Sunteți pe pagina 1din 2

a modulul calitatea serv.

de nursing - (1) standarde de calitate in nursing


CALITATEA IN NURSING / AUTORIZARE SI ACREDITARE
I. Obiectivele urmrite:
Prezentarea modalitilor prin care se poate msura calitatea serviciilor
medicale,menit s asigure competena si performana medical.
II. Calitatea serviciilor medicale - aspecte teoretice
n sistemul de sntate apar n mod continuu pierderi nepermise care
induc
costuri mari pentru ntreaga societate. Aceste pierderi sunt generate de
mai multe cauze: _ tehnologii medicale sau servicii d
e sntate neperformante sau ineficiente;
_ variaiile mari ale performanei practicii medicale si ale rezultatelor
acesteia n diversele spitale din Romnia;
_ accesul inegal la serviciile de sntate;
_ insatisfacia pacienilor fa de serviciile primite i cresterea timpului de
asteptare pentru primirea serviciilor de sntate; s.a.
Ca atare, calitatea serviciilor medicale devine n aceeasi msur o
prioritate pentru furnizorii de servicii de sntate, manageri, pacieni,
terul pltitor dar si pentru instituiile/organizaiile guvernamentale.
Furnizorii sunt dornici s si demonstreze competena n spitale bine
dotate.
Pacienii sunt interesai s primeasc ngrijirile necesare, cu respectarea
integral a
drepturilor lor, n cel mai scurt timp posibil, din partea furnizorului pe care
l-au ales.
Pltitorii sunt interesai s introduc standarde, indicatori si criterii de
calitate n spitale pentru a gestiona eficient costurile. Cu toate acestea
Guvernul este cel ce trebuie s reglementeze activitatea din sistemul
sanitar printr-o legislaie menit s favorizeze aplicarea managementului
calitii n unitile sanitare, facilitnd munca furnizorului si aprnd
pacientul de deficienele din sistem. Iat de ce subiectul calitii ngrijirilor
de sntate este unul extrem de controversat, cu implicaii att la nivel
economic, financiar, tehnologic, ct si la nivelul resurselor umane si al
managementului organizaional.
Modalitatea n care managerii spitalelor abordeaz conceptul de calitate
difer mult n funcie de experiena si pregtirea fiecruia. Scopul revizuirii
standardelor de calitate const n mbuntirea continu a calitii
serviciilor furnizate si a modalitilor de a produce aceste servicii. n acest
sens, un bun management al calitii const n planificarea, aplicarea
practic, controlul si revizuirea msurilor necesare modelrii serviciilor si
proceselor, astfel nct acestea s se rspund permanent tuturor nevoilor
principalilor actori implicai (clieni, furnizori, finanatori).
De-a lungul timpului au fost formulate mai multe definiii ale calitii n
funcie de dimensiunile pe care autorii le-au avut n vedere. Astfel,
printele conceptului modern de calitate, Donabedian, descrie calitatea
ngrijirilor de sntate drept "acele ngrijiri care se asteapt s maximizeze
dimensiunea bunstrii pacienilor, lund n considerare echilibrul
cstigurilor si pierderilor asteptate, care apar n toate etapele procesului
ngrijirilor de sntate" (Donabedian, 2003 ). Dup Donabedian
(primul care a subliniat natura complex a calitii ngrijirilor medicale)
existau dou componente ale

calitii serviciilor medicale: tehnic si interpersonal (Donabedian, 1980).


Pe de alt parte, Organizaia Mondial a Sntii defineste "Calitatea
sistemului de sntate" ca "nivelul atingerii scopurilor intrinseci ale
sistemului de sntate pentru mbuntirea sntii si capacitii de
rspuns la asteptrile generale ale populaiei"
Exist nou variabile ale calitii definite n prezent pentru practica
medical, ct si pentru managementul sanitar, ce formeaz baza furnizrii
serviciilor medicale:
-competena profesional-cunostinele/abilitile/performana echipei
medicale, ale managerilor si ale echipei de suport;accesibilitatea-furnizarea serviciilor de sntate nu este restricionat de
bariere geografice, sociale, culturale, organizaionale sau economice;
-eficacitatea-procedurile si tratamentul aplicat conduc la
obinerea rezultatelor dorite;
-eficiena-acordarea ngrijirilor necesare, corespunztoare, la costurile
cele mai mici;
-relaiile interpersonale-interaciunea dintre furnizori, dintre furnizori
si pacieni (clieni), dintre manageri, furnizori si pltitori, precum si ntre
echipa de ngrijri si comunitate;
-continuitatea-pacientul beneficiaz de un set complet de servicii de
sntate de care are nevoie, ntr
-o ordine bine determinat, fr ntrerupere, sau repetarea procedurilor de
diagnostic si tratament
-sigurana-risc minim pentru pacient de complicaii sau efecte adverse ale
tratamentului ori alte pericole legate de furnizarea serviciilor de sntate;
-infrastructura fizic si confortul -curenie, confort, intimitate si alte
aspecte importante pentru pacieni;
-alegerea- pe ct este posibil, clientul alege furnizorul, tipul de asigurare
sautratamentul.
Se apreciaz n acest moment c exist nglobate nconceptul de calitate
cel puin trei dimensiuni
fundamentale:
1. calitatea profesional-produsul/serviciul ndeplineste toate
condiiile stabilite de profesionistii de top ai domeniului medical (standarde
de practic);Calitatea profesional a ngrijirilor medicale este raportat de
obicei la competena tehnic, respectarea protocoalelor clinice si a
ghidurilor de practic, folosirea msurilor de control ale infeciilor,
informarea si consilierea, integrarea serviciilor de sntate.
Existena calitii profesionale conduce ctre un mediu de munc/lucru
eficient/performant i ctre
rezultate pozitive ale tratamentului, aspecte ce vor genera att satisfacia
pacientului ct i satisfacia furnizorului.
2. asteptrile pacientului n privina unui anumit serviciu- calitatea din
punctul de vedere al clientului (satisfacia pacientului); n mod obisnuit,
pacienii nu posed abilitatea sau cunostinele necesare
evalurii competenei tehnice a furnizorului sau a felului n care au fost
folosite msurile de control ale infeciilor, dar stiu cum se simt, cum au fost
tratai si dac, asteptrile le-aufost ndeplinite. Ei se raporteaz adeseori la
posibilitatea de a pune ntrebri si pot aprecia un serviciu medical ca fiind

convenabil sau nu.Existena acestei dimensiuni a calitii conduce ctre:


comportamente pozitive din
partea pacientului (acceptarea recomandrilor, complian crescut la
tratament,
continuitatea tratamentului, etc.), imagine pozitiv a serviciului de ngrijire
la nivel social si
cel mai important, satisfacia clientului/pacientului. Uneori, clientul
asteapt de la medic mai
mult dect acesta poate da.
3. managementul calitii totale-cea mai eficient si mai
productiv modalitat

e de utilizare a resurselor n cadrul limitelor stabilite de


autoriti/cumprtori (eficiena). Conceptul Managementul Calitii Totale
(MCT), nu a fost nc pe deplin dezvoltat n sfera serviciilor medicale. Prin
calitate total" se nelege astazi att calitatea serviciilor ct si calitatea
sistemului.Managementul calitii totale extinde conceptul
managementului calitii, nglobnd att participarea ct si motivarea
tuturor membrilor organizaiei.