Lucrare Stagiu Anul II Oct 2014 - Rez

LUCRAREA, CU REZOLVARILE LA STUDIILE DE CAZ, VA FI PREDATA LA FILIALA PANA CEL MAI TARZIU DATA
15 NOIEMBRIE 2014. REZOLVARILE VOR FI PREDATE IN ORDINEA GRUPELOR SI CATEGORIILOR DE EXERCITII

PREZENTATE IN LUCRARE. LUCRARILE, PREDATE CU REZOLVARI INTR-O ALTA ORDINE DECAT CEA DIN LUCRAREA
PREDATA DE FILIALA, NU VOR FI LUATE IN CONSIDERARE. FIECARE CATEGORIE DE LUCRARI VA INCEPE PE
PAGINA NOUA.
PE LUCRAREA PREDATA LA FILIALA SE VA INSCRIE, OBLIGATORIU, NUMELE SI PRENUMELE SUB CARE S-A
SUSTINUT EXAMENUL DE ACCES LA PROFESIE, ANUL DE STAGIU SI GRUPA (INSCRISE IN LUCRAREA PREDATA DE
FILIALA)
LUCRARE DE STAGIU ANUL II (ex.acces 2012)

SEMESTRUL IV de stagiu
Semestrul II 2014 (experti contabili)
GHIORGHIU GABRIEL
GRUPA I - Categoria I - Elaborarea situatiilor financiare anuale
1(46). La data de 30.06.2007 s-a casat un mijloc de transport complet amortizat a carui valoare
contabila era de 160.000 lei. Operatia de casare (dezmembrarea) este efectuata de o firma
specializata, care, pentru serviciul prestat, emite o factura in valoare de 6.000 lei, TVA 19%. In urma
dezmembrarii activului, se recupereaza materiale auxiliare si piese de schimb reprezentand 5% si
respectiv 10% din valoarea de intrare a imobilizarii.
REZOLVARE:
Reglementarile legale privind scoaterea din functiune a mijloacelor fixe si casarea sunt
prevazute la:
- pct. 8.2.3.6. "Cedarea si casarea" din Reglementarile Contabile conforme cu Directiva
a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin OMFP 3055/2009 si
- capitolul V "Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe" din Legea 15/1994 - republicata
- cu modificarile si completarile ulterioare.
- OMFP 2861/2009 privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura
activelor, datoriilor si capitalurilor proprii;
Procedura de scoatere din functiune a mijloacelor fixe este urmatoarea:
- stabilirea unei comisii care sa identifice, prin inventariere, mijloacele fixe ce nu mai
corespund activitatii economice a societatii, potrivit art. 2 din OMFP 2861 / 2009 privind
organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor
proprii;
In urma inventarierii, se intocmeste Procesul-verbal de inventariere, potrivit art. 42 din
OMFP 2861/2009. Conform art. 43 din acelasi act normativ "Propunerile cuprinse in procesulverbal al comisiei de inventariere se prezinta, in termen de 7 zile lucratoare de la data incheierii
operatiunilor de inventariere, administratorului, ordonatorului de credite sau persoanei
responsabile cu gestiunea entitatii.
Acesta, cu avizul conducatorului compartimentuluifinanciar-contabil si al
conducatorului compartimentului juridic, decide
asupra solutionarii propunerilor facute, cu
respectarea dispozitiilor legale."
- aceasta comisie intocmeste Procesul Verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe / de
declasarea unor bunuri materiale (cod 14-2-3/aA) - stipulat in OMFP 3512/2008 privind
documentele financiar-contabile, si propune modalitatea de scoatere din gestiune: prin casare,
vanzare sau alte metode;
- acest proces-verbal este trimis spre aprobare, consiliului de administratie, respectiv
responsabilului cu gestiunea patrimony
- dupa aprobare, se procedeaza la valorificarea modalitatilor privind scoaterea din
gestiune a mijloacelor fixe.
Pct. 71 indice 6 din Titlul II al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003
privindCodul fiscal stabileste ca, in aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal ,
cheltuielile inregistrate ca urmare a casarii unui mijloc fix cu valoarea fiscala incomplet
amortizata sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.
Pct. 6 alin. (13) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal
stabileste ca, in sensul art. 128 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal , casarea activelor corporale fixe,
indiferent daca sunt sau nu de natura bunurilor de capital prevazute la art. 149 din Codul
fiscal , nu constituie livrare de bunuri. Se aplica prevederile art. 149 din Codul fiscalpentru
PAGINA NOUA.
FILIALA)
activele corporale fixe de natura bunurilor de capital casate daca la achizitia sau, dupa caz,
transformarea, modernizarea, fabricarea, constructia acestora taxa a fost dedusa total ori
partial si daca urmatoarele operatiuni au intervenit in legatura cu un bun de capital dupa data
aderarii: achizitia sau, dupa caz, fabricarea, constructia, prima utilizare dupa modernizare ori
transformare. Prevederile art. 148 nu se aplica in cazul casarii de active corporale fixe de alta
natura decat bunurile de capital.
In situatia in care mijlocul fix este scos din functiune fara a fi valorificat (vanzarea
partilor componente, utilizarea acestora in activitatea curenta, operatiunea este asimilata unei
livrari de bunuri efectuata cu plata conform art. 128 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal . In acest caz,
conform pct. 18 alin. (4) din normele metodologice date in aplicarea art. 137 din Codul fiscal ,
baza de impozitare a TVA este constituita din valoarea de inregistrare incontabilitate diminuata
cu amortizarea contabila.Operatiunea reprezinta o livrare catre sine pentru care societatea este
obligata sa emita o autofactura conform art. 155 alin. (2) din Codul fiscal fiscal .
Asadar, piesele ramase dupa dezmembrare, daca nu mai pot fi utilizate, se pot preda unei
societati care are ca obiect de activitate colectarea deseurilor (Remat).
Prin casarea unui mijloc fix se intelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv,
urmata de dezmembrarea acestuia si valorificarea partilor componente rezultate, prin vanzare
sau prin folosirea in activitatea curenta a contribuabilului.
Casare:
2813
2131
401
160.000
Dezmembrare cu un furnizor:
7.440
628
6.000
4426
1.440
Plata furnizor:
401
5121
7.440
Se recupereaza materiale auxiliare reprezentand 5% din valoarea de intrare a

imobilizarii:
5% din 160.000 = 8.000
3028
7588
8.000
Se recupereaza piese de schimb reprezentand 10% din valoarea de intrare a imobilizarii:

10% din 160.000 = 16.000
3024
7588
16.000
2(49). O societate comercial deine o instalaie procurat n anul 1 la valoarea de 50.000.000

lei, amortizat linear n 5 ani. La sfritul anului 3 se decide reevaluarea sa, valoarea just stabilit
fiind de 25.000.000 lei.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
n conditiile aplicrii metodei actualizrii valorii nete, conform IAS 16 Imobilizri corporale, care sunt
nregistrrile contabile.
REZOLVARE:
Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului.
Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti
calificati in evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu, recunoscut national si
international.In cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ
imobilizat este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din
reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al
oricarei alte valori atribuite inainte acelui activ.Elementele dintr-o grupa de imobilizari
corporale se reevalueaza simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in
situatiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la
date diferite.
Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face
parte trebuie reevaluate.
O grupa de imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate in
exploatarea unei entitati.Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat
valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa
de la data bilantului. Valoarea justa a imobilizarilor corporale este determinata, in general,
plecand de la valoarea lor de piata. In cazul in care se efectueaza reevaluarea imobilizarilor
corporale, diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric
trebuie prezentata la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct in Capital si rezerve
(contul 105 Rezerve din reevaluare).
Tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat in notele
explicative.Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se
inregistreaza incontabilitate incepand cu exercitiul financiar urmator celui pentru care s-a
efectuat reevaluarea.
La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata
in unul din urmatoarele moduri: -recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile
brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu
valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este
reevaluat prin aplicarea unui indice;
SAU
-eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma
corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta
metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de pata.
Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct
in rezerve (contul 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare),
atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat.
Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a
constituit rezerva din reevaluare.
Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de
entitate.
In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe
baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al
activului.Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci
aceasta se trateaza astfel:ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul
elementului Capital si rezerve, daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o
cheltuiala aferenta acelui activ; sau ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea
recunoscuta anterior la acel activ.Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii
contabile nete, aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand
in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din
reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului Capital
si rezerve, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala
PAGINA NOUA.
FILIALA)
diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.Rezerva din reevaluare trebuie

redusa in masura in care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea
metodei de evaluare utilizate si pentru obtinerea scopului sau.Sumele reprezentand diferente
de natura veniturilor si cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat in contul
de profit si pierdere.
Nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu exceptia
cazului in care activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare
reprezinta castig efectiv realizat.
In cazul in care se efectueaza reevaluarea, in notele explicative trebuie prezentate, separat
pentru fiecare element din bilant de natura imobilizarilor corporale reevaluate, urmatoarele
informatii: valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate si suma ajustarilor cumulate de
valoare;
sau
valoarea la data bilantului a diferentei dintre valoarea rezultata din reevaluare si cea
reprezentand costul istoric si, atunci cand este cazul, valoarea cumulata a ajustarilor
suplimentare de valoare.
Indiferent daca valoarea rezervei a fost modificata sau nu in cursul exercitiului financiar,
entitatile trebuie sa prezinte in notele explicative urmatoarele informatii:
valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar;
-diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiuluifinanciar;
-sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul
exercitiului financiar, prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea
legislatiei in vigoare;
-valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar.
50.000.000 : 5 ani = 10.000.000 anual amortizare timp de 3 ani

6811
2813
10.000.000
6811
2813
10.000.000
6811
2813
10.000.000
105
5.000.000
Valoare Justa =
25.000.000
Valoare neta contabila = 20.000.000
Diferenta din reevaluare = 5.000.000
2131
2131
50.000
5.000
Sf=25.000
30.00030.000
2813
10.000
10.000
10.000
Sf = 0
5.000
105
PAGINA NOUA.
FILIALA)
3(51). Situatia stocurilor unei societi comerciale este: 01.08. stoc iniial 5.000 buc. x 4.000
lei/buc.; intrri: pe 05.08 2.000 buc. x 6.000 lei/buc., pe 09.08 3.000 buc. x 7.000 lei/buc.,
pe 25.08 6.000 buc. x3.000 lei/buc., pe 30.08 1.000 buc. x 1.500 lei/buc.; ieiri: pe 18.08 8.000
buc. si pe 28.08 4.000 buc.
Care este valoarea ieirilor din data de 28.08 i a stocului final evaluat prin metoda costului mediu
ponderat calculat dup fiecare operaie de intrare?
REZOLVARE:
Metode de evaluare a stocurilor
In conditiile in care pe parcursul desfasurarii activitatii, aceleasi feluri de bunuri se
procura la preturi diferite, pentruevaluarea cantitatilor de stocuri iesite sau consumate, avand
la baza valoarea de intrare a acestora, reglementarile si standardel internationale recomanda
urmatoarele metode de evaluare:
Metoda costului mediu ponderat (CMP);
Metoda prima intrare- prima iesire (FIFO);
Metoda ultima intrare- prima iesire (LIFO);
Metoda costului standard.

Metoda costului mediu ponderat (CMP)
Costul unitar mediu ponderat se calculeaza ca raport intre valoarea totala a stocului initial (Si)
plus valoarea totala a intrarilor (Vi) si cantitatea existenta in stocul initial (qs), plus cantitatile
intrate(qi):
Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicat in doua variante:
a. Actualizarea costului unitar mediu ponderat dupa fiecare intrare.
b.Actualizarea periodica a costului unitar mediu ponderat fie lunar, fie la alte perioade,
care in principiu sa nu depaseasca durata medie de stocare.
Intrare: 05.08.2014
CMP =
Q 0 x P 0+Q 1 X P 1
5.0004.000+ 2.0006.000
=
Q 0+Q 1
5.000+2.000
Intrare: 09.08.2014
CMP =
Q 0 x P 0+Q 1 X P 1
Q 0+Q 1
32.000 .000
7.000
7.0004.571 .42857+3.0007.000
=
7.000+3.000
Iesire: 8.000*5300 = 42.400.000
Intrare:
Q 0 x P 0+Q 1 X P 1 ( 10.0008.000 )5.300+6.0003.000

=
Q 0+Q 1
2.000+6.000
28.600 .000
=3575
8.000
Iesire: 4.000*3.575 = 14.300.000
= 4571,42857
53.000
= 5300
10
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Intrare:
Q 0 x P 0+Q 1 X P 1
4.0003.575+ 1.0001500
15.800 .000
=
=
Q 0+Q 1
4.000+ 1.000
5.000
= 3.160
SOLD FINAL = 5.000 buc * 3.160. =15.800.000

4(52). Pentru fabricarea produsului A, ntreprinderea a efectuat n exerciiul N urmtoarele
cheltuieli: cheltuieli directe 600.000 lei; cheltuieli indirecte 240.000 lei, din care variabile 180.000 lei;
cheltuieli excepionale 120.000 lei. Capacitatea de producie a fost utilizat pentru 60% din nivelul de
activitate normal. Obinerea produsului finit se nregistreaz n contabilitatea financiar i n cea de
gestiune.
REZOLVARE:
COST DE PRODUCTIE = Ch.directe + Ch.ind. = Ch.directe + Ch.variab.+ ( Ch.fixe. x cap. de
productie)]= 600.000 + 180.000+ ( 60.000 x 60%)]= 816.000 lei
In contabilitatea financiara
Presupunem cheltuieli directe 200.000+300.000+100.000
601
301
200.000
641
421
400.000
421
180.000
2813
36.000
Cheltuieli indirecte: variabile si fixe(cota parte)

Cheltuieli variablie (presupunem):
641
Cheltuieli fixe cota parte = 36.000
6811
Correspondenta in contabilitate de gestiune:

%
901
816.000
921
600.000
923
216.000
Aceasta formula nu are correspondent in contabilitatea financiara
PAGINA NOUA.
FILIALA)
921
In contabilitatea financiara
Inregistram productia:
345
923
216.000
711
816.000
921
816.000
Correspondenta in contabilitate de gestiune:

902
5(57). O societate comercial emite 5.000 obligaiuni avnd valoarea nominal 20.000 lei;
valoarea de emisiune este de 18.000 lei i valoarea de rambursare este de 21.000 lei. Durata
mprumutului este de 5 ani, iar dobnda anual este de 20%. Care sunt nregistrrile specifice emiterii
acestui mprumut obligatar.
REZOLVARE:
161
100.000.000
5.000x20.000 lei
461
90.000.000
5.000x18.000 lei
169
10.000.000
5.000x2.000 lei
5121
461
90.000.000
Amortizarea Primei privind rambursarea obligatiunilor annual 10.000.000: 5 ani = 2.000.000

667
Inregistrarea dobanzii anuale:
666
505
169
2.000.000 x 5 ani =
10.000.000
20% x 20.000.000 = 4.000.000 anual

=
1681
4.000.000
x 5 ani
5121
105.000.000
505
105.000.000
1618
100.000.000
668
5.000.000
PAGINA NOUA.
FILIALA)
GRUPA I - Categoria XI Tinerea contabilitatii unei entitati

1(3). Societatea Comercial B specializat n comerul cu amnuntul deine n stoc la
nceputul anului mrfuri la preul cu amnuntul n valoare de 200.000 lei. Adaosul comercial aferent
mrfurilor din stoc este de 50000 lei, iar TVA 38000 lei. n cursul perioadei de gestiune se
achiziioneaz mrfuri la preul fr TVA de 300.000 lei (TVA 24%). Adaosul comercial practicat de
unitate este de 20%. Se vnd mrfuri n cursul lunii prin magazinul cu amnuntul n valoare de
420.000 lei, (inclusiv TVA). Se descarc gestiunea. Evidena se ine la pre de vnzare cu amnuntul.
REZOLVARE:
(371)
(378)
Si.
200.000
50.000
I.
446.400
60.000
(4428)
38.000
86.400
E.
420.000(-24% TVA= 338,710)
?
38.527
226.400 24% TVA = 182.581 lei
Sf.
K=
i378
i 371 i 4428
110.000
646.400125.110
81.290
= 0,21
E(378) = K * Sold (371) fara TVA = 0,2 * 182.581 = 38527

Intrare marfuri:
%
401
372.000
371
300.000
4426
72.000
Incarcare gestiune:
371
146.000
378
60.000
4428
86.400
420.000
707
338.710
4427
81.290
Vanzare si scadere gestiune:

4111 (5311)
PAGINA NOUA.
FILIALA)
371
420.000
607
297.237
378
41.473
4428
81.290
2(11). O entitate economic nregistrat n scopuri de TVA, n Romnia achiziioneaz, de pe

piaa intern, materii prime n valoare de 32.400 lei plus TVA i materiale auxiliare de 1785 lei + TVA.
Pentru desfurarea activitii sale economice entitatea, nregistreaz i alte cheltuieli, pentru care
primete n cursul lunii facturi: energie electric 1.560 lei + TVA; transport 700 lei + TVA; telefon 530
lei + TVA, servicii de contabilitate 1.800 lei + TVA i achiziioneaz un echipament tehnologic n
valoare de 11.800 lei + TVA.
n cursul lunii entitatea livreaz n Romnia, pe baz de factur produse finite la preul de vnzare de
75.820 lei + TVA. Pentru serviciile de transport prestate clienilor emite facturi n valoare de 2.565 lei +
TVA.
La sfritul lunii se efectueaz regularizarea taxei pe valoarea adugat, innd cont de faptul c
entitatea are TVA de recuperat din luna precedent n valoare de 3.787 lei.
REZOLVARE:
-achiziioneaz, de pe piaa intern, materii prime n valoare de 32.400 lei plus TVA
%
401
40.176
301
32.400
4426
7.776
Primesc facturile de la furnizori:

%
401
2.213.4
302
1.785
4426
428.4
401
1.934.4
605
1.560
4426
374.4
401
868
624
700
4426
168
401
657.2
626
530
4426
127.2
401
2.232
PAGINA NOUA.
FILIALA)
628
1800
4426
432
404
14.642
2131
11.800
4426
2832
4111
4111
94.016.8
701
75.820
4427
18.196.8
3.180.6
704
2.565
4427
615.6
18.812.4
4426
12.138
4423
6.674.4
Total 4426 = 12.138 lei

Total 4427 = 18.812.4 lei
Avem TVA de recuperat = 3.787
4427
4423
4424
3.787
4424
473
0.4
3(14). ntreprinderea A primete o adres prin care se confirm aprobarea unei subvenii
solicitate pentru anul n curs n sum de 300.000 u.m.n. Dup 30 de zile se primete subvenia
constnd ntr-un utilaj industrial a crui durat de via util este stabilit la 5 ani. Dup 2 ani de
utilizare utilajul nu mai este necesar, situaie n care acesta se vinde la preul de 270.000 u.m.n.,
inclusiv TVA. Se descarc gestiunea i se ncaseaz contravaloarea utilajului vndut prin contul de la
banc. Amortizarea s-a calculat dup sistemul liniar.
REZOLVARE:
ntreprinderea A primete o adres prin care se confirm aprobarea unei subvenii solicitate
pentru anul n curs n sum de 300.000 u.m
445
475
300.000
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Se primete subvenia constnd ntr-un utilaj industrial:

2131
445
300.000
Se amortizeaza imobilzarea si subventia primul an:

6811
2813
60.000
475
7584
60.000
Se amortizeaza imobilzarea si subventia al doilea an:

6811
2813
60.000
475
7584
60.000
270.000
7583
217.742
4427
52.258
Se vinde:
461
Se incaseaza:
5121
461
Se scade gestinea:
%
2131
270.000
300.000
6583
180.000
2813
120.000
Se constituie datoria fata de stat:

%
4482
300.000
475
180.000
6588
120.000
Se plateste datoria:
4482
5121
300.000
4(20). Se nregistreaz cheltuieli de dezvoltare efectuate cu ocazia realizrii unui prototip de

fore proprii n sum de 20.000 u.m.n. Durata de via util 5 ani. Dup 2 ani de utilizare a prototipului
n care a fost amortizat dup metoda liniar, se vinde prototipul la preul de 18.000 u.m.n (inclusiv
TVA).
Se primete n contul creanei un efect comercial (bilet la ordin) care se depune la banc i se
ncaseaz.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
REZOLVARE:
203
722
20.000
6811
2803
4.000
6811
2803
4.000
461
18.000
7583
14.516
4427
3.484
203
20.000
6583
14.000
2803
8.000
405
461
18.000
5113
405
18.000
5121
5113
18.000
5(26). Societatea achiziioneaz 1.000 obligaiuni, cost achiziie 5 lei/bucat, ca investiii

financiare pe termen scurt. Suma de 3.000 lei se achit imediat din contul de la banc iar diferena la
o dat ulterioar, tot prin virament bancar. Jumtate din obligaiuni se revnd peste o sptmn la un
pre de vnzare de 6,50 lei/bucat iar cealalt jumtate cu preul de vnzare de 4,50 lei/bucat.
ncasarea se realizeaz n contul de la banc.
REZOLVARE:
Societatea achiziioneaz 1.000 obligaiuni, cost achiziie 5 lei/bucat, ca investiii financiare pe
termen scurt. Suma de 3.000 lei se achit imediat din contul de la banc iar diferena la o dat
ulterioar
501
5.000 (1.000x5)
5121
3.000
509
2.000
Se incaseaza Varsaminte de efectuat ulterior prin banca

509
5121
2.000
Jumtate din obligaiuni se revnd peste o sptmn la un pre de vnzare de 6,50 lei/bucat
PAGINA NOUA.
FILIALA)
5121
3250(500x6.5)
501
2500(500x5)
7642
750(500x1.5)
iar cealalt jumtate se revinde cu preul de vnzare de 4,50 lei/bucat.

%
501
2.500(500x5.5)
5121
2.250(500x4.5)
6642
250 (500x0.5)
6(30). Societatea primete, pe baza bonului de comand, o factur de la Ticket Service SRL
reprezentnd valoarea nominal a tichetelor de mas solicitate la care se adaug valoarea
imprimatelor.
Valoarea unui tichet este de 9,35 lei/bucat iar cantitatea este de 400 tichete. Valoarea imprimatelor
este de 50 lei + TVA 24%. Factura se achit din contul de la banc cu ordin de plat. Toate tichetele
achiziionate sunt distribuite salariailor.
REZOLVARE:
Se plateste valoarea comenzii tichete de masa la Ticket Service SRL
409
5121
3802
Se inregistreaza facturea de tichete de masa

%
401
3802
5328
3740
628
50
4426
12
Se plateste stinge datoria furnizorului cu avansul

401
409
3802
Se distribuie tichetele si se trece pe cheltuliei contravaloarea (in aceeasi luna pentru care s-au
comandat)
642
5328
3740
PAGINA NOUA.
FILIALA)
GRUPA II - Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare

1.(1.) Obligaiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultan fiscal.
Obligatiile etice ale EC si CA, salariati sunt :
-sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine.
-sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI ( regulament de organizare
interioara ) si ROF ( regulament de organizare si functionare ).
- sa respecte programul de lucru.
- sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului.
Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:
sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul
profesional referitor la probleme contabile si de etica
datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor
profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de
pregatire sau experineta pe care le detine
sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel
inacat sa fie inteleasa in contextul ei
Conflictul de loialitate:
- 15.1. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat si
profesiei lor, si uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a unui
angajat trebuie sa fie aceea de a respecta atat obiectivele legitime si etice ale entitatii in care
lucreaza, cat si regulile si procedurile redactate pentru sustinerea lor. In orice caz, unui
angajat, in mod legitim nu i se poate cere:
sa incalce legea;
sa incalce regulile si standardele profesiei;
sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneaza ca auditori in
numele angajatorului;
sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza faptele.
- 15.2 Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil
privind contabilitatea sau de respectare a eticii, trebuie prezentate si rezolvate in cadrul
entitatii angajatului, initial cu persoana ierarhic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. In
cazul unor probleme semnificative de etica nerezolvate, acestea se analizeaza cu persoanele
din conducerea superioara sau cu consiliul de administratie.
- 15.3. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand un conflict
intre angajatorii lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu pot avea
alta solutie decat sa recurga la demisie. Angajatii trebuie sa expuna angajatorului motivele
acestei actiuni, dar datoria lor de confidentialitate exclude in mod normal sa comunice
problema respectiva si altora (fara o aprobare legala sau profesionala pentru a actiona in acest
fel).
- 15.4. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea 2, Solutionarea conflictelor de
etica.
Sprijinirea colegilor angajati
Un profesionist contabil angajat, indeosebi unul care exercita o autoritate asupra celorlalti,
trebuie sa vegheze asupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul
profesional referitor la problemele contabile si de etica si trebuie sa analizeze in mod
profesional diferentele de opinie cu acestia.
Competenta profesionala
Unui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau invatamant i se
poate cere sa execute servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sau
experienta. Cand executa asemenea lucrari, profesionistul contabil nu trebuie sa induca in
eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experienta pe care le detine; daca este
cazul, se va cere asistenta adecvata si parerea unui expert.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Prezentarea informatiilor
- 18.1. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia financiara in
intregime, cu onestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei.
- 18.2. Informatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clar
natura adevarata a tranzactiilor comerciale, activelor si pasivelor, sa clasifice si sa inregistreze
intrarile cronologic si de o maniera adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le
sta in putinta pentru respectarea acestei cerinte.
In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie:
- sa respecte principiul independetei
- sa respecte legislatia fiscala in domeniu
- sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa.
2.(2.) Cum explicai responsabilitile etice ale altor profesioniti utilizai n cadrul unei misiuni
de audit de baz?
O particularitate esenial a profesionitilor contabili se refer la asumarea
responsabilitii de a aciona n interes public.
Acest lucru presupune din partea unui profesionist contabil n general, i a auditorului
financiar n special de a-i asuma responsabilitatea n ceea ce privete asigurarea
conformitii cu cele cinci principii fundamentale de etic. Pentru contabilii i auditorii
din ntreaga lume :
Nu conteaz cultura
Nu conteaz din ce regiune provin
Nu conteaz dac vin dintr-o economie dezvoltat sau n curs de dezvoltare au acelai
numitor comun : ncrederea Public
3.(4.) Explicai scopul i obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit. Controlul de
calitate la nivelul organismului profesional.
Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de afurniza instructiuni privind:
politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit in general
proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit individual
Obiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele:
cerintele profesioanle
aptitudini si competente
repartizare - actvitatea de audit este repartizata personalului cu grad de instruire tehnica
si experienta profesionala ceruta in circumstantele date
delegare - indrumare, supraveghere si revizuire la toate nivelurile astfel incat sa se
asigure rezonabilitatea activitatii desfasurate
consultare - consultanta ori de cate ori e necesar, in cadrul sau in afara firemei cu
persoane competente
acceptarea si pastrarea clientilor - evaluarea potentialilor clienti si verificarea celor
existentei
monitorizare - se monitorizeaza gradul de adecvare continuu si eficacitatea operationala
a politicilor si procedurilor de control al calitatii
Controlul de calitate reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale,
care vizeaza analiza modului de organizare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului
de aplicare n cadrul cabinetului a standardelor internationale si a normelor profesionale emise
de aceste organisme.
Obiective urmarite prin controlul de calitate se refera la:
- oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor;
- armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;
- contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru;
- aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale;
- dezvoltarea solidaritatii n rndul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi,
apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional.
-
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Principiile fundamentale care stau la baza organizarii controlului de calitate sunt:

universalitatea, confidentialitatea, colegialitatea, adaptarea controlului si urmarirea.
Activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata n doua metode: controale
colegiale si controale prin personal angajat, ambele metode fiind echivalente.
4.(5.) Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit. Rolul i importana dosarului exerciiului.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 220 stabileste procedurile si principiile
fundamentale precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate si n mod
deosebit, la politicile si procedurile folosite de unn cabinet n lucrarile de audit si la procedurile
referitoare la lucrarile ncredintate unor colaboratori ai auditorului.
Natura, calendarul si ntinderea politicilor si procedurilor de control de calitate ale unui cabinet
sau societate depind de numerosi factori ca: felul si importanta activitatii sale, dispersia
geografica, nivelul de organizare, costuri etc.
Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de catre un cabinet sau o societate sunt
urmatoarele:
- exigentele profesionale: personalul cabinetului sau al societatii trebuie sa se conformeze
principiilor de independenta, integritate, obiectivitate, confidentialitate si profesionalism,
nscrise n Codul etic;
- aptitudini si competente: nivelul de instruire si formare al personalului cabinetului sau
societatii permite acestuia sa se achite n mod corect si complet de sarcinile pe care le
primeste n cadrul unei misiuni de audit;
- repartizarea lucrarilor: lucrarile de audit vor fi ncredintate personalului care dispune de
pregatirea si experienta necesara;
- delegarea : conducerea, supervizarea si revederea lucrarilor realizate la toate esantioanele
permit obtinerea unei asigurari rezonabile ca lucrarile efectuate raspund normelor de calitate
stabilite.
Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste
exercitiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la
sinteza si formularea raportului.
Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:
- mai buna organizare si control ale misiunii;
- documentarea lucrarilor efectuate, deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara
omisiuni;
- nlesnirea muncii n echipa si supervizarea lucrarilor date la colaboratori;
- justificarea opiniei emise si redactarea raportului.
GRUPA II - Categoria IV Evaluarea intreprinderilor

1. (32.) Aveti urmtoarele informatii despre ntreprindere: cheltuieli de nfiintare 5.000; licente
10.000; cldiri 50.000; echipamente 100.000; stocuri 200.000; creante 300.000; bnci 10.000; venituri
n avans 80.000; capital social 125.000; rezerve 5.000; furnizori 250.000; mprumuturi bancare
150.000 (din care 75.000 pe termen lung); provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65.000.
Eliberati bilantul contabil n principalele sale mase, bilantul financiar si bilantul functional, si explicati
rolul acestora n cadrul diagnosticului de evaluare.
Bilant contabil
Cheltuieli de infiintare
Licente
Cladiri
5.000
10.000
50.000
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Echipamente
Stocuri
Creante
Banci
TOTAL ACTIV
Venituri in avans
Capital social
Rezerve
Furnizori
Imprumuturi bancare (din care pe termen lung
75.000)
Provizioane
TOTAL PASIV
100.000
200.000
300.000
10.000
675.000
80.000
125.000
5.000
250.000
150.000
65.000
675.000
Bilant functional
ACTIV
270.000
PASIV 270.000
Functia de investitii =
Fonduri proprii origine esterna
Imobilizari brute
165.000
Functia exploatare NFR
95.000
Fonduri proprii origine interna
Trezorerie
10.000
Datorii financiare
Bilant financiar
Capitaluri permanente = 130.000+75.000+65.000 =270.000
FR = IV-I = 270.000-165.000 =205
T = III-VI = 10 75.000=-65.000
NFR = II V = 500.000-330.000=170.000
Activ imobilizat
Stocuri, creante
165.000
500.000
130.000
65.000
75.000
Capitaluri permanente
270.000
Datorii nefinanciare
330.000
Disponibil si alte valori mob 10.000

Datorii fin pe termen lung 75.000
de plasament
675.000
675.000
2. (33.) Determinati activul net corijat al unei ntreprinderi, prin ambele metode, cunoscnd
urmtoarele elemente din bilantul economic al acesteia: casa 10.000; banca 150.000; cheltuieli de
nfiintare 15.000; cldiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori
80.000; mprumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; reserve 10.000; venituri anticipate
80.000; profit 55.000.
Raspuns:
Metoda aditiva:
Capitaluri Proprii = Capital social + Rezerve = 110.000
Capital social = 100.000
Rezerve =
10.000
Profit
=
55.000
Ch. infiintare =
15.000
ANC = Capitaluri proprii + Profit - Cheltuieli infiintare (active fictive) = 150.000
Metoda substractiva:
Cladiri
200.000
Echipamente
250.000
Stocuri
300.000
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Casa
Banca
Total active =
10.000
150.000
910.000
Furnizori
400.000
Creditori
80.000
Imprum
200.000
Ven anticip
80.000
Total Obligatii = 760.000
ANC = Total active - total obligatii = 910.000 - 760.000 = 150.000
3. (49.) Cum se evalueaz creantele din bilantul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea
scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua
respectiva.
Creantele, dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, intra in calculul valorii patrimoniale
a intreprinderii cu valoarea scriptica; cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al
monedei nationale din ziua respectiva.
GRUPA II - Categoria V Fuziuni si divizari de intreprinderi

1. (45.) Din contabilitatea celor dou societi A i B intrate n fuziune rezult:
Societatea A: active diverse 90.000 lei exclusiv 1.000 aciuni achiziionate cu 6 lei / aciune deinute la
B, datorii 17.020 lei, numr de aciuni 16.000 titluri cu valoarea nominal 2 lei/ aciune. Societatea B:
active diverse 70.000 lei, datorii 13.840 lei, numr de aciuni 8.000 titluri cu valoarea nominal de 2 lei/
aciune.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emise i prima de fuziune.
Rezolvare:
1.000 aciuni x 6 lei/aciune = 6.000 lei
A
Active diverse
90.000 lei
+ Titluri deinute neincluse n activ
6.000 lei
= Total activ
96.000 lei
- Datorii
17.020 lei
=
78.980 lei
B
Active diverse
- Datorii
Activ net contabil
Numr aciuni
56.160 lei
8.000 actiuni
VMCB=
+Plusvaloare din deinere titluri

1.000 aciuni (7.020 lei/aciune
6.000 lei/aciune)
Activ net contabil
Numr aciuni
1.020 lei
80.000 lei
16.000 aciuni
70.000 lei
13.840 lei
56.160 lei
8.000 aci
7,02 lei/ac
PAGINA NOUA.
FILIALA)
80.000 lei
16.000 actiuni
5 lei/aciune
VMCA=
56.160 lei
7,02 lei/actiun e
- 1.000 actiuni x
5 lei/actiun
e 5 lei/actiun
e
11.232
Numr de aciuni ce trebuie emise:

9.828 aciuni
9.828 aciuni
emise
ANCB =
56.160.000 lei =
11.232 aciuni x
5.000 lei/aciune
1.404
Capitalul propriu crete cu 9.828 aciuni emise x 5 lei/aciune = 49

- Capitalul social crete cu 9.828 aciuni emise x 2 lei/aciune valo
= Prima de fuziune 1 = 29.484 lei
1.404 aciuni
anulate
1.404 aciuni anulate x 5 lei/aciune = 7.020 lei

- Cost de achiziie aciuni deinute 1.000 aciuni x 6 lei/aciune = 6.
= Prima de fuziune 2 = 1.020 lei
Prima de fuziune = 29.484 lei + 1.020 lei = 30.504 lei
GRUPA II - Categoria X Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii

1. (20.) Comentai definiia auditului intern
REZOLVARE:
Termenul de audit provine din limba latina de la cuvantul audit-auditare, care are
semnificatia "a asculta", dar despre audit se vorbeste de pe vremea asirienilor, egiptenilor, din
timpul domniei lui Carol cel Mare sau al lui Eduard I al Angliei. Activitati de audit s-au realizat in
decursul timpului si in Romania, dar purtau alte denumiri.
Utilizarea termenului de audit in acceptiunea folosita in prezent este relativ recenta si se
plaseaza in perioada crizei economice din 1929 din Statele Unite ale Americii, cand
intreprinderile erau afectate de recesiune economica si trebuiau sa plateasca sume importante
pentru auditorii externi care efectuau certificarea conturilor tuturor intreprinderilor cotate la
bursa.
Marile intreprinderi americane foloseau deja serviciile oferite de Cabinete de Audit
Extern, organisme independente care aveau misiunea de a verifica conturile si bilanturile
contabile si a certifica situatiile financiare finale. Pentru a-si indeplini atributiile cabinetele de
audit efectuau o serie de lucrari pregatitoare de specialitate, si anume: inventarierea
patrimoniului, inspectia conturilor, verificarea soldurilor, diferite sondaje etc., care au crescut
semnificativ costurile auditarii.
Intreprinderile au inceput sa-si organizeze propriile Cabinete de Audit Intern, in special
pentru reducerea cheltuielilor, prin preluarea efectuarii lucrarilor pregatitoare din interiorul
entitatii, iar pentru realizarea activitatii de certificare au apelat in continuare la Cabinete de
Audit Extern, care aveau dreptul asupra unei supervizari a activitatii intreprinderilor. Pentru a
PAGINA NOUA.
FILIALA)
se distinge intre auditorii cabinetelor de audit extern si cei ai organizatiei supuse auditului,
primii au fost numiti auditori externi, iar cei din urma au fost numiti auditori interni, deoarece
faceau parte din intreprindere.
Aceste schimbari au fost benefice deoarece auditorii externi nu mai isi incep activitatea
de la zero si pornesc de la rapoartele auditorilor interni, la care adauga noi constatari rezultate
prin aplicarea procedurilor specifice si apoi efectueaza certificarea conturilor organizatiei
auditate.
Cu timpul, auditorii externi au renuntat in totalitate sa mai efectueze actiuni de
inventariere si de inspectare a conturile clientilor si au inceput sa realizeze analize, comparatii
si sa justifice cauzele esecurilor, sa dea consultatii si solutii, pentru cei care erau responsabili,
pentru activitatea i 555g62f ntreprinderii. In acest fel, in timp, s-au stabilit obiective,
instrumente si tehnici si sisteme de raportare distincte pentru auditorii interni, comparativ cu
auditorii externi.
Dupa trecerea crizei economice, auditorii au fost utilizati in continuare, deoarece
dobandisera cunostintele necesare si foloseau tehnici si instrumente specifice domeniului
financiar-contabil. In timp, ei au largit mereu domeniul de aplicare al auditului si i-au modificat
obiectivele, ajungandu-se la ideea necesitatii existentei unei functii a activitatii de audit intern
in interiorul organizatiilor.
Noua functie de audit intern va mai pastra mult timp conotatiile financiar-contabile in
memoria colectiva, datorita ereditatii sale, respectiv activitatea de certificare a conturilor.
Rolul si necesitatea auditorilor interni a crescut continuu si a fost unanim acceptat,
motiv pentru care acestia au simtit nevoia de a se organiza si de a-si standardiza activitatile
practice.
Astfel, in anul 1941, s-a creat in Orlando, Florida, SUA, Institutul Auditorilor
Interni - I.I.A.1[1], care a fost recunoscut international. Ulterior, a aderat Marea Britanie, iar in
1951 Suedia, Norvegia, Danemarca si alte state. In prezent, la acest institut s-au afiliat peste 90
de institute nationale ale auditorilor interni si membri din peste 120 tari, in urma obtinerii
calitatii de C.I.A. - Auditor Intern Certificat, acordata de I.I.A., pe baza unor examene
profesionale.
Functia de audit intern s-a instituit in Anglia si Franta la inceputul anilor '60, fiind
puternic marcata de originile sale de control financiar-contabil. Abia dupa anii '80 -'90 functia
de audit intern incepe sa se contureze in activitatea entitatilor, iar evolutia ei continua si in
prezent.
In Romania, auditul intern a fost adoptat ca un termen la moda in domeniul controlului
financiar, insa cu timpul s-a reusit decantarea conceptelor de control intern si audit intern. In
prezent, exista o problema cu intelegerea sistemului de control intern, care fiind obiect al
auditului intern, inglobeaza toate activitatile de control intern realizate in interiorul unei entitati
si riscurile asociate acestora, asa cum rezulta din Figura nr. 1 - Rolul auditului intern in
entitatile publice.
GRUPA III - Categoria III Expertize contabile

1. (4.) Marius este expert contabil judiciar debutant. El a primit cu bucurie prima sa numire n
calitate de expert contabil judiciar ntr-un dosar civil. Dilema sa este care este locul cel mai
indicat pentru citarea prilor. Argumentai rspunsul.
REZOLVARE:
Toate dispoziiile procedurale cu privire la citarea, aducerea cu mandat i sancionarea
martorilor care lipsesc de la judecata sunt aplicabile i expertului contabil numit pentru
efectuarea expertizelor contabile judiciare.
Daca expertul contabil numit pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare nu se
infaieaza la citarea organelor in drept care l-a numit, acestea sunt abilitate sa dispuna
inlocuirea lui.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
In expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un ter in proces, care prin calitatea
lui procesuala contribuie la stabilirea adevarului de catre organele de drept. Raportul de
expertiza contabila judiciara are caracter de proba tiinifica care trebuie sa prezinte un inalt
grad al indicelui contributiv la soluionarea cauzei in care a fost dispus. Nedocumentarea i
nefundamentarea tiinifica a rapoartelor de expertiza contabila judiciara pot fi i sunt, adesea,
sancionate de organele de drept care le-au dispus cu inlocuirea expertului contabil i
dispunerea unei noi expertize contabile.
Independena expertului contabil trebuie sa fie absoluta in cazul experilor contabili
numii de catre organele in drept Independena absoluta a expertului contabil numit de catre
organele in drept deriva din obligatia acestuia de a ine seama de toate cazurile de
incompatibilitate, abinere i recuzare prevazute de Codul de procedura civila i alte
reglementari procedurale speciale, care sunt aceleai cu cele privind judecatorii.
Expertul contabil, la primirea oricarei lucrari de expertiza, va face un examen de
independena i va completa o Declaraie de independena care va insoi lucrarea depusa
pentru auditul de calitate la Corp.
Expertul contabil trebuie sa respecte secretul i caracterul confidenial al informaiilor
la care a avut acces i de care a luat cunotina cu ocazia efectuarii expertizelor contabile,
trebuind sa se abina de la divulgarea lor catre teri, cu excepia cazurilor in care a fost
autorizat expres in acest scop sau daca are obligaia legala sau profesionala sa faca o astfel de
divulgare.
Expertul contabil numit intr-o cauza justiiara trebuie sa se abina de la contactarea
partilor implicate in actul justiiar, in afara procedurilor prevazute de lege.
Astfel, in cazul proceselor civile, daca este nevoie de o lucrare la faa locului, aceasta
nu poate fi facuta decat dupa citarea parilor cu confirmare de primire, aratandu-li-se zilele i
orele cand incep i se continua lucrarile expertizei contabile. In procesele penale expertul
contabil poate lua legatura cu inculpaii numai cu incuviinarea i in condiiile stabilite de
organul de urmarire penala sau de instana de judecata. In toate cazurile, informaiile i
explicaiile primite de expertul contabil in contactele sale cu parile implicate in actul justiiar
trebuie sa ramana confideniale.
2. (5.) Alexandru, aflat la prima sa expertiz judiciar de natur civil, a constatat dup
studierea dosarului, c pentru e exprima o opinie motivat, mai sunt necesare documente cu
caracter financiar-contabil. Dilema sa este cum ar trebui s procedeze. Argumentai rspunsul.
Raspuns:
Pentru o mai temeinica inelegere a evenimentelor i a tranzaciilor supuse expertizarii,
expertul contabil este abilitat sa ceara, iar parile interesate in expertiza sa dea, explicaii
suplimentare. Aceste explicaii nu trebuie date in scris i nu constituie material documentar
pentru expertizele contabile. Expertul contabil trebuie sa aiba in vedere explicaiile parilor, dar
trebuie sa le analizeze in raport cu actele justificative i contabile expertizate, menionand in
raportul de expertiza contabila concordana sau neconcordana dintre explicaiile parilor i
actele examinate.
3. (19.) Explicati principiul confidentialitatii?
RASPUNS:
Confidenfialitatea este stricta, in afara de cazul in care a primit o autorizatie speciala de a
divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionittii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma -subalterni
sau colaboratori- respecta aceleasi reguli de confidentialitate.
Confidenfialitatea se refera numai la divulgarea informatiilor; ea implica, de asemenea,
faptul ca informatiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil in beneficiul sau
personal sau al unui tert.
Acest principiu nu se aplica divulgarii informatiilor care permit profesionistului contabil
sa indeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele profesionale.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
In interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca conceptul de

confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra naturii si intinderii obligatiilor legate de
confidentialitate si asupra circumstantelor in care divulgarea de informatii primite in cursul
exercitarii unei misiuni trebuie autorizata sau ceruta.
Obligatiile de confidenfialitate sau secret profesional sunt inscrise in legislatia fiecarei
tari.
Pentru a stabili daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie avute in vedere
urmatoarele aspecte (cu titlu de exemple):
a) cand divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor (cu deosebire terti)
pot fi lezate;
b) cand divulgarea este ceruta de lege sau cand exista obligatii profesionale de divulgare:
- profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa, pentru a determina tipul de informatii care
pot fi divulgate; trebuie sa se evite siruafiile care implica fapte sau opinii nejustificate sau
nejustificabile;
- profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informafiile sunt destinatarii
corecti ai unor astfel de informatii, adica cu abilitati sa primeasca astfel de informafii;
- profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si conse-cinfele acesteia implica
responsabilitatea sa.
Se recomanda, in toate aceste cazuri, consultarea organismului profesional si/sau a unui
avocat.
GRUPA III - Categoria VII Studii de fezabilitate

1. ( 31.) Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i cu o rat de
actualizare de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An
0
1
2
3
4
5
TOTAL
Cost
investiie
Costuri de
exploatare
15.000
11.445
6.420
6.620
7.500
6.500
8.500
35.540
Total
cost
15.000
6.420
6.620
7.500
6.500
8.500
50.540
Total
ncasri
9.440
9.640
10.700
11.700
22.700
64.180
Calculai valoarea actualizat net i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul

acestui indicator.
Rezolvare:
Se dau:
- valoarea investitiei
-rata de actualizare
PAGINA NOUA.
FILIALA)
-structura fluxurilor de numerar pe durata de viata a investitiei

Se cere:
-sa se calculeze valoarea actualizata neta si termenul de recuperare a investitiei
-sa se aprecieze fezabilitatea investitionala.
valoarea actualizata neta (durata de viata 5 ani, rata de actualizare 20%) =
fluxul de lichiditati net pozitiv estimat x coeficient (ales din tabel functie de rata minima
programata a investitiei si durata de viata a investitiei) = 21.300
incasar
i
costuri
venit
venit
net
flux de
numerar
9440
9640
10700
11700
22700
6420
6620
7500
6500
8500
3020
3020
3200
5200
14200
2536,8
2536,8
2688
4368
11928
5536,8
5536,8
5688
7368
14928
flux de
numerar
actualiza
t
Coeficien
t de
actualizar
e
4612,154
0,833
3842,539
0,694
3293,352
0,579
3551,376
0,482
6001,056
0,402
21300,48
valoarea actualizata neta = 21300 (valoarea actualizata) 15000 (costul investitiei)= 6300
Valoarea este pozitiva, rezulta ca investitia este fezabila.
Nr/Crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
18%
0.8474576
0.7181844
0.6086309
0.5157889
0.4317092
0.3704315
0.3139250
0.2660382
0.2254561
0.1910645
0.1619190
0.1372195
0.1162877
0.0985489
0.0835160
0.0707763
0.0599799
0.0508304
0.0430766
0.0365056
0.0309370
0.0262178
0.0222185
0.0188292
19%
0.8403361
0.7061648
0.5934158
0.4986688
0.4190494
0.3521423
0.2959179
0.2486705
0.2089668
0.1756024
0.1475650
0.1240042
0.1042052
0.0875674
0.0735861
0.0618370
0.0519639
0.0436671
0.0366951
0.0308362
0.0259128
0.0217754
0.0182987
0.0153771
20%
0.8333333
0.6944444
0.5787037
0.4822531
0.4018776
0.3348980
0.2790817
0.2325680
0.1938067
0.1615056
0.1345880
0.1121567
0.0934639
0.0778866
0.0649055
0.0540879
0.0450732
0.0375610
0.0313009
0.0260841
0.0217367
0.0181139
0.0150949
0.0125791
PAGINA NOUA.
FILIALA)
25
26
27
28
29
30
35
40
45
50
0.0159570
0.0135228
0.0114600
0.0097119
0.0082304
0.0069749
0.0030488
0.0013327
0.0005825
0.0002546
0.0129219
0.0108587
0.0091250
0.0076681
0.0064437
0.0054149
0.0022691
0.0009509
0.0003985
0.0001670
0.0104826
0.0087355
0.0072796
0.0060663
0.0050553
0.0042127
0.0016930
0.0006804
0.0002734
0.0001099
GRUPA III - Categoria VIII Analiza-diagnostic a intreprinderii

1. (3.) Analizai nivelul fondului de rulment, al necesarului de fond de rulment i al trezoreriei
pentru o ntreprindere din domeniul industriei prelucrtoare care prezint urmtoarele informaii
bilaniere:
Indicator
Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibiliti
Capitaluri proprii
Datorii mai mari de un an
Datorii de exploatare
Datorii bancare pe termen foarte scurt
Rezolvare:
FR = capitaluri proprii + datorii pe termen lung - imobilizari nete
FR = 65.000 + 50.000 - 100.000 = 15.000
31.12.n
100.000
20.000
40.000
5.000
65.000
50.000
47.000
3.000
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii Active pe termen lung (imobilizari)

= 65.000 100.000 = -35.000
Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment Fondul de rulment propriu
= 15.000 (- 35.000) = 50.000
NFR = stoc + creante - datorii de exploatare
NFR = 20.000 + 40.000 47.000= 13.000
TN = FR - NFR
TN = 15.000 13.000 = 2.000
SN = active totale datorii totale = 165.000 100.000 = 65.000
Ponderea capitalurilor proprii in total activ (65.000: 165.000)*100 = 39,4%, Intreprinderea are o
pozitie financiara foarte buna.
1.Indicatorii de lichiditate indica un nivel bun al lichiditatii firmei:
a).Indicatorul lichiditatii =Active curente/datorii curente
Active curente=Stocuri+Creante+Disponibilitati
=20.000+40.000+5000
=65.000
Datorii curente=Dat.din expl.+Dat.bancare t.s.
=47.000+3000
=50.000
65.000/50.000=1,3
b).Indicatorul lichiditatii curente = Active curente-Stocuri/Dat crt.
65.000-20.000/50.000=0,90
2.Indicatori de risc
Indicatorul gradului de indatorare
Capital imprumutat/Capital propriu x100
Capital imprumutat=credite peste 1 an=50.000
Capital propriu=65.000
50.0000/65.000x100=76,92
sau
Capital imprumutat/Capital angajat x 100
Capital imprumutat=50.000
Capital angajat= capital imprumutat+capital propriu=50.000+65.000=115.000
50.000/115.000=43,40
Gradul de indatorare masoara volumul finantarii externe in raport cu cel al finantarii asigurata
de proprietar.O valoare mai mare de 100 reprezinta un risc mare pt.creditori.O valoare mai mica
de 50 demonstreaza capacitatea companiei de a-si mari volumul creditelor, sub rezerva
existentei unui flux de lichiditati corespunzator (care sa permita pe viitor suportarea serviciilor
datoriei).
2. (12.) Calculai i interpretai rata stabilitii financiare i rata autonomiei financiare pentru o
ntreprindere din domeniul industriei prelucrtoare care prezint urmtoarele informaii bilaniere:
Indicator
Imobilizri
31.12.n
100.000
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Stocuri
Creante
Disponibiliti
Capitaluri proprii
Datorii mai mari de un an
Datorii de exploatare
Datorii bancare pe termen foarte scurt
20.000
40.000
5.000
65.000
50.000
47.000
3.000
Rezolvare:
1. Lichiditatea generala = (20.000 + 40.000+5000) / (47.000+3.000) = 65.000 / 50.000 = 1,3
2. Lichiditatea curenta = (40.000+5000) / (47.000+3.000) = 45.000 / 50.000 = 0,9
3. FR = capitaluri proprii + datorii pe termen lung - imobilizari nete
FR = 65.000 + 50.000 - 100.000 = 15.000
Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii Active pe termen lung (imobilizari)
= 65.000 100.000 = -35.000
Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment Fondul de rulment propriu
= 15.000 (- 35.000) = 50.000
4. NFR = stoc + creante - datorii de exploatare
NFR = 20.000 + 40.000 47.000 = 13.000
5. TN = FR - NFR
TN = 15.000 13.000 = 2.000
5.000 3.000 = 2.000
6. SN = active totale datorii totale =
SN = 165.000 100.000 = 65.000
Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale contractate (65.000) da o
prima evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii exercitiului.
Aceast ecuatie fundamental a bilantului red averea net a actionarilor, activul este angajat
n datorii. Situatia neta arata o buna gestionare a resurselor firmei.
Activul societatii este finantat in proportie de 39 % din capital propriu, 70% din fonduri proprii
si atrase pe termen lung si 30% din resurse pe termen scurt. Fondul de rulment pozitiv asigura
echilibrul financiar si implicit lichiditatea firmei pe termen scurt. Trezoreria neta din activitatea
firmei degaja un surplus de numerar. Daca aceasta situatie se mentine mai multe exercitii
financiare sucesive inseamna ca firma are o rentabilitate economica buna dar si posibilitatea
plasarii rentabile a disponibilului banesc pentru a isi intari pozitia financiara.
Rata autonomiei financiare = Capital propriu/Capital permanent = 65.000/115.000/100 = 56,5%
este ridicata si garanteaza autonomia financiara viitoare.
GRUPA IV - Categoria VI Administrarea si lichidarea intreprinderilor
PAGINA NOUA.
FILIALA)
1. (6.) Identificai balana de verificare a unei firme pe care considerai c o supunei lichidrii.
Parcurgei fazele contabile ale lichidrii:
- inventariere (inclusiv evaluarea tuturor activelor/datoriilor i stabilirea precis a datoriilor);
- valorificarea bunurilor din activul firmei, prin vnzare: vor fi cel puin trei categorii de imobilizri
(amortizabile i neamortizabile), stocuri diverse (materii prime, consumabile, produse, mrfuri),
recuperri de creane (cu i fr acordare de reduceri comerciale/financiare);
- plata datoriilor: se poate opta pentru situaia n care firma are destui bani pentru aceasta sau nu;
- stingerea unor conturi de provizioane i a cel puin unei categorii de ajustri pentru depreciere;
- nchiderea capitalurilor proprii care includ cel puin capital social (din aporturi i din profituri nete),
rezerva legal, rezerv din reevaluare i rezultat reportat.
Se cere prezentarea calculelor i a formulelor contabile aferente ntregii operaiuni de lichidare.
Rspuns:
30.06.2014
A. Active imobilizate
Echipament tehnologic ct 2131 (valoare bruta)
Aparate si instalatii de masura ct 2132 (valoare bruta)
Mobilier ct 214 (valoare bruta)
Amortizare echipament th si aparate de masura ct
2813
Amortizare mobilier ct 2814
Total active imobilizate (valoare neta)
B. Active circulante
Marfuri (ct 371)
Ajustari pentru deprecierea marfurilor (ct 397)
Creante
Conturi la banci (ct 5121)
total active circulante
C. Cheltuieli in avans
D. Datorii ce trebuie platite in mai putin de 1 an
Furnizori
E. Active circulante nete (B+C-D-I)
F. Total active minus obligatii curente (A+E)
G. Datorii ce trebuie platite in mai mult de 1 an (ct
4551)
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli (ct 151)
I. Venituri in avans
j. Capital si rezerve
Capital subscris si varsat (ct 1012)
Rezerve ct 1061, 1068)
Rezultat reportat (ct 1171)
Profit sau pierdere (ct 121)
Valorificare imobilizari corporale si marfuri
echipamentelor tehnologice :
461 =
7583
4427
248
200
48
1787
10940
16542
-12461
-9979
6829
900
-100
887
55
1742
0
857
885
7714
311697
5000
0
200
0
-298200
-10983
PAGINA NOUA.
FILIALA)
-scaderea din evidenta a echipamentelor tehnologice

%
= 2131 1.787
2813
1.521
6583
266
aparate si instalatii de masura:
461 =
%
7583
4427
124
100
24
scadere din evidenta aparate si instalatii de masura:

2813 = 2131
10.940
mobilier, aparatura birotica

461 =
%
7583
4427
6.200
5.000
1.200
-scadere din evidenta mobilier

%
= 2131 16.541
2813
9.979
6583
6.562
-incasarea contravalorii imobilizari corporale :
- inchiderea contului 7583:
- inchiderea contului 6583:
5121 = 461
7583 = 121
121 = 6583
6.572
5.300
6.828
marfa
4111 = %
1.240
707
1.000
4427
240
- incasarea contravalorii marfurilor vandute : 5121 = 4111 1.240
- scaderea din gestiune a marfurilor vandute : 607 = 371
-anularea deprecierii:
397 = 7814
100
- inchiderea conturilor 707 si 7814:
%
707
7814
= 121 1.100
1.000
100
- inchiderea contului 607 :
121 = 607
Regularizare si plata tva:

Sold debitor ct 4424 887 lei
4423 = 4424 887
4423 = 5121 625
4427 = 4423
Plata datoriilor:
401 = 5121
857
900
1.512
900
PAGINA NOUA.
FILIALA)
4551 = 5121 6.385

Inchiderea conturilor de provizioane:
151 = 7812 5000
7812 = 121 5000
Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului
D
121
10.983
6.828
900
18.711
SD = 7.311
C
5.300
1.000
100
5.000
11.400
5121
6.572
1.240
7.867
SD=0
C
55
857
625
6.385
7.867
b) Intocmirea bilantului inainte de partaj

DATORII CATRE ASOCIATI
CAPITAL SI REZERVE
I.CAPITAL SUBSCRIS VARSAT
II.PIERDERE REPORTATA
305.311
200
-298.200
III.REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR

-din exercitiul curent
-din lichidare
TOTAL CAPITALURI PROPRII (capital+rezerverzultatul ex.)
TOTAL CAPITALURI
ACOPERIREA PIERDERILOR:
% =
456
1012
456
%
117
121
121
- 7.311
- 10.983
3.672
-305.311
-305.311
305.311
298.200
200
7.111
2. (8.) Dup plata datoriilor firmei aflate n lichidare, mai rmn bani i structura capitalurilor proprii
cuprinde capital social, rezerve legale i alte rezerve.
Finalizai contabilizarea lichidrii, tiind c dintre asociai, 30% snt persoane fizice, ceilali
persoane juridice.
Rspuns:
cont
1012
1061
117
rulaj precedent
debit
credit
0
32.000
0
76
0
1.100,01
rulaj luna
debit
credit
total sume
debit
credit
32.000
0
76
0
1.100,01
sold
debit
credit
32.000
76
1.100,01
PAGINA NOUA.
FILIALA)
121
401
5311
622
TOTAL
23.427,58
921,68
9.748,43
3.527
33.176,01
0
921,68
0
3.527
33.176,01
2.500
2.500
2.500
7.500
2.500
2.500
2.500
7.500
25.927,58
3.421,68
9.748,43
6.027
45.124,69
0
3.421,68
2.500
6.027
45.124,69
25927,58
0
7248,43
33176,01
33.176,01
Operatiuni de partaj
acoperire pierdere
%
117
1061
1012
121
25927,58
1100,01
76
24751,57
Partajul intre asociati a

sumelor ramase
1012
456
7248,43
restituit asociatilor diferenta

capital
Asociat X
30%
%
456,1
5311
7248,43
2174,53
Asociat Z SRL 70%
456,2
cont
1012
1061
117
121
456
5311
TOTA
L
rulaj precedent
debit
credit
0
32000
0
76
0 1100,01
25927,5
8
0
7248,43
33176,0
1
0
33176,0
1
rulaj luna
debit
credit
32000
76
1100,01
25927,5
8
7248,43 7248,43
7248,43
40424,4 40424,4
4
4
5073,90
total sume
debit
credit
32000
32000
76
76
1100,01 1100,01
25927,5 25927,5
8
8
7248,43 7248,43
7248,43 7248,43
45124,6 45124,6
9
9
sold
debit credit
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
GRUPA V - Categoria IX Consultanta fiscala acordata contribuabililor

1. (212.) S.C. Alfa S.R.L, cu sediul n Trgovite, Romnia, nregistrat n scopuri de TVA n
Romnia conform art 153 livreaz ctre ABC cu sediul n Ungaria, nregistrat n scop de TVA n
Ungaria, ciuperci n valoare de 5.000 euro, fr TVA. Ciupercile sunt transportate din Romnia n
Ungaria de ctre ABC. Curs de schimb 1 euro = 4,3 lei. Analizai operaiunea din punctul de vedere al
lui Alfa, stabilind i ce obligaii are din punctul de vedere al TVA.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Rspuns:
Operatiunea = livrare intracomunitara; exista transport; locul operatiunii= locul
taxarii, deci in Romania, unde incepe transportul. Conform art.143 alin.2 lit a din Cod
Fiscal, ca sa factureze operatiunea scutit cu drept de deducere, trebuie sa
indeplineasca 2 conditii: sa existe dovada transportului (documente) si sa aiba cod valid
de TVA atribuit de alt stat membru, decat cel in care incepe transportul.Obligatia de
plata a TVA-ului (art.150/CF) o are furnizorul (ALFA SRL), obligatia de plata a TVAului fiind in Ungaria.
2. (226.) O persoan juridic, nregistrat n scop de TVA care activeaz n domeniul
productiei de mobilier realizeaza in luna iunie urmatoarele operatiuni:
-achizitie de masa lemnoasa pe picior utilizata ca materie prima 850.000 lei, pre fr TVA;
-achizitii de materiale consumabile 250.000 lei, pre fr TVA;
-inregistrarea de facturipentru cazarea personalului trimis in delegatie 25.000 lei, pret fara TVA;
-achizitionarea de produse alcoolice si de tutun destinate activitatii de protocol 15.000 lei, pret fara
TVA;
-livrarea de produse finite(mobilier) 1.450.000 lei, pret cu TVA.
Toate operatiunile se desfasoara in Romnia, furnizorii si clientii fiind persoane inregistrate in scop de
TVA in Romania.
a) Determinati TVA aferenta lunii iunie;
b) Stiind ca la sfritul lunii mai societatea raportase TVA de recuperat n valoare de 2.500 lei,
determinati care este valoarea TVA pe care societatea o datoreaza catre bugetul statului la sfritul
lunii iunie.
REZOLVARE:
Pas 1. Determinarea TVA deductibil
Pentru determinarea TVA deductibil vom analiza fiecare tip de achiziie:
- achiziiile de mas lemnoas pe picior genereaz un TVA deductibil i un TVAcolectat n
valoare de 850.000 x24% = 204.000 lei;(vezi art.160-masuri desimplificare)
- achiziiile de materiale consumabile genereaz un TVA deductibil de 250.000 x24% = 60.000
lei;
- prestarea de servicii de cazare se impoziteaz cu cota de 9%, deci, TVA-uldeductibil generat
de aceste facturi va fi de 25.000x 9% = 2.250 lei;
- pentru achiziionarea de produse alcoolice i din tutun destinate activitii deprotocol
societatea nu are dreptul de deducere a TVA ; nu se nregistreaz TVAdeductibil
Deci, TVAdeductibil = 204.000 + 60.000 + 2.250 = 266.250 lei
Pas 2. Determinarea TVA colectat:
Pentru determinarea TVA colectat vom analiza fiecare operiune:
- achiziiile de mas lemnoas pe picior genereaz un TVA deductibil i un TVAcolectat n
valoare de
850.000 x 24% = 204.000 lei
- pentru livrarea de produse finite vom aplica cota de TVA recalculat: TVAcolectat = 1.450.000
x (24/124) = 280.645 lei
Deci, TVAcolectat = 204.000 + 280.645 = 484.645 lei
Pas 3. Determinarea TVA de plat sau de recuperat aferent lunii septembrieTVA colectat > TVA
deductibil _TVA de plat = 484.645 266.250 = 218.395 lei
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Pas 4. Determinarea TVA de plat la bugetul statuluiTVA de plat la buget = 218.395 2.500 =
215.895 lei
Temei legal:
- Art.160 CF si pct.82 din norme pt. taxare inversa (conditii, obligatii)
- Decont TVA rd.12 si rd.21(beneficiar); rd.13 (vanzator) - taxare inversa
- Cotele de taxa -Art.140 alin.(2) lit.f) si pct.23 alin.(6) din norme
- Facturi de cazare- Art.146 si pct.46 alin.(3) din norme
- Nedeductibilitate TVA Art.145 alin.(5) lit.b)
3. (231) Prezentai momentul exigibilitii accizelor n cazul produselor supuse accizelor

armonizate.
REZOLVARE:
-pentru produsele din producia intern, la data efecturiilivrrii, la data acordrii produselor ca
dividende sau ca plat n natur, la data la care au fost consumate pentru reclam ipublicitate
si, respectiv, la data nstrinrii ori utilizrii n oricare alt scop dect comercializarea;
- pentru produsele provenite din teritoriul comunitar, lamomentul recepionrii acestora;
-pentru produsele importate, la data nregistrrii declaraiei vamale de import.
4. (237) Un agent economic produce 20.000 pachete de tigarete a 20 tigarete fiecare. Pretul maxim cu
amnuntul declarat de agentul economic este de 15 lei/pachet. Determinati acciza totala stiind ca
acciza unitara este de 51,49 euro/1.000 tigarete, cursul de schimb este de 4,5223 lei/euro, acciza ad
valorem este de 19% iar acciza minima este de 79 Euro/1.000 tigarete.
REZOLVARE:
Acciza total = Acciza specific + Acciza ad valorem
Acciza specific = Au C Q, unde:
Au - acciza unitar (euro/1.000 igarete) - 59,77 euro/1.000 igarete;
C - cursul de schimb (lei/euro) - 4,4485 lei/euro (curs valabil n 2014);
Q - cantitatea (uniti de 1.000 buc. de igarete).
Acciza ad valorem = Aa PA Q, unde:
Aa - acciza ad valorem (21%);
PA - preul de vnzare cu amnuntul maxim declarat (lei/pachet) - 14 lei;
Q - cantitatea (numr de pachete din cantitatea Q) - 20.000.
Acciza specific = 59,77 euro 4,4485 lei/euro 20.000 20 buc. / 1.000 buc. = 106.354,7 lei
Acciza ad valorem = 18% 15 20.000 = 54.000 lei
Acciza total = 160.354,16 lei
Acciza minim = 20.000 x 20 /1000 x 84,37 euro/1000 tigarete x 4,4485 = 150.127,7
Acciza datorat nu poate fi mai mic dect nivelul accizei minime exprimate n echivalent
euro/1.000 de igarete (art. 177-(4)).
PAGINA NOUA.
FILIALA)
GRUPA V - Categoria XII Doctrina si deontologie profesionala

1. Care sunt activitatile profesiei contabile care pot fi efectuate potrivit OG 65/1994 ?
In toate statele member UE, in pofida diferentelor istorice, economice, juridice si
cultural, poate fi regasit un cumul de activitati care sunt legate mai mult sau mai putin de
procesul de elaborare si validare a informatiilor financiare, contabile sau fiscal. Lista
principalelor activitati/servicii care compun profesia contabila este urmatoarea:
1. Tinerea contabilitatii
2. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor fianciare
3. Audi statutar
4. Alte lucrari de audit financiar contabil
5. Mamagement financiar contabil
6. Servicii fiscal
7. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor
8. Evaluari de intreprinderi si titluri
9.
Alte servicii contabile si paracontabile.
Sfera de activitate a profesionistului contabil acopera auditul statutar, auditul in
sectorul public, contabilitatea, auditul fuziunilor si achizitiilor, auditul elementelor
nemonetare, lichidari, insolvabilitate, expertiza contabila, consultant, consiliere si
reprezentanta fiscala, consiliere in investitii etc.
Numai motive intemeiate de competent, integritate, independent si obiectivitate pot
limita aria de practica profesionala a profesionistilor contabili.
Activitatile component ale profesiei contabile se pot organiza si exercita prin
compartimente proprii sau prin externalizare.
2. Care sunt conditiile pentru ca o societate comerciala sa devina si societate comerciala
membra C.E.C.C.A.R. ?
Pentru a deveni membra a Corpului o societate comerciala trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
Sa aiba ca obirect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil
Majoritatea actionarilor sau asociatilor sa fie experti contabili si sa detina majoritatea
actiunilor sau a partiloe sociale
Consiliul de Adm a societatii comerciale sa fie ales in majoritate dintre actionarii sau asociatii
experti contabili
Actiunile sa fie nominative si orice nou asociat sau actionarsa fie admis de adunarea
generala.
3. Enumerati 5 (cinci) abateri disciplinare care pot fi sanctionate de Comisia de disciplina a filialei
REZOLVARE:
- Se sanctioneaza cu suspendarea de la 3 luni la cel mult un an , neplata cotizatiei profesionale
sau a celorlalte obligatii banesti in cursul unui an.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
- Se sanctioneaza cu interdictia dreptului de exercitare a profesiei urmatoarele fapte:

Condamnarea definitiva pentru: savarsirea unei infractiuni care potrivit legii, interzice dreptul
de gestiune si de administrare a societatilor comerciale.
- Incalcarea ,cu intentie,prin actiune sau omisiune , a normelor de lucru elaborate de Corp
,daca fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu material sau moral
- comportament necuviincios fa de membrii Corpului, reprezentanii Ministerului Economiei
i Finanelor sau fa de ali participani la reuniunile de lucru ale organelor de conducere i
control ale Corpului;
- absena nejustificat de la aciunile de pregtire i dezvoltare profesional reglementate prin
normele emise de Corp;
- prestarea de servicii profesionale fr viza anual de exercitare a profesiei sau fr contract
scris ncheiat cu clientul sau pe baza unui contract n care nu a fost nscris calitatea
profesional a celui care l ncheie: expert contabil sau contabil autorizat;
- nerespectarea obligaiei de pstrare a secretului profesional;
- nerespectarea normelor i standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efecturii
lucrrilor pentru teri;
- orice alte nclcri ale normelor i hotrrilor luate de organele de conducere ale Corpului.
4. Aria de cuprindere a auditului de calitate
In domeniul managementului calitatii, termenul de audit este utilizat in sensul de

examinare a calitatii produselor, serviciilor, proceselor unei intreprinderi sau a sistemului
calitatii in ansamblu.
Standardul ISO 8402 defineste auditul calitatii ca reprezentand o examinare sistematica
si independenta, efectuata pentru a determina daca activitafile si rezultatele lor, referitoare la
calitate, corespund dispozitiilor prestabilite, daca aceste dispozitii sunt efectiv implementate si
corespunzatoare pentru relizarea obiectivelor. In prezent, aceasta definitie este cea mai larg
acceptata.Auditurile calitatii reprezinta, prin urmare, examinari sistematice ale activitatilor si
rezultatele acestora, referitoare la calitate, fiind planificate si programate in functie de natura si
importanta activitatilor respective. Ele sunt, pe de alta parte, examinari independente , In
sensul ca trebuie conduse persoane care nu au responsabilitati directe in domeniile auditate.
Prin auditurile calitatii se evalueaza:
sistemul calitatii mtreprinderii in ansamblu sau elemente ale acestuia;
procesele intreprinderii;
rezultatele proceselor (produse, servicu). 15752tyb45uvf9u
Aceasta evaluare se realizeaza in raport cu dispozitiile prestabilite (standardele

aplicabile, manualul calitatii, proceduri, instructiuni, specificatii tehnice etc.), pentru a stabili in
ce masura ele sunt respectate.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Auditul calitatii nu se rezuma, insa, numai la stabilirea acestei corespondente, ci

urmareste evaluarea eficacitatii dispozitiilor in realizarea obiectivelor propuse in domeniul
calitatii.
Pe baza rezultatelor auditului calitatii vor fi definite actiunile corective necesare. Aceste
actiuni au in vedere identificarea si eliminarea cauzelor neconformitatilor constatate, in scopul
prevenirii repetarii lor.
Actiunile corective pot implica modificari in proceduri si in sistemul calitatii, astfel incat
sa se asigure imbunatatire a calitatii in fiecare din etapele traiectoriei produsului.
Nu trebuie confundat auditul cu activitatile de supraveghere a calitatii, sau cu cele de
inspectie, care au ca scop tinerea sub control a unui proces, respectiv acceptarea unui anumit
produs.
Eficacitatea auditurilor calitatii depinde foarte mult de competenta si experienta
auditorilor. Prin auditor (in domeniul calitatii) se intelege o persoana care are calificarea
necesara pentru a efectua audituri ale calitatii. El trebuie sa fie autorizat pentru efectuarea unui
anumit audit.
5. Care sunt organele alese (colective) ale Corpului ?

REZOLVARE:
Organele alese ale corpului sunt:
La nivel central:
Consiliul Superior
Biroul Permament
Presedintele Corpului
Directorul general
Departamente
La nivel de filiala:
Consiliul filialei
Biroul Permament
Presedintele filialei
Comisia de arbitraj
Cenzorul Filialei

Lucrare Stagiu Anul II Oct 2014 - Rez

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Stagiu Anul II Oct 2014 - Rez

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUCRAREA, CU REZOLVARILE LA STUDIILE DE CAZ, VA FI PREDATA LA FILIALA PANA CEL MAI TARZIU DATA

15 NOIEMBRIE 2014. REZOLVARILE VOR FI PREDATE IN ORDINEA GRUPELOR SI CATEGORIILOR DE EXERCITII

LUCRARE DE STAGIU ANUL II (ex.acces 2012)

Se recupereaza materiale auxiliare reprezentand 5% din valoarea de intrare a

Se recupereaza piese de schimb reprezentand 10% din valoarea de intrare a imobilizarii:

2(49). O societate comercial deine o instalaie procurat n anul 1 la valoarea de 50.000.000

diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.Rezerva din reevaluare trebuie

50.000.000 : 5 ani = 10.000.000 anual amortizare timp de 3 ani

Metoda costului mediu ponderat (CMP);

Metoda prima intrare- prima iesire (FIFO);

Metoda ultima intrare- prima iesire (LIFO);

Metoda costului standard.

Iesire: 8.000*5300 = 42.400.000

Q 0 x P 0+Q 1 X P 1 ( 10.0008.000 )5.300+6.0003.000

SOLD FINAL = 5.000 buc * 3.160. =15.800.000

productie)]= 600.000 + 180.000+ ( 60.000 x 60%)]= 816.000 lei

Cheltuieli indirecte: variabile si fixe(cota parte)

Correspondenta in contabilitate de gestiune:

Aceasta formula nu are correspondent in contabilitatea financiara

Correspondenta in contabilitate de gestiune:

Amortizarea Primei privind rambursarea obligatiunilor annual 10.000.000: 5 ani = 2.000.000

20% x 20.000.000 = 4.000.000 anual

GRUPA I - Categoria XI Tinerea contabilitatii unei entitati

420.000(-24% TVA= 338,710)

E(378) = K * Sold (371) fara TVA = 0,2 * 182.581 = 38527

Vanzare si scadere gestiune:

2(11). O entitate economic nregistrat n scopuri de TVA, n Romnia achiziioneaz, de pe

Primesc facturile de la furnizori:

Total 4426 = 12.138 lei

Se primete subvenia constnd ntr-un utilaj industrial:

Se amortizeaza imobilzarea si subventia primul an:

Se amortizeaza imobilzarea si subventia al doilea an:

Se constituie datoria fata de stat:

4(20). Se nregistreaz cheltuieli de dezvoltare efectuate cu ocazia realizrii unui prototip de

5(26). Societatea achiziioneaz 1.000 obligaiuni, cost achiziie 5 lei/bucat, ca investiii

Se incaseaza Varsaminte de efectuat ulterior prin banca

iar cealalt jumtate se revinde cu preul de vnzare de 4,50 lei/bucat.

Se inregistreaza facturea de tichete de masa

Se plateste stinge datoria furnizorului cu avansul

GRUPA II - Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare

Principiile fundamentale care stau la baza organizarii controlului de calitate sunt:

GRUPA II - Categoria IV Evaluarea intreprinderilor

Disponibil si alte valori mob 10.000

GRUPA II - Categoria V Fuziuni si divizari de intreprinderi

+Plusvaloare din deinere titluri

Numr de aciuni ce trebuie emise:

Capitalul propriu crete cu 9.828 aciuni emise x 5 lei/aciune = 49

1.404 aciuni anulate x 5 lei/aciune = 7.020 lei

GRUPA II - Categoria X Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii

GRUPA III - Categoria III Expertize contabile

In interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca conceptul de

GRUPA III - Categoria VII Studii de fezabilitate

Calculai valoarea actualizat net i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul

-structura fluxurilor de numerar pe durata de viata a investitiei

GRUPA III - Categoria VIII Analiza-diagnostic a intreprinderii

Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii Active pe termen lung (imobilizari)

GRUPA IV - Categoria VI Administrarea si lichidarea intreprinderilor

-scaderea din evidenta a echipamentelor tehnologice

scadere din evidenta aparate si instalatii de masura:

mobilier, aparatura birotica

-scadere din evidenta mobilier

- inchiderea contului 607 :

Regularizare si plata tva:

4551 = 5121 6.385