Sunteți pe pagina 1din 61

Oceanul Arctic,riscurile navigaiei i manevrei prin

gheuri

Cuprins:
Introducere....................................................................................................................
Capitolul 1: Caracteristici topografice i hidrometeorologice ale Oceanului Arctic
1.1. Caracteristici
1.1.1.Mri cuprinse n Oceanul Arctic
1.2. Gheurile. Formarea si dezvoltarea lor
1.2.1. Gheaa n Marea Bering,Marea Chuckhi i n Marea Beaufort
1.2.2. Arhipelagul Arctic Canadian
1.2.3. Groenlanda
1.2.4. Rusia
1.2.5. Islanda
1.3. Cmpul magnetic.......................................................................
1.3.1. Anomalii magnetice
1.3.2. Fenomene optice
1.4. Fenomene meteo........................................................................
1.4.1. Depresiuni atmosferice
1.4.2. Marea i hula.Valuri anormale
1.4.3. Curenii de suprafa.Efectul curenilor Labrador i Gulf Stream asupra ghearilor
1.4.4. Gheaa.Limite, deriva.
1.4.4.1. Gheaa n zone particulare
1.4.4.2. Cmpurile de ghea
1.4.4.3. Iceberg-urile i insulele de ghea
1.4.5. Vizibilitatea ghearilor.
1

1.4.5.1. Detectarea gheii cu radarul


1.5. Supravieuirea
Capitolul 2: Informaii la bord privind gheurile marine..................................................
2.1. Patrula internaional a gheurilor..........................................................................
2.2. Informarea hidrometeorologic n clar i codificat.Codul SHIP.Tipuri de hri
2.3. Categorii de informaii recepionate de diferite tipuri de nave.................................
2.4. Noi servicii meteo. METAREA..................................................................................
Capitolul 3: Rute de navigaie n Oceanul Arctic.Riscurile navigaiei i manevrei n ghea
3.1. Rute de navigaie.......................................................................................................
3.2. Manevra navei prin gheuri...........................................................................................
3.3. Remorcajul................................................................................................................
3.4. Hri i Publicaii................................................................................................
Concluzii...........................................................................................................
Anexe...............................................................................................................................
Bibliografie............................................................................................................................

Introducere
n ultimii ani a crescut semnificativ interesul pentru Oceanul
Arctic i caracteristicile sale.Trei factori principali au contribuit la creterea interesului
pentru regiunea Arctica.n primul rnd,o cantitate enorm de petrol,gaze naturale i alte
resurse care se afl sub platoul Arctic.Ancheta United States Geological estimeaz c
pn la 25 % petrolul din lume rmas i a resurselor de gaze naturale s-ar putea gsi n
zona Arctica.n al doilea rnd,nclzirea global a nceput s reduc in grosime stratul
de ghea din Oceanul Arctic.Dac tendina actual continu,Pasajul de Nord-Vest ar
putea fi deschis, pentru navele standard, n timpul verii,pe la jumtatea acestui secol.n
al treilea rnd,din 1982 Convenia ONU privind dreptul mrii permite naiunilor
riverane s-i extind zona economic dincolo de 350 mile marine,n cazul n care
tiinific sunt obinute date care demonstreaz c aceste domenii suplimentare sunt o
extensie natural a zonei lor continentale.Multe naiuni sunt n misiuni tiinifice de
cercetare,n sperana extinderii oportunitilor lor n Arctic.
Oceanul Arctic este cel mai mic i mai puin adnc dintre cele cinci
mari oceane ale planetei.Acesta este situat n regiunea polar de nord mrginit de
2

Eurasia i America de Nord.Bazinul Polar de nord este mprit n dou bazine


oceanice,Eurasian i Amerasian,de ctre Riftul Lomonosov.Ridge Lomonosov, care este
de aproximativ 1800 km lungime,se ntinde de la Arhipelagul Nou Siberian peste partea
central a Oceanului Arctic i se incheie ntr-o insul din Arhipelagul Arctic Canadian.
Nu numai c este cel mai mic i mai puin adnc dintre cele cinci mari
oceane,dar are de asemenea cea mai mic salinitate.Aceasta se datoreaz afluxului de
ap dulce din rurile i praiele din rmul nconjurtor.Aceast rat de aflux este
considerat n cretere ca urmare a nclzirii globale i poate duce n cele din urm la
eliberarea oceanului de ghea,ntre 2013 i 2040.

Capitolul 1. Caracteristici topografice i hidrometeorologice ale Oceanului Arctic


1.1.

Caracteristici

Cel mai mic ocean al Terrei, ce abia ocupa 4,1 % din suprafaa Oceanul Planetar,
se afl situat n zona polar i subpolar a emisferei boreale, scldnd rmurile nordice
ale Europei, Asiei i Americii de Nord, precum i a numeroaselor insule din jurul
acestora. Oceanul ngheat, numit i Arctic, cuprinde cea mai mare ntindere de ap
ngheat de la suprafaa oceanelor Terrei (circa 11.000.000km2 n timpul iernii i
aproape 8.000 km2) deci cam din suprafaa sa, iarna, i mai mult de , vara, este
acoperit cu o imens calot de ghea (banchiz polar) centrat n zona polului nord
dar a crei limit sudic nu depeste, dect n mrile din nord-estul Asiei i n nordvestul Americii la nord paralela de 77 lat N.
Suprafaa: 14.788.000 km2
Adncimea medie: 1.939 m
Adncimea maxim: 5499m (la nord de insulele Spitsbergen)
Volumul apelor: 16.700.000 km cubice

Vnturile dominante ce se rotesc n zona circumpolar n sens invers acelor


unui ceasornic, ct i miscarea de rotaie a pmntului imprim banchizei o deplasare
continua numit deriv a crei direcie general este dinspre rmul de nord-est al Asiei
spre regiunea Polului nord i apoi spre nordul mrii Groelandei i insulele Spitsbergen.
Antrenate de aceast micare a crei vitez este de 4-10 km pe zi, blocurile de ghea se
unesc unele cu altele, ori se ncalec, dnd ntregii suprafee un aspect haotic i formnd
deseori adevrate platouri de ghea de circa 600-800 km2, groase de 50-60m.
Cercetrile oceanologice i glaciologice din zona oceanului ngheat ncep nca
din 1879 de Erik Nordernskjold i continuate apoi de Fredtjofnansen, Roald Amontsen,
Robert Peary, i de ali exploratori polari.
Oceanul Arctic cuprinde toate mrile din jurul Polului Nord, si este
mrginit de continente, aflandu-se la nord de trmurile nordice ale Canadei,
Groenlandei, Norvegiei, Rusiei i ale Alaski. De asemenea, Oceanul Arctic include i
Arhipelagul Arctic Canadian, Golful Baffin, Marea Lincoln, Marea Groenlandei, Marea
Alb, Marea Norvegian, Marea Barents,Marea Kara,Marea Siberiei de Est, Marea
Chukchi i Marea Beaufort.
La Polul Nord adncimea este de 4.312 metri. n jurul bazinului polar se afla o
platform continental, frnta doar in zona dintre Groenlanda i Svalbard (Spitsbergen).
Insulele din Arhipelagul Canadian se afl pe acest platou continental. Marea
Groenlandei, Estul Groenlandei, Golful Baffin i Vestul Groenlandei, toate au cte un
bazin independent. ntr-un fel, Oceanul Arctic este un bra al Atlanticului.
Zona Oceanului Arctic este caracterizat prin temperaturi foarte sczute,
favoriznd formarea gheurilor.
Riscurile pe care le comport navigaia n asemenea regiuni determin ca nici o
msur de prevedere luat la bordul navei s nu apar excesiv. Navele care navig in
mod regulat n zone cu latitudini mari, sunt de o constructie special, avnd prova mai
robust iar elementele de osatur i bordajul supradimensionate.
Navigaia n zone cu sloiuri n deriv, cu gheuri compacte i cu gheari,
prezint un pericol mare pentru sigurana navigaiei. Avnd in vedere pericolele la care
sunt expuse navele sau zonele de uscat adiacente, n regiunile bntuite de furtunile
polare au fost organizate servicii si staii meteorologice speciale destinate s urmreasc
formarea i evoluia acestor fenomene i s avertizeze pe cei interesai (nave, autoriti)
asupra traiectoriei, vitezei vntului, nlimii valurilor. Aceste servicii dispun de nave,
aeronave, satelii care urmresc n permanen regiunile respective.

Datorit noilor informaii obinute de la satelii n ultimii ani, s-a ajuns la


concluzia ca extinderea gheii i a ghearilor este mult mai mare dect s-a crezut n
trecut.
Five-day Ice Charts Hri cu gheuri pentru 5 zile trebuiesc studiate i
ele. De asemenea, trebuiesc studiate rapoartele obinute prin radio-faxuri.
Detecia Iceberg-urilor i a pachetelor de ghea numai cu radarul nu este n
totdeauna foarte precis. Radarul este un mijloc bun i necesar spre a fi folosit n
detectarea lor, dar navigatorii trebuie s aib n vedere asigurarea i altor mijloace de
detectare atunci cnd navig n zone cu gheari; Veghea vizual trebuie luat serios n
considerare.
Zonele cu pericol de ghea se ntalnesc la latitudini mari, peste 45 - 50, dar
s-au ntalnit sloiuri si gheari i la latitudini mai mici, pn la 35.
Ca prim masur pentru evitarea pericolelor determinate de gheuri, se impune
o informare profund prin studiul unor documente ce conin informaii privind regimul
gheurilor, i anume :
- Carile Pilot ale zonei;
- Hri lunare cu regimul gheurilor;
- Hri pilot;
- Rutele maritime recomandate (Ocean Passages for the World);
- Rapoartele privind gheurile , transmise de serviciile de cercetare a gheii n
diferite zone, transmise prin radio (programul de lucru al staiilor respective - vol. 3 din
Radio Signals);
- Navele dotate cu radio-faximil pot inregistra harile cu poziia gheurilor,
grosimea acestora, dimensiuni, traiectorie, etc. Drumul navei va fi astfel ales nct sa
evite aceste pericole chiar dac este mai lung.
La latitudini mari direciile se schimb rapid o dat cu micarea observatorului;
lng poli, meridianele convergente i curba longitudinal excesiv fac ca meridianele i
paralelele s fie de nefolosit ca repere de navigaie. Toate fusurile orare ntlnite la poli
i timpul local au relevan mic. Rsritul i apusul, noaptea i ziua aa cum sunt ele
cunoscute sunt destul de diferite n regiunile polare.
Navigatorul nu se poate baza n obinerea observaiilor pe corpurile cereti
precise. n cea mai mare parte a sezonului navigabil, norii ascund soarele iar zilele lungi
i nopile scurte din timpul verii mpiedic folosirea stelelor pentru observaii. Vara,
5

cnd n afar de lun, cteodat doar soarele poate fi utilizat pentru observaii, i, cum
recunoaterea precis n ghea este imposibil, precizia poziiilor rezultate trebuie
ntotdeauna pus sub semnul ntrebrii.
Poziiile cele mai bune sunt de obicei obinute prin observarea stelei n amurg.
Odat cu mrirea latitudinii amurgul crete, dar odat cu aceast cretere vin i periode
mai lungi cnd soarele este chiar sub orizont i stelele nc nu au aprut.
Radarul va fi un instrument foarte valoros pentru navigaia n siguran dac
este utilizat judicios. Totusi, navigaia nu ar trebui s se bazeze complet pe el.
Sisteme electronice de fixare a poziiei, cnd exist (sunt disponibile), sunt la
fel de bune n regiunile polare ca i n alte pri ale lumii.

1.1.1.Mri cuprinse n Oceanul Arctic

Marea Nord Polar


Marea Nord Polara este partial acoperita de gheaa tot timpul anului in
proporie de 10-90% n funcie de sezon i localizare.
Marea Barents
Marea Barents este mrginit la Sud de coastele Nordice ale Norvegiei si ale
Rusiei, la Vest si Nord de de Arhipelagurile Svalbard si Zemlya Frantsa Iosifa i spre
Est, de Novaya Zemlya i Ostrov Vaygach. Partea de Sud Vest a mrii este re inut de la
inghe datorit apelor calzi din Curentul North Cape, ceea ce permite navigia pe toat
perioada anului.
Marea Barents are o suprafa de 1.424.000 km2 cu un volum de 316.000 km3.
Cele mai mari adncimi se gsesc n partea Vestic a mrii (600 metri).
Marea Barents este navigabila pn la 75 N i spre Est pn la 50 E ncepnd
cu mijlocul lunii Iunie. Spre sfritul lunii Iunie Vestul coastei Novaya Zemlya, ntre
Gusinaya Zemlya i Poluostrov Admiralteyskva (220 mile NNE) ncepe sa se elibereze
6

de ghea. Intreaga coast Novaya Zemlya este eliberat de ghea la nceputul lunii
iulie, cnd ntreaga mare Barents la sud de 77 N este navigabil.
Marea Beaufort
Limitele Nordice a Marii Beaufort sunt catre Point Barrow, punctul cel mai
Nordic al Peninsulei Alaska si Insula Prince Patrik. Limita Estica este formata de coasta
Insulei Prince Patrick de la Lands End la Grffiths Point, si apoi spre Capul Prince
Alfred, extremitatea Nord Vestica a Insulei Banks la Capul Kellett, apoi catre Capul
Bathurst si se continu spre coasta continentului.
Cele mai mari adancimi se gasesc in partea Vestica a marii, peste 3000 de metri
la aproximativ 130 de mile Nord de coasta Peninsulei Alaska. Spre Est adancimile
descresc.
Cmpul magnetic al pamantului prezinta anomalii magnetice locale in multe
locuri in Sud Estul Peninsulei Alaska. Anomalii magnetice locale se intalnesc si in
vecinatatea Insulei St. George (56 36N, 169 30W ) si Buchta Provideniya
(6420N,17330W).

Marea Alba (Beloye More)


Tarmurile Marii Albe sunt de obicei acoperite de zapada din decembrie pana in
mai, inclusiv. Raurile care se scurg in partea Vestica a Marii Albe sunt, in general, rauri
de munte, nenavigabile, dar cele care se scurg in Est sunt mai mult sau mai putin
navigabile si sunt de mare importanta industriala pentru Arkhangelskaya Oblast.
Marea Bering
Se intinde intre coasta Peninsulei Alaska, Siberia si Nordul Insulelor
Aleutiancare si se afla la 900 de mile Vest Sud Vest de la extremitatea Sud Vestica A
Peninsulei Alaska. Limita Nordica a marii este recunoscuta printr-o linie trasata intre
Capul York si Mys Kriguygun (Krigugon), la aproximativ 90 de mile Vest. A fost
numita dupa Capitanul Vitus Bering, fiind anterior numita Marea Bobr, Marea
Kamchatka, Marea Alaska si Marea Aleut. Stramtoarea Bering duce de la Extrema
Nordica Marii Bering in Marea Chukchi.
Adancimi mici se gasesc doar la tarmurile Vestice. Curentii mareici sunt
insignifianti.

Iarna, cea mai mare parte din Nordul Marii Bering este inghetata. In primavara
gheata se sparge si este purtata de curentii din zona si de vanturi. Primavara este
considerata ca fiind cel mai bun sezon pentru navigatie. In Vestul Marii Bering se
gasesc radiofaruri cu acoperire de 75 de mile de la coasta.
OBSERVATIE: radiofarurile din Vestul Marii Bering pot sa nu se afle in locul
reprezentat pe harta datorita posibilelor schimbari facute de autoritatile ruse fara a
anunta aceasta schimbare.
Marea Chukchi
Marea Chukchi este partea Oceanului Arctic care se intinde la Nord de Marea
Bering intre coasta Peninsulei Alaska si Siberia. In aceasta mare exista un curent in sens
contrar acelor de ceasornic, curenti mareici nu sunt reprezentativi, dar sunt cosiderabili
in unele zone.
Marea Kara
Marea Kara este situata la Est de Novaya Zemlya. Este marginita la Sud de
coasta Siberiei, in Vest de Ostrov Vaygach, la Est de o linie imaginara intre extremitatea
estica Zemlya Frantsa Iosifa catre extremitatea Nordica Severanaya Zemlya.
Se intinde pe o suprafata de 993.000km2, cu un volum de 101.000km3 .
Marea Laptev
Se situeaza intre Severanaya Zemlya si Novosibirskiye Ostrova si coasta
continentala. Meridianul de 139 E a fost numit de guvernul Rusiei ca fiind linia de
separatie dintre Marea Laptev si Marea Est Siberiana. Partea de sud est a marii are iesire
la Marea Est Siberiana prin Proliv Dmitriya Lapteva, Proliv Sannikova si Proliv
Eterikancare care sunt stramtorile Novosibirskiye Ostrova.
Marea Lincoln
Marea Lincoln este partea Oceanului Arctic care se intinde de la tarmurile Nord
Estice ale Insulei Ellesmere si tamurile Nord Vestice ale Groenlandei.
Marea Norvegiana
Se situeaza in vecinatatea coastei Norvegiei .
1.2. Gheurile. Formarea si dezvoltarea lor.

La latitudini temperate si tropicale, oceanul se comport ca un depozit pentru


cldura radiata de Soare. Cldura este disipat noaptea si n alte perioade in care aerul
este mai rece decat suprafaa marii. La latitudini mai mari, cum nopile ncep sa creasca
toamna, cldura insuficient este nmagazinat in timpul zilei pentru compensa
pierderile din timpul nopii, si, astfel temperatura mrii scade. Cu ct altitudinea
Soarelui scade, mai putine radiaii sunt captate, si mai multe sunt reflectate de suprafaa
marii datorita unghiului mic de incidena ale razelor. In cele din urm apa ajunge la
temperatura de inghe si pierderea continu de caldur rezult n formarea gheii.
Condiiile devin atunci si mai putin favorabile pentru captarea caldurii radiate
de Soare din moment ce gheaa reflect si mai mult din razele Soarelui decat apa.
Rcirea aerului in contact cu gheaa este accelerat, si, odata cu extinderea aerului rece,
se formeaza mai multa ghea.
Apa dulce nghea la 0 C, dar prezena srii in apa face ca apa sa ramana
lichida pana se ajunge la o temperatur mai sczut. Cu cat salinitatea este mai mare cu
atat temperatura de nghe e mai sczut. Apa de mare cu o salinitate de 35/1000 incepe
s inghete doar la -1.9 C.
Salinitatea poate influena rata de nghe prin influena ei asupra densitaii apei.
Apa dulce se contract la racire. Dac rcirea continu, densitatea apei scade.
Datorit cldurii specifice mari a apei si a conductivitaii termice reduse, apa
pierde cldura ncet, astfel nct temperatura de suprafa a unui volum mare de apa va
ntrzia n urma creterii sau scderii temperaturii aerului. n Marea Alba din Murmansk
(65 N la 70 N), rurile nghea dup 3 saptmni din momentul n care temperatura a
sczut sub 0 C. Acest fenomen este reprezentativ penru multe alte regiuni similare.
Gheaa se formeaza la nceput n apele putin adnci din apropierea coastelor, n
golfuri, strmtori in care nu exista cureni si n regiunile in care salinitatea este sczuta.
Aceast ghea purtat n larg de vant i curenti isi continu formarea in larg, in ape mai
adanci, unde gheata care nu s-a topit in sezonul trecut trece prin acelasi proces.
Ninsoarea ajuta la inghetarea apei prin racire si prin furnizarea de nuclee pentru
cristalele de gheata.
Gheata poate creste pana la o grosime de 7-10 centimetri in primele 24 de ore,
si inca de la 5 la 8 centimetri in urmatoarele 24 de ore. Gheata este un conductor slab de
caldura si rata sa de formare scade apreciabil dupa ce primii 10-15 centimetri s-au
format. Daca este acoperita de zapada se reduce mai mult conductivitatea actionand ca
un izolator.

Astfel grosimea ghetii ajunge la 4,1 metri in aproximativ 4 ani de crestere


normala.
1.2.1Gheaa n Marea Bering, Strmtoarea Bering, Marea Chukchi i in Marea
Beaufort
n timpul iernii i a primaverii gheaa acoper aproape toata partea de NE a
Marii Bering. Partea de Sud a ghetii care acopera Marea Bering are grosimea de 30-70
centimetri la sfarsitul ciclului de crestere. Partea de Nord si partile apropiate de coasta la
Nord de paralelul de 62 N are o grosime medie de 71-122 centimetri.
Stramtoarea Bering este acoperita in intregime de un strat subtire si mediu de
gheata in perioada de formare a ghetii.
La Nord de Strmtoarea Bering, in Marea Chukchi, gheata are o grosime de
peste 122 centimetri in cea mai mare parte a perioadei de crestere.
Marea Beaufort este acoperita de o gheata formata in mai multe cicluri cu o
grosime de 300 de centimetri.
La inceputul verii Marea Bering nu este, in mod normal, acoperita cu gheata.
Concentrarea de gheata in zonele din Nordul Stramtorii Bering continua sa descreasca
de-a lungul verii, iar marginea ghetii se retrage in Marea Chukchi.

In

acelasi

timp, in zona din Nordul Canadei intre Golful Mckenzie si Golful Amundsen incepe sa
descreasca in concentatie. In timpul lunilor de vara Ghetarul Columbia devine instabil
datorita topirii, astfel parti din ghetar se desprind in Golful Columbia, de unde curentii
de maree poarta gheata din golf in Stramtoarea Prince William. Distributia maxima a
ghetii in zona atinge punctul maxim in august.
Incepand cu luna octombrie gheata incepe sa se extinda spre sud.

1.2.2. Arhipelagul Arctic Canadian


Coasta Labradorului este dominata de curentul rece al Labradorului. Coasta
este in mod normal inchisa navigatiei de la sfarsitul lunii decembrie pana la inceputul
lunii iunie din pricina deplasarii gheturilor de la nord spre sud. Gheata transportata spre
sud din Golful Baffin si Stramtoarea Hudson de Curentul Labradorului este observata
in apropiere de Capul Chidley, la inceputul lunii decembrie. La sfarsitul lunii
decembrie, gheata ajunge la extremitatea sudica a Labradorului. Concentratia sa depinde
10

de cantitatea de gheata desprinsa din Golful Baffin, viteza curentului Labradorului si


directia vantului. Vanturile de nord sau de vest imprastie gheata, astfel, concentratia
scade. Vanturile de sud si de est au tendinta de a concentra gheata pe suprafete mici. Dea lungul anului, iceberg-urile raman in largul coastei Labradorului, intr-o cantitate care
depinde de activitatea ghetarilor in Vestul Groenlandei si conditiile de temperatura din
iarna trecuta din Golful Baffin. Iceberg-urile se gasesc intr-un numar mare in perioada
inceputului primaverii.
Cel mai signifiant impediment in observarea gheturilor in jurul coastei
Newfoundland-ului este ceata care acopera coasta de est pentru perioade lungi de timp
in timpul verii. Ceata este cauzata de vanturile de sud-vest care trec prima data peste
Curentul Golfului, apoi peste Curentul Rece al Labradorului.
Pe tot cuprinsul Arhipelagului Canadian, apele Oceanului Arctic se deplaseaza
spre Sud printre Insulele Queen Elizabeth si se alatura curentului de est, apoi prin
Stramtoarea McClure, Stramtoarea Viscount Melville, Stamtoarea Barrow si prin
Stramtoarea Lancaster in Golful Baffin. Cele mai multe cai de navigatie sunt complet
acoperite de gheata cu exceptia unor perioade scurte la sfarsitul verii. Multe dintre caile
de navigatie nu sunt deschise pentru navigatie vreodata, nici macar de un spargator de
gheata.
1.2.3. Groenlanda
Coasta de Est a Groenlandei este privita ca una dintre cel mai putin accesibile
zone din lume. Aceasta din pricina faptului ca zona este acoperita de gheata adusa din
Oceanul Arctic cu ajutorul Curentului din Estul Groenlandei. Aproximativ 90 % din
totalul gheturilor purtate din Oceanul Arctic in fiecare an sunt purtate spre sud de acest
puternic curent. De-a lungul anului gheata se extinde de la 100 de mile pana la 300 de
mile la nord de Stramtoarea Scoresby, maximul fiind atins in aprilie. Faza minima este
obsevata in august sau septembrie. Banchiza deplasata se afla la extrema sudica de la
inceputul lunii decembrie pana in luna mai cand inconjoara Kap Farvel. Spargatoarele
de gheata pot sa-si faca drum usor catre Stramtoarea Scoresby intre august si mijlocul
lunii octombrie daca sunt luate masuri de siguranta. Calota mare de gheta cu o grosime
de 3.048 metri se sparge pe margini ceea ce face ca multe iceberg-uri sa se deplaseze
spre sud si sa ameninte navigatia.
1.2.4. Rusia

11

rmul de Nord al Rusiei este dominat de ghea de la Marea Chukchi la


Marea Kara pana n luna iunie. Afluenta de apa calda din Curentul Atlanticul de Nord (o
extensie a Curentului Golfului) si scurgerea raurilor Ob, Yenisei, Lena si Kolyma
provoaca topirea rapida a ghetii. In luna august se poate naviga de-a lungul coastei, cale
navigabila care ramane deschisa pana in luna octombrie. In octombrie, vanturile de nord
si de nord-est imping gheturile arctice catre tarm, inchizand Marile Chukchi si Laptev,
dupa care urmeaza inchiderea Marii Est Siberiene, si, in cele din urma, Marea Kara in
noiembrie. In Decembrie, stramtoarea dintre Novaya Zemlya si continent este acoperita
de gheata. La sfarsitul lui decembrie sau inceputul lui ianuarie gheata se formeaza in
Marea Barents. Partea de vest a Marii Barents ramane neacoperita de gheata din pricina
Curentului Nord Atlantic.
1.2.5. Islanda
Datorita Curentului Nord Atlantic, Islanda, de obicei, ramane neacoperita de
gheata de-a lungul anului, cu exceptia unor gheturi izolate in poturile de pe tarmurile
Nordice. Ocazional un strat subtire de gheata se formeaza in golfurile de pe coasta
sudica a Islandei.
f) International Ice Patrol
A fost nfiinat n 1913 dup dezastrul RMS TITANIC i este responsabil
pentru monitorizarea pericolului ghearilor lng Grand Banks din NewFoundland i
redau locaiile gheurilor plutitoare comunitii maritime.
Patrula Ghetii a fost fondata de cele 20 de tari membre, semnatare ale SOLAS
(Safety of Life at Sea). S-a dovedit a fi un exemplu international de cooperare pentru
pastrarea vietii pe mare. Patrula Internationala a Ghetii primeste rapoarte din diferite
surse cum ar fi: zboruri de recunoastere canadiene, rapoarte primite de la nave si
iceberg-uri descoperite de Patrula Ghetii. La randul ei Patrula Ghetii transmite rapoarte
zilnice tuturor navelor aflate in zona. Limita sudica la care ajunge un iceberg depaseste
paralelul de 48N, iceberg-uri care sunt contorizate pentru a indica severitatea sezonului.
Pentru ultimii 20 de ani aeronava C-130 Hercules cu baza lng Elizabeth
City.NC a fost piesa de baz a suportului aerian a acestor misiuni.Patrulele n general
dureaz n general ntre 5 i 7 ore i acoper o medie de suprafa de 30 000 de mile
ptrate.Aceste patrule sunt folosite pentru a monitoriza ghearii care amenin
principalele rute maritime dintre Europa i America de Nord,transmind aceste date
ctre International Ice Patrol(IIT)Operations Center din Groton,Connecticut.
12

Datele colecionate sunt introduse ntr-un model computerizat mpreun cu


rapoartele despre curenii oceanici i vnt.Modelul apoi prevede direcia de plutire a
ghearilor,care este apoi noit la fiecare 12 ore i retransmis traficului maritim ca
limita tuturor gheurilor cunoscute(the limit of all known ice).
Ice Bulletins i hrile radio-facsimil ale zonei sunt transmise via world wide
web i staiilor radio din SUA ,Canada i Europa spre a avertiza navele care tranziteaz
cu pericole privind ghearii cunoscui(known iceberg hazards).
nc de la nfiinarea sa n 1913 I.I.P a condus operaiuni n fiecare anotimp,cu
excepia celor dou rzboaie mondiale,acumulnd un record de invidiat:nici o via
uman pierdut i nici o pierdere material nu a fost raportat n apropiere de Grand
Banks datorat coliziunii cu un ghear.
Transmiterea prin radio a prognozelor i a hrilor gheurilor(ice charts) este
facut zilnic pentru a ajuta operaiunile n desfurare n diferite zone unde gheaa
afecteazactivitilemaritime.

Iata cateva iceberg-uri raportate catre Patrula Ghetii:

Nume
Ghetar
Ghetar Mic
Ghetar

Inaltime
<1 metru
1-15 metri
16-45 metri

Ghetar Mare

>45 metri

Mediu

Lungime
<6 metri
6-60 metri
61-122
metri

Tabel 1.1

Descrierea

Caracteristici
13

>122 metri

formei icebergului
Icebergtabular(T)
Iceberg nontabular(N)

Iceberg cu suprafata superioara plata cu un raport


lungime/inaltime mai mare de 5:1.
Acopera toate iceberg-urilecare nu au o forma tabulara.
Ex.: iceberg-uri cu o forma in partea superioara de calota,
pante abrupte,etc.

Tabel 1.2
Supravegherea se face anual de la nceputul lui Februarie pn la sfritul lui Iunie iar n
restul anului dup necesiti.Supravegherea se realizeaz cu nave specializate - sprgtoare de
ghea, remorchere puternice, avioane de mare autonomie, satelii. Aceste mijloace pot fi
nsrcinate i cu alte funcii de ctre guvernul nsrcinat cu executarea acestui serviciu, cu
condiia ca aceste funcii s nu mpiedice obiectivul principal i s nu mreasc cheltuielile.
Acest serviciu este administrat de Guvernul Statelor Unite ale Americii. Guvernele
contractante interesate n aceste servicii se angajeaz s contribuie la cheltuielile de ntreinere i
funcionare a acestor servicii. Contribuia va fi stabilit pe baza tonajului registrul brut total al
navelor fiecrui guvern contractant care trec prin zona supravegheat.De asemenea pot contribui
la plat i alte guverne necontractante care sunt interesate.Guvernul SUA va justifica anual toate
cheltuielile fcute.Navele patrulei, transmit zilnic prin radio, informaii despre cmpurile de
ghea i gheari plutitori la orele 00:00 i 12:00 GMT.
De asemenea navele din zona supravegheat au obligaia s transmit din 6 n 6 ore
rapoarte cuprinznd urmtoarele date:
-- poziia;
-- drumul adevrat;
-- viteza;
-- vizibilitatea;
-- temperatura apei i aerului;
-- viteza i direcia vntului;
-- poziia cmpurilor de ghea sau icebergurilor;
-- nlimea gheii deasupra mrii.
Omisiunea transmiterii se sancioneaz cu amend, aplicat Comandantului navei n
primul port de escal.
De menionat c Convenia SOLAS extinde obligaia comandantului oricrei nave care se
gsete n prezena gheurilor (indiferent de zon), epave sau a oricror pericole de navigaie sau
a unei furtuni tropicale, sau temperaturi ale aerului inferioare punctului de nghe nsoite de
vnturi sau valuri puternice (10 BF) care pot provoca grave acumulri de ghea pe
suprastructuri, de a transmite prin toate mijloacele de care dispun navele din apropiere, i
primului punct de coast cu care poate comunica cu rugmintea de a o o transmite autoritilor
competente. Dac mesajul este transmis prin telegrafie, el va fi precedat de semnalul de siguran
T T T.

1.3. Cmpul magnetic


14

Polii magnetici sunt punctele de pe suprafaa Pmntului unde componenta


orizontal (H) a cmpului magnetic total descrete ctre de minim, (apropiindu-se de 0),
i unde cmpul magnetic este aproape vertical. Intr-un asfel de punct un ac magnetic ar
sta orientat in sus.
Exist o conceptie gresita cum ca un compas magnetic (busola) ar indica
directia Nord. In realitate, directia indicata de un asfel de dispozitiv este directia liniilor
magnetice orizontale locale ale Pamantului. Aceste linii, in cele din urma converg catre
poli, dar deviaza mult de la curba care leaga cei doi poli. Un compas magnetic nu poate
fi folosit in apropierea polilor magnetici. In realitate o zona mai mare nu permite
folosirea compasului magnetic datorita valorii scazute a lui H. In zonele in care H este
aproximativ 6000 nT (nanoTesla) sau mai putin, compasul are in mod frecvent o
comportare ciudata. Compasul magnetic nu mai este demn de incredere pentru navigatie
unde H este 3000 nT sau mai putin. In comparatie cu zonele din jurul Polului Nord
Magnetic, zonele din jurul Polului Sud Magnetic in care compasul nu este de incredere
sunt mai restranse.

Fig.1.3. Magnetismul terestru


1.3.1 Anomalii magnetice
Anomaliile magnetice locale sunt reprezentate pe harti printr-un simbol special
si sunt mentionate in Sailing Directions (Enroute). Marimea si directia unghiului de
deviatie a compasului sunt de asemenea date. Deviatii pot fi cauzate si de epave aflate

15

pe fundul marii in zone cu adancimi moderate, deviatii nu mai mari de 70. Deviatii mai
mari pot fi intalnite in apropierea unor nave care transporta minereuri de fier.
Cablurile submarine care transporta curent pot cauza deviatii.
Cand se naviga in aceste zone navigatorul trebuie:
1. sa se urmareasca in permanenta comportarea compasului magnetic
2. sa se verifice corectia compasului la intervale bine definite de timp
3. sa se evite folosirea compasului magnetic pana in momentul in care nava
este stabilizata pe noul drum.

1.3.2. Fenomene optice refracia anormal

Refracia anormal nu este specific unor zone geografice particulare; oricum,


conditiile meteorologice in zona arctica favorizeaz acest fenomen. Zona arctica este
cea mai favorabila datorita diferentei dintre temperatura aerului si a marii, si ca rezultat
se intalnesc destul de frecvent fenomene de tipul mirajelor si vizibilitate peste limita
normala. Existenta aparenta a unor obiecte deasupra orizontului este o forma a refractiei
anormale. Acest fenomen este intalnit pe mare la latitudini medii si mari si se manifesta
prin aparitia unor obiecte indepartate, care pot fi de fapt sub linia orizontului la
momentul observatiei.
1.4. Fenomene meteo
Aceasta zon este afectat in mod normal de depresiuni care se dezvolta
deasupra Atlanticului si intra in Marea Norvegiei via Islanda, Feroe. Ocazional
depresiunile se apropie din nordul Islandei cu toate ca aceasta se ntmpl mai des in
timpul verii.
O alta clasa de depresiuni ajung in zona din alte latitudini nordice, ele
sunt denumite depresiuni polare, sunt caracterizate de ninsori pe suprafete mari care
sunt grupate pentru a forma o circulatie ciclonica.

16

In anumite conditii, acumularea de gheata pe coca navei si pe suprastructuri


poate fi un pericol real pentru nave. Acumularea de gheata se poate intampla din cauza
cetii, ploii, apei cu salinitate redusa si a conditiilor de inghet.
Cea periculoasa forma de inghet este inghetarea apei de mare, care are
densitate mare si este puternic adeziva.
In evaluarea probabilitatii de formare a ghetii pe suprastructura s-au observat
doua cazuri:
1. acumulari moderate de gheata se intalnesc cand temperatura aerului este mai
mica sau egala cu -20 C si vantul este mai puternic sau egal cu 13 noduri;
2. daca temperatura aerului descreste la -90 C sau mai mult si vantul ajunge la
30 de noduri sau mai mult, acumularea de gheata se accelereaza; de exemplu pe un mic
vas de pescuit de la 300 la 500 de tone deplasament, acumularea de gheata depaseste 4
tone pe ora
O cantitate mare de gheata poate afecta functionarea radarului si a legaturilor
radio, bordul liber si stabilitatea navei. Din acest motiv navigatia la Nord de cercul polar
reprezinta un pericol serios.
1.4.1. Depresiuni atmosferice
La latitudini medii, depresiunile care se ndreapt de regul spre direcia
Est deasupra oceanelor din emisfera nordic i sudic, - sunt principalii factori care
influeneaz starea vremii.
Acoper arii extinse, vnturile bat nentrerupt o perioad lung de timp, i
reprezint cauza formrii furtunilor i a hulelor mari/grele.
Reprezint un factor important n alegerea rutei.

1.4.2. Marea i hula.Valuri anormale


NLIMEA VALULUI (N METRI)
Calm
Calm-uor ncreit
Valuri mici
Linistit
Moderat
Foarte rvait
Furtun puternic
Furtun foarte puternic

0
0-0,1
0,1-0,5
0,5-1,25
1,25-2,5
4-6
6-9
9-14
17

14

Tempest
Tabelul 1.4.2.a

Hula reprezint micarea valurilor care persist dup ce a ncetat aciunea unui
factor perturbator meteorologic. Hula este ntlnit adesea la distane considerabile fa
de factorul generator

LUNGIMEA VALULUI
Scurt
Moderat
Lung
Tabelul 1.4.2.b

0-100m
100-200m
Peste 200m

nlimea valului
Joas
Moderat
nalt
Tabelul 1.4.2.c

0-2m
2-4m
Peste 4m

De cte ori valurile ntlnesc bancuri de nisip care apar (se ridic) brusc din
adncuri se transform n valuri mari anormale. Acolo unde valurile normale sunt
mari, valurile anormale devin masive, foarte mari, dezvoltnd o fort distructiv
important care poate aduce stricciuni structurale importante chiar i celor mai mari
nave. Cele mai importante zone afectate de valurile anormale cu formare de regul de-a
lungul

unor protuberane aflate la adncimi de aproximativ 200m, sunt:


-parte din Marea Norvegiei, n afara intrrii n Golful Chesapeacke, n dreptul

NW-ului coastelor Spaniei i n dreptul (de-a lungul) coastelor Sud-Estice ale Africii.
n sud-estul coastelor Africii s-au nregistrat cele mai importante rapoarte
referitoare la acest fenomen.

18

Fig.1.4.2. Operaiuni de anchor handlingn Marea Norvegiei

1.4.3. Curenii de suprafa. **Efectul curenilor Labrador i Gulf Stream asupra


ghearilor n Oceanul Atlantic de Nord.
Curenii cei mai importani/semnificativi ai fiecrui Ocean sunt descrii n detaliu
nAmirality Sailing Directions.
Rapoartele privitoare la cureni i prezentarea repartiiei lor pe glob, variaz enorm, de
la zonele tranzitate frecvent de nave, la cele mai puin tranzitate, cum ar fi zonele polare.
Rozele Curenilor sunt exacte, pot aprea mici variaii, mai ales la trecerile de la iarn la var, ele
sunt executate i reprezentate pe baza unor observaii locale, precise; n general acuitatea acestor
indicaii oferite de rozele curenilor se verific n detaliu.
** Dup desprinderea de gheaa Groenlandei ghearii plutesc n golful Baffin i
Marea Labradorului i apoi eventual urmeaz curentul Labrador.La sud de Grand Banks
ce a mai rmas din curentul Labradorului interacioneaz cu curentul Gulf
Stream.Temperatura apei n nord-Atlantic variaz ntre -1,7C n curentul Labrador i
20C n Gulf Stream.Meandrele reci ale curentului Labrador menin ghearii spre sud,de
obicei,cam pna la latitudinea de 41N.Cnd ghearii ntlnesc temperaturile calde ale
curentului Gulf Stream,de obicei se topesc foarte repede.Chiar i aa,n 1926 cel mai la
sud ntlnit ghear a atins 3026N,6032W(cam la 150 mile marine de Bermuda).Mai
se menioneaz c gheari au fost de asemenea ntlnii cltorind departe spre est spre
Insulele Azore.Imaginea de mai jos arat originea curentului Labrador i cum merge
spre sud de-a lungul coastei Labrador i apoi cum se mparte mprejurul Marilor
19

Bancuri la sud-est de NewFoundland.Aceast zon este atent monitorizat de Ice Patrol


folosind balize de deriv i AXBTs.

20

1.4.4. Gheaa. Limite, deriva, depunerile,cmpurile,iceberg-urile i insulele de


ghea
Atunci cnd rutele tranziteaz Atlanticul de N Ghidul Navigatorului,
Admirality Sailing Directions i hrile de traversade trebuiesc studiate n amnunt,
pentru a observa limitele pn unde se ntinde gheaa.
Dar trebuie avut n vedere faptul c nu sunt n totdeauna extrem de exacte
aceste reprezentri, ele avnd mai mult caracter informativ; limitele zonelor acoperite de
ghea, deriva gheii i a ghearilor, avizele de navigaie pentru zonele particulare sunt
date la nceputul capitolelor corespunztoare ale acestei cari. Datorit noilor informaii
obinute de la satelii n ultimii ani, s-a ajuns la concluzia ca extinderea gheii i a
ghearilor este mult mai mare dect s-a crezut n trecut.
Five-day Ice Charts Hri cu gheuri pentru 5 zile trebuie studiate i
ele. De asemenea trebuie studiate rapoartele obinute prin radio-faxuri. Hrile de
traversad arat influenele curenilor oceanici n mutarea pachetelor de ghea peste o
mare parte din zona Grand Banks ale Newfoundland din ultima parte a lunii Ianuarie
pn n Mai, n timp ce partea de Est a Oceanului rmne liber de ghea la latitudini
nalte.
Majoritatea ghearilor ntlnii n Atlanticul de Nord i au originea n
vestul coastrelor Groenlandei. Ei sunt purtai spre Nord de curentul de Vest al
Groenlandei, nconjoar capul Golfului Baffin, apoi spre Sud de curentul Canadian i
Labradorian cnd n final ating rutele navelor de transport pot avea civa ani.
Icebergurile din zona de Est a Groenlandei de asemeni deriveaz spre Sud i
pot fi ntlnite n dreptul/largul Capului Farvel. Alii deriveaz perpendicular pe curentul
Groelandei de E al acestui curent, ntinzndu-se spre SW din extremitatea vestic a
Islandei. Ali gheari deriveaz n jurul Capului Farvel dar (ocolind) nu supraveuiesc
apelor relativ calde ale strmtorii Davis i nu reprezint un pericol pentru rutele
transatlantice.

Icebergurile se ntlnesc n largul Capului Farvel la aproximativ 120Mm. Apar


de regul n Mai cnd pot fi ntalnii mult spre E ct i pn la 66N, 32W. Extinderea

21

maxim este atins n Decembire, de regul icebergurile nu se ntlesc la Sud de 48N


ntre Septembrie i Decembrie dar pot fi vzui n orice lun la N de 52N.
1.4.4.1. Gheaa n zone particulare
Rul Saint Lawrencer mai jos de Montreal, este nchis de ghea
ncepnd cu primele zile din Decembrie i pn spre mijlocul lui Aprilie. n Sud
navigaia nu este considerant sigur ntre prima parte din Decembrie i jumtatea lui
Aprilie.
Strmtoarea insulelor Belle de regul este nchis navigaiei din ultima parte
a lui Decembie pn n Iunie.
Strmtoarea Cabot navigabil n jumtatea lunii Aprilie pn n Februarie.
Intr-un sezon abinuit pachetele de ghea ajung din Nordul Golfului Race, aproximativ
la finele lunii Ianuarie extinzndu-se n jurul coastelor peninsulei Avalon n Februarie,
pn spre prima parte a lui Mai.
Marile bancuri ale Newfoundland-ului sunt complet libere de ghea
ntre Iulie i Decembrie inclusiv. Pachetele de ghea ating bancurile n Ianuarie i se
extind mai departe spre Sud, n Martie i Aprilie, la terminaia estica a bancurilor.
n unele sezoane, rar, pachetele periculoase de ghea se pot extinde spre
Tail sau chiar la Sud, dar n general ele ncep s se distrug cnd ating latitudinea de
45N. n zona Marilor Bancurilor cel mai periculos sezon din punct de vedere al
icebergurilor este ntre Martie i Iulie, cu Aprilie, Mai i Iunie cu luni de apogeu.
Gheurile nu sunt prea des ntlnite la Sud de 40N sau la E de 40W. Ele sunt de regul
ntlnite n jurul flancului estic al Bancurilor, unde multe dintre ele eueaz.
Strmtoarea Danemarcei de regul e liber de ghea n partea ei estic,
dar n anumite ocazii rare, ca de exemplu: - Primvara lui 1968, gheaa se ntinde n
ntregime de la Greenland pn aproape de strmtoare. Icebergurile pot fi ntlnite de-a
lungul anului pe amebele pri ale strmtorii Danemarcei.
Marea Alb nchis de regul navigaiei din aproximativ jumtatea lui
Decembrie pn n mijlocul lui Mai.
Kolskiy Zaliy partea de Nord rmne deschis n timpul anului dar din
Decembrie pn n Aprilie forme de ghea de-a lungul trmului se rup i sunt
transportate de cureni n largul marii.

22

Pe Coasta Norvegian nici unul din porturile principale de pe coasta de W nu


sunt vreodat nchise i nchiderea portului Oslo este rar.

n anumite condiii, depunerile de ghea pe opera moart, pe puni i n


suprastructuri pot afecta stabilitatea i flotabilitatea navei, ducnd chiar la rsturnarea i
scufundarea navei.
Acumularea de ghea devine posibil numai cnd temperatura aerului este mai
scazut dect temperatura de nghet a apei de mare. care este dependenta de densitatea
acesteia (oceanele -1,9 ~ -2C, iar in unele Mri: Baltic, Neagr -1C).
O alta condiie a depunerilor de ghea este existena vntului puternic i
valurilor mari ce pot fi ambarcate de nave.
Gheaa se mai poate depune i pe vreme de cea sau ploaie cnd temperatura
este scazut, dar principala sursa a depunerilor o constituie de regul apa de mare
pulverizat de vnturi puternice i valurile ambarcate de nav pe timp de furtuna.

1.4.4.2. Cmpurile de ghea


Sunt constituite din ghea marin format prin nghearea direct a apei de la
suprafaa mrii.
Principalele zone de formare a cmpurilor de ghea sunt regiunile maritime de
la latitudini nalte, unde temperaturile aerului de deasupra apei nregistreaz valori
foarte sczute pentru perioade ndelungate.
n anumite perioade, cmpurile de ghea se pot forma i la latitudini mai joase,
n special iarna.
Apa de mare nghea la suprafa numai cnd temperatura ei atinge punctul de
nghe pn la adncimi de civa metri, deoarece transferul de cldur din adncime
ctre suprafa impiedic nghearea , chiar dac temperatura aerului este mult mai
sczut de -2C.
Starea de agitaie a mrii favorizeaz schimbul de cldur astfel c suprafaa
unei mri agitate nghea mult mai greu comparativ cu o mare calm.
Cmpuri de ghea sunt ntlnite frecvent iarna in Marea Galben, Marea
Japoniei, Marea Baltic, Marea Nordului, Coastele nordice ale Norvegiei, Marea Alb.
Cmpurile de ghea se prezint sub forme diferite :
23

- fragmente mici de ghea care plutesc n deriv;


- blocuri mari care se ciocnesc i se ncaleca;
- ntinderi compacte care acoper mari suprafee - banchizele.
Grosimea banchizelor nu depeste 5 - 6 metri datorit cldurii din straturile
adnci ale apei, temperatura care se transmite i n exterior astfel ca temperatura aerului
de deasupra banchizelor este mult mai mare dect temperatura de deasupra gheurilor
continentale.

1.4.4.3. Iceberg-urile i Insulele de ghea


Sunt blocuri uriae de ghea desprinse din ghearii continentali sau cei
din zona de elf Continental.
Desprinderea acestor gheuri plutitoare se produce ca urmare a aciunii unor factori de
ordin fizic :
- alunecarea ghearilor pe pante;
- producerea unor presiuni interne enorme;
- cutremure;
- variaii mari de temperatur;
eroziunea provocat de valuri si cureni;
vnturi, etc.
Cea mai mare parte a acestora este format din ghea de ap dulce.
Deoarece gheaa are densitatea cu puin mai mic dect apa de mare, cea mai
mare parte a Icebergurilor (5/6 - 7/8) se afl in ap. Rezul deci c deplasarea lor pe ap
este influenat mai mult de cureni.
De regul ghearii plutitori din emisfera nordic au forme neregulate, cu
contururi accidentale deasupra apei deoarece provin n majoritate din ghearii din vestul
Groelandei care curg pe pante accidentate.
Cei din emisfera sudic, care provin din zona de Self Continental
(prelungirea plutitoare a ghearilor continentali) au suprafaa superioar aproape plan.
Numarul Icebergurilor descreste odata cu scaderea latitudinii. Astfel
aproximativ 400 ating anual latitudini de 48 N si aproximativ 35 ating latitudinea de
4330 N. Au fost cazuri rare cnd au fost observai gheari la Sud de insulele Bermude.
Icebergurile sunt considerate deosebit de periculoase, deoarece coliziunea
dintre un ghear plutitor i o nav, se soldeaz aproape sigur cu scufundarea navei.
24

1.4.5. Vizibilitatea ghearilor.


n ciuda mrimii lor, ghearii pot fi foarte greu de vzut n anumite cazuri i
marinarul ar trebui s navigheze cu atenie n apele n care e posibil s le ntlneasc. Pe
timp de cea cu soare, un ghear apare asemenea unei mase albe luminoase, dar n lipsa
soarelui el apare aproape ca o masa ntunecat i primele semne pot fi lovirea apei mrii
de baza sa.
Pe noapte senin, fr lun, ghearii pot fii observai la o distant de 1,2 mile,
aprnd ca niste obiecte negre sau albe, dar nava poate naviga atunci printre buci de
ghea.
Acalmia brusc a apei mrii i linitea treptat, a agitaiei obinuite a oceanului
este un semn i o indicaie sigur a gheii n deriv. Fragmente izolate de ghea indic
adesea proximitatea unor cantiti mai mari. n

Antarctica,

apariia

animalelor

marine i psrilor pot indica proximitatea gheii.


Temperaturile de la suprafaa mrii ofer indicii puine sau de loc a apropierii
gheii. Cnd totui temperatura de la suprafaa mrii scade de la +1C iar nava nu se afl
ntr-unul din principalii cureni reci, marginea gheii ar trebui, pentru siguran,
considerate c-am la 150 mile deprtare, sau 100 mile dac exist un vnt persistent ce
mprtie gheaa.
Temperatura la suprafaa apei de -0, -5C indic c cea mai apropiat ghea
este la 50 mile deprtare.
1.4.5.1 Detectarea gheii cu radarul
Dei este un ajutor fr valoare, limitele radarului n detectarea gheii trebuie
avute n vedere:
-absena existenei gheii pe ecranul radar nu nseamn neaprat c nu exist
ghea periculoas lng nav. Tria ecoululi recepionat de la un iceberg depinde de
nclinarea suprafeelor reflectate precum i de mrime i lan;
-cnd se apropie de marginea gheii n deriv este esenial o observare vizual
continu;

25

Pe mare calm, formaiile de ghea de tot felul ar trebui detectate, de la


iceberguri pn la mari buci de ghea n cazul navigaiei pn la 2 mile. ntruct
atenionarea gheii poate fi prin urmare scurt, radarul ar trebui utilizat n mod continuu
la vizibilitate joas n zonele n care se ateapt prezena vieii. n orice alte condiii, cu
excepia mrii calme, este nesigur s te bazezi pe radar cnd agitaia mrii se extinde
dincolo de o mil, ntruct atenionarea insuficient va fi dat de prezena gheurilor
destul de mari nct s se disting nava iar ghea n deriv se confund cumarea agitat.
Cmpuri de ghea bloc ar trebui detectate n cele mai multe condiii de
nave la o navigaie de cel puin trei mile.
De obicei se vor observa pe radar banchizele mari n mijlocul gheii sfrmate.
De mentionat ca Conventia SOLAS extinde obligatia comandantului
oricarei nave care se gasete in prezenta gheurilor (indiferent de zon), epave sau a
oricaror pericole de navigaie sau a unei furtuni polare, sau temperaturi ale aerului
inferioare punctului de inghe nsotite de vnturi sau valuri puternice (10 BF) care pot
provoca grave acumulari de ghea pe suprastructuri, de a transmite prin toate
mijloacele de care dispun navele din apropiere, si primului punct de coasta cu care poate
comunica cu rugamintea de a o transmite autoritatilor competente. Daca mesajul este
transmis prin telegrafie, el va fi precedat de semnalul se siguranta T T T.

1.5. Supravieuirea
Supravietuirea in aceste zone pune astfel mari semne de intrebare. Se stie ca
oamenii, cu cateva exceptii, mor daca temperatura corpului scade sub 25.80 C. In cele
mai multe cazuri moartea este cauzata de un stop cardiac.
Rcirea

corpului

provoac

scderea

ritmului

cardiac,

scade

ritmul

metabolismului, si creste cantitatea de dioxid de carbon din sange, rezultand o


capacitate mentala redusa care este unul dintre principalii factori care determina
moartea prin hipotermie. Numeroase rapoarte despre naufragii si accidente in ape reci
indica faptul ca oamenii devin confuzi si chiar incep sa delireze, scazandu-le sansele de
supravietuire.
Durata de timp in care omul supravietuieste in apa depinde de temperatura de
suprafata a apei si, intr-o masura mai mica, de comportamentul persoanei.

26

Timpul de supravietuire depizand de temperatura apei


Temperatura apei
Epuizare sau stare de
Timp maxim de
inconsienta
supravietuire
0
0 C
15 minute
15-45 minute
0
0
0 -5 C
15-30 minute
30-90 minute
0
0
5 -10 C
30-60 minute
1-3 ore
0
0
10 -15 C
1-2 ore
1-6 ore
0
0
15 -20 C
2-7 ore
2-40 ore
0
0
20 -25 C
3-12 ore
3 ore - perioada nedefinita
0
25 C
nedefinit
nedefinit
Tabelul 1.5.
Capitolul 2. Informaii la bord privind gheurile marine

5.Navigaia n Oceanul Arctic

5.1. Navigaia prin ghea


- este permisa navelor specializate;
- se inchid porile etane;
- se ridica lochul;
- se ntareste veghea;
- se intra cu viteza mic i se mreste treptat;
- nu se stopeaz nava;
- cand se pune masina napoi, carma sa fie la zero pentru protejarea elicei;
- controlul cat mai des al pozitiei navei;

27

- se merge in urma spargatorului ;

- se impune cunoasterea caracteristicilor navei (viteza, tonaj, putere) si


cunoasterea caracteristicilor sprgatorului de ghea;
- se regleaz viteza;
- se evita oprirea si distanta mare intre nave.

5.2 Echipaj i echipamente de bord


Orice nav care planific s intre n Arctic ar trebui s aib un echipaj
adecvat i echipamentele de bord trebuie s fie potrivite

voiajului i

condiiilor de mediu care vor fi ntlnite.


Prevenirea daunelor la corpul navei i la sistemul de propulsie cauzate
de ghea necesit navigarea cu foarte mare pruden.Navigatorii trebuie
avizai despre faptul c vibraiile din timpul spargerii gheii pot exercita
mari fore de stress pe echipamentele(instalaiile) de la bord,cauznd
ntreruperea funcionrii sau proasta funcionare a acestora.
Vibraiile corpului navei pot avea deasemenea efecte duntoare
asupra personalului.Orice nav care face un prim voiaj n Arctic poate avea
probleme neateptate i trebuie s aib planuri de contingen care s
acopere reparaiile i ntrzierile.
28

Fenomenele naturale pot face dificil obinerea de bune performane


n comunicare sau n funcionarea echipamentelor de navigaie.Cele mai
ntlnite

probleme

sunt:viteza

(in

special

componenta

est/vest),nefuncionarea girocompaselor,variaia magnetic,turbulenele din


ionosfer pot afecta transmisiile radio,obinerea unei vederi obstrucionate a
satelitului INMARSAT peste 73N.
Navigaia in Arctic poate necesita un efort intens i foarte
obositor.Dac un operator de nave plnuiete s navige pentru lungi sau
perioade dificile pentru navigaia prin ghea,pe lng folosirea Arctic Ice
Regime Shipping System va trebui s considere prudent s angajeze
suficieni Ice Navigators.
Puine porturi i terminale din Arctic au faciliti comparabile cu cele
din zonele sudice.Echipajul i echipamentele de la bord trebuie s fie
adecvate n numr i pregtire pentru a face fa oricrei provocri care
poate apare.Comandanii trebuie s se asigure c echipajul este pe deplin
atenionat despre facilitile disponibile la rm,cnd fac planificarea
voiajului.
Pentru voiaje ce presupun transfer de combustibil la/de la nav,trebuie
aplicate

cerine

specifice

pentru

echipaj

echipamente,la

locul

transferului.Detalii sunt date n Arctic Water Oil Transfer Guidelines,TP


10783.
Alte echipamente de luat n considerare sunt acelea privind sigurana
i aciunile de urgen(Safety and Emergency Response).Comandanii
trebuie s fie prevenii despre faptul c voiajele n orice perioad a anului
pot ntmpina condiii dificile,iar cele din lunile de iarn pot implica
temperaturi extrem de sczute.Echipamentele de siguran standard pot s
nu funcioneze bine n aceste condiii sau pot s nu fie adecvate n a asigura
protecia.
Transport Canada a dezvoltat un Ghid Maritim De Supravieuire n
Vreme Rece(Cold Weather Marine Survival Guide,TP 11690) i Marine
Survival Handbook For Cold Regions,TP11969.Acestea redau detalii i
respectiv o enumerare despre sfaturi practice de supravieuire pe vreme rece
n mediul marin.Comandanii care planific voiaje Arctice ar trebui s fie
familiarizai cu aceste publicaii i ar trebui s se asigure c sunt disponibile
copii ale acestora spre a fi citite de ctre personalul de la bord.
29

5.3 Remorcajul
Operaiunile remorcherelor i barjelor precum i alte remorcaje n
Arctic necesit o atenie particular.Controlul direciei poate fi dificil,n
timp ce viteza navei ce remorcheaz i a celei remorcate se schimb aproape
instantaneu,acest lucru mrind riscul de coliziune cu plcile de ghea
plutitoare.Alegerea optim a lungimii remorcii i a vitezei n acest caz
necesit experien ,cunotin i mare atenie.

M/V TERRY FOX Towing the ARCTIC KIGGIAC, 1991 Photo:


B.Cowper
1 Draft - Operational Review of the Arctic Ice Regime Shipping System
standards for Tug and Tow Operations,Pages 1 & 2, March 1997

5.3 Informaii legate de mijloacele radio electronice de navigaie


a) INMARSAT (International Maritime Satellite Organization)
Pe tot cuprinsul mapamondului comunicatiile prin satelit au devenit sinonime
cu transferul sigur si de calitate a informatiilor. INMARSAT este un consortiu
international cu peste 75 de parteneri care furnizeaza servicii de comunicatii.
Sistemul INMARSAT este format dintr-un numar de sateliti geostationari care
furnizeaza comunicatii de calitate cu acoperire de la 770 N si 770 S.
30

b) GMDSS (Global Maritime Distress and Safety System)


GMDSS este un pas inainte pentru salvarea pe mare.
GMDSS a fost adoptat de Conventia Internationala pentru Salvarea pe Mare
(SOLAS) in anul 1974. Se aplica tuturor navelor care au la bord mai mult de 12
pasageri in voiaje internationale si navelor care au un tonaj mai mare de 330 de tone
deadweight. Spre deosebire de regulile anterioare, GMDSS cere navelor sa aiba la bord
echipament specific in conformitate cu zona in care naviga. Navele care naviga in
zonele polare trebuie sa aiba la bord echipamente VHF, MF si HF si un EPIRB
(Emergency Position Indicating Radiobeacon)
c) Global Positioning System(GPS)
Este un sistem bazat pe sateliti care furnizeaza coordonatele, timpul si viteza
navei cu precizie. Este un sistem functionabil pe orice vreme, cu acoperire globala.
Componenta spatiala este formata din 24 de sateliti, dintre care minim 6 sunt vizibili din
orice punct de pe Pamant. Receptoarele GPS transforma datele de la sateliti si
furnizeaza pozitia tri-dimensionala (latitudine, longitudine, inaltime).
Precizia

punctului

receptat

depinde

de

capabilitatea

echipamentului

utilizatorului astfel:
1.SPS(Standard Positioning Service) este nivelul standard de acuratete; este
disponibil fara restrictii fiecarui utilizator furnizand o acuratete orizontala de
aproximativ 100 metri.
2.PPS(Precise Positioning Service)este limitat utilizatorilor autorizati si
furnizeaza o acuratete orizontala de aproximativ 30 metri
d) Semnale radio
Referiri specifice privitoare la echipamentul radar sunt redate doar in anumite
cazuri. Detalii despre astef de facilitati radio sunt date in urmatoarele volume din:
Admirality List of Radio Signals.
Vol. 2. Geamanduri radio, faruri radio,
Vol. 5. Sisteme de navigaie, Decca, Loran;

31

Principiul sistemului Decca a fost fundamnetat n anul 1937; el a fost realizat


n Anglia, n perioada celui de-al doilea rzboi mondial i apicat pentreu prima data pe
scar larg n anul 1944, la debarcarea Aliaiilor n Normandia. Primul lan de staii
Decca pentru uzul general al navigaiei a nceput s funcioneze n anul 1946, n sudestul Angliei. n prezent, prima lnuire de staii aflate n funcie, sistemul Decca
acoper ntreaga coast de vest a Europei, a Mrii Baltice, coastele de est i vest ale
Americii de Nord, Golful Persic, coastele de est i vest ale Indiei n zonele Calcutta i
Bombay, insulele Japoniei, precum i coasta de nord-vest a Australiei. Dat fiind excepia
sistemului, o serie de noi lanuri de staii Decca se alf n construcie sau sunt n proiect.
Folosete banda de frecvene joase cuprins ntre 70 i 130 kHz, btaia undei
directe fiind de circa 240 Mm de staia principal.
Reele hiperbolice Decca sunt prezentate pe hri marine n proiecie
Mercator, n trei culori, care dau i denumirea celor trei staii secundare ce determin
ficare familie de diperbole n parte: roie, verde i purpurie.
Primul lan de staii Loran a intrat n funcie pentru uzul general al navigaiei n
anul 1957. n prezent se dispune de 30 de staii Loran ce acoper o supafa important
a apelor navigabile ale globului, ca n figura de mai jos:

Suprafaa haurat reprezint zona acoperit de btaia undelor directe, iar cea
n afara cesteia i linia punctat, aria acoperit de btaia undelor reflectate a acestor
staii
Frecvena joas a undei purttoare i puterea mare la emisie (puterea de vrf de 60-200kW) fac
ca bataia undei directe s ajung pn la 1400 Mm n timpul zilei i 1000 Mm noaptea, cnd se
propag deasupra mrii, permind linii de baz ntre staii de 500-1000 Mm.
32

Comparaie: Nivelul comunicaiilor de la nav vs.Gradul de obinere a informaiilor despre


ghea

Ice
Information
'Available'

Basic
Commercial
Ships with:
VHF & HF Radios
Radio Facsimile
Machine

Standard
Commercial
Ships with:
VHF & HF Radios
Radio Facsimile
Machine
INMARSAT

Standard
Commercial
Ships with:

Sophisticated
Commercial
Ships with:

Very
Sophisticated
Commerical
Ship with:

VHF & HF Radios


VHF & HF Radios
Radio Facsimile
Radio Fax Machine
VHF & HF Radios
Machine
INMARSAT / MSAT
Radio Facsimile
INMARSAT
Telephone Facisimile
Machine
MSAT
Machine
INMARSAT
Telephone Facsimile
Modern + Bridge
Telephone
Machine
Computer (the BBS)
Facsimile
Modern + Bridge
Internet Access
Machine
Computer (the BBS) Dir. Aerial Downlink
APT
ICE NAV/ICE-VUE
HRPT

Tactical Information
The Ship's
Current Visual
Observations

The Ship's
Radar

Y
Very Specialized

Airborne Radar
Direct Downlink
Aircraft/Helo,
Visual
Observations

HRPT
HF

HF

HF

HF

HF

Coast Guard
Icebreaker Local HF
Knowledge

HF

HF

Radios/Phone

Radios/Phone

BBS APT

BBS

T-Fax

T-Fax

Satellite/Radar
Imagery
Tactical Ice
Charts
1:000,000 Scale

T-Fax

33

HRPT
HRPT

Ice
Information
'Available'

Standard
Commercial
Ships with:

Basic
Commercial
Ships with:
VHF & HF Radios
Radio Facsimile
Machine

VHF & HF Radios


Radio Facsimile
Machine
INMARSAT

Standard
Commercial
Ships with:

Very
Sophisticated
Commerical
Ship with:

Sophisticated
Commercial
Ships with:

VHF & HF Radios


VHF & HF Radios
Radio Facsimile
Radio Fax Machine
VHF & HF Radios
Machine
INMARSAT / MSAT
Radio Facsimile
INMARSAT
Telephone Facisimile
Machine
MSAT
Machine
INMARSAT
Telephone Facsimile
Modern + Bridge
Telephone
Machine
Computer (the BBS)
Facsimile
Modern + Bridge
Internet Access
Machine
Computer (the BBS) Dir. Aerial Downlink
APT
ICE NAV/ICE-VUE
HRPT

Strategic Information
Daily Ice
R-Fax
Analysis Charts

R-Fax

R-Fax T-Fax
DIS

R-Fax T-Fax DIS


BBS

T-Fax DIS

T-Fax DIS BBS

R-Fax T-Fax DIS


BBS
HRPT

Short Term Planning


Weekly Regional
Ice Analysis
Charts
Ice Outlook

T-Fax DIS
BBS

HF

HF

HF T-Fax
DIS

HF T-Fax DIS
BBS

T-Fax
DIS

T-Fax BBS
DIS

HF T-Fax DIS
BBS

Med. Range Planning


30 Day
Extended
Forecasts

T-Fax BBS
DIS

Long Range Planning


Seasonal
Outlook &
Seasonal
Summary
Climatological
Annual "Ice
Atlas"
Climatology
Notes
Metode:

HF VHF or HF Marine Radio Voice Communication

BBS Canadian Ice Services Bulletin Board Service

R-Fax HF Radio Facsimile via C.G. Radio or NORDREG

T-Fax Telephone Facsimile via INMARSAT or MSAT

DIS Can. Ice Services Dial-In / Fax-back Service

Enfotecs Ice-Nav or the Ice Services Ice-Vue

34

Internet E-Mail
APT Auto. Picture Transmission (eg. Wx. NOAA with 4km
Resolution - $10-15K)
Canada Post Mail
HRPT High Resolution Picture Trans. (For NOAA AVHRR imagery
direct from the satellite - $150k)

the effectiveness of the ice escort1, if any.

7. Rute de navigaie

35

Navigatia in ape adiacente Rusiei


Ultimele harti si publicatii rusesti dau informatii suficiente pentru navigatie
catre porturile deschise traficului international.
Drumul Maritim de Nord.
O atenie deosebit a fost acordat descoperirii Drumului Maritim de Nord,
adic stabilirii celei mai scurte ci din Oceanul Atlantic n Oceanul Pacific, prin mrile
Arcticii.
Dup mai multe ncercri, prima nava care a parcurs acest drum de nord - de la
Arhanghelsk n Oceanul Pacific - ntr-un singur anotimp navigabil, a fost spargatorul de
gheaa '' Sibireakov '', n anul 1935, sub conducerea savanilor geografi Vize si Smidt.
Abia n anul 1939, pentru prima dat n istorie, sprgtorul de gheaa '' Litke '' a executat
ambele drumuri, dus i ntors, n aceeai var. Astfel, s-a ajuns la realizarea Drumului
36

Maritim

de

Nord.

Importana acestui drum rezult fie i dintr-o sumara cercetare a hartii Uniunii
Sovietice. Pentru a ajunge de la Leningrad la Vladivostok prin canalul Suez, navele
parcurg o distanta de 23 000 km, iar ocolind Africa pe la Capul Bunei Sperante, 29 000
km. Ori, aceeasi cursa prin Drumul Maritim de Nord nsumeaza doar 14 280 km, afara
de faptul ca portiunea Murmansk - Vladivostok este cuprinsa n ntregime n sfera
suveranitatii teritoriale si de stat a Uniunii Sovietice ( acum Rusia ). Este singura artera
de comunicatie n regiunile de nord ale Asiei si Europei prin intermediul careia se
aprovizioneaza populatiile nordice si se fac transporturi foarte economice legate de
valorificarea

resurselor

inepuizabile

ale

regiunilor

arctice.

Cercettorii polari sovietici au dus cu cinste stafeta predecesorilor lor Nansen,


Amundsen,Peary

si

altora

spre

noi

cuceriri

ale

stiintei..
n afara de Svernaia Zemlea, n Arctica au fost descoperite multe alte insule
mici. Pe ghetarii n deriva au fost instalate numeroase statiuni polare si observatoare,
care studiaza sistematic acest tinut. Se efectueaza si cercetari oceanografice care au luat
amploare

deosebita

dupa

1948.
Statiunile polare efectueaza cercetari complexe, oceanografice, geofizice,
meteorologice, aerologice. M.M. Somov erou al Rusiei, doctor n stiinte geografice a
condus statiunea '' Polul Nord 2 '', nfintata in anul 1950, A.V.Tresnicov,care a participat
la 12 expeditii arctice si a tiparit 16 lucrari stiintifice, a condus statiunea '' Polul Nord 3
'' nfintata in anul 1954, iar G. I. Tolszicov a condus statiunea '' Polul Nord 4 ''. Treptat,
au aparut noi statiuni polare, ajungndu-se n momentul de fata la peste
30

Pentru asigurarea navigatiei si a cercetarilor stiintifice in Arctica, n anul 1939 s-a


construit spargatorul de gheata atomic '' Lenin '', cel mai mare din lume, avnd 44 000
37

cai putere, si care a lucrat in Arctica trei ani fara ntrerupere si fara sa fie alimentat cu
combustibil ( datorita celor trei reactoare atomice instalate la bord ). S-a calculat ca
spargatorul de gheata '' Lenin '' ar putea nconjura Pmntul de 8 - 10 ori fara
rencarcarea

cu

combustibil

reactoarelor

sale....
Numai ntr-un singur an ( 1962 ) sprgtorul de ghea '' Lenin '' a eliberat dintre
gheturi 90 de vase. Experienta cstigata prin darea n exploatare a spargatorului atomic ''
Lenin '' va servi la punerea bazelor planului de perspectiva n crearea unei puternice
flote

de

spargatoare

de

gheata..............................................................................

............................
n anii 1945 - 1946, S.U.A si Anglia au organizat cercetari n Arctica si n special
n tinuturile polare. S-au studiat : circulatia aerului, structura paturilor nalte ale
atmosferei etc. ntre anii 1950 si 1960, bombardiere grele americane au studiat
posibilitatile de aterizare pe banchize n Marea Beaufort si de stabilire a unor cai aeriene
internationale

permanente.................................................................................................

Mai multe state capitaliste au efectuat expeditii maritime militare, acordnd o


atentie deosebita navigatiei submarinelor sub gheata. Spargatorul de gheata american ''
Edisto '' a ajuns pna la 85 latitudine nordica. Mare vlva a produs n presa americana
o calatorie pe sub gheturi a submarinului atomic american '' Nautilus ''. La nord de
Groenlanda, s-au creat n Marea Beaufort si n alte localitati statiuni meteorologice
americane

care

furnizeaza

date

tiintifice

importante.
Descoperirile geografice ale secolului al XX-lea in Arctica americana, daneza,
norvegiana sunt strns legate si de numele lui Knut Iacob Rasmussen, pasionat
cercetator al vietii eschimosilor ( poate si pentru faptul ca mama sa era o femeie
eschimoasa casatorita cu un danez ). Dupa ce a participat la expeditiile daneze dintre
anii 1902 si 1908 n Groenlanda, Rasmunssen a organizat ntre anii 1912 si 1933 sapte
expeditii, asa numitele '' Expeditii Thule '' ( dupa denumirea asezarii Thule - baza
stiintifica de pe tarmul golfului Baffin ). Cu acest prilej, Rasmunssen a realizat si cea
mai lunga calatorie ( 15 luni ) cu sanii trase de cini

38

n pragul secolului al XX-lea, Drumul Maritim de Nord-Vest ( spre deosebire de


Drumul Maritim de Nord - numit si Drumul Maritim de Nord-Est - , Drumul Maritim de
Nord-Vest este cel care traverseaza marile tinutului Arctic pe la nordul continentului
american din Oceanul Atlantic n Oceanul Pacific ) , explorat timp de trei secole de
englezi, canadieni, danezi, si asteapta cuceritorul si acesta a fost Roald Amundsen care,
pe barca cu motor '' Gja '' , nsotit de sase oameni, a parcurs ntre anii 1903 si 1906
ntreag drumul din Oceanul Atlantic n Oceanul Pacific, ocolind prin Arctica continentul
american.
n 1944, canadianul Larsen Henry parcurge ntr-o singura perioada de navigatie
Drumul Maritim de Nord-Vest, din Oceanul Atlantic n Oceanul Pacific

Paralel cu cautarea Drumului Maritim de Nord-Vest multe din expeditiile amintite,


precum si alte expeditii arctice americane, daneze, norvegiene si-au propus urmatoarele
obiective:
- S cerceteze Groenlanda i alte regiuni arctice,
-S ajung la Polul Nord,
- S exploreze Drumul Maritim de Nord-Vest, ocolind Europa i Asia.
7.1 Din Atlantic catre Pacific (Pasajul de Nord-Vest)
Pentru fiecare rut, direciile, care au luat in considerare toat experiena
posibil (existent la ndemna) ofer un ghid pentru planificare.
n toate informaiile furnizate, care nu corespund n totalitate n totdeauna cu
realitatea ntr-un mod exact, trebuie privite prin prisma mprejurarilor actuale existente
n zonele respective.
Desparte Oceanul Arctic Nord American de Stramtoarea Davis si Stramtoarea
Baffin spre est si de Stramtoarea Bering in vest si are patru rute posibile. Intrarea sau
iesirea estica pentru toate rutele prin Stramtoarea Lancaster (74 15N , 80 00W);
intrarea sau iesirea vestica se afla in Golful Admunsen (74 45N, 125 00W).

39

In 1969 prima nav comercial, S.S.Manhattan, un mare tanc petrolier de peste


150.000 de tone i special consolidat pentru acest motiv, a traversat Pasajul de nord-vest
prin Stramtoarea Lancaster, Stramtoarea Barrow, Stramtoarea Viscount Melville,
Stramtoarea Prince of Wales si Golful Admunsen. In acest voiaj un spargator de gheata
canadian a insotit tancul si in numeroase cazuri a fost nevoit sa ajute tancul.

40

7.2 Rute din Atlantic catre Oceanul Arctic


Sunt doua rute practice pentru navele de suprafata din Oceanul Atlantic dintre
Canada si Groenlanda catre Oceanul Arctic; ambele sunt limitate la spargatoare de
gheata pentru perioade scurte de timp in ultima parte a lunii august.
Prima ruta este prin Stramtoarea Nares,care duce in Nordul Golfului Baffin.
A doua ruta este prin Stramtoarea Jones care se deschide in partea de nord-vest
a Golfului Baffin si Golfului Norvegian.
7.3 Rute interioare
Intre Frederiksdal (600 00N, 440 40W) si Krauslshavn (740 07N ,

540

04W) sunt fixate rute interioare prin canalele dintre insulele care marginesc coasta de
vest a Groenlandei.

7.4 Rute din Marea Nordului


Rutele din Marea Nordului iese din Marea Barents in Marea Kara prin una din
urmatoarele variante:
1. prin Stramtoarea Proliv Yugorskiy Shar care se afla intre Ostrov Vaygach
(700 N, 600E) si continent;
2. prin Proliv Karskiye Vorota, stramtoare care separa partea nordica a Ostrovului Vaygach de Novaya Zemlya;
3. prin Proliv Matochskin Shar care desparte Novaya Zemlya aproape in
jumatate;
4. in jurul partii nordice a lui Novaya Zemlya;
Cele mai multe vase care folosesc aceste rute din Marea Nordului sunt
consolidate pentru navigatia sigura in zona polara si au un pescaj maxim de 7,6 metri;
aceasta pentru ca, lasand la o parte limitarea zonelor de ancoraj, navele cu un pescaj mai
mare au un risc ridicat de a se pune pe uscat in conditii nefavorabile.
Pilotajul asistat de spargatoare de gheata este disponibil, la cerere, pentru toate
rutele Marii Nordului. Pentru partea vestica a rutei, de la intrarea Vestica in Marea Kara
41

pana la 1250 E , pilotajul este furnizat de GavanDikson (730 30N , 800 31E). Pentru
partea estica, de la 1250 E la Stramtoarea Bering, pilotajul este furnizat de Pekev (690
45N , 1700 20E) .
Pilotajul asistat de spargatoare de gheata poate fi efectuat prin una din
urmatoarele metode:
1. cte un pilot ambarcat in fiecare nav;
2. nave care au sau nu au piloi la bord sunt conduse de un sprgtor de ghea;
3. ghidare din partea unui avion de patrulare;
4. instructiuni primite prin radiotelefonie;
7.5 Rute spre i dinspre KAP FARVEL i Strmtoarea Davis
Strmtoarea Davis; informaii referitoare la strmtoarea Davis i Hudson i
Golful Hudson se regsesc n Admirality Sailing Directions
Kap Farvel ;

rutele urmtoare acoper zona de la 58 30N la 44N,

aproximativ 75 Mm la sud de kap Farvel.


7.6 Kap Farvel - Nordkapp
Pericolele de navigaie prezente n acest zon sunt prezentate n Ghidul
Navigatorului. Anomalii magnetice s-au raportat n apropierea Jan Mazen i Islandei,
n mod particular acolo unde adncimile sunt mai mici de 135m i n largul coastei
Norvegiene.
Ruta de la Kap Farvel este ortodromic, traverseaz strmtoarea Danemarca i
trece la 30 Mm Sud de Jan Mayen spre Nordkapp. Dac strmtoarea Danemarca este
nenavigabil ruta trebuie s fie pe la Islanda, ortodromic, de la Kap Farvel la punctul
6320N, 16W.
DISTANE

N de Islanda: 1810 Mm
S de Islanda: 1910 Mm

7.7 Kap Farvel Coastele de W ale Norvegiei i Marea Nordului


De la Kap Farvel rutele sunt pe cele mai scurte cai care asigur navigaia
in siguran.
42

Pentru Bergen ruta trece printre Foroyar i Insulele Shetland.


Pentru Lindesnes ruta trece printre insula Fair i Insulele Orkeny.
Pe linia de adncime de 200m dinspre N, n Marea Nordului exist
platforme de foraj marin, cmpuri de exploatare petroliere, conducte i sisteme de
balizaj.
DISTANE : Trondheim

1590 Mm

Bergen

1490Mm

Lindesnes

1580Mm

7.8 Kap Farvel Insulele Britanice, Biscaya i porturile spaniole nordice


Pentru apropierea dinspre W de canalul Englez, le dOuessant, Golful Biscaza
i W-ul coastelor Spaniei i Portugaliei. Rutele sunt ortodromice dar navele care navig
spre porturile golfului Biscaya trebuie s treac la cel puin 10 Mm SW de Chaussee de
Senin.

DISTANE:

Cape Wrath

1210Mm;

Inishtrahull

1200Mm;

43

Fastnet Rock 1250mm;


Bishop Rock 1400Mm;
La Gironde

1710Mm;

Vigo

1640Mm;

Sunrise.Arctic map
Kap Farvel. Graficul mareelor
59.7500 N, 43.8833 W
2003-06-22 8:05 PM WGST 0.63 meters Low Tide
2003-06-22 10:20 PM WGST Sunset
2003-06-23 2:11 AM WGST 1.80 meters High Tide
2003-06-23 3:34 AM WGST Sunrise
44

2003-06-23 8:21 AM WGST 0.63 meters Low Tide


2003-06-23 2:27 PM WGST 1.84 meters High Tide
2003-06-23 9:28 PM WGST 0.61 meters Low Tide
2003-06-23 10:20 PM WGST Sunset
2003-06-24 3:11 AM WGST 1.75 meters High Tide
2003-06-24 3:34 AM WGST Sunrise
2003-06-24 9:16 AM WGST 0.60 meters Low Tide
2003-06-24 3:25 PM WGST 1.89 meters High Tide
2003-06-24 10:18 PM WGST 0.56 meters Low Tide
2003-06-24 10:20 PM WGST Sunset
2003-06-25 3:35 AM WGST Sunrise
2003-06-25 4:06 AM WGST 1.75 meters High Tide
2003-06-25 10:01 AM WGST 0.54 meters Low Tide
2003-06-25 4:17 PM WGST 1.97 meters High Tide
2003-06-25 10:20 PM WGST Sunset
2003-06-25 11:00 PM WGST 0.51 meters Low Tide
2003-06-26 3:35 AM WGST Sunrise
2003-06-26 4:50 AM WGST 1.78 meters High Tide
2003-06-26 10:42 AM WGST 0.48 meters Low Tide
2003-06-26 4:58 PM WGST 2.06 meters High Tide

8. Scheme de separare a traficului

45

Schemele de separare a traficului din Oceanul Arctic sunt prezentate in ceea ce


urmeaza. Atat shemele adoptate de IMO cat si cele stabilite de autoritatile in a caror
competenta se afla sunt prezentate impreuna cu autoritatea care le-a stabilit. Schemele
adoptate de IMO nu sunt diferentiate de cele locale pe harti. Rutele de pe coasta nordica
a Rusiei nu sunt adoptate de IMO.

Marea Alba(Beloye More)


Off Mys Zimnegorskiy (Guvernul Rusiei)
Off Ostrov Sosnovets (Guvernul Rusiei)
Off Ostrova Ponoyskiye Ludki Guvernul Rusiei)
Off Tersko-Orlovskiy (Guvernul Rusiei)
Off Svyatonosskiy Poluostrov (Guvernul Rusiei)
Marea Barents
Intrarea in Kolskiy Zaliv (Guvernul Rusiei)
Proliv Karskiye Vorota (Guvernul Rusiei)
O serie de scheme de separare a traficului si drumuri recomandate sunt stabilite
in apropiere de Kolskiy Zaliv. Aceste scheme de separare a traficului si drumuri
recomandate ar trebui urmate de navele care se apropie de Arkhangelsk dinspre nordul
lui Mys Svyatoy Nos.
Cea mai periculoasa si mai ingusta parte a rutei este prin Proliv Orlovskaya
Salma. Aici nu se gasesc semne de navigatie intre Gorodetskiysi Torsko-Orlovskiy
Light cu exceptia farului de la Mys Ostraya Ludka (67 25N ,
41 06E).

9. Hri i Publicaii
Hrile cu rute dedicate reprezint un element important n planificarea
voiajului. Ele arat, funie de luna anului, starea vremii i informaii despre ghea,
cureni oceanici, linii de incarcare pe zone, i cteva trasee i distane recomandate.
Fiecare hart este publicat n 12 versiuni, cte una pentru fiecare lun a anului.

46

9.1. Hri oceanice


Pentru obinerea harilor potrivite se apeleaz la dealerii autorizai i se
consult catalogul de hri Admirality Charts. Catalogul, ca i sumarul anual al

Notice-urilor, ofera adresele tuturor dealerilor autorizai de hri din ntreaga lume.
Este cunoscut faptul c hrile oceanice sunt nc realizate pe baza unei game
variate de surse a cror acuratee, precizie, lasa de dorit, n special cele legate de
informaiile referitoare la adncimi i posibile pericole de navigaie. Aceste lipsuri sunt
mult diminuate n cazul rutelor frecventate n mod curent, dar chiar i pentru aceste rute
dedicate nu se poate spune c s-au epuizat toate domeniile de cercetare; navele
moderne, cu pescaje mari, sunt nc expuse unui poteial risc, dar acesta este oricum
mult diminuat n cazul rutelor recomandate. Pentru cunoaterea mai multor amnunte
despre astfel de posibile pericole de navigaie, precum i despre modul n care se
marcheaz pe hari atunci cnd se cunosc, trebuie studiata cartea (publicaia) The
Mariners HandBook Ghidul Navigatorului.

47

9.2. Hri oceanice gnomonice


Hrile gnomonice sunt indicate i uor de folosit pentru trasarea
drumurilor ortodromice. Acoperirea acestor hri (Oc. Atlantic, Oc. Indian, Oc.

Pacific.) .

Publicaii pentru navigaia costier cuprins n rut, precum i pentru


apropierea de port, trebuie studiate urmtoarele publicaii:
48

Admirality Sailing Directions ofer informaii despre port, condiii locale de


navigaie;
Admirality Lists of Lights(Cartea Farurilor) ofer detalii despre luminile de
navigatie i semnale de cea ale farurilor de pe rm;
Admirality Tide Tables ofera predicii referitoare la nlimile apelor atnse pe
timpu mareelor din toat lumea, i la curenii de maree. Atlasele curenilor de maree dau
detalii despre curenii de mareee din vecintatea insulelor Britanice (i a altor zone)
Admirality List of Radio Signals ofer detalii despre facilitai radio care sunt
disponibile pentru marinari incluznd detalii i informaii despre avize de navigaie i
vreme, faciliti de determinare a poziiei navei cu ajutorul procedeelor radioelectronice,
precum i despre srviciile portuare i pilotaj.
Admirality Distance Tables pot fi utilizate cu succes n cazul comparrii
distanelor de parcurs, folosind rute dedicate prin arhipelaguri sau ocolind masele de
pmnt (rm) n conexiune cu studiul distanelor fcut cu ajutorul Ocean Passages of
the World;
Annual Summary of Admiralty Notices to Mariners (sumarul cumulativ al
noticeurilor

ctre

navigatori)

conine

re-printrile

tuturor

Notice-urilor

preliminare/temporare care afecteaz hrile Admirality precum i coreciile pentru


Admirality Sailing Directions n for la 1 Ianuarie a anului cnd a fost publicat
cartea respectiv, conine i notice-uri anuale care acoper i alte obiective de interes
pentru navigatori.
Lista agenilor furnizorilor autorizai de hri;
Lista porturilor

care beneficiaz de acoperirea noticeurilor

Sinistre i salvare pe mare


Ape teritoriale i jurisdicii de pescuit
Informaii referitoare la submarine.
The Mariners Handbook (ghidul navigatorului) ofer informaii cu caracter
general despre aprovizionarea

i modul de utilizare al hrilor Admirality i

publicaiilor de navigaie, vreme, ghea, pericole de navigaie i alte subiecte.

Concluzii

49

Navigaia n zone cu sloiuri n deriv, cu gheuri compacte i cu ghetari,


prezint un pericol mare pentru siguran navigaiei.
In cartea pilot sunt descrise condiiile climatice i indic rute de urmat, cu
diferite note, recomandate navelor (propulsate de o main), pentru fie care zon.
Zonele cu pericol de ghea se ntalnesc la latitudini mari, peste 45 - 50, dar
s-au ntalnit sloiuri si gheari si la latitudini mai mici, pn la 35.

50

Navele care navig n mod regulat in zone cu latitudini mari, sunt de o construcie special,
avnd prova mai robust iar elementele de osatur i bordajul supradimensionate.

Ca prim msur pentru evitarea pericolelor determinate de gheuri, se impune


o informare profund prin studiul unor documente ce conin informaii privind regimul
gheurilor, i anume :
- Crile Pilot ale zonei;
- Hri lunare cu regimul gheturilor;
51

- Hri pilot;
- Rutele maritime recomandate (Ocean Passages for the World);
- Rapoartele privind gheurile , transmise de serviciile de cercetare a gheii in
diferite zone, transmise prin radio (programul de lucru al statiilor respective - vol. 3 din
Radio Signals);
Marinarul nu se poate baza n obinerea observaiilor corpurilor cereti precise. n cea
mai mare parte a sezonului navigabil, norii ascund soarele iar zilele lungi i nopile scurte din
timpul verii mpiedic folosirea stelelor pentru observaii. Vara, cnd n afar de lun, cteodat
doar soarele poate fi utilizat pentru observaii, i, cum recunoaterea precis n ghea este
imposibil precizia poziiilor rezultate trebuie ntotdeauna pus sub semnul ntrebrii.
Datorit pericolelor pe care le prezinta pentru nava campurile de gheata si in
mod deosebit icebergurile precum si datorita faptului ca pozitiile transmise se de
serviciile de urmarire nu sunt sigure, se impune organizarea serviciului de veghe la
nava.
Semne ale apropierii de zone cu gheata :
- apariia de reflexii luminoase pe suprafata inferioara a norilor;
- sloiuri mici si izolate;
- racirea brusca a temperaturii apei marii;
- calmarea brusc a mrii (sub vnt);
- apariia brusc a ceii.
Radarul constituie un mijloc eficient dar nu totdeauna sigur (fenomenul de umbr n spatele
ghearului).
Ghearii sunt descoperii la 4 Mm.
Evitarea ghearilor :
-- la distan mare ;
-- n anumite cazuri - maina napoi;
-- se navig cu vitez redus;
-- cnd nu poate fi evitat e de preferat coliziunea cu prova.

52

Anexe:
Exemple de rapoarte meteo:
NAVTEX westArctic
NOTE: Corrected and/or amended bulletins are listed first *

FQCN35CWVR061150
NAVTEXFORPRINCERUPERTVAJAT4:00AMPSTFRI6JAN2012.
VLD06/12Z08/08Z,
WND(KT),VIS(NM)ABV1NMUNLIND,FOGIMPLVISLESSTHAN1NM.
SYNOPSIS:
06/12ZCFRONTONLINENSOVRBOWIE.07/06ZDISSCFRONTOVRTHE
MAINLANDCOAST.07/18ZFRONTOVRHAIDAGWAIIEXTDGSWWD.
QUEENCHARLOTTESTRAIT:
WNG:GALE.
WND:SE2030.06/18ZSE3040.07/00ZSE25.07/18ZS40.
QUEENCHARLOTTESOUND:
WNG:GALE.
WND:SE3040.06/23ZW20.07/08ZS25.07/13ZS4045.08/00ZS35.
CENTRALCOASTFROMMCINNESISLANDTOPINEISLAND:
WNG:STORM.
WND:SE25.06/14ZSE3040.07/05ZSW20.07/12ZSE25.07/18ZSE4050.
HECATESTRAIT:
WNG:STORM.
WND:SE2530.06/14ZSE3040.06/23ZSW1520.07/12ZSE3540.07/17Z
SE4050.07/21ZS35.
DIXONENTRANCEEAST:
WNG:STORM.
WND:SE3040.06/17ZSE4050.06/21ZSW2025.07/05ZSW15.07/12Z
SE35.07/18ZSE4555.07/23ZSE35.
DIXONENTRANCEWEST,WESTCOASTHAIDAGWAIIN:
WNG:STORM.
WND:SE4050.06/17ZSW2030.07/02ZW15.07/10ZSE30.07/13Z
SE4050.07/20ZS30.08/03ZS3540.
WESTCOASTHAIDAGWAIIS:
WNG:GALE.
WND:SE3040.06/17ZSW1525.07/03ZSW10.07/10ZSE30.07/13Z
SE3545.07/20ZS35.
DOUGLASCHANNEL:

53

WNG:NIL.
WND:LGT.06/15ZOUTFLOWN1015.07/02ZLGT.07/14ZINFLOWSW15.
BOWIEN:
WNG:STORM.
WND:SE4050.06/14ZSW3040.06/20ZW2030.07/01ZW1020.07/07Z
SE25.07/12ZSE4050.07/19ZSW30.08/05ZS35.
BOWIES:
WNG:GALE.
WND:SW35.06/23ZW1525.07/06ZSE2535.07/13ZS40.07/23ZSW30.
08/06ZS40.

WAVES(M)VLD06/12Z08/08Z.
QUEENCHARLOTTESOUND:
4.07/08Z3.07/18Z46.
CENTRALCOASTFROMMCINNESISLANDTOPINEISLAND:
34.07/18Z46.
HECATESTRAITN:
12.06/15Z23.06/23Z12.07/12Z3.07/15Z4.08/00Z3.
HECATESTRAITS:
3.07/12Z4.07/15Z57.08/03Z4.
DIXONENTRANCEEAST:
2.06/15Z34.06/23Z2.07/12Z34.07/15Z5.08/00Z34.
DIXONENTRANCEWESTWOFLANGARA,WESTCOASTHAIDAGWAII:
34.06/17Z46.07/08Z4.08/00Z5.
DIXONENTRANCEWESTEOFLANGARA:
23.08/00Z2.
BOWIE:
46.07/04Z34.07/15Z5.

END
Date Modified: 2011-12-22

54

Marine Forecasts for the Western Arctic Waterway (Beaufort Sea St. Roch Basin)
* NOTE: Corrected and/or amended bulletins are listed first *

FQCN14CWNT150200
MarineforecastsfortheWesternArcticwaterwayissuedby
EnvironmentCanadaat7:00p.m.MSTMonday14November2011for
tonightandTuesday.
Forecastshaveendedfortheseason.

Tipuri de hri hidro-meteo

55

56

57

58

BIBLIOGRAFIE:
Brbuneanu P.,

Mrile i Oceanele Pmntului, Bucureti, 1967

Balaban, Ghe.,

Tratat de navigaie maritim, Ed Sport-Turism, 1981

Scurtu G.,

Asigurare hidrografic de navigaie, Bucureti , 1968

***

Admirality List of Radio Signals Diagrams Relating to Wheather

Reporting and Forecast Areas, London, 1998


***

Admirality List of Radio Signals, vol. II, L

***

Guide to Port Entry, Shipping Guides Ltd., 1995-1996

***

Ocean Passages for the World, London, 1973


59

***
***

Mariners Handbook
Original Image by Provincial Airlines Limited "Arctic."

Microsoft Student 2009 [DVD]. Redmond, WA: Microsoft Corporation


***

north@america@zoomout_I_4PAN_CLASSIC@012

***

news.National Geografic

60