TURISMUL RURAL N ROMNIA

1. Definire si clasificari
Turismul rural a fost practicat n Romnia multa vreme n mod neorganizat,
rezultnd din necesitatea turistilor de a gasi un mod de cazare accesibil si cu un grad
de confort mai ridicat dect n cazul campingurilor sau cabanelor, n timpul vacantelor
lor. Dupa 1989, s-a manifestat nevoia unei organizari a acestor spatii de cazare, prin
omologarea si clasificarea lor. Gama serviciilor s-a mbunatatit, s-a largit si, astfel, tot
mai multi sateni si-au deschis casele pentru a primi turisti. Primele forme ale
turismului rural organizat au aparut n zona Rucar-Bran, ulterior nfiintndu-se si
ANTREC. Dupa aparitia acestei organizatii, n fiecare judet au fost omologate
gospodarii si a aparut concurenta, bazata n special pe resursele naturale ale zonei, pe
atractiile oferite turistilor. Ca urmare a acestor transformari si a tendintei de
modernizare si perfectionare a activitatilor turistice rurale, turismul rural a ocupat si
ocupa un loc important n oferta turistica din tara noastra, reprezentnd pentru multi
dintre noi o alternativa atractiva n vederea petreceri vacantelor si concediilor.
Turismul rural si agroturismul au cunoscut o dezvoltare semnificativa n
Romnia, si se poate afirma ca se aliniaza din ce n ce mai mult standardelor europene
din acest domeniu.
Acestea sunt doua concepte diferite, desi unii autori considera ca sunt
identice. Ele se identifica pna la un anumit nivel, dupa care se diferentiaza.
Turismul rural are o arie de cuprindere mai mare, incluznd si agroturismul.
Dar, spre deosebire de turismul rural, agroturismul trebuie sa respecte o serie de
criterii legate de consumatori, precum: sederea n gospodaria taraneasca, consumul
produselor agricole obtinute n respectiva gospodarie, participarea, n limita
posibilitatilor, la diferite activitati din gospodarie.
"Turismul rural reprezinta forma de turism concentrata pe destinatii n spatiul
rural, dispunnd de o structura functionala de cazare si de alte servicii eterogene."1[1]
Definirea turismului, n sens larg, a determinat aparitia unor opinii diferite
cu privire la continutul si caracteristicile acestuia.
O alta definitie a fost data de Organizatia Mondiala a Turismului. Acesta
defineste turismul rural ca fiind "o forma a turismului care include orice activitate
turistica organizata si condusa n spatiul rural de catre populatia locala, valorificnd
resursele turistice locale (naturale, cultural-istorice, umane), precum si dotarile,
structurile turistice, inclusiv pensiunile si fermele agroturistice."
n ceea ce priveste produsul turistic rural, acesta consta n a oferi turistilor
servicii, precum: cazare, cazare si mic dejun, demipensiune (cazare, mic dejun si prnz
sau cina), pensiune completa (cazare si toate mesele incluse). La acestea se mai adauga
excursii, transport, tratament balnear, participarea la diverse festivaluri si sarbatori
traditionale. Acest produs este alcatuit din: componente de baza, care cuprind cazare ,
alimentatie si transport; si componente auxiliare, care cuprind agrement, tratament
balnear, activitati sportive, etc..

Acest tip de turism, pe care hotelierii il critica uneori avand in vedere ca ajutorul pe
care il pot da turistii proprietarilor e in detrimentul activitatii lor, este dificil de definit
cu precizie. Turismul rural inglobeaza, de fapt, practici legate de turism, dar ele sunt
putin diferite: agroturismul, turismul vinului, turism pentru plimbari si drumetii,
ecoturism, si orice activitatea in aer liber.
Alegerea unei destinatii turistice nu este deloc usoara, datorita existentei
multitudinilor de oferte, a unor nevoi si preferinte diverse. Un rol important n alegerea
destinatiei turistice o au urmatoarele elemente:

factori naturali: asezare geografica, relieful, hidrografia, vegetatia, fauna si

clima;

factori culturali: limba, folclor, politica, religie, arta, stiinta;

elementul uman: mentalitatea si ospitalitatea reflectate n atitudinea populatiei

locale, a prestatorilor fata de turisti;

infrastructura generala: telecomunicatii, mijloace de transport, aprovizionare cu

apa, sisteme de canalizare, structura si aspectul satelor, etc;

facilitati turistice: transporturile turistice, mijloacele de cazare, de alimentatie,

activitati sportive, distractii, posibilitati de informare etc.
Dintre structurile de primire ale turismului rural, care se dezvolta n spatiul rural
fac parte: pensiuni turistice rurale, moteluri, campinguri, tabere scolare, tabere de
creatie artistica, sate de vacanta, tabere pentru activitati ecologice si alte forme
organizatorice create n scopul dezvoltarii turismului rural.
Pensiunea turistica rurala este o unitate cu activitate hoteliera, cu capacitate de
pna la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri, functionnd ntr-o cladire
independenta sau n locuinta unui cetatean (spatiu familial), care n spatii special
amenajate, asigura cazarea turistilor, precum si pregatirea si servirea mesei la preturi
moderate.
Cererea pentru turismul rural ar putea fi structurata pe mai multe segmente:

Un prim segment ar putea fi reprezentat de tinerii care si-au parasit satele n

care s-au nascut, pentru a-si continua studiile sau pentru a gasi un loc de munca mai
bun la orase, si care vin aici pentru a-si vizita rudele si pentru a arata propriilor copii
locurile natale, obiceiurile traditionale, preocuparile si ndeletnicirile satenilor.

Un al doilea segment este reprezentat de copii si tinerii, dornici sa cunoasca

cteva activitati legate de crestere si ngrijirea animalelor.

Un al treilea segment al cererii este oraseanul, care doreste sa scape de stresul

cotidian, sa-si petreaca vacanta ntr-un mediu curat si sa aiba un regim alimentar
sanatos.

O alta categorie de clienti potentiali este reprezentata de persoanele cu venituri

mari, care doresc sa ncerce ceva nou si, de obicei, sunt persoanele care au copii,
dorind sa le ofere un mediu atractiv si mai curat de petrecere a vacantelor.

Cea mai mare categorie este reprezentata de persoanele cu venituri mai mici,
care nu-si permit sa-si petreaca concediul ntr-o pensiune clasica.

Orice persoana care doreste sa se relaxeze, sa practice activitati sportive ntr-un

cadru natural si agreabil, precum si acele persoane, care doresc sa nvete cte ceva din
tainele mestesugurilor (olarit, pictat icoane pe sticla, cojocarit, dogarit, etc,).

Dintre motivatiile turistilor, care formeaza cererea pentru vacantele n mediul rural
se pot enumera urmatoarele:

Rentoarcerea la natura, rezultat al necesitatii de relaxare, sanatate;

Dobndirea unor cunostinte. Petrecndu-si vacantele la tara, turistii vor asimila

cunostinte noi si vor dobndi si anumite deprinderi ce dau turistilor satisfactii.

Placerea de a-si petrece vacanta n locuri pitoresti. Turistii se considera

privilegiati pentru posibilitatea de a vizita locuri atractive prin pitorescul si farmecul
lor.

Dorinta de cunoastere a traditiilor si obiceiurilor. Turistii doresc sa cunoasca la

fata locului obiceiuri gastronomice, obiceiurile artizanatului si ritualurilor satesti.

Odihna, cura de aer, consumul de alimente proaspete.

Sportul (precum golf), vnatoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile, drumetiile

pedestre, fluviale, pe bicicleta, echitatie turistica.
Turismul rural este o forma de turism accesibila unei mari categorii de clientela
datorita preturilor reduse. Deoarece este o forma de turism, ce se poate practica n
toate anotimpurile anului, turismul rural contribuie la evitarea aglomeratiei specifice
sezoanelor de vrf.
Potrivit formelor de manifestare i practicii mondiale aceste trsturi ale turismului
rural ar putea fi:
- apropierea de natur;
- absena mulimii (de semeni);
- linite;
- un mediu ambiant nemecanizat;
- contacte personale (n opoziie cu iraionalismul i anonimatul urbanului);
- senzaia de continuitate i stabilitate, de trire a unei istorii, vie i trainic;
- posibilitatea de a cunoate ndeaproape locuri i oamenii acelor locuri;
- contactul nemijlocit cu autoritile locale, cu preocuprile i activitatea specific
zonei;
- cunoaterea ndeaproape a afacerilor ce se fac pe plan local;
- posibilitatea prelevrii de imagini legate de identitatea indivizilor comunitii;
- ansa integrrii n comunitate pe perioada sejurului.
Drept urmare o alt posibil definire a activitilor de turism desfurate n spaiul
rural ar trebui s ia n calcul tocmai aceste aspecte - ce-i drept importante pentru
transformarea n realitate a visului de vacan. Aceasta cu att mai mult cu ct ntre
ateptare (ca dorin) i realitate exist deobicei o uoar abatere(+/-).
2. Legislatia actuala n turismul rural si agroturismul din tara noastra
Pe parcursul ultimilor ani, au aparut si o serie de reglementari de ordin
legislativ n ceea ce priveste aceasta problema, si au fost editate o serie de lucrari ce
trateaza conceptul de turism rural si agroturism si satul romnesc, unele dintre ele
venind n sprijinul celor ce vor sa primeasca turisti n gazda, avnd forma unui
ndrumator.
Primele implicatii guvernamentale privind reglementarile legale ce vizeaza
turismul rural s-au realizat n anul 1972, cnd prin Ordinul nr. 297, elaborat de
Ministerul Turismului au fost selectate 118 localitati rurale, ce urmau a fi lansate n
turism. n anul urmator, prin Ordinul Ministerului Turismului nr.744 erau declarate

sate turistice 14 localitati rurale2[6]. Urmeaza apoi interzicerea cazarii turistilor straini
n locuintele particulare(Decretul 225/1974).
Dupa 1990, s-a elaborat o strategie de restructurare a turismului, pe plan
national, potrivit careia statului i reveneau sarcini legate de realizarea pachetului de
politici si mecanisme economice necesare ndeplinirii functiilor sale de: coordonare,
protectie a mediului nconjurator, investitor si legiuitor. n 1992, Comisia Zonei
Montane Romnesti si FRDM realizeaza o ierarhizare n cadrul tipologiei gospodariei
taranesti, din punct de vedere al spatiilor de cazare si al serviciilor oferite de acestea.
Astfel, au fost evaluate 2000 de gospodarii, care au fost clasificate n clase de la I la
IV, privind spatiile de cazare si n clase de confort A,B,C, privind serviciile oferite3[7].
n ordine cronologica, urmeaza Ordonanta Guvernamentala
nr.62/24.08.1994 si mai apoi Legea nr. 145/31.12.1994 pentru aprobarea O.G. mai sus
mentionate, care au stabilit o serie de facilitati pentru dezvoltarea sistemului turistic
rural n zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre4. Legea nr.145/1994 ofera
scutirea de la plata impozitului pe venit pe o perioada de 10 ani a pensiunilor si
fermelor agroturistice. Cu aceasta ocazie se introduc notiunile de pensiune turistica si
ferma agroturistica. Avnd n vedere Ordonanta Guvernamentala nr.62/1994, este emis
Ordinul Ministrului Turismului nr.20/04.04.1995, ce cuprinde normele si criteriile
minime pentru clasificarea pe stele a pensiunilor turistice si a fermelor
agroturistice5[9].
n anul 1997, prin Ordonanta nr.63 privind stabilirea unor facilitati pentru
dezvoltarea turismului rural, Guvernul Romniei a prevazut functionarea pensiunilor
turistice si pensiunilor agroturistice. La data intrarii n vigoare a acestei ordonante, se
abroga O.G. nr.62/19946[10]. Apare astfel, n 1998, Legea nr. 187/14.10.1998, pentru
aprobarea OG nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea
turismului rural.
n anul 1999, este emis Ordinul nr. 61/27.04.1999, prin care se
individualizeaza clasificarea sub forma florilor, margaretelor.
Ultima reglementare promovata si emisa, ce vizeaza turismul rural, este
Ordinul nr. 510/28.06.2002, care aduce modificari Ordinului nr.61/1999 n ceea ce
priveste clasificarea structurilor de primire turistice. Potrivit Ordinului nr.510,
termenul de "ferma agroturistica" nu mai este folosit, structurile de primire turistica
din mediul rural fiind pensiunile turistice rurale.
Aceste norme metodologice sunt obligatorii pentru toti agentii economici
proprietari sau/si administratori de structuri de primire turistica. Pentru darea n
folosinta a unei pensiuni, este necesara solicitarea, nainte cu minim 60 de zile, a
procedurii de clasificarea a acesteia catre Directia Generala de Autorizare si Control
(D.G.A.C). D.G.A.C va ntocmi certificatul de control, care va fi nsotit de fisa privind
2
3
4
5
6

ncadrarea nominala a camerelor si, respectiv, fisa privind structura spatiilor de

alimentatie destinate servirii turistilor, prin care se stabilesc capacitatea si structura
unitatii. O cerere tip n vederea obtinerii certificatului de clasificare este
prezentata n anexa nr. 3.
Categoria de clasificare a pensiunii turistice rurale este determinata de
ndeplinirea n totalitate a criteriilor obligatorii prevazute (anexa nr. 4) si de realizarea
urmatorului punctaj minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevazute n
anexa nr.5.
Punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este urmatorul:
-de 5 margarete
150 puncte
- de 4 margarete
120 puncte
- de 3 margarete
80 puncte
- de 2 margarete
40 puncte
Certificatele de clasificare eliberate vor fi vizate de D.G.A.C. din 3 n 3 ani. Agentul
economic va solicita vizarea certificatului cu cel putin 60 de zile nainte de expirarea
termenului de 3 ani de la emiterea acestuia sau de la ultima viza.
Este obligatorie si completarea, de catre turistii cazati n pensiuni, a unui
formular "Fisa de anuntare a sosirii si plecarii turistilor", pentru fiecare persoana
gazduita, n dublu exemplar. Aceasta fisa este prezentata n anexa nr. 6.
Desi exista un cadru legal care acopera n cea mai mare parte activitatea de
turism rural, putine sunt "afacerile" care se ncadreaza n aceasta. n general,
pensiunile omologate si clasificate fac parte din organizatii mai mari, ca de exemplu
ANTREC. Majoritatea, nsa, sunt mici afaceri de familie, care nu ndeplinesc unele
sau nici una dintre conditiile prezentate aici, motivul de baza fiind lipsa de informare a
oamenilor. De aceea, se simte puternic nevoia unui program de mediatizare a
legislatiei turistice n domeniu, de atragere a acestor pensiuni (din punct de vedere
juridic inexistente) n circuitul turistic organizat, reusindu-se astfel pastrarea unui
control statistic, calitativ si fiscal al turismului rural din Romnia.
n cele ce urmeaza, vor fi prezentate principalele tipuri de sate turistice:7[13]
Sate turistice etnografic-folclorice (Bogdan Voda, Leresti, Sibiel, Vama). n
aceasta categorie se pot ncadra satele n care portul traditional, arhitectura, mobilarea
si decorarea interioarelor n stil rustic, muzica si coregrafia populara predomina si se
impun ca nsusiri esentiale ale satului respectiv. n aceste sate, se pot oferi turistilor
servicii de cazare si masa n conditii autentice (mobilier, decor si echipament de pat n
stil popular, meniuri traditionale servite n vesela si cu tacmuri specifice). Totodata,
se pot organiza expozitii artizanale permanente, iar pentru turistii ce doar viziteaza
localitatea, se pot amenaja una sau mai multe gospodarii, ca muzeu etnografic n aer
liber.
Sate turistice de creatie artizanala si artistica (Tismana, Marga). Aceste sate
ofera posibilitatea practicarii unui turism de sejur, n cadrul caruia, n ateliere special
amenajate si sub ndrumarea unor artisti si mesteri populari, turistii s-ar putea initia n
arta si tehnicile populare. Prin urmare, caracteristica esentiala a acestor sate ar urma sa
fie productia artistica si artizanala.
Sate turistice climatice si peisagistice (Fundata, Bran, sirnea).
Caracteristica predominanta a acestor sate, adecvate turismului de sejur, este cadrul
natural si pozitia geografica izolata de centrele aglomerate si marile artere. Satele de
deal si munte, cu case raspndite pe vai si coline, la o oarecare distanta unele de altele,
7

cu pajisti, fnete sau livezi, satisfac motivatia fundamentala a unor numerosi turisti,
"rentoarcerea la natura".
Sate turistice pescaresti si de interes vnatoresc (satele de pe Vaile Viseului
si Bistritei, Gurghiu si Delta Dunarii). n afara posibilitatilor de cazare, n aceste sate
se pot oferi servicii culinar-gastronomice, pescaresti si, pescaresti si vnatoresti.
Sate turistice viti-pomicole (Recas, Agapia, Vnatori- Neamt). n satele n
care predomina aceasta caracteristica, activitatile turistice sunt posibile pe toata
perioada anului, att n perioada recoltarii, ct si dupa aceea, prin oferirea fructelor de
livada, strugurilor si a preparatelor realizate pe baza acestora. Pot fi avute n vedere si
o serie de preparate pe baza de fructe.
Satele turistice pastorale (Vaideeni si Jina). n aceasta grupa, pot fi incluse,
n general, sate de munte, n care preocuparea de baza a localnicilor este cresterea oilor
si a vitelor, si care pot sa atraga turistii, prin meniuri bazate pe produse lactate. Aceste
meniuri pot fi completate cu oua, carne de pasare, de ovine, si de bovine, iar pentru
divertisment pot fi organizate ospete ciobanesti, petreceri traditionale.
Sate turistice pentru practicarea sporturilor (Fundata, sirnea). Numeroase
localitati rurale prezinta excelente conditii pentru practicarea sporturilor de iarna, n
satele de deal si munte si a celor nautice pe ruri interioare, lacuri de acumulare, fara
amenajari speciale. Acest tip de sate poate atrage doua categorii de turisti, n general
din rndul tinerilor: sportivi amatori, initiati n practicarea sporturilor respective si
turisti neinitiati sau mai putin initiati, dar dornici sa le practice. Pentru aceasta din
urma categorie pot exista instructori de bob, schi, nnot, recrutati din rndul populatiei
locale.
3. Strategii de dezvoltare
Amenajarea turistica a satelor montane din zona rurala are influente si asupra
conservarii mediului nconjurator. Este necesara, astfel, o delimitare a zonelor de
protectie a peisajului, delimitare legata de existenta unei zonari turistice a ntregului
teritoriu. n aceste zone de protectie toate constructiile, drumurile si orice amenajari
trebuie supuse unor aprobari speciale. Protectia peisajelor include nu numai aspecte
legate de sursele de poluare, ci si de degradarea peisajelor pe plan estetic.
n tara noastra, patrimoniul turistic este insuficient valorificat, iar produsul
turistic rural este n curs de cristalizare. n momentul de fata, produsul turistic rural
mbraca forma unor gospodarii sau a unor asezari care ofera prestatii turistice primare,
daruind n acelasi timp, cu generozitate bogatia valorilor satelor romnesti. Un turism
rural de calitate presupune servicii si prestatii de calitate. Se subntelege ca
echipamentele turismului rural trebuie sa dispuna de o dotare sanitara moderna, de
conditii de confort att pentru gazduire, ct si pentru alimentatie publica, de cai de
acces si mijloace de comunicatie civilizate. Trebuie acordata o atentie deosebita
promovarii produsului turistic rural, care necesita: publicarea unor buletine
informative, nfiintarea unui ziar sau a unei reviste de profil, editarea anuala a unui
catalog, la standarde europene, elaborarea unor programe de media si realizarea unui
oficiu de informare si difuzare. Se impune, pe de alta parte:8[14]
formarea n cadrul asociatiilor profesionale a unui corp de experti capabili sa acorde
asistenta tehnica;
8

 prezentarea unor cursuri pe probleme de marketing, amenajare si compartimentare a

spatiilor de cazare, pregatirea si servirea mesei, clasificare, omologare si standarde de
calitate;
prezentarea notiunii de catering si a unor reguli de servire a mesei;
stabilirea conditiilor de igiena si ecologie ce trebuie respectate;
realizarea unui sistem informational (evidenta operativa, sistem de rezervari);
precizarea comportamentului ce trebuie adoptat n relatiile cu turistii si a unor
principii de comunicare.
Rezervarea unor locuri de cazare ntr-o pensiune din mediul rural se poate
face fie printr-un sistem direct de rezervare, cnd turistii care au mai fost gazduiti si
aduc rudele, prieteni, care la rndul lor, sunt potentiali clienti stabili, fie prin
intermediul unei centrale de rezervari. Rezervarea reprezinta serviciul prin care, n
baza unei oferte ferme si clare, se asigura si apoi se confirma clientului posibilitatea de
prestare a serviciilor comandate. Gazda si anunta disponibilitatea de oferta turistica
numai dupa ce a finalizat pregatirea conditiilor de primire a oaspetilor.
n ceea ce priveste notiunea de pret, aceasta se foloseste pentru serviciile de
masa, iar pentru cazare se foloseste termenul de tarif. n stabilirea preturilor si
tarifelor, trebuie avute n vedere preturile si tarifele celorlalte unitati de cazare din
apropiere si din sat, cheltuielile implicate, inclusiv cele de promovare, preturile la care
se pot vinde produsele din gospodarie, servite sau vndute oaspetilor, munca pentru a
crea servicii de sedere optime pentru oaspeti si, nu n ultimul rnd, conditiile oferite
acestora.
Turismul rural are o baza motivationala larga, reprezentata prin: rentoarcerea la
natura, cunoasterea traditiei, culturii, creatiei populare, practicarea unor sporturi,
consumul de alimente si fructe proaspete. Turismul rural corespunde unei varietati de
gusturi si preferinte, adresndu-se unui segment larg de consumatori.

4. Facilitati si beneficii ale turismului rural

4.1. Introducere
Conceperea i managementul facilitilor din cadrul unei pensiuni sunt importante
din dou cauze: mai nti, pensiunea este principala proprietate a celui care a deschis
afacerea n domeniul turistic i, n al doilea rnd, cazarea este fundamentul pe baza
cruia se poate dezvolta mai apoi o serie de alte activiti i atracii turistice.
Pensiunea i facilitile reprezint o investiie major de timp i bani din partea
proprietarului. Pe msur ce valorarea proprietii va crete odat cu creterea ratei de
profitabilitate, meninerea n condiii bune a proprietii devine crucial pentru
succesul afacerii.
De-a lungul vieii operaionale a pensiunii, profitabilitatea va fi afectat direct de
felul n care pensiunea este ntreinut. Oaspeii vor fi nemulumii s fie primii ntr-o
pensiune care nu a fost ntreinut mai deloc sau, mai ru, este ntr-o stare avansat de
degradare i n plus, eventualele costuri de reparaii i renovare vor fi mult mai mari
dac lucrrile respective nu se fac la timpul lor.
4.2. Impact oaspetelui

O pensiunea trebuie s reflecte att personalitatea proprietarului i locul unde aceasta

este amplasat ct i principalele cerine pe care clientela specific o solicit.
Conceperea pensiunii, felul cum aceasta arat au asupra vizitatorului att un impact
vizual ct i unul fizic. Este foarte important ca proprietarul s in cont de ceea ce
publicul int dorete de la o pensiune.
Dac stilul arhitectural, spre exemplu, nu corespunde cu ceea ce turistul a ales n
stagiile anterioare ale ciclului de vizitare, experiena per ansamblu poate fi una
dezastruoas pentru amble pri.
n turismul rural vizitatorii caut s gseasc un aspect autentic al cldirilor unde se
cazeaz. Dac se ntmpl totui ca acest lucru s nu fie pe deplin posibil, exist cteva
soluii pe care orice proprietar al unei pensiuni le poate aplica: reconstrucia faadei
cldirii, plantarea de vegetaie crtoare, de arbori i arbuti care pot masca unele
deficiene sau construcia unor structuri care reflect ateptrile clientului.
Spaiile dintr-o pensiune se mpart n general n dou categorii: spaii pentru oaspei
i, respectiv, spaii pentru angajai. Spaiile pentru oaspei vor include toate spaiile
publice i camerele de oaspei. Spaiile publice vor include: intrarea, zona de recepie,
zona de recreere/relaxare, restaurantul i barul, zona de activiti, magazinul pentru
vnzare cu amnuntul, camerele de conferine i/sau ntlniri, coridoarele i holurile.
Spaiul cel mai important din tot ciclul vizitatorului este camera de oaspei. n
general, un client petrece mai mult timp n camer dect n orice alt spaiu de pe
proprietate. De fapt camera reprezint principalul produs cumprat i este locul unde
oaspeii se pot relaxa n linite i intimitate. Este important de aceea ca oaspetele s fie
pe deplin mulumit de camera n care este cazat. Camera tipic de oaspei va avea ase
spaii (zone) specifice:
1. zon de dormit;
2. zon de mbrcare/dezbrcare;
3. spaiu de depozitare;
4. spaiu de lucru;
5. baie;
6. spaiu de relaxare.
Clientul are nevoie de un anumit mobilier i anumite dotri standard ale camerei
pentru a a benficia de o edere comfortabil. Cea mai important mobil ntr-o camer
este patul. Salteaua i perna trebuie s fie decalitate i comfortabile. De asemenea,
temperatura din camer joac i ea un rol important. n mod obinuit,turistul trebuie s
aib la dispoziie mai multe opiuni pentru pat. Exist trei dimensiuni universal
acceptate n turism: pat dublu, pat regin, pat rege. Dac opiunile nu sunt disponibile
atunci proprietarul trebuie s se asigure c patul existent este adecvat i corespunde
ateptrilor clientului.
Alte obiecte de mobilier i alte dotri importante:
un birou de lucru;
o oglind mare;
dou scaune sau fotolii comfortabile;
un dulap cu spaiu de depozitare i cu umerae;
spaiu pentru fcutul i desfcutul valizelor/bagajelor.
Baia trebuie s includ urmtoarele:
raft pentru amplasarea obiectelor personale;

 spunier,
perdea de du;
oglind deasupra chiuvetei;
iluminare adecvat;
suprafee nealunecoase;
mijloc de aerisire (fereastr, ventilaie).
pentru agat prosoape i haine de baie). De asemenea, este necesar ca n camer
turistul s aib la
dispoziie i o spunier pentru uzul propriu, ce poate fi luat la baie.
Iluminare n camer
Iluminatul trebuie s fie adaptat dimensiunilor camerei i s fie funcional.
Oaspetele trebuie s aib posibilitatea de a citi n pat. Iluminatul n baie trebuie s fie
potrivit, s vin de sus i s se concentreze asupra zonei din jurul i deasupra
chiuvetei. Mai trebuie s existe posibilitatea de a ilumina i masa (biroul) de lucru.
De asemenea, ntreruptorul pentru lumina din camer trebuie s fie amplasat la
intrarea n camer, iar lumina s nu fie foarte puternic.
Aerisire i aer curat
Circulaia aerului este extrem de important pentru satisfacerea clientului i pentru
sntatea acestuia.
Multe persoane sufer de diferite boli respiratorii care pot fi agravate de un mediu
neprielnic. De aceea este indicat ca proprietarii de pensiuni s ia n considerare cteva
msuri de siguran care vor include: un sistem de circulaie i ventilaie a aerului,
ferestre, camere i spaii unde nu se fumeaz (camere i restaurant). n plus trebuie
menionat c umezeala poate afecta pereii i mobilierul, ceea ce de fapt se traduce
prin costuri mai mari de ntreinere.
Design i decorare interioare
Cltorii care ajung n mediul rural vor n general s aib parte de o experien
autentic, dar, n acelai timp, s aib la dispoziie comfortul cu care sunt obinuii.
Decorul pensiunii unde vor fi cazai va trebui s fie diferit de cel cu care sunt familiari
i va trebui s reflecte spiritul comunitii rurale pe care o viziteaz.
Design-ul trebuie s reflecte obiceiurile i tradiiile locale i s fie combinat cu
avantajele oferite de dotrile moderne.
Spaiul public
Spaiul public dintr-o pensiune const, de obicei, dintr-o camer mare de zi unde
oaspeii pot s stea i s converseze ntre ei, s citeasc sau s scrie sau s se bucure de
privelite. Spaiul public comun trebuie s fie unul ferit de intemperii i s fie localizat
de preferin ntre restaurant i zona de activiti. Acest spaiu de relaxare este extrem
de important deoarece clienii, mai ales cei care rmn mai multe vreme, se vor stura
la un moment dat s mai stea n propriile camere.

Sigurana clientului
Sigurana fizic a clientului este responsabilitatea proprietarului i a angajailor
pensiunii atta vreme ct turistul se afl n perimetrul locaiei respective. De aceea este
important ca proprietarul s construiasc i s conceap dotrile pensiunii n aa fel
nct turistul s nu fie expus la riscuri inutile. Scrile, de exemplu, trebuie s fie uor
accesibile i cu suprafee nealunecoase. Trebuie instalate balustrade de care turistul s
se poat ine
cnd folosete scrile.
Aleile din exterior pot deveni aluneacoase pe timp iarn sau cnd plou, de aceea
este bine ca ele s fie acoperite.
Iluminatul exterior este i el important pentru sigurana oaspeilor. ncuietorile i
clanele de la ui trebuie s funcioneze, iar fedrestrele trebuie s se nchid ermetic
pentru a nu avea surprize neplcute.
Majoritatea accidentelor se ntmpl n baie de aceea podeaua bii trebuie s fie
nealunecoas.
Instalaiile sanitare trebuie s funcioneze la parametri otpimi, iar apa cald i cea
rece trebuie s fie disponibile la orice or.
Conceperea slii de mese
Sala de mese trebuie astfel conceput nct s aduc un plus calitii mncrii.
Spaiul trebuie s fie suficient pentru a permite angajailor s serveasc clienii fr a-i
deranja. Distana de la buctrie trebuie s fie ct mai mic, aleile de acces ntre mese
s fie suficient de largi pentru a permite transportul platourilor cu felurile de mncare,
iar spaiul de depozitare s fie i el aproape de buctrie pentru a reduce la minimum
deplasarea.
Atunci cnd un proprietar de pensiune ncepe s conceap o sal de mese va trebui
s in de cont de stagiile cicului de vizitare. n timpul stagiului de sosire oaspetele
trebuie s gseasc uor sala de mese. n timpul stagiului de ocupare turistul trebuie s
se simt comfortabil, adic temperatura n sala de mese trebuie s fie optim, nivelul
de zgomot de la buctrie s fie ct mai mic, iar mobilierul s se potriveasc cu
ateptrile turistului i cu locul pe care l viziteaz. De asemenea este important ca baia
s poat fi uor localizat de ctreoaspete atunci cnd se afl n sala de mese.
Costuri de operare (funcionare)
Design-ul pensiuni are impact i asupra costurilor de operare. Cele mai multe costuri,
dup ce pensiunea a fost finalizat, intervin la curatul i lucrrile de reparaii i
meninere. Pentru a reduce aceste costuri proprit6arul trebuie s fie foarte atent la
materialel folosite i la felul n care este mprit spaiul.
Chiar dac pot costa mai mult iniial este bine s se foloseasc materiale de calitate.
Acestea vor rezista mai bine n timp i, n timp, costurile de ntreinere mai mici vor
compensa costurile de investiie mai mari de la nceput.
Exemple de elemente i beneficii asociate:

Elemente
Facilitati
Camer mare de oaspei
spaiu suficient
Camere cu baie proprie
Privelite montan
peisajele din camer
Restaurant n pensiune
masa
Aer condiionat sau ventilatoare
n timpul verii
Biciclete gratuite
Club de sear
de sear
Camer cu jocuri
copii, cu sau
Locuri cu semnificaie istoric n apropiere
redus pentru locuri
Trasee turistice n apropiere

Beneficii Cazare pentru familii cu

Intimitate
Posibilitatea de admira
Un loc bun pentru a lua
Temperaturi suportabile
Vizit n zon
Local pentru activiti
Loc de joac pentru
fr surpraveghere
Timp de cltorie
cu semnificaiistoric
Plimbri n natur