n activitatea de turism, productia serviciilor pe acesta piata, are ca rezultat final ceea ce este
cunoscut sub forma produsului turistic, produs diferit fata de bunurile fizice. Daca bunurile
fizice sunt produse, stocate, apoi vndute si mai trziu consumate, n cazul serviciilor turistice
acestea sunt mai nti vndute, apoi produse si consumate n acelasi timp si loc.

2.1.

Piata turistica

Piata turistica ocupa un loc aparte, din ce n ce mai important n piata interna a fiecarei
tari, constituindu-se ca segment distinct al pietei serviciilor. Ea difera de piata marfurilor prin
faptul ca este puternic segmentata si prezinta un grad de diversificare si complexitate foarte
mare a produselor turistice, avnd ca principala caracteristica deplasarea potentialilor
consumatori la locul de consum (destinatie).
2.1.1. Concept, dimensiuni si structura pietei turistice
Piata reprezinta sfera economica de interferenta a cererii cu oferta si este formata din
"totalitatea cumparatorilor si vnzatorilor ntre care au loc tranzactii cu anumite bunuri si
servicii ".1[37] Piata cuprinde totalitatea cumparatorilor unui produs, privita prin prisma
vnzatorului, n timp ce pentru cumparator, piata este echivalenta cu totalitatea vnzatorilor
unui produs sau serviciu. Aceasta definitie este aplicabila tuturor sectoarelor din comert,
inclusiv celor din domeniul serviciilor dar prin natura si caracteristicile cererii si ofertei, piata
serviciilor detine un loc important, iar piata turistica constituie o parte semnificativa a
acesteia.
Piata turistica este definita ca fiind "sfera economica de interferenta a ofertei turistice,
materializata prin productia turistica, cu cererea turistica, materializata prin consum". 2[38]
Fizionomia pietei turistice este determinata de trasaturile specifice ale elementelor ei
componente (cererea si oferta) care sunt separate n spatiu, iar realizarea actului de vnzare 1[37] Kotler Ph., Principiile marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 1998, pag.
578

cumparare (consum) al produsului turistic este posibil n general prin deplasarea cereri spre
zonele de interes turistic, oferta turistica efectundu-se la locul de provenienta al
consumatorului, direct sau prin intermediari specializati (agentii de turism, touroperatori). 3
[39]
Dimensiunile unei piete turistice sunt date de structura, aria si capaciatatea ei. 4[40]
Structura pietei turistice este determinata de structura cererii si a ofertei turistice. Structura
cererii este importanta n segmentarea pietei turistice pe baza unor criterii specifice. Astfel, n
functie de numarul si marimea segmentelor de piata, se adopta fie o strategie concentrata prin
care tuturor segmentelor de piata li se ofera acelasi produs turistic, fie o strategie diferentiata
prin care produsele turistice sunt diferentiate n functie de caracteristicile cererii. Pe baza
structurii ofertei se pot constitui o serie de piete ale produselor turistice.
Un rol important n dimensiunea pietelor l ocupa potentialul turistic al destinatiilor,
infrastructura, serviciile complementare, calitatea si pregatirea profesionala a personalului
prestator de servicii.
Din punct de vedere al ariei, piata turistica poate fi locala, zonala, nationala sau
internationala.

Piata turistica locala cuprinde un mnmar restrns de consumatori, iar oferta


este bazata pe servicile unei destinatii.

Piata zonala este formata din mai multe destinatii si ofera un produs turistic
complex, avnd dezvoltate mijloacele de transport si comunicatiile.

Piata nationala este limitata de teritoriul national al unei tari.

2[38] Cristureanu Cristiana, Economia si politica turismului international, Editura


Abeona, Bucuresti, 1992
3[39] Olteanu V., op. cit., pag. 86
4[40] Stancioiu Aurelia-Felicia, Strategii de marketing n turis, Editura Economica,
Bucuresti, pag. 54-56

Piata internationala cprinde teritoriile nationale ale statelor ce au stabilite


relatii n domeniul turismului.

Capacitatea pietei turistice este reprezentata de necesitatea sau dorinta exprimata sau nu pe
o anumita piata pentru un produs turistic, nelund n considerare nivelul veniturilor
consumatorilor sau al preturilor produsului

turistic si permite determinarea de catre

specialistii de marketing a raportului n care se afla cererea si oferta, precum si locul ce l


detine pe piata globala.5[41] Capacitatea turistica se calculeaza ca produs ntre capacitatea
medie de consum si numarul comsumatorilor potentiali, fiind exprimata de obicei prin
intermediul volumului ofertei, cererii si volumul ncasarilor din activitatea turistica.
n functie de capacitate, piata turistica se clasifica n piata turistica teoretica, piata turistica
potentiala si piata turistica efectiva6[42].

Piata turistica teoretica reflecta limitele de absorbtie a unui produs turistic pe


o piata determinata, fara a lua n considerare preturile si tarifele practicate.

Piata turistica potentiala reprezinta cererea solvabila, respectiv dimensiunile


teoretice ale cererii care ar putea fi satisfacuta tinnd cont de conditiile
materiale si financiare ale populatiei din zona respectiva si a turistilor ce se
estimeaza ca se vor deplasa n zona. Potentialul pietei turistice este mai mic
dect capacitatea ei (piata turistica teoretica) datorita aparitiei unor conditii
materiale, financiare etc., care limiteaza consumul de produse turistice.

Piata turistica reala (efectiva) reprezinta ansamblul cererilor efective sau,


numarul actelor de vnzare-cumparare finalizate pentru un anumit produs
turistic ntr-o anumita perioada de timp si ntr-o anumita zona.

Raportul dintre piata turistica potentiala si piata turistica reala reflecta gradul de saturatie al
pietei, respectiv: piata saurata - cererea efectiv realizata este egala cu cererea potentiala - sau
piata nesaturata - cererea efectiv realizata este mai mica sau egala cu cererea potentiala.

5[41] Idem, pag. 55


6[42] Stancioiu Aurelia-Felicia, op. cit., pag. 55

Pentru analiza capacitatii pietei turistice se opereaza cu o serie de indicatori


caracteristici printre care: numarul mediu de vizitatori, durata medie a sejurului, gradul de
utilizare a capacittii de cazare etc. n analiza pietelor turistice este necesar sa se tina seama si
de ciclu de viata al acestora. Ciclul de viata al pietei rezulta din nsumarea ciclurilor de viata
ale produselor si sunt cunoscute patru etape7[43]:
1. etapa de aparitie - presupune identificarea necesitatilor si dorintelor de consum
ale unuia sau mai multor produse turistice;
2. etapa de crestere - produsul turistic cunoaste o dezvoltare, fiind oferit de una sau
mai multe firme si are ca element caracteristic aparitia concurentei. Extinderea
pietei se poate realiza pe cale intensiva sau extensiva;
3. etapa de maturitate - caracterizata de o concurenta acerba, fiecare firma de turism
ncercnd sa-si gaseasca segmente de piata noi si ct mai atractive, recurgnd chiar
la reducerea profitului, ceea ce va conduce la fragmenatrea pietei n segmente tot
mai mici.
4. etapa de declin - corespunde unei cereri tot mei scazute pentru produsele turistice
existente, fiind determinata fie de caracteristicile si particularitatile produsului
turistic, fie de conditiile sociale, economice, culturale si politice.
2.1.2. Elementele constitutive ale pietei turistice
Piata turistica este constituita din urmatoarele elemente8[44]:
a) Ofertantii turistici - ntreprinderi de o mare diversitate care opereaza pe piata turistica si
care pot fi clasificate dupa mai multe criterii.
Astfel, n functie de ceea ce vnd ei se mpart n :

7[43] Kotler Ph., Managementul Marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 1997


8[44] Nistoreanu P., Dinu V., Nedelea A., op.cit., pag. 41-43

Ofertantii sau producatorii propriu-zisi de servicii turistice - vnd turistilor unul


sau mai multe servicii: structuri de primire turistica (unitati de cazare si de
alimentatie), firme de transport, unitati de agrement, de tratament, etc.

Ofertantii de produse turistice - agentiile de turism touroperatoare si detailiste


care vnd voiaje forfetare (pachete de servicii turistice).

n functie de modul de comercializare a ofertei regasim:

Ofertanti turistici - si vnd singuri produsele turistice pe care le realizeaza;

Ofertanti distribuitori - ofera turistilor serviciile prestate de alte firme.

b) Cererea de servicii si produse turistice - reprezentata de numarul persoanelor care doresc


sa calatoreasca periodic si temporar, n afara resedintei proprii pentru alte motive dect
prestarea unor servicii. Consumatorii de produse turistice pot fi clasificati n functie de mai
multe criterii astfel, pot fi grupati n consumatori potentiali sau efectivi (reali), interni sau
internationali, etc.
c) Intermediarii din industria ospitalitatii, reprezentati de:

Agentii tour-operatoare, care concep produsele turistice; au dimensiuni mari si


actioneaza pe piata turistica n calitate de angrosisti.

Agentii de turism detailiste care comercializeaza produse si servicii turistice si


furnizeaza turistilor potentiali informatii referitoare la voiaj, transport, cazare, tarife
practicate etc;

Institutii financiar - bancare, agentii de marketing.

d) Concurentii de pe piata turistica sunt categoria care reunese totalitatea ofertantilor de


produse si servicii, att turistice ct si de alta natura, care pot determina o deviere a cererii de
la oferta proprie a operatorului din turism;

e)

Prescriptorii

ofera gratuit sau contra unor comisioane informatii despre produsele

turistice. Exemplu: medicii care recomanda pacientilor anumite statiuni de tratament,


profesorii carerecomanda elevilor sau studentilor sa viziteze anumite obiective turistice.
f) Legislatia legata de activitatea turistica cuprinde diferite acte normative, sub forma
reglementarilor privind regimul de corculatie turistica, acordarea vizelor de intrare - iesire,
regimul pasapoarelor, regimul vamal, etc.
g) Canalele de distributie a produselor turistice alcatuite din totalitatea mijloacelor prin
care acestea sunt trasmise de la ofertantii turistici la consumatori, de obicei distributia
realizndu-se direct, de catre producatorii propriu-zisi , sau indirect, prin intermediul
agentiilor de turism touroperatoare si detailiste.
h) Mijloace de comunicare - instrumente de informare, stimulare si convingere utilizate
pentru a influenta consumul;
i) Mijloacele de transport constituie elementul indispensabil activitatii turistice, facnd
posibil consumul turistic la locul ofertei prin intermediul deplasarii pe cai ferate, rutiere,
aeriene si maritime;
Penru fundamentarea judicioasa a politicilor fiemelor de turism este necesara realizarea unei
cercetari a pietei de referinta, prin analizarea minutioasa a tuturor componentelor precum si a
caracteristicilor acestora.

2.2. Conceptul de produs turistic. Elemente constitutive


Notiunea de produs a facut de-a lungul timpului obiectul unor multiple abordari, care,
cu toate ca s-au sprijinit n buna masura pe o ntelegere subiectiva a termenului de valoare, au
reprezentat pasi notabili n evolutia conceptului analizat.9[45]
Astfel, Philip Kotler afirma ca "produsul este orice lucru care poate fi oferit pe o piata n
scopul captarii interesului, al achizitionarii, utilizarii sau consumului si care poate satisface o
dorinta sau o nevoie."10[46]

9[45] Florescu C., Marketing, Editura Marketer, Bucuresti, 1992, pag. 286

n ultimii ani a patruns tot mai mult ideea ca produsul este de fapt o combinatie de
bunuri tangibile si servicii, n diferite combinatii. Palmer Adrian 11[47] le numeste pachete de
bunuri si servicii si distinge cinci grupe de marfuri care ar putea structura nomenclatorul
schimburilor comerciale si anume:

Bunuri materiale pure

Bunuri materiale intensive n servicii

Bunuri hibride

Servicii intensive n bunuri materiale

Servicii relativ pure


O alta definitie a produsului care merge pe ideea ca produsul este o combinatie de

produse si servicii au enuntat-o Dibb, Simkin, Pride si Ferrell 12[48] astfel produsul este "orice,
att favorabil ct si nefavorabil, pe care un consumator l primeste. Este o complexitate de
atribute tangibile si intangibile, incluznd utilitatile si avantajele functionale, sociale si
psihologice. Poate fi o idee, un serviciu, un bun sau o combinatie a acestor trei elemente".
Plecnd de la aceste definitii, si avnd n vedere elementele componente ale
produsului turistic, se poate afirma ca aceste definitii sunt valabile si n domeniul turismului,
datorita gamei largi de elemente tangibile si intangibile, rolul primordial avndu-l cea de-a
doua categorie, fiind reprezentata de serviciile sau prestatile turistice prin intermediul carora
sunt valorificate componentele de tip tangibil, adica patrimoniul si infrastructura turistica a
unei anumite zone.13[49]

10[46] Kotler Ph, Managementul Marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 1997,


pag. 543
11[47] Palmer A., Principles of Services Marketing, McGraw Hill International,
London, 1994, pag.6
12[48] Dibb S., Simkin L., Pride W.M. si Ferrrell O. C., Marketing: Concepts and
Strategies, a doua editie europeana, Houghton-Mifflin, Londra, 1994 (citat n
Stancioiu Aurelia Felicia, Strategii de marketing n turism, pag. 119)

Produsul turistic reprezinta totalitatea bunurilor si serviciilor oferite turistilor de catre


o ntreprindere de profil sau, cu alte cuvinte, tot ceea ce cumpara turistii (transport, cazare,
masa, agrement etc.). Din punct de vedere al turistului, produsul turistic acopera existenta
completa de la plecarea de acasa si pna la ntoarcere. 14[50]Produsele turistice au un continut
complex fiind formate din mai multe elemente.
Bunurile materiale ale produsului turistic sunt urmatoarele15[51]:

patrimoniul de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arheologice, tehnologice,


medicale etc., care formeaza cadrul fizic de baza si care vor manifesta o atractie pentru
turisti;

anumite elemente de infrastructura sau echipamente care, desi nu genereaza motivatia


sau cererea de turism, contribuie n mod hotartor la satisfacerea acesteia (hoteluri,
restaurante, terenuri sau sali de sport, de spectacol, de conferinte etc.)

unele facilitati de acces legate de mijloacele de transport (de vehicule si cai de


comunicatii) alese de turisti pentru a ajunge la obiectivele dorite.

Produsul turistic nu este defini prin elementele sale materiale ca atare, ci prin serviciile sau
prestatiile realizate prin intermediul lor (nu autocarul ci serviciul de transport, nu hotelul ci
cazarea, nu plaja ci agrementul pe care-l ofera).
Serviciile care dau continut produsului turistic se constituie ntr-un ansamblu de cel
putin patru tipuri de baza , total diferite ca natura, cu ar fi: servicii de transport, cazare, de
alimentatie si de agrement.
Elementele constitutive16[52] de baza se refera la patrimonial turistic national sau
local, n care se includ factori naturali - asezarile geografice, clima, peisajul etc. si factorul
13[49] Nistoreanu P., Dinu V., Nedelea A., op.cit., pag. 59
14[50] Stancioiu Aurelia Felicia, Dictionar de terminoogie turistica, Editura
Economica, Bucuresti, 1999
15[51] T. Gherasim, D. Gherasim, Marketing turistic, Editura Economica,
Bucuresti, 1999, p. 25-40

uman - limba ospitalitate, mentalitate, obiceiuri si traditii, folclor, religie, istorie, arta, cultura
etc. Elementele naturale stau la originea produsului turistic, constituind miezul acestuia.
Turismul favorizeaza un schimb social ntre populatia care se deplaseza n afara domiciliului
si populatia autohtona, fiecare cu propriul mod de viata si culturi diferite, iar n urma ntlnirii
dintre acestea pot rezulta o serie de conflicte. Perceptia pe care vizitatorul o va avea asupra
produsului turistic va fi puternic influentata de atitudinea populatiei locale. De aceea, ea
reprezinta o dimensiune esentiala a produsului turistic si nu poate fi neglijata.
O alta componenta a produsului turistice este infrastructura specific turistica ce
include transporturile turistice de toate categoriile (aerian, rutier, feroviar, naval, fluvial etc.).
Prin definitie, turismul implica deplasarea vizitatorului de la domiciliu sau catre o destinatie
turistica. Aceasta trebuie realizata n cele mai bune conditii (minimum de oboseala si timp) si
cu cel mai mic cost, iar accesibilitatea destinatiei trebuie sa fie facilitata de o buna
infrastructura rutiera, prezenta unui aeroport etc. Un alt element important al infrastructurii
turistice l reprezinta mijloacele de cazare de toate categoriile (hoteluri, moteluri, campinguri,
cabane, tabere, ferme turistice, resedinte secundare etc.). Fiecare tip de unitate de cazare
raspunde unor nevoi specifice, dar n cadrul unui produs turistic complex

el poate fi

diversificat astfel nct sa raspunda unor nevoi diferite. Structura de cazare determina
pozitionarea produsului n ceea ce priveste nivelul sau: de lux, mediu sau de masa.
Infrastructura turistica mai include si mijloace de alimentatie (restaurante cu circuit deschis,
restaurante turistice, restaurante cu autoservire etc, baruri, bufete, oferirea meselor n sistem
pensiune la particulari, aprovizionarea cu alimente si pregatirea mesei direct de catre turisti
etc).
Alimentatia publica, n calitatea sa de componenta a produsului turistic, trebuie sa
ntruneasca o serie de trasaturi specifice17[53]:

sa fie prezenta n toate momentele importante ale consumului turistic, ndeplinind


astfel functia primordiala - aceea de a asigura hrana turistilor aflati temporar n afara
resedintei permanente, alimentatia fiind principala cale de satisfacere a nevoilor

16[52] Minciu, Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2001, pag.
260 - 284
17[53]Idem, p. 237.

fiziologice de hrana ale turistului, indiferent de locul de petrecere al vacantei, forma de


turism, sau modalitatea de angajare a prestatiei;

sa asigure o diversitate structurala a produselor si serviciilor, o tipologie larga de


unitati de alimentatie publica, astfel nct sa satisfaca deopotriva nevoile de hrana si
divertisment, sa raspunda n egala masura turistilor autohtoni si straini;

sa reprezinte un element de selectie a destinatiilor de vacanta sau chiar motivatia


principala a calatoriei. Produsele turistice avnd drept caracteristica dominanta
gastronomia sunt tot mai prezente n structura ofertelor de vacanta, urmare a diversitatii si
originalitatii artei culinare, adresndu-se unor segmente mari de consumatori, de la
cunoscatori si experti la amatori sau de la gurmanzi la oameni obisnuiti. Totodata s-a
afirmat si tendinta de diversificare a vacantelor gastronomice, de exemplu: vacanta
gastronomica pescareasca, vnatoreasca, de degustari de vinuri etc.
Din categoria infrastructurii turistice mai fac parte, reteaua de agrement (echipamente

colective de loisir), animatia si ambianta si, de asemenea, reteaua unitatilor de tratament


(sanatorii de tratament, spitale si policlinici turistice specializate, puncte de prim ajutor,
salvamont, salvamar etc.)
Infrastructura generala a tarii sau zonei include dezvoltarea economica generala,
dezvoltarea geografica si alti factori ai infrastructurii generale (aprovizionarea cu energie si
apa, canalizare, salubritate, aprovizionare comerciala, alte servicii publice).
Cadrul general privind pregatirea personalului din turism

este o componenta

importanta a produsului turistic si cuprinde: masuri organizatorice si juridice ale politicii de


recrutare, pregatire, perfectionare si stimulare a personalului din turism, rezolvarea
problemelor sociale ale acestora, controlul calitatii serviciilor.
O alta componenta o reprezinta cadrul institutional legat direct sau indirect de turism
si se refera la sistemul de acorduri internationale care ncurajeaza sau promoveaza circulatia
turistica internationala, reglementarile si facilitatile privind dezvoltarea turismului intern,
cadrul juridic si masurile de protectie si valorificare a mediului si patrimoniului turistic,
regimul juridic si protectia turistului (regimul de acordare a vizelor, de pasaport, vamal,
valutar, asistenta valutara etc.)