Sunteți pe pagina 1din 106
Sfantul Luca, Arhiepiscopul Crimeei Am iubit patimirea Traducere din limba rust de Adrian si Xenia Tanasescu-Vlas Tipiriti cu bineeuvanrarea rea Sfingtului Parinte Galaction, Episcopul Alexandre’ yi Teleormanoli, fost tradusd dupa on Laka Votnd- fase Moskva, 1999, nalul fn limba rus Ta poliubit stra Tad iattel’a Ignatia Stavros Bair siunea de a publica aceasta Iucrare in Deserierea CIP a Bible Nafionale Rosdnict LUCA AL CRIMEEL, St init ptimirea ntl La, arhipiscopul Cine nin Tinisosei-Vas. = Eo 623-6 ISBN (13) 978.973-7623-61-4 Sfantl Ignatie al Stavropolei” Prefati la editia in limba romani Prin cartea de fat oferim tts romin use re aparinind unui gen rarsim in literatura dahon ‘cased: autobiografia unui Sfint, Mai mut ea par {ine unui contemporan al piriatlor not gi ~ cwea = ‘ine si adauge la savoarea si ineditl acest ninomate iti ~ inci unuia cu totul nenbisaut inte mail f= uri ale vremil sal. Urmas al une vechi fami pin- are, att inzestat chirurg genial, profesor univesi- tar care in plind teroare rose refza $i apar la cus sel deca in straie preojest si opera doar eu jeoana pe peretele slit ~ scandal nemaivdaut in epoc si ne= lat decdt de comportarea la fel de eroicd si mite svtoare a lui Pavel Florenski —, ptimitor penta ere diné in temnitele bolsevismulu, pstor st invtr, ‘ul din cei mai mari predicator ai secoluli, Sigal ‘Luca Voino-Lasenetki, ariepiscop al Crimeei,apare 1 stea de o strlucire unicd pe cer Ortodosie vre= murder din ue. Canonizat in randal fir leah Mimurisitor, el face parte in aceeasi misurk. si din soborul Doctorilor fr de agin, iar Premiul Stalin= cea mai inalti recunoastere.& meitelor simpfice Unrunea Sevieticd de atunci ~ mu a ptt ada mie | intkimea dubovnicease a doctoului care oat iia ‘ta plait cuvéntul Marelui Doctor al suleteor 9 Prilor noaste: In dar yi lua, dar 3 day Viata acestu om uimitor a fos hie si matrsite sl ta un cap La altul: medic in sljba trupurilor pret 5 sie, Athi meni att de Jorina de a rin, Riz ingural luera pe care na itor a impie ui nevoie de geniul Tui iepscoplui Lua pe eare Stipa exper Editor Tatil meu era catoli, foarte evlavios adcauna la biseicd i se niga indelung 23s ‘vom de o cutie sufleteascd uimitoare; ms vedea ic ruin nimeni, aveaincredere in toi chine dac postul su ea Inconjurat de oameni ecinsti fae rita noastré ortodoxa, el, calc ind, era intucitva izolat ‘Mama se raga acasi cu ose, dar la biserie, dup it ce pare, nu mergea niciodatl,Pricina? S-a smintit le licomia preoflor si cemurile dine ci, pe cae e i= rise cu och Si ‘Cet doi frat ai mei, jurist, mu dideau seme de rel joritate, Totus, mergeau intotdeauna la scoaterea Epi- {afului sil srutay, si erau nelipsit la Utena Pail. ‘Sora mai mare, pe efnd era student, a fost att de zauduiti de catastrofa de pe cimpul Hodinsk', inet ‘va imbolnavit psihic si sa aruneat pe fereastr de la tal al doitea, suferind fracturi grave de femur st hur ‘meus, precuum si rupturi ale rnichilor, in urma eicora ‘a imbolnivit de Litiaz renal, care i-a prcinut 3 moartea la numai doudzeci si cinei de ani ‘Sora mai miei, in via st sindtoast pind in zi de ‘st, este o femeie minunati, foarte eusemicl ‘ete vor de wagdia cae a pets nv ll feet de incoonare tal Nicolae al Tea a uh eal in peioare numero amen (88) 7 nea desenului so dat de arti din Kiev dice de luat in 1 citre pictur era atit de 2 gimnaziulli am hota in Arte din Petersburg. nenelor de admitere isi au pus sti- vel grele: este oare bun deumul pe leg in viath? Sovdielile, care neau au incheiat cu hotirdrea ed nu am i ocup eu ceea ce imi place mie, ei eu 's pentru oamenii care suferi, Din ‘mame o telegram in care imi intra la facultatea de medicind, fiind deja ocupate, mi sa propus si in tatea de stiifele naturi, ca mai apoi si mil a medicind. Am refuzat, intucdt nu iubeam naturi, in schimb aveam un interes pu tiinjele umaniste, mai ales fat de teolO= i istorie. Ca atare, am preferat si intru la a de drept si, vreme de un an, am studiat eu storia si filosofia dreptului, economia politic un an ins am simit din now o atractie nebie i cite picturi. Am mers la Minchen, unde m-al Inscris Ia ;coala particular de ard a. profesorull Knirr, Totusi, dupa tre siptimani dorul de patrie mea 8 ndnat aca 8 putints de impotsivire. Am plecat la Kew si mp de ined un an mam ocupat inten, mapre= ‘und cu un grup de prieteni, cu desenul seu pietura In aceastiperioadi a inceput prima dati si se ma nifeste religiozitatea mea. In fecare 2i, uneoti si de ddoud ori pe 2i, mergeam in Lavra Pecerska, deseori ‘mergeam sii bisericile Kievuti sila intoarcere dese- ‘nam ceea ce vizusem in Lavra gi in biserici, Am fcut rumeroase desene, sci i erochiur avin ca sublect 4, inchinitorit din Lavel, veniti acolo de la nenumirate verst, si pe atunci era deja cristlizat orientarea activitititanistice pe care ag fi sustinu-o de nu afi lsat pictra. As fi mers pe dr sul lui Vasnetov 9 al Tui Nesterov finden indelet- nicirle mele picturae era deja bine definith orientarea religioasd, In acea perioadi am infeles limpede scopul create artistice. Pretutindeni ~ pe tri si in tamva- ie, In piete si bazaruri— observam toate trisdturle pu temic marcate ale chipurilor, figuilor, miscitilor si, dup intoarcerea acasi, desenam toate aceste Iucrur. La exporitia organizatd la scoala de arti din Kiey am primi chiar un premiu pentru aceste desene. Ca smi odihnese de aceasti mune, tn fiecare zi mi plimbam cite doull verste pe malul Niprului, pe drum cugetind adanc la probleme teologice gi filoso- fice din cele mai dificile. Din acele cugetin, fireste, au ‘esi nimic, finde nu aveam nici o pregitire simi. Tn acea vreme am cipitat 0 atratie ptimasl cltre a lui Lev Tolstoi sam devenit, se poate spu- ‘Cele pcr ri de a fil seal XIX incepta seco XX ne posea, intins Pe CO rrait: dormeam pe Pod ein tard, coseam iarbal vocoririi credintei ortodoxe, Am cease Tolstoi este un eretic, foarte rpatat de crestinismul autentic sereptia corect despre invatatura Iu Hristos mic onmasem nu cu mult timp tainte, citind tot Noul Tess eat pe care, dupa bunul obicei vechiy il primisem seul gamnaiului 0 dati cu inmanarea atesta tutor de maturitate, drept tovaris de drum in vial Foarte multe Jocuri din aceasta Carte Sfinti, pe care nistrat-o zeci de ani, av produs asupra mea o ime presie cat se poate de adnc, si le-am insemnat cu ere ‘Nimic ins nu a putut si se compare in privinta url= i facute asupra mea cu acel loc din Evan: ghelic in cre lisus,ardtindu-le ucenicilor cimpl ex rine coapte, le-a grit: Secerigul este mult, iar lwerds tori pin: deci, rags pe Dommul secerisului sd se0d- d lucritori la secerisul Sdu (Mt. 9, 37). Inima a is ceput pur si simplu si-mi tremure si am strigat fara cuvinte: 0, Doamne ! Nu cumva sunt putin Iueris i TH?!" Mai trziu, dup multi ani, end Doma ‘ma chemat si lucrez in farina Sa, am dobandit inere= lui Dumnezeu la slujirea Lui. Astfel a trecut acel an destul de ciud: acel an destul de ciudat. As fi putut si intru la facultatea de medicin’, inst din now m-8 pains 0 dinjarea ci acest text evanghelic a fost prima chemare ccurentul giindiri de tip narodnic® ifn aprinderea tine ‘etiam hotirat ct rebuie sit mit apuc eft mai degra eo activitate practicd, folositoare pentru poporul sim plu, MA batea gandul si devin felcer sau tavaitor de fart, si in aceasti dispozitie sufleteased am mers odalt {a directorul scolilor populare din cireumseriptia §eola- ri Kiev cu rugaimintea de a-mi da un post la una din faceste scoli, Directorul s-a ardtat a fl un om inteligent i pitrunzito. El a apreciat corect nizuinfele mele ma: odnice, dar m-a induplecat cu multé energie si-mi pc rasese planul si sim inser Ta facultatea de medicing- “aceasta corespundea cu nizuintele mele de a fi fo- Jositor firanilor, care stiteau atat de prost in ce prives- te asistenja medical, insa in calea mea stitea rmdntul foarte apropiat de scdrbé pe care il aveam fat Ue stinfele naturale, Totusi, mi-am birut aceasti sear pi si am intrat la facultatea de medicina a universittit din Kiev ‘in timp ce studiam fizica, chimia, mineralogia aveam senzatia, fizicd aproape, cit mi silese ereienul Sd lucreze cu Jucruri care fi sunt strine. Creierul, n= focmai ca o minge de cauciue comprimati, tindea si farunce afari-conjinutul ce fi era stein. Totus Iuam fhumai note maxime si am cSpitat pe measteptate un interes enorm pentru anatomie. Studiam oasele, le de- ‘enam si acasi le modelam din argili, iar prin fetal in ‘are preparam cadavrele am atras imediat atenia ut for colegilor gi a profesorului de anatomic: in anal dle, colegit hotiraseri deja in unanimitate c& eu vou SS Noasiaany st oo 8 a 7 Fate vor de ,poporanstn” partigull evoluiona ovinia Voli, spanor pentru numeroase ate trots ‘Ste nsasnarea aru Alexandr al U-lea (0-4) = u { provocia tor sx implinit ee : nit, intr-adevar, profe- Dupi douizeci de tract pisimasl fai de ’ avut loc o evolutie vacitatea de a desena Tn anul wei am d or pe cadavte studierea operatil 4e si dragostea m transformat fe anatomie $i munca art setnete in realizarea preparatelor anatomice si a Ope Dintr-un artist ratat am devenit ratiilor pe cadavre artist in anatomie si chirurgie. fn anul rei am fost ales pe neasteptate sef de an. fod cum s-a intimplat asta: inaintea unui curs am aiflat cd unul dint colegii de an, potonez, lovise peste fat pe un altcoleg, care era evreu. Dupa sfarsitul cur- sulul m-am ridicat si am cerut atentie. Toti au teut ‘Am rostit o cuvantare ptm: ra fapta urd a studentului polonez. Am vorbit despre cele mai inalte norme morale, despre ribdarea jignirilor, am amintit de marele Socrate, ce indura linistit faptul ci artigoa- sa lui nevastéi-a aruncat in cap 0 oali cu kituri. Acea cuvantare a produs o impresie atit de mare incdt am fost ales in unanimitate gef de an. Examenele de stat le-am sustinut strdlucit, numai cu note maxime, si profesorul de chirurgie generali ‘mica spus la examen: ,Doctore, acum titi cu mult mai ‘mult decit mine, deoarece cunoastefi minunat. toate ‘amutle medicni, in reme ce eu am vita deja multe run ce nu privesc in mod direct specialitatea mea Doar la examenul de chimie medical (acum se mie ‘meste biochimie) am primit un rei‘. La examenul te0= * Sistemal de notare rus c ‘ wae ie tte opine unc, cw mal ei 12 retic am rispuns excelent, insi trebuia si efectuez gi 0 analizi de uring. Aga cum era, din piicate, obiceiul, Taborantul destiinuia studentilor, in schimbul unei su- ime oarecare, ce trebuie aflat in prima retort gi epru- betit ~ si eu stiam ci in urina pe care trebuia si o ana- lizez se afld glucozd. Totusi, datoritt unei miei gre- sel, reactia Trommer nu mi-a iesit, $i cind profesorul 2 intrebat far sii mA priveasci: Ei, ce ali gisit aco- Jo 7" as fi putut sf spun ci am descoperit glucozi, ins am spus ci reactia Trommer n-a decelat glucozi ‘Acest singur trei nu m-a impiedicat s& primese di- ploma de merit. ‘Dupi ce toti am primit diplomele, colegii de an m-at Intrebat cu ce am de gind si mi ocup. Cind am rs puns ci sunt hotirat si devin medic de tari, au zis eu chil cliscati de uimire: ,Cum, dumneavoastri si fii ‘medic de tari?! Doar sunteti savant de vocatie !" Am fost necijt de faptul c& nu ma infeleg deloc, finde eu studiasem medicina cu singurul scop de a fi toatl viata ‘medic de (ari, pentru a da ajutor oamenilor sirm —_ doje a caracterului. Acolo Ti ceruseri mana doi medici, dar ea ficuse legimant ci va riméne fecioara. Cisito- rindu-se cu mine, a eilcat acest legimant, sim noap- {ea dinaintea cAsatoriei noastre religioase, ce a avut Activitatea in spitalele de (ara loc in biserica construitii de decembristi?, sa nugat —_ inaintea icoanei Mantuitorului si dintr-0 dati i sa ple Na am pile deveni indatt medic de tard, finde rut cd Hristos Si-a intors fata si icoana Lui a disparut ah St Bie dcveni Inio% “ra Ii 1903, CME in chive el Acasa a ivi cu Japonia ~ si inee- TF) gminte de legimant, gi pentru incdlcarea lui Domnall a puna scdvigi cic de medic 4 consat 0 chirurgie Tul Cuci Rosi Kievene pedepsit-o greu, si anume cu o gelozie insuportabili, patologicl. ‘Am plecat din Cita fnainte de terminarea rizboiului si m-am angajat ca medic in judetul Ardatov dim gu- bernia Simbirsk. Acolo am ajuns sef de spital ordge~ nese. in conditii grele si mizerabile, am inceput fara intarziere si fac operatii din toate ramurile chirurgi¢i si oftalmologiei. Totusi, peste cteva luni-a trebuit si renunt la munca din Ardatov din pricina dificultati et insuportabile ‘Trebuie remarcat ci in spitalul din Ardatov m-am izbit imediat de marie dificultiti si pericole-ale-apli= cri anesteziei generale in conditile unui personal auxiliar de proasti calitate, si imi venise deja gindul cil este absolut necesar si se evite pe cat posibil anes tezia generali si aceasta si fie inlocuiti pe scard eft mai larg cu anestezia local, M-am hotirat si mit transfer cu munca fntr-un ae yamiee ‘in satul Verhnii Liubaj dim jt Kursk. Totusi, nici acolo nu era mai uso, finde fntr-un verge deseubamt 557 * este vorba, probabil, de unit dare acl participant a com juragiadecembnstd care au fost exit sau fntemua in Siberia, (mtr). 15 militari de campanie in spital de ling’ orasul Cita fn spitalul nostry erau doug sectii chirurgicale: una era condusi de un experimentat chirurg din Odessa, 0 mie, cu iar pe cealalti medicul ef mi-a incredinta toate ca in detasame rurgi mult mai in varsti decdt mine. Am inceput indati si desfigor un mare efort chirurgical, operind rinitii, si fra avea pregitire special in domeniul chirurgie, am inceput fri re si fac operatii majore pe ase, articulati, craniu, Rezultatele erau pe deplin mul- fumitoare, cazuri nefericite nu existau. in aceasté mun- i mi-a ajutat mult strlucita carte a chirurgului fran cez Lejart, apiruti nu cu mult timp in urma si inti= tulatd Chirurgia de urgenta”, pe care 0 studiasem te= ‘meinic inaintea céltoriei in Extremul Orient. Nu am fost propriu-zis medic militar si niciodatd ‘tu am purtat uniform militara {in Cita m-am cdsitorit cu 0 sori de caritate ce Iie rase mai inainte in spitalul militar din Kiev, unde © fnauiert sora sfint”. Ea m-a eucerit nu atit prim uselea sa, cit prin exceptionala bunitate gi bldit= 4 — Jimi amintesc un ca orb din fragedi copiliric ‘operatiei. Dupi dous lu din toatl cite un sir lung rnultime de obi fii 1a mine teptind vindecare rec atunel a apt prima edife a cirtit profesor Braun -Anestezia local, fundamentarea ei sited Saplcaile practice”, Am citi-o cu Licomie $i dined ws eflat pentru prima dati de anestezia regional, ale ite: metode, reduse la numa, fusesera publicate’ mt Gu multé vreme in urma, Mi-am amintit, intre altele, ‘i Braun socotea realizarea anesteziei regionale a ner~ ‘uli sciatic aproape imposibil’. in mine s-a trezit un viu interes fat de anestezia regional si mi-am fixat ca sarcina si ma ocup de elaborarea unor noi metode ale acesteia {in Liubaj am intnit eAteva cazuri chirurgicale rare si foarte interesante, si despre ele am scris primele mele doui article: ,Elefantiazis al feei, neurom ple xiform’” si ,Strangularea retrogradi in hernia de ansii intestinal” ‘lta extra devense cu neputing’ de suportat [ecules primese 0 sumedenie de bolnavi in ambus oi is operez in sital dela now dines pal scar, si merg pe teren avind de acoperit 0 ‘preciabilé si noaptea si cercetez la microscop 16 rile excizate in cursul operatilor, si fae pentru artico- lele mele desene ale preparatelor microscopice ~ $i in curdind nici Ginerele mele puteri nu au mai fost indea- juns pentru aceasté muncé uriag. Merit aminti si prima mea traheotomic®, feut in condifii cu totul exceptionale. Venisem pentru a in- specta scoala judetean din apropiere de Liubaj. Orele se terminaseri deja. Pe neasteptate, da fuga in scoal © fat, ,indind in maini un copil ce se asfixia. Acesta se inecase cu 0 bueaticd de zahir. Nu aveam decit un briceag, putin vati si putin solutie dezinfectanti, ‘Totusi, am hotirit si fac raheotomia si am tugat-o pe invajitoare si ma ajute — insi aceasta, inchizdnd ochii, a fugit, Ceva mai vitewza s-a aritat babuta care ficea ‘curat in scoaki, dar si aceasta m-a parisit cind am. purces la operatie. Am asezat copilul infisat pe ge~ rnunchi si i-am ficut repede traheotomia, care a decurs ‘cum nu se poate mai bine. In locul tubului special am introdus in trahee © pani de gisci, pregititi dinainte de babuti. Din plate, operatia nu a ajutat, intrucit buciitica de zahir se oprise mai jos ~ pe eft se pare, in trahee, ‘Conducerea local ma transferat in spitalul judetean din Fatej, dar nici acolo n-am ras pentru multi vre~ ‘me, Judetul Fate} era cuibul celor mai inversunati parti- zani ai Sutelor Negre’ — si cel mai extremist dintre ““Traheotomie = incizarea traeli urmat de introducerea in conduetul trabeal « unui tub, in vederearestabilttrespraict im Cade obstuctie sever clilorrespratoit superioare (D1) Orzanizaie de dreapla, monathist-patioi, scat in de ‘enue premergatoare revolute: bolyevice din 1917 siaviind so pul de a contracara ativitaea din ce in ce ma puternick a mie " 7 a fi dati ca robi mosierilor, si de lege co coer cr revoluionar pent faptul ~ “i at, Liséind toate bat, la ispravnicul orin hotdrarea conduceritam cere se tmbolndvise, $i P He peat din siya Oricum,afacerea a isit prost wei intro zi de tirg, unul dintre orbii vindecagi aoa ea suit pe un butoi, a rostit © cuvéntare:ing jai multimea a inceput si devasteze sediul conduceri we ala chiar in plata unde se tinea tirgul. Acolo sa fla un singur membra al conducerii care de frict sa ee ee a a mai repede din Fate Asta sa intmplat fn anul 1909, in anal 1907 s-a nascut in Liubaj primul mew eopil, Misa, iar in cel urmitor, 1908, s-a niseut fica Elena. indatorirea de moasi a fost implinité chiar de mine. Din Fatej am plecat la Moscova, si acolo fost ceva mai putin de un an extern in clinica de his rurgie a profesorului Diakonov. Potrivit regulila®: lei clinic, tori extern erau obligati si-si susfind de doctorat, si mie mi s-a propus tema aticulaiei geaunchiului”, Dupi doud-trei mma chemat profesorul Diakonov si m-a tntrebat ‘merge lucrul la dizertaie. Raispunsul meu a fost Parcurs deja bibliografia, ins tema nu mii Silo revoluionare stngiste. La fel de controversial guiarealeponar la noi, pentru unit reprezin 6 tuodi asasini fanatic, pentru alti o a Patou nie) Mt inruchipane ce se afl 18 ‘ce, Inveligentul profesor a dat atentie rispansului/meu si, afland ci am propria mea tem, a inceput si-mi pundi eu viu interes intrebiiri asupra ei. A reiesit ef el nu stia nimie despre anestezia regional, $i a trebuit si-i pos vestesc despre cartea lui Braun. Spre bucuria mea, el 'mi-a props si continui munca pe tema anesteziei re- sgionale, abandondnd tema initial. {Co privire la felul in care se raporta arhiepiscopal Luca Ia munca sa este graitoare urmitoarea srisoare cate sotie: .Din Moscova nu vreau sa plee ma inane de a tua de Ia ea lucrurle de care am nevole: cunogtinie 4e si abiltatea de a tucra stintfic. Dupa obiceiul meu, ‘nu am misuri im muned si dea sunt extenuat. lr mun ace imi st inainte este mare: peau dizer tebuie inv Limba francezi sis parcurg vreo cinei sute de Jueraci in limbile francera st germand. Pe langa asta, ‘sebuie si lucrez mult pentru examenete de doctorat.. I ‘orice caz, nu voi putea deveni doctor in medicina nain- te de ianuarie 1910, si asta numai dae in tot acest is timp voi fi liber de orice alt ocupate. In schimb, dupa aceca voi avea inainte perspective largi.."|* Dat fiind cX tema mea cerea cercetiri de anatomie i experiente cu gelatin colorati pe cadavre, am fost nevoit si trec in Institutul de anatomic si chirurgie to- Pografici, al cirei director era profesorul Rein, prese- dintele Societitii chirurgicale moscovite. S-a dovedit insi cd nici acesta nu auzise $i nu citise nimic despre ‘anestezia regional. cusit si ds A ete a ancstezicului In efi er din-bazin ERY Be sciatic, chiar 1¢ 65a aproape ca neputintl ic Bea a injectanit nervull median si scoperit si metods MS cheicturi a mdinils Ca regional ® jescoperti ale mele am is isin mat cm ae cl Se aaa fp dea we fr acca weme, fiona, era aes saci sin suferits. Te Eni 1908-1909 apar in revista ,Chirurgia” cele ints ler igifice al lui V. F. Voino-lasenetki, de= ‘heate problemelor anestezici. In primi doispreaece ati {activiate chirurgical, viitoral episcop a publicat now: Spreaace dintre cele patruzeci si dowit de lucrae, sis fifice pe care le-aelabora.| Nu aveam ins din «J traiesc in Moscova Cu fia si doi copii mici, asa incat am fost silit si satul Romanovka din judetul Balagovsk, gubernia ratov, pentru a lucra intr-un spital cu doudzeci gi de paturi, unde am sustinut o intens& activitate cali i am elaborat 0 dare de seama tiparita dupa lul darilor de seam din clinica profesorului Di 20 fileev, biti cu sisuri, Pourivit selatrlor batrinalat medic Victor Fedosievici Elatomiey, care a lucrat in Romanovka la scurté vreme dup Voine-lasenetki, boli- Te cipatau acolo o amploare uriagi: de sifilis putes ‘bolnav la un moment dat tot satu, ,preumonia o vedeal de la post, in flegmoane era puroi cu vadra” Doi me= ci, te felcerite si un feleer, incrind far odin’ zie st ‘opt intregi, de-abia ficeau fat afluxului de bolnavi- fh ambulatoriu yeneau cite o suti, o sutd cincizeci de bolnavi. Pe Hingi asta, medicul tebuia sa mearga ellare sau cu brigca prin satele mai mici din imprejurimi. De fuera era destul si acolo, fiinde’ in grija medicului din Romanovka erau douazeci de sate si doudsprezece ett ne, unde adeseori trebuiau ficute operat sub marcaza si aplicati de forceps pe teren. Tati cum se prezenta spitalul local din Romanovks potrivit ,Priviri de ansamblu asupra stirit medicinit din judejul Balasov pe anit 1907-1910 gio parte a anulut 1911”: Circumscriptia Romanovka. Suprafata: 580 ver~ ste patrate. Populatia: 30506 oameni. Mai, malt de 70% dlintre locuitori domicifiazt la mai mult de 8, verste de ‘casa doctorului, In ambulatoriu sunt in medic 31640 de solicitiri pe an. Circumscriptia este de dowd ori mai ma- re ca suprafatd si de rei ori mai mare ca populatie i v0- tum de munci decit norma”. Primind 25-30 de bolmavi fieciruia nu mai mult de dow iagnosticul twebuiaw si fie ful- oe ‘ nei mcascd panda 200 de | rentru ambulatoriu tg via Balagov, deem scant ae ae ae are cari constltatile gineeologh nea loc de canalizare paraliza pentru citeva ceasuri act Ce ee fac cee vitatea din spit, Acesta servea drept centru de asisten- et senor de {Ui medicala pentru intreg judetu, asa neat la consulta hesuialit st galls ‘Alexandru, vizitiul spitalului, venea cu tal s tate dimine st inregistrate cazuri de lipotimie dim pricingl brisea la casa medicului sef. Familia Voino-lasenetki sa fn ee co asculatie « bolnavala wi cocupa o casi din len, desta de spatioast, a moyieresei fn aceastt tnghcouially Sanaa Tileeva de pe stra Troitkaia, nu departe de locul unde sitoare si paligie a tcrat $1 Fetixovici. In F soscaua Moscova-larosla intersecteaz vechiul val de -onsultrilor si a muncii de teren fm sarcina Int eis int. De la locuinta pind ta spital nu era mai mult de 2 chirurgicala. Am ficut in Romae dar medicul sef nu piendea nici aceasté vreme, sets no mai ptin de 300 de operat pe an”, Serie et 5) ci luau sine ris 15-20 de fie cuvinte germane intron curriculum vitae din anul 1945. ,Privirea de ane si franceze si le invita pe drum. sabia” confirma: in anul 1909 chirurgul a ficut 292: Fil cel mare al Viddicti Luca, Mihail Valentinovic, ‘acclea, povestea: ,Tata luera mptea, Dinnineata aul vedeam, finde ple- ca la pital devreme, Luam przul impreund, dar tata 1 gi atunci tcut, si de obiceicitea la masi'o ear- ‘nui distraga atengia. Nici ea nu anului urmitor tempoul a erescut | peri. La Incepu La problema anesteziei regionale am continuat si rez la Moscova pe timpul concediilor de o lund din fiecare an, muncind de dimineat pain seara tm Insti» cera prea vorbireat Fosta menajer familie’ Voino-tasenetki, care a tutal pofesorilor Rein si Karuzin pe lang catedra de flat sapte ani in servicial ei, Blisaveta Nikanorovna anatomic descriptivd. Acolo am studiat sute de eranii 7 Kokina, igi aminteste despre ei cu multi dragoste: Ana $i am descopert © metoda foarte valoroasti de YVasiliovna era cea mai aritoasi femeie din wt orapul. vere « celei de-a doua ramuri a nervului. trigemet Tnalti, zdravind ta infitigare, inst obosea repede. $i din foramen rotundum, Cand am ajuos ‘cum xi nu oboseasei? S& cosi hulnele si si faci min- ram in Rot care pentru save oameni nu-i lyeru de glum. Pe atunei hu era ca acuma, si te duci la magazin gi sii cumperi tot rebuie ul aeeste Iucriri nu mai i erm medic sf i chirurg al spitalului judeteam izeci de paturi din Pereiaslav-Zalesski 2 ick oc ote 1 cu multi vreme inainte de plecarea noastr din Romanovka sa niscut fiul nostra Alioga, eu care fost o intreaga aventura. Se apropia vremea re to pea ta nebu wu se atingea. Ni se ee ee ce ee pentru sedinta Comi- iat In sD ee oe itll santa, sper wl nore in scurti vreme. a Lin A ae, Fic smal upept fcheires sini um gOS ce ae ao eet ei sam ve el de Denne et pt smal eae Neapcknd so la nn an ca mam erat In vag. Ge 8 so Ye rl sete AS ll a ba sch nt momar ac De cal sn ES eso ces ce nu intl wel de Romnaeias St A onan ers roc Ne gt nimersem weal wet fn cel de Har- i ee clad ach”. EE OG Et ts TA ae la prima state an, Elisaveta Nikanorovi si si mi intore la Balasov. insi Dumnezeu mia. ajutat, $i in Romanovka mi-am gisitfiul deja méscut: la mas- tere asistase o doctorit care se intorsese inaintea mea de la sedinti i trecuse pe acolo in drum spre circum= > scriptia sa in anal 1916, pe end locuiam in Pereiaslay, mi-am sustinut la Moscova dizertaia de doctorat despre anes- tezia regional. Comisia a fost aleituith din profesorul Martinov, un privat-docent in anatomie si chirurgie opograficd al efrsi nume nu mi-l amintese gt profeso~ rul Karvzin. Interesanti a fost aprecierea profesorului Marti nov. Ela spus: ,.Ne-am obisnuit ea dizertaiile de doc torat si fie scrise de obicei pe 0 tem dati cu scopul dobandirii unor functii mai inalte si-ca atare si.nu abit mare valoare sintifiel. Cand am citit insi cartea dum neavoastri am rimas cu impresia c&-este e€ntecul unci pisiri care qu poate si nu cfinte si am apreciat-o in mod deosebit”. lar profesorul Karuzin, foarte emotio- rep repeat ing, O data pe lund venea @ iis aa cn mnie Fedorov sls. cai cic ob mine mare, Mai. venea In vith dotnaas Se cota, Sofia Mibailovea, Frau cole I einai Elisaveta Nikanorovtily he + foarte drigistosi, Ni-i. pedepseat Pal i wren cunt mai grosolan le spunea aaa Miga fl mai inchidea citeodat: mana fa i has pnt engi, dar nu inea acolo mul final Valeninovcinu-si mai amintea le maga dar aunosfera mangaitoare din familie i s-& tai dine in amintire. ,.Mobila din casa de la Pereiaslay era) Cat se poate de uta", povestea el Tata na AV BO nomi nici aun, nici dupa aceea”, Despre aceasta best iE. N. Kokina:,Familialasenetki n-aven se impieze, Vin tutun nu fineau in eas mig calesen-aveau niciodata. Doar ert it yeneat I prin post. Avea multe cdr. Nu mergeau nici Ia nici in vzt, si rareori venea cineva la ef" spit, Cu copii 25 4 indus ‘Ma tomr hrm % experienta intr-o carte separatdt Studii de chirurgie apropiat precipitat d¢ iM pentru ot Am alcituit planul acestei crt gi i-am seris mana, mea cerut din tot suf asad prefata Si atunci, spre mirarea mea, mi-a venit un gand. nteresase de munca mes 4 eras at iruitr si extrem de sania: ,CAnd aceasta cate va fi si mu Binuise ci acok terminati, pe ea va sta numele unui episcop”. Je strilucith 1 Universitatea Nici nu visam si fiu cleric, eu att mai puyin epis- Pentru dize ” ruth! 1 VOR cop, ins nestiutlo edi ale vietii noastre sunt pe deplin din Vargovia im yo a DUNE stu de Atotstiutoral Dumnceeu tncd din viemen ed de noui su ei ease aug suntem in pantecele marie. Dup& cum vetl vedea mai en warece catea fuses® OSM dcparte, dup cliiva’ani gindol mew ‘ecb sileuior: am 3 c, de numat 750 de ¢XSOPLARSGRM Cand aceast carte afi terminate ea tule ane ic in libririi, unde fACUSeT itNpRM ete nei episcop” a devenit pe deplin real. © wnt, si n-am putut prezenta Universiti In Pereiaslav-Zalesski am tit sase ani gi jumatate, a iru cerut de exemplare Acolo s-a niscut fiul meu cel mai mic, Valentin. in spitall ordsenese si in cele de pe ling’ fabricd ‘am susfinut © vast activitate chirurgicala si am fost ‘unul dintre pionierii operatillor majore, noi pe atunci, Pe clile biliare, stomac, pancreas si chiar pe creier. Pe gl asta, n anii 1915-1916 am condus un mic spital Pentru riniti, La inceputul anului 1917 a venit sora mai mare a Sotiei mele, care tocmai isi. ingropase in Crimeea fica ‘moarti de tuberculoza galopanti, Din nenorocire, ea aadusese cu sine plapuma vituita sub care zicuse fica i bolnavd. Lam spus sotiei ca in plapumé a fost adusd vreme dupa plecare i am descoperit la Ana semne vidite de tubereulozi iImonari. ‘Asta se intimpla atunci cand, fn urma unui concurs foarte puternic, 1a care parti ic de tari, cum am fost ew trels iminicile si sirbitorle sunt cele mai oeu ae se depune o munca riasi. Ca ataey mie ii im Romanovka, nici in Pereiaslav-Zales ut posibiitatea sl merg la slujbe $i multi ani mi stit Totus, in ulimit ani ai sederii mele fi © greutate, si merg la bi am locul meu statornic ~ lucru ce a stents mare bucurie inte credinciosii Pereiaslavului {n viata mea a mai fost un mare eveniment Domnul -a pus inceput in Pereiastay. semnitate uriasé are chirurgia septica si citde: pestinte despre ea dobindisem in, universitates ‘nat ca sarc studiul aprofundat, de sine diagnoze si erapei bollor septice. La ‘nimele in Pereiaslay mi-a venit in Band si 26 sna pape ot al mala spital Bio o servitoare ce tema ie Serghieva, C8 UE rd mare. Calatoria cu ova sin continuare la irucit circulatia Feros artament de pe tament_ de ef, pat 4 dezorganiziti produse isitulanului. 1917, situapia din Tage $e iruieas sumitor.S-au seumpi u siricicioase, Menajera fami ica la covi de dimincata pan seara pitaluluisuierau gloantele, Giuaile estea acopereay precum virsatul zie via asemenea schimb de focuri a fost 1 de chirurgie Sofia Sergheevna Bee Jat un glon a suierat chiar pe Hing ure 2 medioli-ef. Profesorulanropolog Lev Vasilevici Oyanin, care dic n sptall din Taskent sub wea Ii Voino-lasenefki gi a de sa, st amunteste fn manuscrisul Si ‘storia comuniai medicale din Tag remuri de tulburare. Ficean 1920 in orag #4 Noaptea mereu. Cine i de ee (nigel 2% tw sia, dar rnii ras aug pital, Bu son ie ure i cu except cazurilor ujoane, H-chemau Sao ‘Jeauna pe Voino-Lasenetki pentra a hati dak bola ‘ul tcbuie pansat si lsat pnd dimineala sat OpeCat Fad intraiete. La orice ork a noptit ef se brie B= iat i vena la apelal meu. Uncor rnitit venean fem tinun, Adescori eras operat imediat, aya inet noaptea {uecea fr som, Se intimpla ea Voino-lasenetii fie chemat noaptea pentru consulate sau operatic imediatS fcasd la un boloay sau in alt sptal. El purcedea fra in- Ulrviere la acele drumuti de noapte ee mu erau nici pe ‘dcpartelipsite de primejie, find jafurile era la ond hea lei. La fel de prompt venea end fl chemai in sec tia de interme pentru consult. Niciodat nu se vedea pe aia Tui suplrare, nemultumire ¢3 este deranjat pentru Jucruti care in ochii unui chirarg cu experient sunt ni fleacuri, Dimpoitiva, se simtea disponibiltatea total de aaj Nu lam vit niciodats manos, inferbantat saw pur si simpla iritat, Vorbea intotdeauna Linitit, ik graba, fir sd ridice niciodatd vocea. Asta nu Toseammnd el era nepiisitor: multe lucrusi il nernultumeau, dar niciodati, nv isi desea din fire, ei fg arlta nemulumirea eu acelasi elas € Sinitatea Anei Vasilevna se inriutfea, ner et erau mereu incordat. Spre ia a venit de-a binelea foame tea, Ana umbla de bine, de riu prin casi, dar nu mai po tea nici si pateased, nics deretice. Copii Ii amimtese ccd Valentin Felixoviei spala seara podelele, infigurnd handaje vechi pe peria de frecat podele. Masa a inceput sli se aduca de la bucdtaria spitaluluis varzi murat “ubioas care pluta inte-o zeamd tulbure. Pe Ana Vasi- liewna o trata doctorul Moise Slonim, cel mai bun inter- hist al orasului, care trata persoanele sus-puse $i aven 2» ‘cabinet particular: Om bun, aceste se striduia §-0 Int fet pe bln me may edie ¥ in mbunajrea regimului de hrand: 1 imitea de la pro ‘masi prinzuri desul de bogate pentru accle ve faci. Dar nici peiazurile ui Slonim, aici alimentele pe ‘care tn ascuns de Voino-lasenetki le trimitea sotiei lui familia chirugului Rotenberg nu au adus mare folos, ‘Koa hmpiciea mincarea copillor, iar ea manca aceeasi ‘Glog de vari ca soqul shu. In cele din urma,sindtates ia fost defini distrust de arestareaIui Valentin Fel ‘ovici in vemea revolt egimentuluituremen.| in snul 1919 in ores au avut loc lupte inte garni ana frtireei si tegimentul de Soldati turement con- ‘das de un comisar militar care tridase revolujia. Prin {ot oraful, chiar pe deasupra spitalului, zburau din “amindout pile numeroase obuze, si trebuia si merg Jaspital tecind pe sub bombardament. ~_(Comisaral militar al Republic Turkestan, K. Osi- eee Ss areata BP BINA dictator, dar cx prilejul inatusde Ser ns ethene rarevolutionarii, Cu . acest pri ‘conomic al spitalului am Am fost arest arestati de un 8a spital ficute de a —_ mine, Eu si directorul economic am fost dui in atelie- rele clilor ferate, unde avea loc judecarea regimen- tului turemen, Cand am trecut pe podul de calle ferat, ‘muncitorii care stiteau pe sine i-au strigat ceva tut ‘Andrei, Dupi cum aveam si aflu mai apoi, il sftuise- 1 si nu se mai impovireze cu noi, ci si ne Impuste sub pod, ‘Uriasa elidire era pln cu soldat din regimentul re- voltat. Acestia erau chemati pe rind intr-o cameri se- parati, unde aproape in dreptul fieciruia se punea, pe lista numelor, cruce. Din tribunal ficeau parte si An- ‘drei impreund cu un alt lucritor al spitalului, care areu- sit sii prevind pe ceilalti judecitori ci eu si direetorul ‘economic fuseserim arestati de Andrei din url perso- nali, in dreptul numelor noastre nu s-a pus eruce gi am fost eliberati In scurti vreme. Cand am fost condusi ‘napoi ta spital, muncitorii de pe drum au fost foarte ‘uimiti de fapeule2 ni se diduse drumul din ateiere, [Profesorul Ossi povestese despre arestarea tui ‘Voino-fasenetki urmatoare Medicul-sef a fost arestat impreuni cw eel ana apcopiat discipol al si, chirurgul R. A. Rotenberg, de patruld formata din doi muncitor si doi matrozi. Aces. tia fusesera adus in secta chirurgialt de Andrei, lueré tor ln morgit ~ betiv si bot, cirvia Voino-tasenetki, co - Vestea ci Valentin Felixovici a fost dus in atelierele calor ferate a stint in spital 0 deeded adine’. Ate lierele aveau © repatatie cumplita. Insisi propovitia: a 1a cu, mpusea’, Asta s-a intmplat dimineata devre ‘me, si pind noaptea tirziu nimeni na aflase aimic de a1 figs Rotenberg. care se intorese soit de 0 HN tor In atelier fuseserd dust tao Incpere dest de suis, unde eras muti alt ares. O una ces in cx tmera unde se alla ,rika extraodinars™ Tol ac hora ‘er repeiciune. De acolo se Intorecau putin. Majoritateg odamnatoe (pen a hot sour iedruia tribune Iu pieres a mai mule de tei minute) erau sco pe 6 ar senting ra executat fir intiziere, (ei doi medici au petrecut inaintea uit fatale mai mul deo jumatte de i In wt acest tip Voino-tase- © etki tias absolut netuburat. La desce intrebiri pli ‘ede ingore ale lui Rotenberg: De ce nu ne chea- 2 Ce pate si insemne asta” Valemin Felisovie +O si ne cheme cind ya veni veemea, sai Sear tiriu prin sala mori” « aecut un eo. "nist de vars, eae cunontea pe medicul-se dupa f BH Acesta samira vind acolo pe faimosul chi Ting, ce sa init si dsparut in au Intra ficu prabn erabnic inconju ari au incepat 4 se ate voia si se incredinjeze ol Voino-Tasenetki este ‘tui, ca cere nu mumai 8 nu fl =. bolnavul a fost ise afl Ia locus irurgul sa apropiat meze cu scalpel Mai tarziu am aflat ed in seara aceleiasizile tn uria- sul cimin al atelierelor fusese organizat un groaznic abator uman, fuseserd ucisi soldatitregimentului ture ‘men si numerosi ordgeni. lar biata, bolnava mea Ana stia cd fusesem arestat, stia unde fusesem dus si trise ceasuri cumplite pin la intoarcerea mea. Acea profundi zguduire sufleteas- ce sa reflectat in mod foarte vitimitor asupra siniti- Uiiei, $i boala a inceput si progreseze repede. Au vent si ultimele zile ale viewii ei. Ardea de febed, nu mai utea deloc si doarmi si se chinuia foarte mult. Ulti- ‘mele douisprezece nopti am sezut la cBpataiul ei, iar iva Iucram in spital. A venit cea din urma si infrico- sitoare noapte. Pentru a usura suferinjele muribundei i-am ficut 0 injectie cu morfind, $i ea sa linistit vizi- bil. Dupii douiizeci de minute aud: ,Mai fi-mi 0 injec- tic”. Dupa o jumitate de ori aceasta +a repetat, si in decurs de doud-trei ore ii ficusem o multime de injec tit depitsind cu mult doza admisi. Actiune toxied ins ru am observat. Deodatit Ana s-aridicat in capul eas Piii". Au venit copii sia insemnat pe toti cu femandu-se pese Dupii ce s-a iertat cu copii crucii, dar nu i-a strut molipsease icdind linistti cu ochii inchisi, si respiratia i -a rit din ce in ce mai mult, pand ce a venit si ultima suflae, Sicriul fusese pregitit din vreme. Dimineata au ve- nit infirmierele mele, au spiat si au imbricat trupul lipsit de vial si -au pus tn sieriu, Ana a murit fn vér- Sti de teizeci gi opt de ani, la sfirgitul lui octombrie 1919, si am rimas cu patru copii, dintre care eel mai ‘mare avea doisprezece ani, iar cel mai mic sase, 33 sicriui - sui deasupra Dai np am ci eu insu dears ru Praia snd a pire ripest dein i rate In cede dos mop os, cam Peli 112, ci opt se cnt inte a Seamer rete are 4a apusuri (Ps. 112, 3), si ukimele cuvinte ale ps Suelo cm pf wea curemurs, Cnc Joa fed ict ob e nste cuvinte ale lui Primit fr nici o indoiala cape nite cuvin Dumnezealnsusi cite mine: Cel ce face a locui cea earpdincasi, maica ce se vseleste de feciori (1), Domaul Durnezeu sta ce cale grea, spinoast eps i ndatd dup moatea mamei copiilor met Ss invite ei El insu si a usuratstarea grea ty are mi alan. Din ourecareimbold Liuntric. amr tne ks dia cele cuvite din psalm ce mi eutremuraneg ge Dumecen in aad spre asisenta mea Softe Sen heer Bela, n numa cd Ti ine rela dine vate operat. $i despre care si ‘tu demult soful si nu a foi se reduce yi, am tu convorbiri legate de i nici 0 indoiala cuvine be a ct wn sera i Dune ae ‘iti si educdinit cox Pill a te al Tari eo fee Wad © fat owe pligh i Ht ort decal = in mere de Ase Miner PATINIREA Sofia Serghoevna a muri la adnci bite in casa ha Valentin Voino-lasenetki ful mezin al Vidi Lea.) De-abia am asteptat si vini orele sapte dimineata gi am mers ta Sofia Sergheevna, care locuia tn sectia de chirurgie. Am bitut la usi. Deschizlind-o, ea s-a dat inapoi cu vimire vizdindu-! la 0 asemenea ordi pe seve= ‘ul siu Sef si a ascultat adsine miscati ceea ce se fine ‘implase noaptea Lingd sicriul sotiei mele. Am intrebat-o numai daci crede ia Dumnezew $i daca vrea st implineasca porunca dumnezeiascd de a © inlocui pentru copiii mei pe mama lor moart3, Sofia Sergheevna s-a invoit cu bucutie. Ea a spus ci i-a venit foarte grew si priveascl doar de la depirtare cum se chinuia sofia mea si ed ar ff rut foarte mult si ne jute, dar se sfise 8 ne propund ‘ajutorul siu, Ea fi iubea pe copii mei mai mici, der se temea cd n-o si se impace cu Misa, ful meu cel mare, findcd fi necijea pe cei mai mici. Asa sa si intam. Plat. Pe cei tei copii mai mici ii iubea foarte mult $ ‘mai ales mezinul, Valia, au se mai didea jos de pe ge- nunchii ei, Pe Misa inst a trebuit si-1reeduce, Apartamentul meu de medic-sef era alcdtuit din inci camere atit de fericit dispuse ci Soffa Sergheev. ‘84 a putut si ocupe 0 camer cu totul izolati de ele Pe care le ocupam eu, Ea.a trit tn familia mea vreme indelungati, insi a fost doar © doua mami pentru opi. finde Cel preainalt ste cd Jegitura dintre noi a Fost cu totul curati. Mi voi opr aici, iar despre marile au primit de la Dum "ezeu prin Sofia Sergheevna voi povesti mai apo binetaceri pe care copii mei ww Preotia ti » frie bie Tn curdnd am ailat ci in Taskent exist 0 f Sericeascd si am mers la una dintre adunirile ei, Lay una din temele discutate am imervenit cu 0 cuvantare: ddestul de intinsi, ce a produs mare impresie, care Sa transformat in bucurie cind au aflat ci sunt medi- cubsef al spitalului ordgenesc [Mai inaimte de a incepe operata,vtorul episcop ig ficea imoweauna semnul cruit si se rugn concentra Tntorendu-se cite jcoana Maicii Domnului care a atir= at multi ani in sala de operati a spitalului ordgenese, cio Ls inept air 20 wade cate dere pars ida can, neg Yon elovl a lca dn spl cleric Fimo dar dps ce icra va fea Ie ost at nia ro. V. Opn, conte Cag la an ‘cd ssala de operatie este 4 statului. Lil te sparati de sat. Dac chiro meni nu 1 impiedic, dar ill cia epetat cl nu ea Io ina, an mel 8 pital sia tn Vint sue vara pind cind icoana nu va fi pusi la Joe. Sojul bolnavel si-a dat cuviantul de onoare ca icoana va fi a dows zi la i daca bolnava este operat irk intirziere. ia intrat imediat in aripa de chirurgie si a ope- ‘aco pe femeie, care sa insinitosit complet. {a dimmi- ‘neala urmatoare icoana ata intr-adevae la locul ei”. Cunoscutul protoiereu Mihail Andreev, parohul bi- sericii de Hingi gard, organiza adunde la bsericd. in zilele de duminied, adundr la care el sau afi doritor din rindulcelor de fat vorbeau pe teme scripturstice, dupa care cAntau cu totii cantiri duhovnicesti, Luam parte des la aduniile acestea nu rareori susineam discuitserioase, Nu stam, fires, c& ele vor fi doar ‘nceputul uriayei lucrii de propov’duire care mi ag- tepta in vitor Ciind a apirut ,Biseria vie" cea de rea pomenire’ Pretutindeni era, precum se stie, judecat’ activitatea episcopilor in congrese locale ale clerului si mirenilor, ‘si unii dintre ei erau inlocuiti de la catedre. Astfel, judecarea” episcopului de Taskent si Turkmenia. a avut loc la Tapkent intro eamerd mare pentru edn reli, foarte aproape de catedrali. Am fost de fata si eu, i calitate de invita, si asupra une probleme de mare important am finut o cuvéntare lunga gi aprins’. Luan de cuvant dure nu au fost, $i activitatea Prea- sfingituluttnochentic (Pustinski) a primit o apreciere pociivi. Dupi ce sa termina congress participan- (ui au plecat, m-am cioenit pe neasteptate in usd cu "Grupa schismatic ail de oleic ce» rod ‘nate ster Bert Onto Ras a de ieept at pani novia te ” Vln och, cesta na ut de brat a ator tout on catalase mia spus i Ime & prods mae impese ~ dup cae, op peat?” jurul catedralei. Am inconjurat de recuse vreodati tele Preasfinjtului Inochentie ca pe 0 chemare a Iii Dumnezeu prin guri arhiereasci, si fir a sta pe gine dari nici o clip, am rispuns: ,.Bine, Stipane! Voi fi Preot, dai asa fi place lui Dumnezeu Totus, mai trziu am vorbit cu Viidica despre fps ful el in casa mea locuicste asistenta Belefkaia, pe fre in urma unei vidite si minunate porunci a Iai PPumnezeu am adus-o in casi ca maica ce se veselest i Fecor, iar preotu nu poate locui in aceeasi cast eu Fore rind. Viiiea ini n-a dat insemnitate ob et mele, spuniind cd nu se indoieste de credineiogi ea fai de porunca a saptea "7 J diinica umitoare, in timp ce se citeau cease Ginbticat nto dulama string, am fort deg de doi tea pe catedri si am fost nai pantent neobisnuit al hirotonidil Groresor care se bucura de tall ria dante i Taskent, i ll bal ane, tudenti ai Facultiii da local nasal suvomr Pécs {Pentru primitea hitotoniei paintele Valentin fost wat in raspar de eitre tot colaboratori si. Tinerele stu dente indrizneau si-i fact observatie si sil slemagte” pe chirurgul-preot. La aceasta el rispundea, din eit fs Aaminteste prof. Z. 1. Umidova, doar print-un zimbetplin de condescendent. Lar in prima zi cind pcintele Valentin 4 venit la sptal in ras, stadenta lui AL. Veniaminowiel a declarat: Fs sunt ate si orice gi inventa vl vo spune doar pe Pentru mine nu exist nici un parinte Valentin Fireste, ei nu puteau si inteleagi si si aprecieze ges- ‘ul meu, flinded erau depirtati de religie. Ce ar fi price. Put ci dict lea fi spus cd a vederea mascaraelor blastemiatoae si a batjocuilor indrepate asupra Dom, nului nostn lisus Hrists inima mea stiga eu puter: Nu pot si tac” i simjeam ck datora mea este 8h ape bin propovdire pe Mantuitoral nostra jignit aud ‘nemasurata Lu milotvie fai de nama omenese ? Dupo siptimin de ta hirtonire int discon, de prazniculIntampindrii Domnulu din anul 1921 am fost hirotonit intra preot de etre episcopal Inochentie. Mai devreme am vita s-amintese de fatale am ‘ost unul dintre initiatorii deschiderii Universititii din Taskent, Majriatea catedrelor de medicinal fost ccupate de profesor lei din rndul doctorilor a me dicind originari din Taskent si numai eu, nu stiu de ce, aim fast ales de Moscova la etedra de anatomic gi hi- rurgie topograic, {Universitatea din Taghen sa deschis toma ana us 1920. Devening pros, Valentin Felxovic fst evo x8 munceasc mai lt ma nerd fsa 11 Hse pregitea cu continent pny cu neti 39 sd ser fe pro atc ‘arora In Tagkent bintuiaw malaria, b me Ste cen np vgn ni Then NE ‘Srp is Meni coer rv ‘28 ponile spitalulu. In fata nesfarsitului potop de “a fie Gmina nesta nc in anal 1917, race a Tn tot Turkestanul erau viinati cei ce aveau vreo Oa ental itu CO ard judecatd. Un general care isi aritase deplinul dis- pre fat de prigonitori si a fost impuseat inte-o celal de inchisoare pin ferestruicavsil. fn ziae sa scris de spre asta ca despre ointmplareobisnuit Potrivit amincrlor-profesorul a a pirintele Nakai unbl pin rn ast, cu eracea pe pit in acai enerva foarte tare conducerea Taskentull ® atuci era medic-set al sptalului origencsc, rec de tats lume ca cel mai bun chiru Uninit Medicio, Oganin, “ presedinte al ® Universitate le preda studentiloe SLM Pe Pint. Preda bine, sudenti il iubeau,ebia Se. # lemeao puin de el In afara operatlon gt et a sce ocupa mul en pit pani Per bisects desena plane de ll pai ei Aworitiile au rabdat vreme inde ia a conving irene la delet isa induplecat”, far in pital 40 ei ce il socoteau pe Voino-Lasenetki ,pierdut pen tru stiinga” au fost, probabil, dezamgi(i Tntlnindu-se ‘cu plrintele Valentin la primul Congres stinfic al me= dicilor din Turkestan, ee a avut loc la Taskent fa anul 1922, unde preotul-chirurg a prezentatpatry comuniciri de dimensiuni mari sia luat de zece ori cvintul in dex hater, aviind o mare experients simjficd si practic8. Multi medici povesteau ci plrintele Valentin arta ‘multd dragoste si profundi atentie flecdrui bolnay, cl atitudinea lui fad de bolnay era yeaa”) ‘Am fost nevoit si imbin activitatea chirurgical eu Sustinerea de cursuri tn eadrul Faculti de medicind, pe care veneau sii le asculte si multi studenti de la alte tcursuri. Predam in rasi, cu crucea pe piept; pe aftnci Jincd se mai putea ceea ce acum este cu. neputingi. Am rrimas si chirurg-sef al spitalului origenese din Taskent, ‘drept care slujeam la catedrali numa duminicile. Preasfinfitul Inochentie, care predica rar, m-a nu rit al patrulea preot al catedralei si mi-a incredinat oat lucrarea propoviduirii, spundndu-mi eu cuyin- tele apostolului Pavel: ,.Lucrarea dumneavoastri: mu este si botezati, ci sd binevestif (1 Corinteni 1, 17). {ln vara anului 1921 pvitele Valentin fost nevoit ‘ia cuvantal in-mod public la un proces. Prof Osanin isi aminteste: ,.in Taskent a fost adus din Buhara un rup de militari righ ai Armatei Rosi, care fusesera hhanajagi pe drom fn tren sanitar. Ka vark tas, i pe sub bandaje sau dezvollat ou de muse... Ranitit av fost internati in clinica profesorului Sitkovski. Ziva de Iucru se sfaryse gi medieli au plecat acast. Medic de tara facut rapid pansamente acolo unde era espa a a uperfical, a bandajat superficial, jou i dimineata ‘vonul ct medi 1 new, ar pe cial rn Ba amin tratamenta ais! pen Ina -a raspindic nse ste de wn i linc se oc cu sab. fete Fit alco ini sunt apt de we" Pe aun eka locale conus de tonal tery Aces ana in cry sins opt wu om de lp rurime implacail si foute rapid in ce priveste prowl nteloecapitale. La ordiul lui au fost ime fcteazi pe ostasiil unares sen _ iat aesti si inchisi pro. P,P. Sitkovski pi ti medicil linicé lui. Au fost arestaji si doi-trei medici din Coma ‘rata poporului peatrs sinatte Peters a viet si fac un pe majortatea letnilor din Ceka, v0 Dill. Cu toate asta, s-anumitsingur acuzator public. fa exemplar. La fel ea acest ol arstit un discursacuzato Iatical, fast zdrobitor si expresile canal albe evidenta”. Pe acuzati li amenina impuscare ameninaimpuscarea Nurmi adie aint u prea corect gras vinea, binetnfeles, contrarevolui alte Iuiri de cuvint”, serie cuvint”, serie prog Fesoril Ofanin, .afari de cea a lui Voino-Lasenei, eal i ca expert-chiturg. Acesta b dat, frd teams, pe infrico Pe indi P 1 Peters, liter EA he hrc Sa’. Prof $. A. Maximoy is aoe a mines despre ro a pind. Cei mai au mise primise +, profesorul ub para cavalerigtilo mainile legate ba tact. Procesul era necesar pentru scopuri ‘casi fie aritaji mai bine clase! muneitoare servitorit capitalismului mondial. Insi olul maiestru concepat si repizat soa dus de rip llui a chemat ta bard in eal {ate de expert pe profesorul Voino-lasene(ki ~ Popo si profesore lasenetki-Voino ~ se adres Peters puirintlui Valentin ~ considera cd profesor Sitkovski este vinovat de dezandinile descoperit fn clinica li’? rebarea viza primal cap de aeweare. Directorului clinic ise pusese in spate vinaprbusiré discipline in ‘ndul bolnavilor si personalului de deserve. Rakiit internat in elnied se imbitay, se biteau, aduceau in sa loane prostituate iar medicié si asistemele, pasimit, i acoperea Cetitene acuzator public ~ urmarispunsul exper- ‘lui Voino-lasenetki ~ cer ea pentru aceasta sf ares- lat si eu, deoarece si in clinica mea domneste aceeasi