Sunteți pe pagina 1din 9

Mihai Alexandru-Cezar Anul 2,AAT

Amenajarea în scopuri turistice a zonei Cârstieni (judeţul Argeş)

Cap. I – Localizarea zonei şi stabilirea tipului de amenajare

Zona aleasă pentru proiectul de amenajare se află pe raza comunei Călineşti, judeţul Argeş,

fiind vorba, mai exact, despre satul Cârstieni.

Comuna Călineşti este aşezată în partea de sud-est a judeţului Argeş, la confluenţa dintre

dealuri şi lunca Argeşului. Aceasta confluenţă este marcată de vechiul drum care leagă municipiul

Piteşti de capitala ţării, şi anume Drumul Naţional 7. Aflată pe partea stângă a văii Argeşului,

comuna se află în zona de contact dintre Piemontul Cândeşti şi Câmpia Piteştiului. Comuna are ca

vecini: la nord, comuna Davideşti; la sud, comuna Căteasca; la est, comunele Beleţi-Negreşti,

Priboieni şi oraşul Topoloveni; la vest, comuna Ştefăneşti.

Satul Cârstieni este aşezat în Platforma Cândeşti, la o altitudine de 261 metri, fiind traversat

de Drumul Judeţean 704B (Călineşti-Râncăciov-Racoviţa). Satul Cârstieni se învecinează la sud cu

satul Râncăciov, iar la nord cu satul Valea Corbului, ambele subordonate comunei Călineşti.

Comuna Călineşti se află la o distanţă de 15 km de municipiul Piteşti, iar satul Cârstieni la o

distanţă de 25 km de acelaşi oraş. În Anexa 1 se găseşte şi o hartă cu localizarea exactă a zonei alese

pentru amenajare.

În ceea ce priveşte tipul de amenajare, aceasta va fi o amenajare de tip rural, cu funcţionare

permanentă.

Cap. II – Selecţia zonei

O etapă importantă în procesul amenajării turistice este cea a delimitării zonelor în funcţie de

resursele existente, şi, pe această bază, a determinării profilului dominant al fiecărui perimetru.

Astfel, amplasarea şi dezvoltarea noilor amenajări turistice trebuie făcută în concordanţă cu

potenţialul fiecărei zone – suprafaţă, condiţii climatice, vegetaţie, resurse balneare, vestigii culturale,

bază de materii prime, surse de apă, de energie, căi de comunicaţie, posibilităţi de recrutare a forţei

de muncă etc. – şi cu necesitatea progresului economic şi social al teritoriului.

În cazul zonei alese, se poate spune că atât potenţialul turistic natural, cât şi cel antropic,

împreună cu obiceiurile şi îndeletnicirile locale, dar şi nevoia unei dezvoltări economico-sociale

durabile o recomandă pentru un astfel de proiect de amenajare turistică rurală, iar localizarea ei asigură un flux de potenţiali turişti care să devină clienţii viitorului sat turistic Cârstieni. Pe lângă respectarea unor cerinţe de ordin general şi particular proprii diferitelor regiuni, au fost stabilite pe baza unei bogate experienţe în domeniu o serie de criterii specifice, cu largă aplicabilitate, care să releve cât de adecvată este o anumită zonă pentru un proiect de amenajare turistică. În continuare, zona aleasă este supusă unei analize din perspectiva acestor criterii specifice.

1. Condiţiile naturale (relief, climă, faună, hidrografie etc.)

Din punct de vedere geomorfologic, pe teritoriul comunei Călineşti, se întâlnesc două forme de relief, şi anume: Câmpia Înaltă a Piteştilor în partea de sud şi Platforma Cândeşti în partea de nord. Limita dintre cele două unităţi este bine conturată pe versantul sudic al dealurilor, aproximativ pe traseul Drumului Naţional 7 Piteşti-Bucureşti. Partea de nord a comunei este acoperită de dealuri a căror altitudine medie ajunge la cca. 230-240 metri. În cuprinsul comunei apar câteva terase, pe cea externă situându-se satele: Călineşti, Drăghiceşti, Udeni şi Goleşti. Teritoriul comunei Călineşti face parte din bazinul hidrografic al râului Argeş, râu care curge la limita sudică pe direcţia NV-SE. Văile principale care drenează Călineştiul sunt: Văleni, Vrăneşti şi Râncăciov. Acestea îşi au obârşia în Dealurile Cândeştilor şi curg pe direcţia N-S, prezentând, în profil longitudinal, numeroase meandre. Fauna caracteristică zonei este alcătuită din: iepure, căprioară, vulpe, viezure, mistreţ, fazan, uliu, erete. Comuna are o climă temperat continentală, cu temperaturi medii anuale de 8-9°C. Direcţia predominantă a vântului este este nord-vest şi sud-est. Precipitaţiile medii anuale au valoarea de cca. 700 mm, 350-400 mm în semestrul cald şi 250-300 mm în semestrul rece. Umezeala relativă medie

anuală este de 76-80%.

2. Bogăţia cultural-istorică

Cu peste şase veacuri în urmă, în anul 1388, Mircea cel Bătrân întărea domeniul dragei sale ctitorii, Mânăstirea Cozia, cu „o vie în hotarele Călineştiului”. Este prima atestare documentară a localităţii, pomenită în hrisoavele domneşti, voievozi, boieri şi mânăstiri având ocine, delniţe sau vii

pe binecuvântatele dealuri ale Călineştilor. Strict pe teritoriul satului Cârstieni, se regăsesc ca puncte de interes turistic:

un monument arheologic reprezentat de o cruce de piatce datează din anul 1660,

2

şi un lăcaş de cult, monument istoric, şi anume Biserica ortodoxă de lemn “Sfântul Apostol Toma şi Sfinţii Voievozi”, ce datează din anii 1758-1759. Biserica se distinge prin structura de bună calitate, bine păstrată, uși, ferestre și luminator nealterate, elemente decorative de interes, inscripții cu datare și iconostas pictat. Momentul ridicării bisericii de lemn din Cârstieni este însemnat pe peretele de la intrare, în dreapta ușii: „Leat 7267”. Leatul (anul) erei bizantine se traduce prin anii 1758-1759 ai erei noastre. Ctitorii acesteia sunt însemnați în pronaos, la intrare în biserica propiu-zisă (naosul): „Ostenitusa rob[ii] D[omnului] ereu Ștefan, ereu Opria, Costandin, dămpreună cu toți megiiași răposați”. Învelitoarea de lemn a fost recent schimbată, asigurând pe mai departe conservarea acestui bine păstrat lăcaș de cult argeșean. Lăcașul și-a păstrat ferestrele originale, trei la naos și una la altar. Din punct de vedere decorativ, se distinge portalul de intrare, săpat pe ușori și chiar pe canturile interioare cu motive abstract-geometrice. Pe ușorul stâng, în partea de jos, apar patru semne mărunte, două cruci și două stele în cinci colțuri, ce ar putea fi însemne de meșteri. Biserica este încinsă pe dinafară de un brâu sculptat în relief, cu treceri atente de pe o bârnă pe alta. În fața bisericii stă o clopotniță pe patru stâlpi. La numai 2 km de Cârstieni, în satul vecin Râncăciov, se găseşte un alt monument istoric, şi anume Mânăstirea Râncăciov. Aceasta a fost iniţial o biserică din lemn, construită în 1489, fiind atestată documentar pentru prima dată în hrisovul lui Radu cel Mare din 19 iulie 1498. Actuala biserică din zid de cărămidă datează din 1648 şi a fost ridicată de căpitanul Arsenie Şoimul şi sergentul major Râncăciovanu, de unde şi numele mânăstirii şi al pădurii la poalele căreia este situată. Având hramul “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, biserica este construită în formă de cruce, cu o turlă mare pe naos şi un pridvor deschis, susţinut în faţă de doi stâlpi mari de zid. Pe pridvor este o turlă de formă pătrată în două etaje, cu funcţie de clopotniţă. Faţadele bisericii sunt tencuite şi zugrăvite, iar interiorul bisericii este pictat în tempera, în stil neobizantin, pictura fiind foarte veche şi ştearsă. În zona Argeșului s-au statornicit câteva obiceiuri de iarnă, ce se păstrează şi astăzi în zona Călineştiului: Colindatul în Ajunul Crăciunului, Steaua, Plugușorul, Sorcova, Jocul Caprei (păstrate în toate satele, inclusiv Cârstieni). Scenele jucate de colindători (Steaua, Capra, Plugușorul) sunt precedate și urmate de cântece înălțate de membrii cetelor colindătoare constituite în grupuri vocalice. Dintre toate obiceiurile de iarnă, Jocul Caprei are libertatea să creeze cele mai reușite momente vesele și satirice. Obiceiurile își încheie repertoriul prezentat printr-o urare directă, un fel de binecuvântare colectivă pentru noul an.

3

La sfârșitul uratului colindătorii sunt răsplătiți cu aşa-zisele colindețe: covrigi, biscuiți sau produse pomicole. În general sunt colindate toate casele, cerându-se anterior acordul gospodarilor pentru urare. Numai la colindatul din Ajunul Crăciunului nu se mai cere încuviințarea gazdei, ci se colindă în virtutea tradiției din casă în casă spre a vesti apropiata Naştere a Pruncului Iisus. Un alt obicei local, specific zonei, este legat de sărbătorirea Sfântului Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir şi poartă numele de “Focul lui Sumedru”, având loc în fiecare an în seara zilei de 25 octombrie. Este aprins un foc mare, ce simbolizează purificarea atât spirituală, cât şi a naturii înconjurătoare, făcând trecerea de la toamnă la iarnă. Sătenii se strâng în jurul focului aprins li împart nuci, mere, pere, struguri, mustm covrigi sau cozonac. Imediat după aprinderea focului, copiii strigă “Hai la focul lui Sumedru, că a prins Dumitru iedu’!”. Dintre meşteşugurile tradiţionale se întâlnesc şi astăzi în zona Călineştiului împletiturile din lemn, răchită, copliturile în lemn şi piatră, dogăria, cusăturile şi ţesăturile lucrate la războiul de ţesut (macate, ţoluri, pături). În centrul comunei Călineşti există sediul Căminului cultural, cu o suprafaţă construită de 940m 2 şi al Bibliotecii comunale, cu un fond de carte de 10600 volume. Deşi se află în comuna vecină Ştefăneşti, la o distanţă de aproximativ 15 km, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti trebuie şi el menţionat, fiind un important punct local de atracţie turistică. Ansamblul muzeal adăposteşte Conacul Goleştilor, construit în anul 1640, o biserică din vecinătatea conacului, ce datează din 1646, “Şcoala slobodă obştească”, înfiinţată de marele cărturar Dinicu Golescu (a fost prima şcoală modernă cu predare în limba română şi a funcţionat în perioada 1826-1830) şi Foişorul lui Tudor Vladimirescu, folosit pentru supravegherea împrejurimilor. Muzeul dispune şi de o secţie în aer liber ce se întinde pe o suprafaţă de circa 10 hectare şi care are în componenţă sa peste 35 de gospodării ţărăneşti ce înfăţişează civilizaţia ţărănească de la mijlocul veacului al XIX-lea din principalele zone viticole şi pomicole ale ţării (fiecare gospodărie înglobează casa de locuit, dependinţele, instalaţiile şi uneltele de lucru specific, necesare pentru practicarea diferitelor îndeletniciri – agricultura, creşterea animalelor, apicultura etc.), precum şi un sector pavilionar ce prezintă, prin obiecte autentice şi elemente auxiliare specific, istoria viticulturii şi pomiculturii româneşti. Tot la o distanţă de aproximativ 15 km, oraşul Topoloveni găzduieşte anual Festivalul Internaţional Carpaţi, în perioada 9-15 august, ce reuneşte formaţii folclorice internaţionale din România, Grecia, Italia, Spania, Franţa etc. La Topoloveni este produs şi faimosul Magiun de Topoloveni (magiun natural din prune), produs supus protecţiei europene ca brand autentic

4

românesc. Tot aici turiştii pot vizita Biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, construită în 1706, sub formă de corabie şi Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, construită în anul 1745.

3. Condiţiile sociale şi economice

Populaţia comunei Călineşti este în scădere, la recensământul din anul 1970 erau 11044 locuitori, în prezent fiind 10551 locuitori. Cu toate acestea, fondul de locuinţe este în creştere,

rezultând o îmbunătăţire generală a condiţiilor de locuit. Concomitent cu creşterea fondului de locuinţe şi a suprafeţei locuibile s-a realizat şi o mai bună dotare a acestuia cu principalele

dependinţe (baie, bucătărie), dar şi cu instalaţii de alimentare cu energie electrică şi apă în sistem centralizat. Ocupaţia de bază a populaţiei satului Cârstieni a fost, în trecut, agricultura, în prezent forţa

de

muncă fiind repartizată în proporţie mai mare în industrie.

O

parte a populaţiei cu loc de muncă lucrează la S.C. Ana Imep S.A., aceasta fiind o fabrică

de

motoare electrice din Piteşti, situată pe DN7 Bucureşti-Piteşti, la aproximativ 20 km de Cârstieni.

O

altă parte a persoanelor angajate lucrează la Uzinele Dacia din comuna Colibaşi, în apropiere de

oraşul Mioveni (la aproximativ 30 km de Cârstieni), la Fabrica Bamesa Oţel din oraşul Topoloveni

(aproximativ 15 km de satul Cârstieni), sau la rafinăria Arpechim Piteşti (aproximativ 25 km de satul Cârstieni).

În orice caz, locuitorii satului, în special cei fără loc de muncă, se ocupă în continuare şi de agricultură, apicultură şi creşterea animalelor.

În ceea ce priveşte rata şomajului, judeţul Argeş a înregistrat la sfârşitul anului 2012 o rată a

şomajului de 6,5%, dar, cel mai probabil, valoarea acesteia este mai ridicată în cazul particular al satului Cârstieni. Acest aspect poate fi privit ca fiind unul pozitiv din punctul de vedere al proiectului de amenajare turistică, deoarece se va putea conta pe o forţă de muncă suficientă care să fie angajată în activitatea de turism. Cunoscând şi analizând condiţiile de viaţă ale locuitorilor comunei Călineşti şi nivelul general de trai al acestora, se poate afirma despre această comună că este una cu un nivel mediu de dezvoltare şi cu condiţii ce asigură localnicilor cele necesare unui trai decent şi primirii în bune

condiţii a turiştilor ce se vor putea caza în gospodăriile lor.

5

4.

Infrastructura

Comuna Călineşti este situată de o parte şi de alta a Drumului Naţional DN7 Bucureşti- Piteşti, cu ramificaţii de drumuri comunale ce leagă satele între ele. Lungimea totală a drumurilor ce traversează comuna este de 188 km, drumuri care în proporţie de 70% sunt asfaltate, restul fiind betonate sau pietruite. Satele comunei mai sunt străbătute şi de drumuri neclasificate, de uliţe pietruite şi de pământ. Transportul în comun se realizează atât pe DN7, cât şi pe celelalte drumuri principale din comună. Transportul pe calea ferată se ralizează pe traseul Piteşti-Bucureşti, iar pe teritoriul comunei Călineşti există staţia Călineşti. Turiştii vor putea ajunge în satul Cârstieni atât cu maşinile personale, cât şi cu trenul şi mai apoi folosind transportul în comun. Dacă vor alege trenul, turiştii pot coborî fie la gara Călineşti (la 1 km de DN7, de unde vor putea lua autobuzul ce face legătura între Topoloveni şi satul Cârstieni), fie la gara Piteşti (de unde vor putea lua autobuzul sau maxi-taxi-ul ce face legătura între Piteşti şi Cârstieni). Turiştii pot ajunge în comuna Călineşti şi cu microbuze ce rulează pe ruta Bucureşti- Piteşti zilnic, coborând la staţia Călineşti, de unde pot folosi autobuzele sau maxi-taxi-urile mai sus menţionate. În satul de reşedinţă – Călineşti - există sediul Primăriei, Poliţiei, Spitalului “Dr. Ion Crăciun”, Dispensarului Călineşti, Băncii de credit „Muntenia” şi sediul a două farmacii. În satul Vrăneşti există sediul P.T.T.R, Dispensarului public şi al unei farmacii. Din punct de vedere al echipării edilitare, comuna Călineşti este printre fruntaşele judeţului Argeş, fiind străbătută de magistrala de fibră optică Piteşti-Călineşti-Topoloveni. De asemenea, comuna poseda centrală telefonică digitală proprie, alimentarea cu apă se face pe ~70% din suprafaţa comunei, alimentarea cu gaze se face pe ~40% din suprafaţa comunei, alimentarea cu energie electrică se face pe ~90% din suprafaţa comunei. Toate aceste facilităţi au dus la creşterea gradului de confort al locuitorilor în ultimii 10 ani. Pe teritoriul comunei Călineşti îşi desfăşoară activitatea 50 de societăţi economice (cu diverse domenii de activitate, majoritatea din domeniul comerţului cu amănuntul), o asociaţie agricolă şi două societăţi prestatoare în agricultură.

5. Echipamentul general de odihnă şi cultură

În satul Cârstieni nu se află nicio structură de primire cu funcţiuni de cazare, dar turiştii sunt bineveniţi să se cazeze în gospodăriile localnicilor. Pe raza comunei Călineşti se regăsesc 3 pensiuni, şi anume: Pensiunea Cris (3*, 20 de locuri de cazare), Pensiunea Gyp Star (3*, 36 de locuri de cazare) şi pensiunea Kometa (2*, 22 de locuri de

6

cazare). Împreună, cele trei pensiuni totalizează un număr de 78 de locuri de cazare). Se poate spune, deci, că primul pas a fost deja realizat în această comună în ceea ce priveşte activitatea de primire a turiştilor, existând un punct de plecare pentru dezvoltarea turismului în zonă. Pe lângă acestea, în oraşul Topoloveni mai există încă 3 unităţi de cazare, şi anume: Hotel Topoloveni (1*, 30 de locuri de cazare), Pensiunea Valmar (3*, 24 de locuri de cazare) şi Pensiunea Rodicom Impex (2*, 22 de locuri de cazare). Împreună, acestea oferă 76 de locuri de cazare. Unităţile de cazare din municipiul Piteşti (aflat la 25 km distanţă de satul Cârstieni) pun la dispoziţia turiştilor un total de 537 camere şi apartamente în 14 hoteluri clasificate la categoriile 2, 3, 4 sau 5 stele şi încă 45 de camere în 4 pensiuni de 3 sau 4 stele. Majoritatea unităţilor de cazare menţionate au în componenţă şi câte un restaurant, unde turiştii pot lua masa. De asemenea, atât în comuna Călineşti, cât şi în vecinătatea ei, există mai multe unităţi de tip bar de zi sau cafenea. Pensiunea Gyp Star din Călineşti este amplasată pe malul unui lac de pescuit, unde în timpul liber turiştii pot practica în voie pescuitul de agrement. În comuna Călineşti fiinţează şi Clubul Columbofil Călineşti-Argeş, club afiliat Uniunii Columbofililor Profesionişti din România. Turiştii pot vizita expoziţiile de porumbei voiajori organizate de către club, sau pot asista la concursurile la care clubul participă, dacă acestea se desfăşoară în zona Călineştiului.

6. Legislaţia şi reglementările în vigoare

Terenurile disponibile pentru amenajare în Cârstieni sunt în categoria terenurilor extravilane şi se află fie în proprietatea statului (cazul dealurilor împădurite), fie în proprietate privată. În satul Cârstieni nu există pericole de inundaţii sau de alunecări de teren şi nici rezervaţii sau arii naturale protejate care să nu permită amenajarea teritoriului. Se poate concluziona, deci, că

în zona aleasă pentru proiectul de amenajare nu există niciun fel de restricţii care să împiedice realizarea acestui proiect.

Cap. III – Determinarea atractivităţii

Pentru a aprecia valoarea intrinsecă a resurselor existente în zona aleasă pentru proiectul de amenajare şi pentru a putea surprinde influenţa fiecărui element al ofertei se va folosi metoda

determinării indicelui de atractivitate. Acesta se calculează după formula: I =

, unde i

reprezintă numărul componentelor resurselor turistice, q reprezintă ponderea la unitate a fiecărui element, iar C reprezintă nivelul calitativ al elementelor.

7

q reprezintă ponderea la unitate a fiecărui element, iar C reprezintă nivelul calitativ al elementelor. 7

În tabelul următor se regăsesc ponderile acordate fiecărui element al ofertei, precum şi aprecierea nivelului calitativ al respectivelor elemente (pe o scară de la 1, însemnând slab, la 5, însemnând foarte bun). În final, prin însumarea elementelor ultimei coloane, s-a obţinut valoarea indicelui de atractivitate.

Elementele ofertei

 

q

 

C

q*C

 

Relief

0,06

4

0,24

Condiţiile naturale

Climă

0,06

4

0,24

q=0,25

Floră

0,05

4

0,20

Faună

0,05

4

0,20

Hidrografie

0,03

3

0,09

 

Monumente

0,05

3

0,15

Bogăţia cultural- istorică

Biserici

0,05

5

0,25

Tradiţii şi obiceiuri

0,1

5

0,5

q=0,3

Evenimente

0,06

3

0,18

Muzee

0,04

 

2

0,08

Condiţiile sociale şi economice

Populaţia

0,025

3

0,075

Ocupaţia populaţiei

0,025

4

0,1

q=0,1

Şomajul

0,025

3

0,075

Nivelul de trai

0,025

3

0,075

Infrastructura

Căi şi mijloace de acces

0,1

4

0,4

q=0,2

Utilităţi

0,1

3

0,3

Echipamente de odihnă şi cultură

Unităţi de cazare

0,05

3

0,15

Restaurante

0,04

3

0,12

q=0,15

Unităţi comerciale

0,02

4

0,08

Echipamente de agrement

0,04

 

2

0,08

TOTAL

 

-

1

 

-

3,585

Aşa cum rezultă din tabel, indicele de atractivitate are o valoare de 3,585 (dintr-un maxim de 5), ceea ce înseamnă că zona aleasă pentru proiectul de amenajare are o atractivitate peste medie şi

8

va putea atrage, prin elementele ofertei sale, turişti care să ia parte la activităţile ce vor fi propuse în cadrul satului turistic Cârstieni.

9