Sunteți pe pagina 1din 4

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Axa prioritar 1 Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice i dezvoltrii societii bazate pe cunoatere
Domeniul major de intervenie 1.1 Acces la educaie i formare profesional iniial de calitate
Titlul proiectului: TEEN PERFORM - Program inovator de mbuntire a rezultatelor colare n nvmntul liceal
Contract numr: POSDRU/153/1.1/S/136612
Beneficiar: Inspectoratul colar Judeean Suceava

DISCIPLINA BIOLOGIE
FISA DE LUCRU
Tema: Functii de nutritie
Expert educatie-prof. Maria Ciubotaru, Colegiul Mihai Bacescu, Falticeni, jud.Suceava

Circulatia
1.Grupele sangvine transfuzia
Membranahematiilor are in structura sa numeroase tipuri de macromolecule, cu rol de antigen,
numite aglutinogene. n plasm se gsesc o serie de compui cu rol de anticorpi numite aglutinine. Cele
mai importante aglutinogene ntlnite la om sunt A, B si D, iar cele mai frecvent ntlnite aglutinine
sunt: alfa,omoloag aglutinogenul A, i beta,omoloag aglutinogenului B. Cele mai importante sisteme
de claificare a grupelor sangvine sunt: sistemul OAB si sistemul Rh(D).
Grupa
Aglutinogene
Aglutinine
0 (I)

fr

A (II)

B (III)

A,B

fr

AB (IV)

Sistemul OAB: potrivit regulii excluderii aglutininelor cu aglutinogenul omolog (alfa cu A si beta cu
B), nu pot exista indivizi posesori de aglutinogen B si aglutinine beta. ntlnirea aglutinogenului cu
aglutinina omoloaga duce la un conflict imun, antigenanticorp, cu distrugerea hematiilor i consecine
grave pentru individ. Cunoasterea apartenentei la una dintre grupele sangvine are mare importanta n
cazul transfuziilor de snge. Regula transfuziei cere ca aglutinogenele din sngele donatorului s nu se
ntlneasca cu aglutininele din plasma primitorului. Potrivit acestei reguli, transfuzia de snge ntre
grupe diferite se poate face astfel:
- grupa 0 poate dona la toate grupele (donator universal), dar nu poate primi dect snge izogrup
(de la grupa 0);
- grupa AB poate primi de la toate grupele (primitor universal).
Sistemul Rh: s-a constatat ca 85% din populaia globului mai posed pe eritrocite, n afar de unul
dintre antigenele sistemului OAB, i un antigen denumit D sau Rh. Toi indivizii posesori de antigen D
sunt considerai Rh pozitiv, iar cei 15% care nu poseda aglutinogenul D, sunt Rh negativ.

2. Funcia de aprare a organismului imunitatea


Capacitatea organismului de a recunoate i neutraliza antigenele ptrunse n corp, reprezinta
imunitatea. Antigenul este o substan macromolecul proteic sau polizaharidic strin organismului
i care, ptruns n meiul intern,declaneaza producerea de ctre organism a unor substane specifice,
numite anticorpi, care neutralizeaza sau distrug antigenul. Anticorpii sunt proteine plasmatice din clasa
gama-globulinelor. Aprarea se realizeaz prin dou mecanisme fundamentale:
1

INSPECTORATUL SCOLAR
JUDEEAN DMBOVIA

Federaia Naional a
Asociaiilor de Prini
-nvmnt Preuniversitar

1. aprarea nepecifica;
2. aprarea pecific
-

aprarea nespecific (nnascut este prezent la toi oamenii. Se realizeaza prin mecanisme
celulare (de exemplu, fagocitoza) i umorale. Aprarea nespecific este o aprare primitiv, cu
eficacitate medie, dar este foarte promt. La ea particip anumite celule si substane preformate.
- aprarea specific (dobndit) se dezvolt in urma expunerii la ageni capabili s induc un
rspuns imun (imunogene). Este de dou feluri:
* dobndita natural: a. pasiv, prin transfer transplacentar de anticorpi;
b. activ, in urma unei boli;
* dobndit artificial: a. pasiv administrare de antitoxine si gama- globuline;
b. activ vaccinare;
Rspunsurile imune specifice sunt mediate prin dou tipuri de leucocit; limfocitele B i T ( pe baza
unor mecanisme interdependente) difereniindu-se:
-imunitatea umoral, care implic limfocitele B;
-imunitatea mediat celular (celular), care implic primar
Limfocitele T.
Vaccinarea declaneaz, n principiu, aceleai mecanisme imunitare, cu deosebirea c reaciile
produse in organism sunt mai atenuate. Efectul final este dobndirea imunitii.

3.Activitatea cardiac
Aparatul cardiovascular, alcatuit din inim si vase de snge (artere, capilare, vene), asigura circulaia
sngelui i a limfei in organism. Prin aceasta se ndeplinec dou funcii majore:
1. ditribuirea substanelor nutritive i oxigenului tuturor celulelor din organism;
2. colectarea produilor tisulari de catabolism pentru a fi excreti.
Inima este fora motrice a acestui sistem. Arterele pleaca din atrii si duc sngele in corp, venele sunt
rezervoarele de snge, asigurnd ntoarcerea acestuia la inim, n atrii,iar microcerculaia (arteriole,
metaarteriole, capilare, venule), constituie teritoriul vascular la nivelul cruia au loc schimburile de
substane i gaze.

Inima
Fiecare parte a inimii este echipat cu dou seturi de valve care, in mod normal, impun deplasarea
sngelui intr-un singur sens.
1. Valvele atrio-ventriculare (mitrala i tricuspida), care separ atriile de ventricule,se deschid n
timpul diastolei generale, permitnd sngelui sa treac n ventricule. Acestea valve se nchid in
timpul sistolei ventriculare, interzicnd trecerea sngelui napoi in atrii.
2. Valvele semilunare (aortice si pulmonare), se dechind n timpul sistolei ventriculare, permind
expulzia sngelui n artere i se nchid n diastol, mpiedicnd revenirea sngelui n ventricule.
a) Debitului cardiac reprezint volumul de snge expulzat de fiecare ventricul ntr-un minut. El
este egal cu volumul de snge pompat de uun ventricul la fiecare btaie (debitul sistolic),
nmultind cu frecvena cardiac. Volumul btaie ( debitul sistolic) al fiecarui ventricul
este,n medie, de 70 ml, iar frecvena cardiaca normal este de 70-75 bti/min; astefel debitul
cardiac de repaus este de aproximativ 51/min. n cursul unor eforturi fizice intense, frecvena
cardiac poate crete pna la 200 de bti pe minut, iar volumul- bti pn la
150ml,determinnd o crestere a debitului cardiac de la 5 la 30 litri, deci de 6 ori. n somn,
debitul cariac scade; n febr, sarcin si altitudine, crete.
2

INSPECTORATUL SCOLAR
JUDEEAN DMBOVIA

Federaia Naional a
Asociaiilor de Prini
-nvmnt Preuniversitar

b) Ciclul cardiac:
-un ciclu cardiac este format dintr-o sistol si o diastol, iar pentru o frecvena de 75 btai pe
minut, dureaza 0,8 s. Durata unui ciclu cardiac este invers proporionala cu frecvena cardiaca.
La un ritm de 75 bti pe minut, ciclu cardiac dureaza 0,8 s. El ncepe cu sistola atrial care
durea 0,1 s i o precede pe cea ventricular.
c) Pulsul arterial: reprezint unda de distensie a peretelui arterial, provocat de variaiile
ritmice ale presiunii sangvine, determinate de contraciile cardiace. Se poate msura orice punct unde
o arter poate fi compresat pe un plan osos.
c) Presiunea arteriala: sngele circul in vase sub o anumit preiune , care depete presiunea
atmosferic cu 120 mm Hg n timpul sistolei ventriculare stngi ( presiunea arteriala maxim
sau itolic) i cu 80 mm Hg n timpul diastolei ( presiunea arteriala minima sau deastolic). n
practic medical curent, la om, presiunea sngelui se apreciaz indirect, prin msurarea
tensiunii arteriale.
Factorii determinani ai presiunii arteriale sunt:
- debitul cardiac;
- rezistenta periferic;
- volumul sangvin (volemia);
- elasticitatea;
Hipertensiunea arteriala sistematic reprezint creterea presiunii arteriale sistolice i / sau diastolice
peste 130mm Hg. Hipertensiunea determin creterea lucrului mecanic cardiac i poate duce la
afectarea vaselor sangvine i a altor organe, mi ales a rinichilor, cordului ochiului.

4.Marea si mica circulaie


- n alcatuirea arborelui vascular se diting dou teritorii de circulaie:

circulaia mica;
circulaia mare;

5.Noiuni elementare de igien i patologie

cardiopatia ischemic (boala coronar ischemic): este cea mai frecvent cauz a
mortalitii n Europa si America de Nord si se datoreaza scderii debitului sangvin la
nivelul circulaiei coronariene.
hemoragiile interne i externe: pierderea unei cantitai de snge din sistemul
circulator, fie la exteriorul organismului.
leucemiile : reprezint neuplazii ale esuturilor hematofortmatoare.
anemiile: anemiile se definesc ca scderea numrului de eritrocite sau a cantitii de
hemolobin

Cele mai frecvente tipuri de anemie sunt urmatoarele:


- anemia prin pierderea de snge : dup o hemoragie rapid, organsmul nlocuiete plasma
pierdut n 1-3 zile, dar eritocitele revin la normal n 3-6 sptmni.
3

INSPECTORATUL SCOLAR
JUDEEAN DMBOVIA

Federaia Naional a
Asociaiilor de Prini
-nvmnt Preuniversitar

Anemia feripriva apare prin alterarea producerii de hemiglobin ca urmare a unui deficit la
nivelul metabolismului fierului (aport, absorbie, transport)
Anemia megaloblatic se caracterizeaza prin producerea unor hematii mai mari dect normal,
cu form si functionalitate alterate.

Aplicaii
Un adolescent cu grupa de snge A (II) i Rh negativ a primit prin transfuzie 300 ml de snge.
tiind ca volumul sistolic este de 90 ml, stbilii:
a) grupele sanguine posibile ale sngelui primit prin transfuzie de acest adolescent;
b) valoarea debitului cardiac, daca frecvena cardiac ete de 75 de bti / minut;
c) tipul de Rh pe care l poate avea sngele primit prin transfuzie,dac in sngele su,nainte de
transfuzie, sunt depistai anticorpi antiD;
d) completai problema de la B cu o alta cerina pe care o formulai voi; rezolvai cerina pe care ai
propus-o.
Inima este organul central al sistemului circulator.
a) Denumii si definii proprietatea caracteristic muchiuliu cardiac.
b) Se d urmtoarea schem:
Ventricul drept- 1 -- plmni --- 2 atriu stng
Stabilii urmatoarele:
Procesul reprezentat prin schem;
Denumirea structurilor reprezentate cu cifre;
Tipul de snge transportat.
c) Completai aceast problem cu o alt cerin pe care o formulai voi; rezolvai cerina pe care ai
propus-o.

INSPECTORATUL SCOLAR
JUDEEAN DMBOVIA

Federaia Naional a
Asociaiilor de Prini
-nvmnt Preuniversitar