Sunteți pe pagina 1din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fabricarea alcoolului si a berii utilizand hidroliza enzimatica a


amidonului din cartofi si cereale

CAPITOLUL 1
TEMA DE PROIECTARE

Intr-o instalatie de fabricare a alcoolului etilic absolut , cu o capacitate de 1800+10


kg/zi,
solutia fermentata cu un continut de 0,05+0,001 kg alcool/kg apa este supusa
rectificari intr-o coloana cu talere in vederea obtineri unui amestec cu cu continut de 66%
alcool
(procente de masa ) . Rezidul nu trebuie sa contina mai mult de 1%(procente de masa)
alcool. Distilatul acestei coloane este trimis intr-o alta coloana de rectificare in
vederea
obtinerii alcoolului etilic absolut. Aceasta solutie tehnica este preferata deoarece
alcolul
formeaza cu apa un azeotrop si solutia obtinuta in prima coloana are o concentratie
suficient de ridicata astfel incat aceasta sa poata fi comercializata ca atare.
Solutia alcoolica provenita din fermentare are 58C . La intrarea in coloana de
reetificare starea termica a alimentari este q=1. Se cere sa se dimensioneze racitorul de
distalat , daca este impar si racitorul de reziduri ( RW) , daca n este par( n=2) , precum si
coloana de rectificare cu talere sita.Se vor predimensiona toate utilajele de schimb termic
aferente coloanei.
Racirea se face cu apa recirculata provenita de la turnurile de racire cu temperatura de
intrare de 28C si de iesire de 38.Incalzirea se face cu abur saturat de 2atm.
Presiunea la varful coloanei este de 760mmHg , presiunea orientativa de alimentare
este 790mmHg , iar in reziduri de 820mmHg.

Pagina 1 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

CAPITOLUL 2
JUSTIFICAREA TEMEI PROIECTULUI, A
SOLUTIILOR SI METODELOR DE CALCUL ALESE
Hidroliza enzimatica a amidonului din cereale si cartofi au aplicatii intense in
fabricarea alcoolului si a berii. Ambele fabricatii sunt inrudite , diferenta fiind aceea ca in
cazul berii materia prima de la care se pleaca este orzul . In ambele fabricatii se zaharifica
intai amidonul din cereale sau cartofi cu amiloza de regula din orz incoltit. Temperatura
optima a acestei operatii este 55-65C , iar durata 20 minute. Se obtine 70-80% maltoza si
20-30% dextrina.
La fabricarea alcoolului , solutia de maltoza si dixtrina , rezultata din operatia de
zaharificare , se fermenteaza direct , fara afi incalzita . Drojdia de bere adaugata pentru
producerea fermentatiei contine si enzime de duorificare care rup legaturile 1,6 din dextrine
punand la dispozitia amilozei doxtrine neramificate pe care aceasta le hidrolizeaza cantitativ
la maltoza ; aceasta este apoi hidrolizata de -glucozidoza (maltoza) din drojdie la glucoza. In
modul acesta aproape intregul material este adus intr-o forma fermentabila.
Fermentatia alcoolica este un proces anaerob prin care glucidele fermentescibile sunt
metabolizate prin reactii de oxidoreducere, sub actiunea echipamentului al drojdiei , in
produsi principali (alcool etilic CO2) si produsi secundari (alcooli superiori , acizi , aldehide).
Agentii tipici ai fermentatiei alcoolice sunt drojdiile genului Saccharomyces care, prin
fermentarea glucidelor, pot sa produca mai mult de 8 ETOH.
Pentru a putea fi folosite in practica drojdiile genului Saccharomyces sunt
studiate si selectionate in functie de unele proprietati care le recomanda penrtu
utilizarea industriala, cum ar fi:
-puterea alcooligena , care se refera la concentratia mare de alcool ce se poate
acumula cand in mediu exista zahar in exces .
-alcoolorezistenta, care se refera la capacitatea drojdiei de a continua fermentatia la
cresterea concentratiei de alcool, deoarece ETOH poate actiona ca un denaturant al
proteinelor si produce inactivarea enzimelor sensibile
-capacitatea de floculare si pulvembuta , proprietati datorate structuri peretelui celular
si modificari de pH si rH din timpul fermentatiei.
-asmotolerantei , care se refera la capacitatea drojdiilor de a produce fermentatie in
mediu cu concentratie crescuta de zahar.
-frigofilia.
Pagina 2 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fermentatia alcoolica in conditii industriale foloseste substraturi naturale bogate in


glucide fementescibile, iar viteza de fermentatie a glucidelor in produsi primari si secundari
este dependenta de:factori biologici, dependenti de microagentii fermentarii si factori fizicochimice; dependenti de compozitia mediului supus fermentari si mediului ambiant.
Datorita importantei pe care o prezinta ETOH de fermentare in practica industriala, in
afara glucidelor fermentescibile se pot folosi substraturi naturale ce contin poliglucide, care
sunt hidrolizate pe cale chimica si enzimatica pana la formarea glucidelor fermentescibile.

Pagina 3 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

CAPITOLUL 3
PROPRIETATILE FIZICE ALE COMPONENTILOR AMESTECULUI SI DATE DE
ECHILIBRU LICHID-NAPORI

EtOH vapori

0C

100C

200C

300C

400C

0,32
0,0079
0,011

0,403
0,0108
0,0198

0,48
0,0137
0,0302

0,554
0,0167
0,043

0,624
0,0197
0,0574

Temperatura(C
)
C(Kcal/Kg.grd)
(cP)
(Kcal/m.h.grd
)

Temperatura(
C)
Tens
iune

ETOH
H2O

20

40

60

80

100

120

22,3
72,8

20,6
69,7

19
66,2

17,3
62,6

15,5
58,9

13,4
54,9

a
supe
rfici
ala
dyn/
cm.1
0=
N/m
Temperatura(

20

40

60

80

100

120

C)
rETOH(kcal/kg

218

215

210

203

194

182

)
H2O10(J/kg)

2448,2

2403

2356,9

2310

2260

2207

Temperatura(C

20

40

60

80

100

120

)
Cp(kcal/kg)
(kcal/mhgrd)
(Cp)
(kg/m)

0,593
0,145
1,19
789

0,648
0,144
0,825
772

0,708
0,142
0,591
754

0,769
0,141
0,435
735

0,839
0,139
0,326
716

0,909
0,137
0,248
693

Pagina 4 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

t(C)
Cp(J/kggrd)
(kg/ms)
(W/mgrd)
Pr
(kg/m)
APA

20
4182
99,34105
0,597
7
998,2
0

40
4175
65,8105
0,633
4,3
992,2
100

60
4181
47,16105
0,658
3
983,2
200
300

0,0085

0,0123

0,0161

80
4194
35,2105
0,673
2,25
981,8

100
4211
27,75105
0,682
1,75
958,4
400

VAPORI
t(C)
(Cp)
Date de

0,0198

0,0232

1,9

7,21

9,66

12,38

16,61

23,37

)
y(%molETOH

17

38,91

43,75

47,04

50,89

54,45

)
x(%molETOH

32,73

39,65

50,79

57,32

67,63

74,72

89,43

)
y(%molETOH

58,26

61,22

65,64

68,41

73,85

78,15

89,43

echilibru
lichid-vapori
x(%molETOH

)
Pentru calculul presiuni de saturatie a vaporilor unui lichid pur se foloseste ecuatia
Antoine:
LgPn= A-__B___ Pn=presiunea de vapori
t+c t= temperatura, in

C
Denumirea
substantei
APA
Alcool etilic
=a+bt

7,96681
8,04494

1688,21
1554,3

=a+bt+ct
=a+bt+ct
Cp =a+bt+ct+dt
=at
r=a+bt+ct
Proprietati de amestec:

Pagina 5 din 46

228
222,65

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

am= x=x+x22=x11+(1-x1)1
_1__=_1__+_2___
am 1 2
am=x1+1+x22
cpam=1cp1+2cp2
lnam=x1ln1+x2ln2
ram=1r1+2r2

CAPITOLUL 4
DIMENSIONAREA TEHNOLOGICA A COLOANEI DE RECTIFICARE
4.1.Bilantul de materiale al instalatiei de rectificare

Ecuatia de bilant de material este:


F=W+D
FXF=WXw+DXD
In care: F-debitul de alimentare al
Coloanei (kmol/h)
W-debitul de reziduri
D-debitul de distilat
Xfractia morala a componentului molatil.

D
XD=D
Mi
d=fractia masica(kmol/kg amestec)
XD=0,66 (XD46+18-18XD)
46

Pagina 6 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

XD=0,431
Gm,D=1800+10n=1800+102=1820kg/zi=75,83kg/h
_
MD=0,43146+(1-0,431)18=30,068KG/Kmol
Gm,D 75,83 4
D== =2,52Kmol/h=710 Kmol/s
30,068
MD
F=0,05+0,001n
F- se numeste raport masic
F=0,05+0,0012=0,052Kg alcool/Kmol

F MF
XF=
1+F Mi

XF=0,019

MF=XFM ETOH+(1+XF)MH2O

MF= 0,01946+(1-0,019)18=18,532kg/Kmol
F=D+W
FXF=DXD+WXW

F=2,519+W
F0,019=2,5190,431+W0,01

Pagina 7 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4
F=117,849Kmol/h=32710 Kmol/s
3
W=115,33Kmol/h=32,0310 Kmol/s

Mw=XwMETOH+(1-Xw)MH2O

Mw=0,0146+(1-0,01)18=18,28Kg/Kmol

Gm,w=MwW=18,28115,33=2108,232Kg/h

Gm,w=MFF
Gm,F=18,532117,849=2183,972Kg/h
4.2. Determinarea numarului de talere reale
4.2.1. Calculul reflexsului minim si a numarului minim de talere
Dimensionarea tehnologica a coloanelor de rectificare consta in determinarea
prin calcul a diametrului coloanei si a numarului de talere reale.
Aceste marimi depind atat de conditiile de operare impuse( debit de alimentare,
distilat, reziduri, compozitia fiecarei faze) determinate cu ecuatiile de bilant de materiale, cat
si de intensitatea transferului de masa.
Reflexul coloanelor de rectificare.
Reflexul minim pentru amestecuri binare se determina cu relatia:
Lmin XDyF*
=
Lmin+1 XDXF

Lmin 0,431-0,17
= = 0,633
Lmin+1 0,431-0,019

Pagina 8 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Lmin=1,967Kmoli/KmolD
Lmin este refluxul minim
VF* este fractia molara a componentului nolatil in faza de vapori corespunzatoare
compozitiei XF.
Atunci cand coloana opereaza la reflux total, numarul de talere este minim.
Determinarea numarului de talere minim teoretice este prezentat in fig. IV,1.
Numarul minim de talere teoretice este 2.
Calculul reflexului optim

Reflexul optim al unei coloane de rectificare se poate calcula cu relatia urmatoare:

Loptim Nmin
1= 0,192
Lmin Lmin
Lmin- reflexul minim, Kmol/Kmoli distilat
Nmin- numarul minim de talere teoretice
Loptim

Nmin

= 1+0,192
Lmin Lmin
Loptim

=1+0,192
1,967 1,967
L=Loptim=2,347 Kmol/Kmol distilat

Determinarea grafica si analitica a numarului de talere teoretice


Pagina 9 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pentru determinarea grafica a numarului de talere se foloseste metoda McCalu


Thiele. Numarul de talere teoretice este egal cu numarul treptelor liniei trasate intre curba de
echilibru a sistemului si cele doua linii de operare, ale caror ecuatii sunt:
L
-dreapta de concentrare: Y-XD=

(X-XD)

L+1
L+F
-dreapta de epuizare : Y-Xw =

(X-XD)

L+1
Pe diagrama de echilibru din figura IV.2 , se traseaza dreptele de concentrare si
epuizare care trec prin punctele de coordonate (XD,XD) si (Xw, Xw) si se intersecteaza pe
verticala in punctul X=XF. Verticala din XF corespunde stari termice a alimentarii q=1.
Ordonata punctului de intersectie se poate determina trasand pe curba de echilibru
dreapta de concentrare avand ordonata la origine data de relatia:
XD
Yo =
L+1
0,431
Yo=

= 0,128

2,347 +1
NNT=3
Determinarea NTT prin metoda analitica
L

Xn-1

yn

Xn Yn+1

L este debitul de lichid descendent ,


V este debitul de vapori ascedent.

Pagina 10 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Compozitia lichidului care paraseste un teler n se noteaza cu Xn, iar pentru vapori cu
Yn.
Intre Yn si Xn (daca este talerul teoretic) exista o relatie de echilibru relatia Fenske:
x
Y*=
1+(-1)x
este volatilitatea relativa
P1
=
P2
P1,P2 sunt presiunile de vapori ale componentilor puri (1- ETOH, 2- H2O)
Y 1-X
=

X 1-Y
X 0

0,01

0,721

0,09
6

0,123

0,16

0,23

0,32

0,39

Y
f
u
n
c
t
i
i
l
e
m
o
l

Pagina 11 din 46

0,5079

0,57
3

0,6763

0,7472

0,894

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a
r
e
a
l
e
a
l
c
o
o
l
u
l
u
i
;

>
1
X
Y 0
_

0,17
10,

0,3891

0,43

7
7,27

8,19

0,47
6,28

0,50
8
5,20

0,54
4
3,91

0,58
2
2,86

0,61
2
2,40

57

0,656
1,

1,6

4
1,3

85

c=8,676
Pentru calculul analitic se porneste cu o relatie de echilibru :
xi
i =
1+(- 1)Xi

Pagina 12 din 46

0,68

0,7385
1,21

0,7815
1

0,894

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

intre compozitia vaporilor ce intra pe talerul n si lichidul ce paraseste talerul n , exista


urmatoarea relatie de operare :
L XD
Yn+1=

Xn +

L+1 L+1
Vaporii care ies pe la varful coloanei si au compozitia 1, sunt condesati total, ceea ce
inseamna ca lichidul ce iese din condensator au aceeasi compozitie . Se repeta calculul pana
cand XnXF.
Y1=XD=0,431
X1=0,80

XnXF

0,8>0,019

XnXF

0,025>0,019

XnXF

0,019=0,019

Y2=0,184
X2=0,025
Y3=0,145
X3=0,019
X4=0,018
Y4=0,141
XnXF

0,018<0,019

NTT=3

4.2.4 Calculul diametrului coloanei si calculul hidrodinamic al talerului.


Calculul debitelor de lichid si de vapori din zona de concentrare si epuizare.
Cunoscand presiunea la varful coloanei (pF), presiunea orientativa in alimentare
(pF)si in reziduri(pW), se determina tD, tFsi tW.
Bi
AiP=XiPi=Xi10 t+Ci
PF=790mmHg
BETOH BH2O
AETOH

AH2O-

PF=XF10 t+CETOH +(1-XF)10 t+CH2O


Tf=100,44C
PD=760mmHg
Pagina 13 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1 Yi
=

XD=YD=0,431

PD Pi

1 YD (1-YD)
=

PD

AETOH

BETOH

AH2O

10

BH2O

10

t+CETOH t+CH2O
1 0,431 0,569
=

760

8,04494
10

1554,3

7,96681

1668,21

10

t+222,65 t+228
tD= 92,5C
PW=820mmHg
BETOH BH2O
AETOH

AH2O

t+CETOH t+CH2O
Pw=Xw10 +(1Xw)10
1554,3 1668,2
8,04494

7,96681

t+222,65 t+228
820=0,0110 + 0,9910
tw=101C
Temperaturile medii in zona de concentrare si epuizare sunt:
tD+tF
tc=
2
92,5+100,44
tc=

=96,47C

2
Pagina 14 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

tf+tw
te=
2
100,44+101,8
te=

=101,12C

2
Pentru zona de concentrare.
Debitul de lichid:
Lc=LD
Lc=2,3472,519= 5,912Kmol/h=0,0016Kmol/s
Debitul de vapori:
Vc=(L+1)D
Vc=(2,347+1)2,519=8,912Kmol/h=0,00234Kmol/s
_
Mc=METOHXc+M2(1X2)
XD+XF
Xc=
2
0,431+0,019
Xc=

=0,225kg/Kmol

2
_
Mc=460,225+180,775=24,3Kg/Kmol
Debitul masic de lichid:
_
Gm liq=MLc=24,30,00164=0,0398kg/Kmol
Debitul masic de vapori:
_
Gm vap=McVc=24,30,00234=0,05686kg/s
Gm
Gv=

Pagina 15 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

=densitatea amestecului
Pentru faza lichida:
1 ( 1-)
=

am 1 2
1,2densitatea etanolului, respectiv a apei
- fractia masica
Xc Mi 0,22546
c=

=0,425

Mc 24,3
Xe Mi
e=

Me
1 0,425 0,575
=

= 0,00118

c 723,62 963,77
c=847,45 kg/m
Pentru vapori: _
To P M To P
am= o

T Po 22,4 T Po
PF+PD
Pc=
2
750+760
Pc=

=775mmHg

2
Tc=To+Tc
Tc=273+96,47=369,47K
_
M=YcMETOH+(1-Yc)MH2O
Xc
Yc=
1+(-1)Xc
Pagina 16 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

8,6760,225
Yc=

=0,715

1+(8,676-1)0,225
_
Mc=38,02 Kg/Kmol

38,02 273 775


c=

= 1,278Kg/m

22,4 369,47 760


Pentru zona de epuizare.
Le=Lc+F
Le=5,912 +117,849= 123,761Kmol/h=0,0343Kmol/h
Ve=Vc=8,431Kmol/h=0,00234Kmol/s
_
Me=METOHXe+MH2O(1-Xe)
XF+Xw 0,019+0,01
Xe=

=0,0145

2
_
Me=460,0145+180,986=18,392Kg/Kmol
_
Gm liq=Me Le=18,3920,0343=0,63084Kg/s
_
Gm vap=MeVe=18,3920,00234=0,04303Kg/s
1 e (1-e)
=

e ETOH H2O
Xe Mi 0,014546
e=

=0,036

Me 18,392
1 0,036 0,964
=

= 0,00105

e 717,81 959,93
Pagina 17 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

e=948,41kg/m
PF+Pw
Pe =

Me=21,164Kg/Kmol

2
790+820
Pe =

=805mmHg

2
Te=273+101,12=374,12
21,164 273 805
e=

=0,730Kg/m

22,4 374,12 760

L,V(Kmol/h)
L,V(Kmol/s)
Gm(kg/s)
Gv(m/s)

Zona de concentrare
liq
vapori
5,912
8,431
0,00164
0,00234
0,0398
0,08896
0,000046
0,0696

liq
123,761
0,0343
0,63084
0,00066

Zona de epuizare
vapori
8,431
0,00234
0,04952
0,0678

Zona de concentrare.
Determinarea diametrului coloanei
In vederea dimensionarii talerului este necesar sa se calculeze diametrul coloanei.
Pentru o distanta intre talere H=0,3m din figura (III.6) pentru valoarea raportului.
g 1,278 -3
=

= 0,00150=1,510 viteza in coloane cu talere W=0,79m/s

e 847,45
Pentru talere perforate viteza de lucru va fi:
W=80-90% W max
Wmax=0,791,35=1,0665m/s
85
Wlucru=

1,0665=0,906m/s

100
Diametrul coloanei va fi:
4250,56
dc=

46v

=0,312m

Pagina 18 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3,141,8363600

Se standardizeaza:dc=0,3m
Recalculam viteza:
46v
W=

=0,985m/s

dc
b)Calculul suprafetei efective a talerului
Suprafata ocupata de un deversor se calculeaza cu relatia:
dc
Sd=

-sin )

180
unde este unghiul la centru corespunzator coardei deversorului :
b
=arcsin
dc
b este lungimea progului de deversare:
b=(0,60,8)dc
Se alege b=0,6dc =0,60,3=0,18

= arcsin 0,18 =arcsin 0,6=73,74C

0,3 3,1473,74
Sd=

sin 73,74)=0,00367m

180
Suprafata efectiva a talerului va fi:
_
Vdc 3,140,3
St=Ac-25d=

25d =

20,00367=0,06331m

24
Calculul vitezei minime a gazului in orificiile talerului. Viteza gazului in orificiile
talerului trebuie sa fii mai mare decat viteza critica la care lichidul curge prin perforatii.
Viteza minima a gazului:

Pagina 19 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Wmin=0,67

e he

g
g-acceleratia gravitationala, m/s
-coeficient de rezistenta ;
g,e- densitatea lichidului , respectiv gazului, kg/m
he- inaltimea suspensiei pe taler,m
h1
he= hp +
1,3k
hp- este inaltimea pragului de deversare ,m;
k-raportul dintre densitatea spumei si lichidului(k=0,5)
3

h1=C1C210
b
C1-coeficientul ce depinde de forma placii deversoare (C1=2,83,8 pentru placa
plana);
C2- coeficient adimensional determinat din figura III.7.
L-debitul de lichid care trece pe taler m /h;
L

0,1656
=

=12,04

2,5 2,5
b

0,18

din figura III.7 se alege C2=1,01

b
=0,6
dc
-3 0,1656
h1=2,51,0110

3
=2,6 10

0,18
3
2 2,610
he= 2,510 +

=0,029 m

1,30,5
2
(k=0,5,hp=2,510 m)
Pagina 20 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Viteza minima in orificii va fi:


Wmin=0,67

9,81 847,45

0,029 =6,82m/s

1,82 1,278
(=1,82)
Viteza gazului in orificiile talerului:
100A
Wo=W
St
St - suprafata activa a talerului, m
- sectiunea libera a orificiilor talerului (%)
W- viteza gazului in coloana, m/s
do
= 100

_
23 t

t=pasul dintre doua orificii.


t=(2,55)do
t=32=6mm=610 m
100(210 )
=

=10,07%

23(610)
3,140,3
Wo=0,985 100

4 =10,91m/s

0,0633110,07
Calculul caderii totale de presiune de trecere a gazului prin taler.
he= hus+h+hst,
ht-caderea totala de presiune;m
hus-caderea de presiune la trecerea gazului prin talerul uscat,m;
h-caderea de presiune determinata de efectul tensiunii superficiale alichidului,m;
hst- caderea de presiune datorita lichidului care se gaseste pe taler,m.
wog 1,8210,911,278
hus=

=0,016m

2ge 29,81847,45
Pagina 21 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

h= 4e
1,38doeg
e-tensiunea superficiala a lichidului, N/m
h = 449,5810

=0,00864m

1,38210 847459,81
hst=1,3khp+he=1,30,52,510+2,610=0,01885m
ht=0,016+0,00864+0,01885=0,04349m
H(1,82)ht
H-distanta dintre talere
0,3>0,000769 adevarat
B. zona de epuizare .
determinarea diametrului coloanei .
g 0,730 4
=

=0,000769=7,6910

e 948,41
H= 0,3m
Din figura III.6 se deduce viteza in coloane cu talere,wmax=0,95m/s.
Viteza de lucru:
85
Wlucru=

(0,951,35)=1,09m/s
100
4244,08

dc=

=0,28m.

3,1436001,09
Se standardizeaza dc=0,3m.
Se calculeaza viteza: w=0,959m/s
dc 3,14
Sd=

sin)

8 180
=b
dc
b=0,6dc=0,60,3=0,18m
Pagina 22 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

b 0,18
=

=0,6

= arcsin0,6

=73,74

dc 0,3 2
0,32 3,1473,74
Sd=

sin 73,74)=0,00367m

180
3,140,3
St=Ac2Sd=

20,00367=0,06331m

4
Calculul vitezei minime a gazului in orificiile talerului .
g

Wmin=0,67

he

g
h1
he=hp+
1,3k
L 2,376
Pentru

=172,848

2,5 2,5
b

0,18

C2=1,25

b
=0,6
dc
19,2110
he=2,510 +

=0,034m
1,30,5
L

h1=C1C210

2,376

=2,81,2510

=19,2110 m

b 0,18
9,81
Wmin=0,67

948,41

0,034 =10,33m/s

1,82 0,730
t=32=6mm=610m
Pagina 23 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1003,14 (210)
=

=10,07%

23 (610 )
0,3
wo=0,959

100

0,0633110,07
wo=10,62m/s
Calculul caderi totale de presiune de trecere a gazului prin taler.
Ht=hus+h+hst
Wo 1,8210,620,730
hus=

=0,000758m

2ge 29,81948,41
4e 457,9710
h =

= 0,00903m.

1,38doeg 1,38210948,419,81
hst=1,3khp+h1=1,30,52,510+19,2110=0,03546m
ht=0,05207m.
H(1,82)ht
0,3>0,093 conditia se verifica.
Calculul coeficientilor partiali de transfer de masa.
Zone de concentrare.
a)Calculul coeficientului partial de transfer in filmul de gaz.Se utilizeaza relatia
XII.57.
0,5 0,72 0,24
Sh=0,69Sc Re Ga
Ga= criteriul lui Galilui;
Re=criteriul lui Reynolds;
Sh= criteriul lui Sherwood;
Sc= criteriul lui Schmidt.

Pagina 24 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Coeficientul de difuziune se calculeaza cu relatia lui Maxwell modificata de


Gilliland(XII.9): 2/3
7

DA-B= 4,3 10

1
+

113 113

MA

MB

P VA +VB
DA-Bcoeficientul de difuziune, m/s;
Ttemperatura absoluta ,k;
Ppresiunea absoluta totala, atm.;
Vvolumul molar la punctulo normal de fierbere , cm/mol(cf. Tabel XII.2,b)
MA,MBmasele moleculare ale componentilor.
VH2O= 23,7+12=19,4cm/mol
VETOH=14,82+3,76+12=63,8cm/mol
2/3
7

369,46

DAB=4,310

1
+

1,019 19,4 +63,8 18 46


tc=96,47C, Tc=369,47k
Pc=775mmHg, Pc=1,019 atm.

Sc=
D
=vascozitatea amestecului , da P;
=densitatea amestecului , kg/m.
5
1,1710
Sc=

=0,478

7
191,21101,278
Viteza gazului raportata la sectiunea coloanei :
Pagina 25 din 46

7
=191,2110m/s

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

46v 4250,56
W=

= 0,98m/s

3600 dc 36003,140,3
whst 0,980,018851,278
Re=

=2017,82

5
1,1710
ghst 9,81(0,01885)1,278 5
Ga=

1,1710

0,5 0,72 0,24

=7,8310

0,5

0,72

0,24

Sh=0,69Sc Re Ga = 0,690,478 2017,82 7,8310 =2968,8


Coeficientul kg rezulta: 7
ShD 2968,8191,21103600
Kg=

= 10841,33m/h

Hst 0,01885
Pentru transformarea coeficientului de transfer de masa din m/h in k mol/mhDy se
utilizeaza relatia :
Kmol

273

273

10841,33=357,61kmol/mhDy
mhDy 22,4 T h 22,4 368,47
b)Calculul coeficientului partial de transfer in filmul de lichid. Se foloseste relatia
XII.59
0,5 1,1 0,24-1
Sh=0,23Sc Re Ga
hst
=

este un simplex geometric.

hs
Coeficientul de difuziune se calcueaza cu relatia XII.13:
14 T 14 369,47 7
D=7,710

= 7,710
Pagina 26 din 46

=1,245 10m/s

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

VA Vo 1,16910 63,8 - 8
vascozitatea , P;
Voconstanta caracteristica a lichidului;
5

1,16910

Sc=

= 0,1107

D 1,24510847,45
Wehste 6e
Re=

We=

e 3600St
4
7,26510 0,01885847,45
Re=

=992,45

1,16910
0,1656 4
We=

= 7,26510 m/s

3600 0,06331
g hst

9,810,01885847,45

Ga=

5 2

= 34,5310

1,16910
0,5 1,1 0,24 -1 0,5 1,1 0,24 -1
Sh=0,23Sc Re Ga =0,23(0,1107) (992,76) (34,53 10) (0,4334) =205403,86
Coeficientul ke: 7
ShD 205403,861,24510
Ke=

=4885m/h

hst 0,01885
Pentru transformarea lui ke din m/h in kmol/mhDx se utilizeaza relatia XII.84.:
Kmol

=
mhDx M h
Pagina 27 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

M este masa moleculara medie a lichidului kg/kmol;


densitatea medie a lichidului , kg/m
Ke=17036883,7 kmol/mhDx

B. Zona de epuizare.
Calculul coeficientului partial de transfer in filmul de gaz.
Coeficientul de difuziune este:
7

T/

DAB=4,310

1
+

P(VA+VB) MA MB
7

DA-B=4,310 374,12\

1+ 1 =

187,4510 m/s.

1,058(16,4+63,8) 18 46
te=101,12C , Te=273+101,12=374,12k; pe=805mmHg, Pe=1,059atm.
5
1,2110
Sc=

7 =0,88

D 0,730187,4510
Viteza gazului raportata la sectiunea coloanei:
4Gv 4244,08
W=

=0,959m/s

3600dc 36003,140,3
0,950,035460,730
Re=

=2032,35

1,2110

9,81(0,03546)0,730 5
Ga=

= 15,9210

1,2110
Pagina 28 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Sh=4800,82
ShD
Kg=

=9136,179m/h

Hst
1 273
Kg= 9136,170

=297,62 kmol/mhDy

22,4 374,12
b)Calculul coeficientului partial de transfer in filmu de lichid.
7 T 7
D=7,710

=3,62310 m/s

(VA Vo)
Ge
We=

=0,01042m/s

3600St
We hst
Re=

=86122,15

Ga=23,76310
Sh=15972186,83
=

hst =0,681

ht
Sh D
ke=

=587484m/h

ke=30294459,57 kmol/mhDx

hst
Coeficientul total de transfer de masa kg se calculeaza cu relatia XII.49.:
1
kg=
m
kg +

ke

m este panta curbei de echilibru calculata din relatia lui Fenske(XII.29.)


Pagina 29 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

dy*
m=

mc =1,166

me=7,025

dx (1+(-1)x)
c1
kg =

=287,3 kmol/mhDy

1 1,166
+
357,61 17036883,7
e1
kg =

=295,58kmol/mhDx

1 7,025
+
297,62 30294459,57
Determinarea grafica si analitica a numarului de talere reale.
La coloana cu talere contactul intre faze are loc pe talere.Numarul de talere reale se
determina ducand linia in trepte intre dreapta de operatie si curba cinetica ale carei puncte se
calculeaza cu relatia XIV.39.:
Kg St
__

__

AB=BC Gv
Modul de determinare a numarului de talere reale si notarea segmentelor este
prezentata in figura IV.2.
__ __
AB=BC14,66 pentru zona de concentrare
__ __
AB=BC9,34 pentru zona de epuizare
__ __
X=0,35 ; AB=4,4 BC=0,3
__ __
X=0,38 ; AB=4,2 BC=0,28
__ __
Pagina 30 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

X=0,3 ; AB=4,7 BC=0,32


__ __
X=0,2; AB=5,1 BC=0,34
__ __
X=0,1 ; AB=4,9 BC=0,33
__ ___
X=0,5; AB=2,7 BC=0,18
__ ___
X=0,01; AB=1,7 BC=0,18
Din figura N.2 se obtine:
NTR=5
Calculul mecanic sumar al coloanei de rectificare.
Diametrul stuturilor se calculeaza considerand viteza de
Circulatie prin acestea ca avand valoarea 15m/s pentru lichide si 1030m/s pentru
vapori.
d stut
Gv=wA=w
4
46v
d=
w
1.Stutul de evacuare debit de vapori din zona de concentrare. Alegem w=20m/s.
40,0696
d=

=0,066m=66mm

3,1420
Standardizarea dext=76mm, dint=20,35m/s Se recalculeaza w=20,35m/s
2.Alimentarea cu reflux (debit de lichid din zona de concentrare). Se alege w=3m/s.
Gv=LxD=2,3470,0007=0,001642kmol/s
(GmMc) 0,00164224,3
Gv=

=0,000047m/s
Pagina 31 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

847,45
d=0,0044m=44mm
Standardizarea dext=25mm, dint=9mm.
Se recalculeaza viteza:w=0,73m/s.
3.Stutul de alimentare a coloanei cu lichid.
F=117,86 kmol/h=0,0327kmol/s=2183,972kg
1 1 (1-1) __
=

1=XFM/MF

am 1 2
am=946,46kg/m Gv=2,307 m/s
Se alege w=3m/s
d=0,0164m=16,4mm
Standardizarea dext =25mm, dint=16mm.
Se recalculeaza viteza w=3,18m/s
4. Stutul de evacuare rapida .
V coloana=Vcil+Vsfera
Consideramcoloana plina cu apa .
Consideram ca trebuie sa golim coloana in 10 minute.
Volumul de lichid
Debitul de golire=
Timp de golire
d 3,140,3
V sfera =

=0,014m

66
Vcilindru=Hcilindru d/4
Ht coloana=(NTR-1)H+Hc+He
Hc=2H+r =20,3+0,15=0,75m
He=3H+r =30,3+0,15=1,05m
Ht=(5-1)0,3+0,75+1,05=3m
Hcilindru=Ht-2r =3-20,15=2,7m
Vcilindru=2,73,140,3 =0,19m
4
Pagina 32 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vcoloana=0,19+0,014=0,204m
Debitul de golire=0,204/600=0,000341m/s
Se alege w=3m/s.
d=0,012m=12mm
Standardizare: dext=25mm, dint=17mm.
Se calculeaza viteza: w=2,9m/s
6.Stut de evacuare lichid din zona de epuizare.
Se alege w=20m/s
d=0,0657m=65,7mm
Standardizare :dext=76mm, dint=66mm
Se recalculeaza viteza w=19,8m/s.
4.4. Elemente de autometizare. Reglarea debitului de alimentare
Semnalul de la traductorul de debit Ft se analizeaza pe calculator si prin intermediul
unei comenzi de debit provenita de la acesta , asupra unui ventil de reglare , se regleaza
debitul.
Reglarea temperaturii de intrare a amestecului in coloana . Traductorul de caldura TT
montat inaintea intrarii in coloana , transforma caldura in semnal curent de 4-20 mA.
Calculatorul de proiectare da comanda asupra ventilului de reglare a debtului de agent termic
astfel incat temperatura sa se mentina in domeniul stabilit.
Reglare compozitiei si debitului de reflux.
Structura de reglare cuprinde reglarea nivelului din vasul de reflux care se realizeaza
prin actionarea asupra ventilului refluxului. Debitul de distilat se regleaza automat in functie
de debitul de reflux. O crestere a debitului de vapori va produce o crestere a nivelului in vasul
de reflux care determina cresterea debitelor de lichid si distilat, cota de reflux, ramanand
constant. Prin itermediul comenzii de compozitie AC, orice modificare a compozitiei
distilatului va avea ca efect numai modificarea debitului de distilat, debitul de reflux
ramanand constant.
Reglarea nivelului lichidului din blaz.
Pentru determinarea acestuia si transformarea acestuia intr-un semnal standard , prin
intermediul traductorului de nivel LT , care transmite calculatorului de proiectare, care
comanda ventilul situat inainte de refierbator.
Pagina 33 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Reglarea concentratiei de blaz.


Se face cu un traductor de compozitie , comanda de concentratie este transformata in
comanda de debit a aburului din refierbator prin debitul de aburi actionandu-se asupra
echilibrului lichid-vapori prin marirea sau micsorarea debitului de vapori care se introduc in
coloana.

Pagina 34 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

CAPITOLUL 5
DIMENSIONAREA TEHNOLOGICA A SCHIMBATORULUI DE CALDURA
5.1. Bilantul termic al schimbatorului.

G2,T2
G1=W=115,34 kmol/h
G1,T1

G1,T1

t1=tw=101,8
t1=40C

G2,t2
G2-debitul fluidului de racire.
t2=28C, t2=38C
Calculul debitului de apa de racire.
Ca agent de racire se utilizeaza apa care circula prin tevi. Fluidul tehnologic circula
prin tevi.
Q=G1C1(t1-t1)=G2C2(t2-t2)
Q-fluxul termic, w;
C1,C2- caldurile specifice medii,J/Kg.grd.
Temperatura medie a amestecului este:
t1+t1 101,8+40
tm=

=70,9C

22
Temperatura medie a apei :
28+38
tm=

=33C
2

Mw=XwMETOH+(1-Xw)MH2O =0,0146+0,9918=18,28kg/kmol
W=115,3418,28=2108,41kg/h=0,5856kg/s
Cp am=1 Cp1+(1-1)Cp=4153,99J/kg. Grd
G1C1(t1-t1)
G2=

=12951,37kg/h=3,59kg/s

C2(t2-t2)

Pagina 35 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Q=G1C1(t1-t1)=G2C2(t2-t2)=150333,23w(J/s)
Calculul preliminar al fortei motrice:
Dt-Dt
Dtm=

=31C

Dt=t1-t2

Dt Dt=t1-t2
ln
Dt
5.2. Predimensionarea schimbatorului de caldura.
Q=KA Dtm,
K=coeficientul total de transfer de caldura;
A=aria suprafetei de transfer termic.
Se propune K=500w/m.grd conform tabelului VIII.2, rezulta:
Q 150333,23
A=

=9,69m

K Dtm 50031
Din tabelul VIII.9 se alege un schimbator cu 4 treceri si fara sicane:
A=9,05; L=4000mm; De=99mm;
n=20bucati ; d=38mm; =2mm; s=4mm; Dn=300mm
5.3. Verificarea ariei de transfer termic
a)Alegerea ecuatiei de transfer termic.
Se calculeaza numarul Reynolds pentru pozitiile terminale ale schimbatorului de
caldura .
-pentru fluidul ce circula prin tevi.
W1 d 1 4G1
Re=

W1=

1 3600 1 dm
Re101,8C=11861,29
Re40C=6741,44
-pentru fluidul ce circula printre tevi:
w2 d 2 4G2 d
Re=

2 3600(D-nd)2
Re28C=68096,93 Re38C=81656,06
Pagina 36 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

b)Calculul coeficientului partial de transfer termic,1,prin tevi (curge in regim


turbulent)
Criteriul Reynolds:
4G1
Re=

Re70,9C=9357,52

3600n d 1
Pentru curgerea in regim turbulent prin tevi se utilizeaza ecuatia VII.32.:
0,8 0,4
Nn=0,023RePr
Cp
Pr=

Cp,am;70,9C=4153,99J/kg.grd
4
am ;70,9C=4,19 10 kg/ms
am;70,9C=0,6702w/m.grd
Pr=2,59
Nn=50,57
Nn
1=

=1004,4w/m.grd.

d
c)Calculul coeficientului partial de transfer termic ,2, printre tevi.
Se utilizeaza ecuatia Doreohue(VII.40):
0,6 0,3

0,14

Nn=Cre Pr
p
-pentru fascicolul de tevi fara sicane , constanta C,are forma:
0,6
C=1,16 d echin Dn-nd
dechin=

=0,057

Dn+nd
C=0,209
Pagina 37 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4 G2d
Re=

=75119,14

3600(D-nd)2
h2o,33C=0,73710kg/ms
h2o,33C=0,66w/m.grd
Pr=4,96 -0,14
Nn=143,36(p)
Nn 2 -0,14
2=

=2489,9(p)

d
d)Calculul coeficientului total de transfer termic .
Se utilizeaza ecuatia VIII.9:
1
K=
1 p 1 1
+

1 p i=1 c,i 2
1,2- coeficientii partiali de transfer termic al fluidelor , w/m.grd.
-grosimea peretelui tevii , m;
p-conductivitatea termica a peretelui tevii ,w/m.grd.
c,I-grosimea crustelor depuse pe peretele tevii, in interiorul si exteriorul acestuia,m.
Din tabelul VIII.1.rezulta ca rezistenta termica a crustelor este:
r=0,00035+0,0002=0,00055(w/mgrd)
Intrucat rezistentele termice ale crustelor sunt mult mai mici decat ale celor doua
fluide se poate considera ca temperaturile crustelor sunt egale cu temperaturile celor doua
fete ale peretelui (tevii) tp1,tp2.
tm1

Temperaturile tp1,tp2, se determina din

egalitatile
tp1

fluxului termic unitar prin cele trei

straturi.
Tp2

tm2

Pagina 38 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

q=1(tm1-tp1)=p/p(tp1-tp2)=2(tp2-tm2)=k(tm1-tm2)
tp1=2,93+0,95tp2
-0,14 -33
k=26,5(67,97-0,95tp2)=65,69(p) (tp2)
Aceasta ecuatie se poate rezolva grafic sau prin incercari .
Reprezentam grafic f1(tp2)=65,69 (p)(tp2) si f2(tp2)=26,5(67,9-0,95tp2)
Din graficul 5I.se determina tp2=38C.
p=0,00118cp
1
K=

=573,15w/m.grd

-5 1
+0,00055+4,3 10 +
1004,4 6399,043
e)Calculul fortei motrice.
Utilizandu-se un schimbator de caldura in contracurent cu mai multe treceri se
recalculeaza diferenta medie de temperatura cu relatia(VIII.12):
DTm=FDtm,
F-factor de corectie.(F<1).
In functie de rapoartele Psi R, calculate cu relatiile(VIII.13):
t2-t2 t1-t1
P=

=0,156

R=

=6,18

t1-t2 t2-t2
-si din figura (VIII.3,a)rezulta factorul de corectie:
F=0,95
Dtm= 0,9531=29,45C
f)Determinarea suprafetei de transfer termic.
Q
A=

= 8,9m

KDtm
Amc=8,9m<Adisp=9,69m
Schimbatorul are o rezerva de 8,8%
Calculul mecanic sumar si hidrodinamic.
a)Calculul mecanic sumar.
Pagina 39 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dimensionarea stuturilor.
G1t1

G2t2

(5)

4Gv

d=
w
G1t1(2)
G2t2
(1)Stut de intrare amestec.
G1=w=2108,41kg/h=0,5856kg/s
1 1 2
=

am 1 2
1 0,025 0,974
La 101,8C:

am 716,93 959,35

La 40C: am=987,54kg/m
0,5856
G1=

=0,000614m/s(101,8C)

952,25
0,5856
G1=

=0,000592m/s(40C)

987,54
W=3m/s
40,000614
d1=

= 0,016m

3,143
Standardizare: dext=25mm; dint=16mm
Viteza recalculata: w=3,05m/s
(2)Stut de iesire amestec.
d2=

40,000592
Pagina 40 din 46

am=952,25kg/m

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3,143 =0,0158m
Standardizare : dext=25mm dint =16mm.
Viteza recalculata: w=2,94m/s
(3) Stut de intrare apa.
G2= 12951,37kg/h=3,59kg/s
3,59
G2=

=0,003604m/s (28C)

996,07
3,59
G2=

=0,00361m/s(38C)

994,19
d3=

40,003604 =0,039m

3,143
Standardizare: dext=45mm dint=39mm
Viteza recalculata: w=3,01m/s
Stut de iesire apa.
40,00361
D4=

=0,039m

3,143
Standardizare: dext=45mm dint=39mm
Viteza recalculata: w=3,02m/s
Stut de aerisire .
dext=32mm dint=25mm
Greutatea schimbatorului in functionare.
Consideram schimbatorul plin cu apa in interiorul tevilor, intre tevi si capace.
Mapa=Mcapace+Mprin tevi+ Mprintre tevi
Mcapace= Vcapece =0,014131000=14,13kg
4R Dn 3,140,3
Pagina 41 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vcapace=

= 0,01413m

366
Mprin tevi=n Vteava=200,003621000=72,596kg
d intL
Vteava=RL=

=0,00362m

4
Mprintre tevi = V=0,19191000=191,91kg
V=Vmanta-Vtevi=0,1919m
Mapa=14,13+72,596+191,91=278,63kg
Mmetal=Mcapace+Mmanta+Mplaci tubulare +Mstuturi +Mpereti despartitori
Mstut=10kg
Mcapace=Votel=9,11kg
dextmanta-dintmanta
V=3/4

=0,00116m

8
Mmanta=Votel=119,89 kg
Vmanta=/4(0,308-0,3)4=0,015m
Mpereti despartitori=3kg
Mtevi =141,97kg
V=/4[dext- dint]ln=/4(0,038-0,034)420=0,018m
Mplaci tubulare =28,62kg
Vplaci=2/4(Dn-(dext)n)dext=0,0036m
Mmetal=312,59kg
G=mapa+mmetal=591,22kg
G=591,229,81=5,79KN
Se

aleg

suporti

in

pozitie

orizontala

din

STAS-tip

B=255,C=450,K=25,L2=625)
Calculul hidrodinamic prin tevi (pentru fluidul tehnologic).
Caderea de presiune prin frecare(Dpf)
Dpf=( l/d+)w/2

Pagina 42 din 46

soc(H=500,L1=600,

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1-largire brusca
2-ingustare brusca
3-largire brusca
4-intoarcere la180C
5-ingustare brusca
6-largire brusca
=7,8
44 974,620,132
Dpf=(

0,039+7,8)

=22,06Pa

0,034 2
am,70,9C=974,62kg/m
Rugozitatea relativa:
l 0,210
=

=0,00588

d 0,034
w d 4 G1
Re=

=9357,52=

=0,039

3600nd1
5.5.Predimensionarea celorlalte schimbatoare din instalatii.
Condensator.

tD=92,5C Q=Gnrn=Gh2oCh2o(th2oc-th2oi)
38C(apa) Dtm=59,35C
28
La tD=92,5C: rh2o=2279J/kg10 rETOH=817645,18J/kg
ram=1 r1+2r2=1315119,062J/kg
Gv=0,0696m/s=0,08896kg/s
Q=0,088961315119,062=116992,99J/s
Q=Gh2o4179,2(38-28)
GH2O=2,79Kg/s=10077,8Kg/h
Pagina 43 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Q
A=
KDtm
116992,99
A=

=6,57m

30059,35
Se alege un schimbator de caldura cu o treceresi fara sicane;
A=6,6m;L=1500mm;Dn=300mm;s=4mm;=2mm;d=25mm;n=61mm;De=44mm.
Refierbator.
Q=Gram=Gaburrabur
Dtm=tabur-tw
rabur(2atm)=220710J/Kg
ram=0,025803045,428+0,972254822,94
ram=2218528,116J/Kg.
Q=0,630842218528,116=1399536,277J/s
Q=Gaburi2207000=>Gabur=0,6341Kg/s
Q 1399536,277
A=

=153,79m

KDtm 50018,2
Daca K =4000W/mgrd
A = 19,22m
Se alege un schimbator cu o trecere si fara sicane.
A=19,2m;Dn=500mm;s=5mm;=2mm d=38mm;n=85mm;Dl=45mm;L=2000mm
Racitorul de distilat (RD)
G2,t2
G1,t1

G1,t1
G2t2

Q=G1C1(t1-t1)=G2C2(t-t2)
G1=D=2,52hmol/h=75,77Kg/h=0,021Kg/s
Dtm=28C
tm,am= t1+t1
Pagina 44 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2
92,5+40
tm,am=

=66,25C

2
28+38
tm,apa=

=33C

2
Cpam=1cp1+(1-1)cp2=3397,72J/kg.grd
Q=0,0213397,72(92,5-40)=3745,98J/s
3745,98
G2=

=0,0896kg/s=322,68kg/h

4179,210
Q
A=

=0,44m

KDtm
Se alege un schimbator de caldura cu patru treceri si fara sicane:
A=0,434m; L=1500mm; Dn=150mm; s=4mm; =2mm; d=25mm; n=4buc;
Dl=221mm.
Preancalzitorul(PIF)

58C Q=GFCF(te-ti)=Gh2orh2o th2o


F=117,86kmol/h
Tabur=120C(2atm) GF=2183,972kg/h=0,606kg/s
100,44C=tf
tm,am=100,44+58/2 =79,22C
cp,am=4130,3J/kg.grd
Q=0,6064130,3(100,44-58)=106225,69J/s
-4
Gh2o=410kg/s
Q
A=
KDtm

Pagina 45 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dtm=36,78C
106225,69
A=

=9,62m

36,78300
Se alege un schimbator de caldura cu patru treceri si fara sicane.
A=9,95m; Dn=400mm; s=5mm; =2mm; d=38mm; n=44buc; De=69mm

Pagina 46 din 46