Studiul industriei preistorice a materiilor dure

animale: istoricul cercetărilor, evoluţia concepţiilor

metodologice, probleme actuale
Corneliu Beldiman

L’étude de l’industrie préhistorique des matières dures animales:

historique des recherches et des approches méthodologiques,
problèmes actuels – Résumé
En utilisant les résultats des recherches récentes, publiées dans des nombreuses articles, études,
synthèses etc. - (voir la bibliographie), l’ouvrage passe brièvement en revue les étapes et les
approches variées développées principalement en France dans l’étude de l’industrie des matières
dures animales – os, bois de cervidés, ivoire, dents, coquillage etc. Ensuite, on présente les résultats
et le progrès enregistrés dans ce domaine en Roumanie, dans un premier essai de jaloner l’historique
des recherches et de faire le point sur la valeur des différents voies méthodologiques.
Les objets préhistoriques en matières dures animales découvertes en Roumanie (et datès dès le
Paléolithique supérieur/Aurignacien jusquà la fin du Néolithique) constituent des lots très nombreuses
ayant un potentiel documentaire très important, mais jusqu’aujourd’hui sous-exploité. Sauf quelques
exceptions, dès les derniers décennies du XIXème siècle, ces matériaux ont été sommairement publiés,
simplement mentionnés dans les rapports de fouillles, synthèses etc. ou, malheureusemenet, restent
encore inédites et apparement oubliés dans les collections des musées.
Les approches plus detailées sont de type “traditionnel” (marquées par tendences “déscriptionistes”
et “fonctionalistes”) et dominent encore l’étude des ces catégories de vestiges. En révanche, dans la
dernière décade on assiste à l’orientation plus ferme vers l’assimilation et l’application des canons
méthodologiques élaborés par les chercheurs français (H. Camps-Fabrer, D. Stordeur, I. Sidéra et
autres), ayant pour but l’élaboration d’études basés sur une approche systématique integrée, afin de
valoriser le potentiel informationnel spécifique de ce genre d’artefacts. Cette demarche tend vers une
compatibilité de plus en plus serrée avec les ouvrages de référence elaborées en milieu scientifique
occidental, et ayant comme conséquance (entre autres) l’assimilation rapide des résultats dans le
circuit international. Parmi ces derniers résultats on peut mentionner: l’élaboration de plusieurs
études et articles – voir la bibliographie; la participation aux travaux du Colloque International de
Treignes (1993) (deux communications présentées par C. Beldiman); les contributions aux Fiches
typologiques de l’industrie osseuse préhistorique. Cahier VI. Eléments récépteurs, Treignes, 1993
(sur la direction de H. Camps-Fabrer) et autres.

I. INTRODUCERE

1. Cuvânt de început şi conţinutul specific al proceselor adaptative, con-

Cercetările arheologice desfăşurate în ultimele
patru decenii pe teritoriul României au adus con-
tribuţii majore la elucidarea problematicii atât de
ample şi complexe legate de geneza şi dezvoltarea
diverselor culturi preistorice, amploarea populării
tactele şi influenţele exercitate de curentele cultu-
rale din ariile geografice adiacente sau mai depăr-
tate de zona balcano-carpato-dunăreană etc.
Importanţa acestei problematici rămâne vitală
pentru înţelegerea evoluţiei istorice pe spaţii

2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

94
geografice întinse, de-a lungul mileniilor
30 – 6 î.Cr. (paleoliticul superior – neoliticul
timpuriu).
Pe planul crono-cultural definit mai sus,
eforturile recente ale cercetării româneşti de profil
s-au orientat spre analiza de ansamblu a evoluţiei
comunităţilor preistorice din spaţiul nostru, în
tentativa de definire mai exactă a aspectelor
regionale, a etapelor şi fazelor de dezvoltare, a
raporturilor cultural-cronologice dintre comuni-
tăţile respective.
Drept rezultat conturat în etapa actuală a
cercetărilor, se poate evidenţia definirea caracte-
risticilor generale şi a aspectelor unor orizonturi,
culturi şi complexe culturale: aurignaciană,
gravettiană (paleoliticul superior); epigravettiană
sau tardigravettiană de aspect mediteranean
(paleoliticul final); Schela Cladovei (mezolitic);
grupul cultural/orizontul Gura Baciului – Cârcea
sau cultura PreCriş; culturile Starcčevo-Criş şi
Vinča (neolitic timpuriu şi eneolitic).
Aşa cum deja s-a subliniat recent pentru epoca
neolitică (Paul 1989, p. 25; Paul 1995b, p. 67), în
actuala etapă a cercetării, caracterizată prin
acumularea unei mase documentare imense şi prin
facilităţile sporite ale accesului la datele circuitului
ştiinţific al domeniului, apare drept imperioasă
necesitatea definirii cât mai exacte a aspectelor
diverselor culturi materiale preistorice de pe
teritoriul României.
O astfel de tentativă se poate solda cu rezultate
viabile numai prin studierea şi publicarea unui
număr cât mai mare de piese din ansamblul mate-
rialelor rezultate prin cercetări intensive, însoţite
de observaţii stratigrafice judicioase. Soluţiile cele
mai eficiente ale problemei se dovedesc a fi ela-
borarea unor monografii de aşezări dintr-o zonă
sau regiune dată (chiar dacă ele reflectă un anumit
studiu al cercetărilor, acestea putându-se derula în
continuare), ca şi abordarea monografică a unor
categorii specifice de descoperiri (ceramică, unelte
litice, artefacte diverse din materii dure animale,
metal, piese de port şi de podoabă etc.).
În contextul amplu delimitat mai sus se înscrie
şi efortul cercetării orientat spre cunoaşterea şi
definirea clară a conţinutului culturii materiale,
prin studiul aprofundat al diferitelor categorii de
vestigii.
Cum este firesc, datorită cantităţii apreciabile,
sesizabilă în toate siturile cercetate, prin gama
Corneliu Beldiman
tipologică variată şi rolul de indicator crono-cul-
tural sensibil, materialele litice (pentru culturile
paleolitice) şi ceramica (pentru culturile neolitice)
au ocupat şi continuă să ocupe locul privilegiat în
cadrul oricărui demers analitic privind epocile
respective.
În acelaşi timp, alte categorii de materiale,
rămase adesea, până recent (din punctul de vedere
al studiului) pe plan secund sau chiar neglijate, se
dovedesc a fi vectori purtători de informaţii unice
relative la diversele aspecte ale vieţii comunităţilor
respective, conturând, completând sau întregind
tabloul complex al culturii materiale, al achiziţiilor
şi evoluţiei în plan tehnologic, al paleoeconomiei,
al manifestărilor spirituale.
Dintre aceste categorii de materiale menţi-
onăm: industria litică şlefuită şi cioplită; ustensilele
diverse din lut ars şi piatră; industria materiilor
dure animale; piesele de lemn; plastica antropo- şi
zoomorfă; resturile paleofaunistice etc.
Diversele categorii de obiecte aparţinând
industriei osului (respectiv industriei substan-
ţelor/materiilor dure animale = IMDA: artefacte
de os, corn de cervide, fildeş, dentiţie, cochilii
etc.) au ocupat un loc central în activităţile de
subzistenţă curente ale diverselor populaţii
preistorice. Studiul lor furnizează informaţii foarte
valoroase – încă insuficient exploatate – legate de
aspectele paleoeconomice specifice fiecărei culturi
şi epoci, reflex al adaptării optime într-un cadru
ecologic dat.
2. Obiectivele studiului
În ultimul deceniu şi jumătate se constată şi
în România manifestarea interesului crescând
pentru studiul sistematic al IMDA preistorice
(culturile epocilor paleolitică, mezolitică şi
neo-eneolitică).
Parte integrantă a tezei de doctorat a autorului,
studiul de faţă, a cărui apariţie este prilejuită de
publicarea unui nou număr al revistei Muzeului
„Teohari Antonescu“ din Giurgiu (intrate deja cu
succes în circuitul ştiinţific românesc şi interna-
ţional) vizează conturarea scopurilor pe care şi le
propune abordarea integrată a IMDA preistorice,
precum şi decelarea principalelor etape ale
cercetării şi a concepţiilor metodologice.
În privinţa cercetării româneşti a domeniului,
obiectivele acestui demers vizează:
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
valorificarea descoperirilor din spaţiul
nostru (înţeles în sensul graniţelor actuale)
prin adoptarea metodologiei unitare actuale
promovată de Fişele tipologice şi Comisia
de nomenclatură, în scopul exploatării
exhaustive a informaţiilor şi al asimilării
rapide şi eficiente a rezultatelor în circuitul
ştiinţific naţional şi internaţional;
în acelaşi timp, accentul se pune pe
relevarea importanţei crono-culturale şi
evolutiv-tehnologice a materialelor din
România în context regional şi european,
reliefarea specificităţilor legate de gama
tipologică, exploatarea materiilor prime, a
speciilor animale respective şi a trăsăturilor
paleoeconomiei.
Strategia cercetării actuale româneşti a IMDA
preistorice urmăreşte realizarea unor studii
centrate pe loturi de obiecte bine reperate în
stratigrafia verticală şi în cadrul complexelor (pe
cât posibil, datate absolut).
Aceste studii îşi propun epuizarea aspectelor
problematicii specifice, legate de:
morfologie-morfometrie;
studiu tehnic - alegerea materiei prime şi
criteriile ei;
procedee de fabricare şi locul lor în cadrul
„lanţului operator“;
reconstituirea experimentală a procesului
de confecţionare, potrivit observaţiilor
făcute pe materialul arheologic;
localizarea, definirea şi interpretarea frac-
turilor şi a urmelor de utilizare pe suprafe-
ţele obiectelor, inclusiv prin recurgerea la
mijloacele optice de observare;
formularea, pe această bază, a ipotezelor
funcţionale;
corelarea informaţiilor astfel obţinute cu
datele asocierilor specifice în contextele in
situ de origine;
verificarea ipotezelor funcţionalităţii prin
folosirea datelor publicate ale studiilor
experimentale.
Pe aceste coordonate, studiul general va fi
caracterizat de o derulare sincronică etapizată,
respectiv pe culturi arheologice. Prima etapă o
constituie abordarea exhaustivă a categoriilor
tipologice din cadrul unui sit; urmează analiza
comparativă a loturilor complete de materiale
(respectiv, toate categoriile tipologice) din siturile
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
95
contemporane cultural, cunoscute într-o regiune
dată şi apoi în zone mai largi.
Astfel, se crează premisele studiului com-
parativ al culturilor unei epoci şi al diferitelor
epoci preistorice, la scară geografică mai mult sau
mai puţin extinsă (= context inter - regional/con-
tinental).
Recent, autorul rândurilor de faţă a definitivat
(ca teză de doctorat) prima sinteză amplă asupra
IMDA preistorice de pe teritoriul României.
Sub raport cultural, s-au avut în vedere
descoperirile eşalonate pe circa 25 de milenii
(30 - 6 î.Cr.), aparţinând IMDA provenind din
aşezările datate în:
paleoliticul superior (culturile aurignaciană
şi gravettiană);
epipaleolitic (cultura tardigravettiană de
aspect mediteranean);
mezolitic (cultura Schela Cladovei);
neolitic timpuriu - culturile atribuite celui
mai vechi orizont neolitic studiat pe teri-
toriul României (PreCriş/Gura Baciu-
lui-Cârcea, paralelizat cu Proto-Sesklo),
pentru care adoptăm (după I. Paul 1989,
1995b), denumirea de aspect cultural/
cultură PreCriş. De asemenea, au fost
analizate materialele IMDA din aşezările
culturii Starčevo-Criş, fazele a II-a – a
IV-a, precum şi acelea din aşezările culturii
Vinča, faza A.
Demersul amintit a fost posibil datorită
acumulării unei mase documentare apreciabile;
spre exemplu, în perioada postbelică au fost
descoperite şi studiate aşezări - cheie pentru
înţelegerea populării şi conţinutului cultural în
paleoliticul superior, epipaleolitic, mezolitic şi
relative la începuturile vieţii neolitice pe teritoriul
României. În acest sens, menţionăm pe cele de la
Bistricioara – „Lutărie“ Crasnaleuca şi Cotu
Miculinţi, Lespezi; Dubova – „Cuina Turcului“,
jud. Mehedinţi; Drobeta Tr. Severin/Schela
Cladovei, Ostrovul Corbului; Cluj-Napoca/Gura
Baciului şi Ocna Sibiului – „Triguri“ ş.a.
Abordarea cercetării IMDA preistorice din
România în perspectivă regională şi globală ni s-a
părut de extremă necesitate, atât pentru definirea
gamei tipologice, a ponderii diferitelor tipuri de
materii prime utilizate etc. în fiecare sit şi la nivel
general, cât şi pentru precizarea aspectelor ţinând
de achiziţiile tehnologice şi evoluţia lor (criteriile
96
alegerii materiilor prime; procedee de debitaj
şi de fasonare; amenajări specifice; mod de utili-
zare – finalităţi funcţionale).
Aceste direcţii de studiu au fost urmărite
potrivit canoanelor metodologice actuale, elaborate
şi aplicate de cercetarea avansată europeană a
domeniului – în principal cea franceză, cu ori-
entările promovate de Fişele tipologice şi cele
propuse de metoda clasificărilor multiple.
Ele debuşează în domeniul mai general al
paleoeconomiei şi al relaţiei complexe dintre
comunităţile umane preistorice şi mediul lor
ecologic, dintre om şi animal, oferind argumente
specifice şi concrete în sprijinul definirii con-
ţinutului fiecărei culturi şi epoci (vezi mai recent
Beldiman 2003; Beldiman 2007).
3. Opţiuni terminologice. Defi nirea
obiectului de studiu
3.1. Os. Substanţe/materii dure animale
Domeniul cercetării moderne a preistoriei a
asimilat faptul că prelucrarea materiilor dure
animale a avut drept consecinţă apariţia şi
dezvoltarea unei adevărate industrii, ca şi cea a
materialelor litice, a celor ceramice, a metalului,
ilustrând în mod specific caracteristicile diferitelor
epoci, culturi şi arii culturale, stadiul dezvoltării
tehnologice, aspectele complexe ale paleoeco-
nomiei, ale organizării sociale şi ale spiritualităţii
(Bolomey, Marinescu-Bîlcu 1988, p. 331).
Menţionate încă de la debutul preocupărilor
legate de preistorie, obiectele realizate din
substanţe/materii dure animale au fost indivi-
dualizate în modul cel mai frecvent prin denumiri/
noţiuni precum: material osos/de os; utilaj osos/
de os; obiecte osoase/de os; industrie osoasă/de
os/pe os/a osului (fr. „matériel/ outillage/ objets/
industrie osseux (euse), d’os, de l’os“; engl. „bone
(and antler) implements/ industry“; germ.
„knochengeräte“, „knochenindustrie“; ital.
„industria osea“; rus. „predmety iz kosti i roga“,
„industrija kostija i rogu“).
Aceste opţiuni terminologice nu au ieşit din
uzul literaturii internaţionale şi din cel al
specialiştilor; acest fapt nici nu este imperios
necesar, dat fiind că excesul de „primenire“ a
nomenclaturii ar crea confuzii şi derută, într-un
domeniu al cercetării care pare (pentru unii) şi aşa
suficient de derutant…
Corneliu Beldiman
Pe aceeaşi linie, trebuie însă remarcat faptul
că astăzi aceste opţiuni terminologice se dovedesc
inadecvate, înglobând convenţional, în mod
explicit, intuitiv sau subînţeles totalitatea unel-
telor, recipientelor, armelor, pieselor de port şi
podoabă, artă mobilieră sau cu altă destinaţie,
specifice unei epoci sau culturi şi realizate din
materii organice dure de origine animală
(Camps-Fabrer, Bourelly, Nivelle 1974, p. III).
În planul conturat mai sus, augmentarea
preocupărilor de studiere a acestui domeniu
specific, înregistrată în ultimele trei decenii, a
adus preciziunile noţionale necesare. Astfel,
reprezentanţii şcolii franceze de preistorie, care
deţin prioritatea cercetării, utilizează din ce mai
frecvent, alături de expresiile deja menţionate,
noţiunea generală de industrie sau utilaj pe
substanţe dure animale, propusă şi vehiculată
curent de H. Camps-Fabrer (Camps-Fabrer 1974a,
p. 11; Camps-Fabrer 1975, p. 1; Camps-Fabrer
1977a, p. 14; Camps-Fabrer 1978; Camps-Fabrer
1979a; Camps-Fabrer 1979b, p. 5, 17; Camps-
Fabrer 1986; Camps-Fabrer 1987; Camps-Fabrer
1988; Camps-Fabrer 1989; Camps-Fabrer 1990;
Camps-Fabrer 1993; Camps-Fabrer 1993a;
Camps-Fabrer, Bourrelly, Nivelle 1974, p. III).
Această noţiune a fost adoptată recent, dar
fără a se generaliza, şi în literatura de specialitate
din România (Bolomey, Marinescu-Bîlcu 1988;
Beldiman 1992; Beldiman 1996).
În lucrările sale, cunoscutul arheozoolog
F. Poplin recurge în mod constant la noţiunea,
adecvată în cea mai mare măsură, de materii dure
animale (MDA), arătând că anatomia şi antro-
pologia fizică dispun de „jocul comod a două
locuţiuni“, respectiv „părţi dure“ (desemnând
scheletul şi dentiţia, elementele de protecţie) şi
„părţi moi“ (piele, sistemul muscular, circulator,
digestiv, respirator etc.). Expresia-sintagma „mate-
rii dure animale“, cu o sferă accepţională largă,
dat totodată specifică, se înscrie armonios alături
de celelalte două noţiuni referitoare la clasificarea
în regnuri: „materii dure vegetale“ şi „materii dure
minerale“ (Poplin 1974a, p. 16 şi nota 1).
Opţiunea terminologică propusă de F. Poplin
tinde a se impune, ca fiind deja utilizată de spe-
cialişti din ce în ce mai mult în articole şi studii
(Voruz 1982; Voruz 1984; Stordeur 1985; Bellier,
Cattelain 1990; Sidéra 1989; Sidéra 1994), în
tematica specifică a colocviilor de profil (Camps-
Fabrer, Otte, Bellier, Cattelain, Orbán 1993) şi în
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
cuprinsul caietelor din seria „Fiches typologiques
de l’industrie osseuse préhistorique“.
Prin noţiunea de materii dure animale, pe
care o adoptăm în cuprinsul prezentului demers,
înţelegem totalitatea formaţiunilor de susţinere
sau de protecţie a organismelor. Acestea sunt:
1. părţile mineralizate ale nevertebratelor
fosile sau de vârstă holocenă: corali,
gasteropode, lamelibranhiate marine şi
terestre;
2. exoscheletul vertebratelor inferioare:
broaşte ţestoase (carapace);
3. componentele scheletului cranian şi
postcranian al omului şi mamiferelor:
oase; dentiţie (dinţi propriu-zişi, fildeşii
speciilor de elefant, hipopotam, morsă);
coarnele cervidelor (cerb, ren, elan,
căprior, caribu etc.); procesele cornulare
(formaţiunile cavicorne ale bovinelor şi
ovicaprinelor – rar folosite);
4. componentele scheletului peştilor (ver-
tebre);
5. componentele scheletului păsărilor (mai
ales tibia);
6. componentele scheletului reptilelor (broaş-
te ţestoase – carapace);
7. componentele scheletului cetaceelor
(balenă, marsuin, caşalot etc.) (Camps-
Fabrer, Bourrelly, Nivelle 1974; Camps-
Fabrer 1975; Camps-Fabrer 1978;
Camps-Fabrer 1979a; Camps-Fabrer
1986; Camps-Fabrer 1988; Bolomey,
Marinescu-Bîlcu 1988, p. 331).
3.2. Utilaj şi industrie a materiilor dure
animale
Adoptarea noţiunii generice de industrie este
de preferat în locul celei prozaice de „obiecte“ ori
celei de „utilaj“, limitativă prin definiţie, dat fiind
faptul că piesele din materii dure animale nu
reprezintă numai unelte sau arme, ci şi alte
categorii tipologice şi funcţionale, de cele mai
multe ori de o diversitate accentuată (piese de port
şi de podoabă, artă mobilieră, cu destinaţie cultică,
recipiente, mânere, tuburi, piese de harnaşament,
instrumente muzicale etc.). În plus, noţiunea de
industrie implică artefactele ca elemente produse
în serie, net individualizate morfologic, ale
unui ansamblu structurat coerent; abordarea
lor analitică trebuie să ţină cont de acesta
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
97
(Camps-Fabrer, Bourrelly, Nivelle 1974, p. III;
Camps-Fabrer 1992, p. 14-16).
În sens general, artefactele din materii dure
animale includ ansamblul elementelor de susţinere
sau de protecţie a organismelor, modificate
morfometric într-un grad mai mare/mai mic sau
integral printr-o activitate de natură antropică
(tehnologică), având finalitate precis determinată.
Sub raport cronologic-evolutiv, al gradului de
transformare tehnologică şi de adaptare func-
ţională, ele se grupează în două mari categorii:
A. utilaj sumar elaborat, cuprinzând „ele-
mentele osoase al căror aspect imediat nu
diferă de al osului iniţial, pe care se pot
discerne modificări simple, relevate prin
analiză, consecinţă a unei alegeri şi/sau a
utilizări umane“ (Patou 1986a, p. 3).
Utilajul sumar elaborat este caracteristic
perioadelor paleoliticului inferior şi mij-
lociu (musterian) – fiind însă prezent şi în
perioadele/epocile următoare. El cuprinde
totalitatea elementelor scheletice, întregi
sau fragmentare, modificate morfometric
în urma simplei utilizări în stare brută sau
a unor amenajări sumare prealabile. Ex:
oase întregi folosite ca percutoare sau
măciuci; aşchii rezultate prin fracturarea
oaselor, prezentând vârfuri şi margini
tăioase; aşchii de os retuşate în tehnica
specifică obţinerii utilajului litic.
B. industria materiilor dure animale
(IMDA) cuprinde totalitatea artefactelor
preconcepute, produse în serie prin apli-
carea rutinieră a unor scene operatorii
definite (procedee tehnice de debitaj şi de
fasonare, cu grade de elaborare şi com-
plexitate diferenţiate), conducând la
transformarea morfometrică parţială sau
totală a materiei prime. Elementele IMDA
au apărut de la începutul perioadei pale-
oliticului superior (cultura aurignaciană) şi
se caracterizează prin adaptarea funcţională
optimă, care dictează gradul de transformare
morfo-tehnologică a materiei utilizate.
Ex: piesele din MDA specifice culturilor
paleoliticului superior, realizate pe eboşe:
contururi zoomorfe decupate, rondele
perforate, baghete semi-rotunde, statuete
antropomorfe în ronde-bosse, perle din
fildeş de elefant, vârfuri de lance şi de
harpoane din os sau corn de cervide etc.
98
II. ISTORICUL CERCETĂRILOR. EVOLUŢIA CONCEPŢIILOR METODOLOGICE
1. Primele menţiuni
Cu toate că artefactele din MDA au fost
semnalate încă de la începuturile preocupărilor
pentru cunoaşterea trecutului preistoric al omenirii,
studiul IMDA reprezintă un domeniu specializat
al cercetării arheologice şi preistorice relativ
recent individualizat din punct de vedere intros-
pectiv-metodologic şi aflat în plină dezvoltare.
După cum este cunoscut, Franţa deţine prio-
ritatea de «patrie» a cercetării epocilor paleolitică
şi neolitică, prin semnalările timpurii ale unor
astfel de descoperiri preistorice. Încă în a doua
jumătate a sec. al XVI-lea se menţiona existenţa
picturilor rupestre din peştera Rouffignac, după
cum în acelaşi secol erau semnalate reprezentările
de artă parietală în peştera Niaux (Leroi-Gourhan
1965; Garanger 1992; Cârciumaru 1987, p. 38 – cu
bibliografia; Delporte 1990, p. 9-11).
Primele menţiuni cunoscute ale pieselor
aparţinând IMDA preistorice datează din 1685;
este vorba de inventarul unui mormânt dolmenic
recuperat prin săpăturile efectuate de Robert de
Prévôt de Coucherel la Houlbec – Coucherel
(Camps-Fabrer 1979, p. 2 – cu bibliografia).
Din deceniul al treilea al sec. al XIX-lea
(Delporte 1990, p. 9-10) şi până astăzi, desco-
peririle legate de utilajul, piesele de podoabă şi de
artă mobilieră confecţionate din MDA au sporit
exponenţial, atât sub raport cantitativ, cât şi ca
tipuri atestate şi definite, odată cu interesul pentru
studierea lor ca artefacte ilustrând timpurile cele
mai vechi ale civilizaţiei şi culturii umane.
Reflectând diversitatea şi complexitatea
acestor industrii, etapele cercetării au fost şi sunt
încă marcate de atitudini, curente şi concepţii
diferite, coexistente în aceeaşi epocă. Este ceea ce
ne propunem a trece în revistă şi a discuta pe scurt
în continuare.
2. Sec. al XIX-lea – mijlocul sec. al
XX-lea
2.1. Curentul funcţional
O primă orientare a cercetării este cea
funcţională. Ea urmăreşte ordonarea diferitelor
artefacte din MDA după criteriul funcţiunii sau
Corneliu Beldiman
al utilităţii, prezumată prin comparaţii cu acelea
ale obiectelor identice sau similare, aflate încă în
uz la comunităţile rurale sau zise „primitive“.
După multiplele polemici privind admiterea
existenţei unei epoci preistorice sau „antediluviene“
în evoluţia umanităţii şi după apariţia ştiinţei care
o studiază, recurgerea la datele etnografi ce şi
etnologice a permis formularea ipotezelor de
interpretare comparativă a funcţionalităţii
obiectelor colectate prin săpături sau provenite din
descoperiri fortuite. Pe această linie se înscriu
unele lucrări generale.
Astfel, Jacques Boucher de Crèvecoeur de
Perthes descria inventarul aşezării La Portelette
(explorată în anul 1838), încercând să regăsească
în mod prioritar raţiunea utilitară a diferitelor
tipuri de piese din os şi corn descoperite acolo;
caracteristicile morfologice ale acestora erau pre-
zentate şi explicitate în scopul precizării funcţiei
sau operaţiei şi a modului de folosire – Boucher
de Perthes 1847, p. 290, apud Camps-Fabrer
1979).
În alte lucrări se încerca stabilirea funcţio-
nalităţii harpoanelor şi propulsoarelor; denumirea
pieselor de acest tip a fost adoptată prin comparaţie
cu acelea utilizate de eschimoşi – Lartet, Christy
1875; Mortillet 1891 – apud Camps-Fabrer 1979.
Bastoanele perforate confecţionate din corn de
cervide au fost mult timp denumite „bastoane de
comandant“, „bastoane de comandament“ sau
„sceptre“; izolat, această încadrare funcţională
improprie mai este uzitată în literatura de spe-
cialitate, inclusiv cea recentă din România – cf.
Brudiu 1980b, p. 18; Brudiu 1987, p. 80-81;
Păunescu 1989, p. 143-144. Asupra funcţionalităţii
acestor piese s-au emis peste 40 de ipoteze – vezi,
mai recent, Peltier 1992, p. 17-34. E. Piette
formula ipoteza după care tuburile din os de
pasăre erau folosite ca instrumente muzicale sau
fluiere pentru momit păsările – Piette 1900, apud
Camps-Fabrer 1979, p. 5.
Unele amenajări ale pieselor (astăzi numite
„caractere“ sau „atribute“) au fost, de asemenea,
abordate sub incidenţa funcţionalităţii. Astfel,
şanţurile vârfurilor de suliţă din os sau corn de
cervide erau considerate de Adrien de Mortillet
amenajări pentru reţinerea otravei sau „şanţuri de
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
sângerare“, prin comparaţie cu armele populaţiilor
din America de Sud şi cele ale boşimanilor –
Mortillet 1891 (apud Camps-Fabrer 1979, p. 4).
Pe linia curentului funcţional privind utilajul
MDA neolitic se înscriu lucrările datorate lui V.
Gross (1883) şi P. Vouga (1929, 1934), referitoare
la: vârfurile de diferite tipuri; pieptenii utilizaţi în
ţesut; târnăcoape, pumnale şi ace – apud Camps-
Fabrer 1979, p. 6 - cu bibliografia.
Mai târziu, descrierea funcţională a artefactelor
IMDA avea să fie criticată, pe baza observaţiei
întemeiate că aceeaşi unealtă, spre exemplu, a
putut avea mai multe întrebuinţări – ipotetice sau
efective (Péquart, Péquart 1938).
2.2. Curentul morfologic. «Fosilele
directoare»
Un alt curent, apărut ca o reacţie la cel discutat
anterior, este acela strict descriptiv, urmărind
clasificarea obiectelor exclusiv pe criterii
morfologice şi interesându-se îndeaproape de
tehnicile utilizate în debitaj şi fasonare. Acesta
este punctul de plecare pentru o altă orientare, cea
comparativă, preocupată de definirea entităţilor
culturale şi de stabilirea cronologiei relative prin
prezenţa artefactelor specifice, având valoare de
„fosile directoare“. Utilajul (mai ales morfologia
vârfurilor de suliţă de os şi corn de ren/cerb) şi
arta mobilieră din MDA, abundente în mod special
în culturile paleoliticului superior din „domeniul
franco-cantabric“ - şi mai ales Franţa - au permis
abatelui H. Breuil fixarea bazelor cronologice
relative ale acestei perioade (coordonate care în
linii generale rămân valabile până astăzi), ca şi
prefigurarea curentului morfologic în studiul
IMDA (Breuil 1912).
Tot aici se includ clasificările diferitelor cate-
gorii de piese, cum sunt manşoanele din corn ale
topoarelor litice (Déchelette 1908); vârfurile de
suliţă cu baza despicată (Didon 1911); utilajul
paleolitic superior numit „banal“ (Peyrony 1929;
Octobon 1936); acele curbe din corn de cerb
(Vouga 1929); clasificarea IMDA databilă în
paleoliticul superior descoperită în regiunea
Charente (Chauvet 1910) – apud Camps-Fabrer
1979, p. 6-7.
Pe aceeaşi linie se plasează preocupările
vizând decelarea originii anatomice a artefactelor
IMDA (Martin 1910), ca şi tentativele de precizare
a tehnicilor de debitaj şi fasonare utilizate în
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
99
obţinerea lor (Cazalis de Fondouce 1871; Capitan
1906; Beaumais, Royer 1926 - toate apud Camps-
Fabrer 1979, p. 6-7).
2.3. Curentul tehnologic
O orientare importantă, pur tehnologică se
constată în permanenţă în planul cercetării. Ea
vizează, în general, pentru unul sau mai multe
tipuri particulare, recunoaşterea tehnicilor de
debitaj şi fasonare, ca şi elaborarea ipotezelor
funcţionalităţii prin analiza urmelor de uzură.
Tot acum începe să se facă apel la reconstituirile
experimentale, pentru relevanţa lor în plan
tehnologic şi funcţional. În legătură cu aceasta, F.
Régnault arăta: „… preistoricienii se străduiesc să
cunoască industria omului din vechime, cioplind
ei înşişi unelte de silex şi utilizându-le. De ce nu
s-ar face acelaşi lucru în cazul acelor de os?“ –
Régnault 1936.
Studiile experimentale se vor dezvolta în
perioada postbelică, devenind o componentă
indispensabilă a analizei IMDA, cum se va vedea
din capitolele referitoare la tehnologia şi funcţio-
nalitatea artefactelor din această categorie.
3. Perioada postbelică
După 1950, în contextul progreselor majore
înregistrate de cercetarea arheologică (lansarea
proiectelor de săpături la scară extinsă, prevalarea
metodelor stratigrafice de explorare, recoltarea
totalităţii vestigiilor, tratamentul statistic al datelor
etc.) şi de stadiul general al disciplinei preistoriei
în Europa şi în alte părţi ale lumii, colecţiile de
piese aparţinând IMDA au sporit considerabil.
Metodologiile, foarte variate şi complexe, au
abordat şi abordează acum ansamblul IMDA din
perspectiva tipologiei, a tehnologiei, a funcţiona-
lităţii, a încadrării culturale şi cronologice relative/
absolute şi mai puţin în relaţie cu paleoetnologia.
În mod subsecvent, literatura ştiinţifică a
înregistrat sute de titluri ale lucrărilor privind
IMDA (articole, studii, monografii), dovedind
interesul crescând pe care îl suscită studiul acestui
domeniu, manifestat nu numai în Franţa, ci, cu
precădere în ultimele două decenii, şi în: Belgia,
Canada, ex-Cehoslovacia, Comunitatea Statelor
Independente, Elveţia, Italia, Germania, Marea
Britanie, Polonia, Spania, Statele Unite ale
Americii.
100
În cercetarea IMDA din perioada postbelică
se pot sesiza mai multe curente sau orientări
metodologice complexe.
3.1. Curentul strict morfologic
Se leagă de cel comparativ de la începutul
secolului şi consistă în studierea unui tip de obiect
dat, mai mult sau mai puţin diferenţiat şi definit la
începutul demersului, pe baza unor criterii
morfologice variabile, a căror comparare conduce
la propuneri de clasificare şi de cronologie
relativă. Unele studii consistă numai în stabilirea
listelor de tipuri pentru un obiect, diferenţierile
tipologice fiind operate empiric, înaintea analizei
pieselor după caracterele morfologice generale
(Cheynier 1955; Gallay 1962; Gallay 1968 - apud
Voruz 1982, p. 81 – cu bibliografia; Billamboz
1977; Ramseyer, Billamboz 1979; Séronie-Vivien
1968; Pape 1982). Se pot aminti, de asemenea,
sintezele generale sau referitoare la contexte
regionale (Camps-Fabrer 1966; Barandiarán-
Maestu 1967; Barandiarán-Maestu 1971). Alte
studii au vizat exclusiv stabilirea listelor de tipuri
pentru un obiect, diferenţierile tipologice fiind
operate după caracterele morfologice generale
(Gallay 1977).
3.2. Listele tipologice
Pornind de la observaţia că „fosilele direc-
toare“ nu au semnificaţie cronologic-culturală
integrală decât atunci când sunt considerate/
percepute în ansamblul contextului cărora le
aparţin, F. Bordes şi D. de Sonneville-Bordes au
elaborat în anii ’50 metoda statistică de studiere
a utilajelor litice, fundamentată pe stabilirea de
tipuri şi liste tipologice pentru epoci (paleoliticul
mijlociu şi superior) şi regiuni date (Bordes 1950;
Bordes 1953a; Bordes 1953b; Bordes 1961;
Bordes 1965; Bordes 1967; Sonneville-Bordes,
Pérrot 1953). De acum, din accepţia sintetică a
termenului care desemnează un tip este eliminată
semnificaţia funcţională, păstrându-se doar
accepţia morfologică, fixată într-o definiţie.
Inspirată de tipologia litică statistică, o altă
orientare contemporană în studiul IMDA consideră
că demersul trebuie efectuat pe baza existenţei
prealabile şi necesare a unei nomenclaturi sau
liste tipologice (Camps-Fabrer 1966; Barandiarán-
Maestu 1967; Barandiarán-Maestu 1971;
Kozlowski, Kozlowski 1977).
Corneliu Beldiman
Demersurile de tip structuralist, care conduc
la aceleaşi rezultate ca şi studiul „tradiţional“ al
tipologiei litice de concepţie bordiană sunt cri-
ticate de numeroşi cercetători. Aceştia le consideră
nefuncţionale, optând pentru studiile mai analitice
ale artefactelor, abordate în individualitatea lor.
Este evident că, datorită condiţiilor variabile de
conservare a MDA se diminuează eficienţa listelor
în studiile comparative (respectiv, nu se pot sur-
monta dificultăţile operării cu piesele fragmentare,
foarte numeroase în cadrul diverselor inventare şi
colecţii).
3.3. Modelele teoretice
Pe linia structuralistă se înscrie şi curentul
care vizează crearea sistemelor (modelelor)
teoretice de clasificare sau descriere, cu o logică
internă proprie. Analiza diferiţilor parametri
morfologici ai unui obiect, variabilele „continui“
şi „discrete“ ale ansamblului studiat sunt tratate
după regulile statisticii şi corelate, în scopul
decelării „coeficienţilor de distanţă“ şi a „nive-
lurilor de dependenţă“; aceasta conduce la sta-
bilirea tipurilor, comparate fie în cadrul unor grupe
regionale, fie în ansambluri culturale.
Pe această linie, André Leroi-Gorhan a oferit
o clasificare morfologică a vârfurilor din MDA
după atributele părţii distale şi ale celei proximale,
dar într-o viziune universalistă/globalizantă şi
teoretică foarte îndepărtată de complexitatea
realităţii concrete, dat fiind că eludează structura
tehnică (Leroi-Gourhan, Bailloud, Chavaillon,
Laming-Emperaire 1968, p. 78-93).
Michel Dewez a propus o strategie „maxi-
malistă“, printr-o „clasificare automatică“, făcând
uz de un lung şir de alternative dihotomice,
urmând o ierarhie descendentă (Dewez 1974,
p. 147-149; Dewez 1974a).
Marcel Otte abordează caracteristicile inerente
ale utilajului de os (mai ales vârfurile – armăturile
echipamentului cinegetic de aruncare) în contextul
analizei atributelor (Otte 1974).
Cercetătoarea Danielle Stordeur prezintă o
altă „clasificare de tip automatic“, structurată în
patru grile de criterii principale – echivalentul
structurilor în tipologia analitică şi structurală a
lui Georges Laplace (vezi şi Sonneville-Bordes
1967); acestea conduc la obţinerea a patru „grile
mobile de clasificare“. Acest demers ilustrează
soluţia de mijloc între demersul analitic şi cel
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale… 101

structural (Stordeur 1977a; Stordeur 1978; 3.7. Curentul analitic şi structural

Stordeur 1985). Recent, unii cercetători încearcă să extindă la
În aceeaşi ordine de idei, codul analitic studiul IMDA tipologia analitică şi structurală,
elaborat de H. Camps-Fabrer, L. Bourrelly şi elaborată de Georges Laplace pentru tehnocom-
N. Nivelle în 1974 (după un proiect inspirat de plexele paleo- şi mezolitice (vezi şi Sonneville-
lucrarea lui H. de Lumley-Woodyear (1974) era Bordes 1967).
destinat exploatării automatice a datelor şi tindea Se admit în mod prealabil ipotezele: 1. repre-
să înregistreze „toate caracterele“ şi „toate obi- zentativitatea eşantionului studiat în raport cu
ectele“; organizarea variabilelor era însă şi în acest ansamblul industriei din care face parte; 2. po-
caz teoretică şi nu analitică (Camps-Fabrer, sibilitatea ca artefactele respective să formeze
Bourrelly 1974, p. 135-142; Camps-Fabrer, industrii structurate în ansambluri tipologice de
Bourrelly, Nivelle 1974; Voruz 1982, p. 81). definit (tipologie industrială).
Alte studii au cadrul mult mai limitat şi Sistemul tipologic al lui Laplace, prin supleţea
obiective mai puţin ambiţioase; accentul cade pe utilizării limbajului codificat creat, nu este o
intenţia analitică marcată, folosindu-se limbajul metodă taxonomică grevată de nomenclatură sau
natural, cu diferite abordări nestructurale sau clasificări fixate a priori, ci răspunde imperativelor
limbajul codificat, cu strategii informatice sau unui studiu variat. Alegerea şi ierarhizarea
statistice. criteriilor (variabilelor) sunt ferm dependente de
ansamblul studiat şi obiectivele stabilite.
3.4. Analiza regională a «fosilelor Problemele de nomenclatură sau de clasificare
directoare» „premeditate“ sunt evitate, prin recurgerea la
Unul din curente este racordat la o proble- definiţii locale precise, bazate pe articularea
matică bine circumscrisă, care urmăreşte discutarea caracterelor (atributelor) artefactelor.
şi redefinirea noţiunii de «fosilă directoare», În opinia adepţilor tipologiei analitice şi
într-un cadru geografic precis delimitat, recurgând structurale, codul analitic elaborat de H. Camps-
la analiza atributelor, la clasificări automatice şi la Fabrer, L. Bourrelly şi N. Nivelle (de altfel, un
procedee arheometrice (Leroi-Prost 1974; Leroi- exemplu foarte bun de limbaj codificat) utilizează
Prost 1974a; Leroi-Prost 1974b; Leroi-Prost juxtapunerea (nu ierarhizarea şi articularea)
1975a; Leroi-Prost 1975b; Deffarge, Laurent, totalităţii caracterelor unui obiect, urmărind
Sonneville-Bordes 1974; Julien 1977; Julien 1982; acoperirea ansamblului posibilităţilor morfologice
Stordeur 1979a; Strahm 1979). teoretice. În concepţia analitică, descrierea unui
obiect se compune din caracterele fizice, tipo-
3.5. Strategia informatică a atributelor metrice, morfologice şi tehnice, înglobate într-o
(Cluster Analysis) sinteză morfo-tehnică, marcată de articularea
Pentru categoriile de piese bine definite tipo- criteriilor. Diversele caractere observabile for-
logic, numeroşi autori fac apel la o strategie infor- mează structuri interdependente, a căror reunire
matică de atribute diverse (Cluster Analysis), conduce la: 1. obţinerea formulei analitice des-
respectiv variabile calitative (discrete) şi cantitative criind un obiect şi materializată prin sigle; 2. izo-
(continui) - Taute 1965; Albrecht, Hahn, Torke larea şi definirea tipurilor (Voruz 1982; Voruz
1972; Otte 1977; Conkey-Fritz 1977. 1984; Voruz 1985).

3.6. Analiza sintetică regională 4. Colocviile internaţionale. Comisia de

Alţi cercetători abordează artefactele IMDA
în sinteze limitate regional, fără o problematică
bine definită. Acest curent sintetic analizează toate
aspectele, dar nu din perspectivă industrială sau
statistică; în general, se consideră că, în stabilirea
clasificărilor, componentele colecţiilor utilizate
sunt suficiente (Billamboz 1977 – cu numeroase
titluri citate).
nomenclatură şi Grupele de lucru asupra
industriei preistorice a materiilor dure
animale.
„Fişele tipologice ale industriei preistorice a
osului“
Extinderea cercetărilor asupra IMDA şi
tendinţele spre specializarea strictă au necesitat şi

2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146

102
necesită tot mai acut colaborarea constantă, într-
un cadru organizat, a preistoricienilor, paleon-
tologilor şi arheozoologilor, informaticienilor,
tehnicienilor-experimentatorilor cu astfel de
preocupări.
În acest scop, la iniţiative dr. H. Camps-
Fabrer, director de cercetare în cadrul C.N.R.S.,
L.A.P.M.O. – Université de Provence (Aix-en-
Provence, Franţa) s-au organizat şi desfăşurat
colocviile internaţionale asupra industriei
preistorice a osului, în care s-au făcut bilanţul
activităţii specifice, confruntarea opiniilor şi
orientărilor metodologice, schimburi infor-
maţionale, discutarea tendinţelor şi a perspectivelor
cercetării, acceptate şi în mod obiectiv necesare
pe arii geografico-istorice cât mai largi.
Primul colocviu s-a desfăşurat în 1974 la
abaţia din Sénanque (Vaucluse), în organizarea
Laboratorului de Antropologie şi Preistorie a
Ţărilor din bazinul Mediteranei Occidentale
(L.A.P.M.O.) din cadrul Universităţii Provence.
Lucrările, editate curând după aceea în volum
(Camps-Fabrer 1974), au fost structurate în patru
teme:
1. Probleme de identificare a materiilor dure
animale;
2. Reconstituirile experimentale privind
tehnologia şi funcţionalitatea industriei
materiilor dure animale;
3. Metodologia studiului industriei materiilor
dure animale;
4. Prezentarea obiectelor în contextul lor
arheologic.
De asemenea, au avut loc dezbateri generale
asupra problemelor legate de „fosilele directoare“,
de reproducerea grafică şi de conservarea
artefactelor IMDA. H. Camps-Fabrer a propus cu
acest prilej crearea unei Comisii de nomenclatură,
care ulterior s-a reunit în mod regulat (de regulă,
semestrial) până în prezent, propunându-şi
elaborarea metodologiei unitare de abordare a
studiului IMDA.
În acelaşi loc şi organizare şi-a ţinut lucrările
în 1976 cel de-al doilea colocviu, rezervat
problematicii metodologiei cercetării IMDA
(Camps-Fabrer 1977). Tematica lui, de mare
densitate şi interes major pentru orientarea
cercetării, a inclus:
1. Metodele studiului analitic al morfologiei
obiectelor din MDA;
Corneliu Beldiman
2. Explorarea metodelor analitice şi
statistice;
3. Studiul sintetic al obiectelor din MDA;
4. Studiul tehnicilor. Reconstituirile
experimentale;
5. Comparaţii etnografice (Eschimoşii).
H. Camps-Fabrer a propus Comisiei de no-
menclatură proiectul elaborării „Fişelor tipologice
ale industriei preistorice a osului“. Reunind
eforturile coordonate ale multor specialişti care
lucrează în domeniu (majoritatea francezi), acest
proiect vizează elaborarea a 16 caiete, incluzând
fişele generale şi specifice definind quasi-tota-
litatea tipurilor de artefacte preistorice din MDA
(paleolitic – epoca bronzului inclusiv). Până în
prezent, sub patronajul U.I.S.P.P. (din 1984) au
fost editate şase caiete:
I. Vârfurile de lance (sagaies);
II. Propulsoarele;
III. Vârfuri, străpungătoare, pumnale, ace;
IV. Obiecte de podoabă;
V. Bastoane perforate şi baghete;
VI. Elemente receptoare (mânere diverse,
manşoane, tocuri şi tuburi, linguri, reci-
piente);
VII. Vârfuri barbelate şi înrudite (Camps-
Fabrer 1986-1996).
Menţionăm cu acest prilej că, la solicitarea H.
Camps-Fabrer s-au inclus (în premieră), în
cuprinsul Caietului VI, unele descoperiri din
România. Autorul prezentei lucrări a completat
fişele-tip ale corpurilor de seceră din corn de cerb
neolitice timpurii, provenind de la Râureni, jud.
Vâlcea şi Cârcea, jud. Dolj (la data respectivă se
publicaseră doar trei exemplare) (Beldiman,
Camps-Fabrer, Nandris 1993).
Fişele tipologice editate de Comisia de
nomenclatură a industriei preistorice a osului
constituie instrumente de lucru indispensabile în
studiul acestor artefacte, oferind defi niţiiile şi
criteriile metodologice acceptate şi utilizate în
special de cercetătorii francezi.
Cu ocazia colocviului din 1976 s-au înfiinţat
zece Grupuri de lucru, reunind specialiştii care
lucrează exclusiv sau sunt interesaţi de diversele
aspecte specifice ale IMDA.
Aceste grupuri sunt: 1. Utilajul sumar elaborat
(E. Aguirre); 2. Industria materiilor dure animale
a paleoliticului superior (D. de Sonneville-
Bordes); 3. Industria materiilor dure animale în
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
neolitic şi epoca metalelor (H. Camps-Fabrer);
4. Metodele analizei statistice şi informatice
(J. Hahn); 5. Cercetările experimentale (M.
Newcomer); 6. Industria materiilor dure animale
în perioadele istorice (D. Stordeur); 7. Bibliografia
industriei materiilor dure animale preistorice
(H. Delporte); 8. Arta şi materiile dure animale
(A. Roussot); 10. Materii prime (F. Poplin);
11. Reprezentarea obiectelor din materii dure
animale (P. Laurent) (Camps-Fabrer 1977,
p. 359-360).
Trei din grupurile de lucru au desfăşurat
reuniuni, cu rezultate extrem de utile, datorate
metodologiei şi clasificărilor propuse, ca şi
studiului detaliat al unor aspecte particularizate.
Este de subliniat faptul că lucrările acestor mese
rotunde şi colocvii (cu o singură excepţie) au fost
publicate.
Astfel, Grupul de lucru nr. 1 (Utilajul sumar
elaborat) a derulat deja şase mese rotunde: Madrid
(1979), Paris – Institutul de Paleontologie Umană
(1984-1985, 1991), Treignes – Belgia (1986) şi
Neuwied (1994). Un Workshop (no. 4) a fost
organizat cu ocazia celui de-al XIII-lea Congres
Internaţional de Ştiinţe Preistorice şi Protoistorice
de la Forlě, Italia (Patou 1985; Patou 1986; Patou
1989; Patou-Mathis 1994; Patou-Mathis 1996).
Grupul de lucru nr. 3 (Industria osului în
neolitic şi epoca metalelor) a organizat trei
colocvii: Aix-en-Provence (1978 şi 1983) şi Saint-
Germain-en-Laye (1980 - Camps-Fabrer 1979;
Camps-Fabrer 1982; Camps-Fabrer 1985).
Grupul de lucru nr. 6 (Obiecte de os istorice
şi actuale) a desfăşurat o masă rotundă la Lyon –
Maison de l’Orient în 1979 (Stordeur 1980).
Structurarea cadrului internaţional al studiului
IMDA (începând din 1974) a marcat intrarea
acestui domeniu într-o fază decisivă a evoluţieie
sale şi a impulsionat fundamental interesul şi
progresul cercetării. Actele colocviilor şi ale gru-
purilor de lucru, prompt publicate, au pus la
îndemâna cercetătorilor în preistorie un bogat
material informaţional şi au oferit modele meto-
dologice actuale, marcate de o mare diversitate.
Pe aceeaşi linie se înscrie organizarea, sub
patronajul U.I.S.P.P., a celui de-al treilea colocviu
internaţional asupra IMDA preistorice, care
şi-a desfăşurat lucrările la Treignes – Belgia în
zilele de 3-8 mai 1993. Tematica lui, centrată pe
„Industrii pe materii dure animale. Evoluţie
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
103
tehnologică şi culturală în timpurile preistorice“
a fost astfel structurată: 1. Tehnologia aplicată la
materiile dure animale considerate în contextul lor
cronologic; 2. Tipologia şi cronologia obiectelor
din materii dure animale; 3. Funcţia obiectelor din
materii dure animale considerate în contextul lor
cronologic şi cultural.
Este de remarcat prezenţa consistentă (ca
număr de cercetători şi ca valoare a contribuţiilor)
la Treignes/Oignies a reprezentanţilor ţărilor
Europei Centrale şi de Est, între care, pentru prima
dată, a fost reprezentată şi România, prin susţinerea
a două comunicări (Camps-Fabrer 1993b; Camps-
Fabrer, Bellier, Cattelain, Otte, Orbán 1993;
Beldiman 1993a; Beldiman 1993b).
5. Cercetările privind industria preisto-
rică a materiilor dure animale în România
5.1. Sec. al XIX-lea – mijlocul sec. al XX-lea
5.1.1. Primele menţiuni. Epoca paleolitică
În a doua jumătate a sec. al XX-lea, cu toate
că dovezile materiale disponibile erau încă
sumare, precursorii ştiinţei arheologice româneşti
au postulat existenţa pe teritoriul vechii Dacii a
vârstelor preistorice deja recunoscute şi acceptate
pentru alte părţi ale Europei: paleoliticul,
neoliticul, epoca metalelor. În acest sens, la loc de
frunte trebuie amintiţi Alexandru Odobescu, Cezar
Bolliac şi Grigore Tocilescu.
Pe baza studierii pieselor din colecţiile de
antichităţi ale lui Nicolae Kreţulescu, Dimitrie
Pappazoglu şi Cezar Bolliac, Alexandru
Odobescu făcea în anul 1868 consideraţii asupra
epocilor „anteistorice“ ale pietrei şi bronzului, pe
care socotim sugestiv să le reproducem in extenso:
„ … Negreşit că în timpul a miilor de secoli care
au precedat în omenire arta de a păstra prin grai
sau prin scris memoria faptelor, multe popoare,
deosebite prin origine, deosebite prin limbă,
deosebite prin uzuri şi-au succedat unul altuia pe
faţa pământului. Ele au lăsat mai mult sau mai
puţin, în straturile de pământ pe care ele călcau,
dovezi pipăite de ingeniozitatea lor şi de dibăcia
lor manuală. Astăzi, ştiinţa arheologică cearcă să
afle un fir spre a da de căpătâi acelui labirint; dar
ea abea cutează până acum cu ajutorul antropologiei
să facă, printre rămăşiţele preistorice, distincţiuni
de seminţie şi de neamuri; ea mai mult se
104
mărgineşte, deocamdată, a clasifica producţiunile
primitive ale omenirii într-o ordine cronologică,
de pe natura materiilor care au venit succesiv la
cunoştinţă şi la întrebuinţarea omului. Astfel, ea
socoteşte – după o epocă embrionară în care omul,
sălbatic încă, s-a servit numai cu tulpine de copaci
şi cu bolovani de stâncă – un period în care el s-a
învăţat să cioplească prin ciocănituri piatra şi osul,
ş-apoi iar, prin frecături să le lustruiască ...“
(Odobescu 1874).
Al. Odobescu făcea, în 1868, primele menţiuni
ale existenţei unor obiecte de os preistorice
(= neolitice) de pe teritoriul României, descoperite
prin cercetările lui C. Bolliac la Vădastra. Tot lui
i se datorează publicarea primei lucrări din
literatura noastră de specialitate referitoare la
artefactele din MDA (Odobescu 1868, p. 6-8;
Odobescu 1908, p. 20; Babeş 1992).
Lui Cezar Bolliac îi datorăm primele cercetări
cunoscute într-o staţiune neolitică din România
(Vădastra – „Cetate“, jud. Dolj, 1871-1874). El
scria: „ … au fost în Dacia epoca pietrei lustruite
şi epoca pietrei numai cioplite“ (Bolliac 1872;
Bolliac 1874).
La rândul său, Grigore Tocilescu arăta:
„… prima fază este numită preistorică sau de
piatră, pentru că omul nu avea decât armele şi
uneltele cele mai simple, piatra ascuţită, coarnele,
oasele şi bâtele de lemn …“ (Tocilescu 1880,
p. 17).
În 1891, A. Koch descoperea în „Peştera
Oaselor“ de la Someşul Rece primele piese din
MDA paleolitice, recunoscute ca atare în 1924 de
H. Breuil. Este vorba de o tibia şi un humerus de
lup, perforate, databile în paleoliticul superior.
În prima jumătate a secolului nostru, cu ocazia
publicării descoperirilor de materiale paleofa-
unistice şi arheologice databile în pleistocenul
superior şi provenind cu deosebire din mediul
endocarstic (peşterile Transilvaniei), diverşi autori
au menţionat în loturile respective existenţa unor
piese scheletice (oase şi dinţi) fracturate în mod
intenţionat sau prezentând urme de prelucrare şi
utilizare ca unelte. Între peşterile amintite se
numără cele de la: Someşu Rece; Vadul Crişului;
Ohaba Ponor; Iabalcea; Mereşti; Româneşti ş.a.
Astfel de semnalări, destul de numeroase sunt însă
imprecise şi sumare, ele nereferindu-se la natura
specifică a eventualelor urme de intervenţie
antropică. În această situaţie, informaţiile şi mai
Corneliu Beldiman
ales mare parte a materialelor respective nu-şi pot
găsi locul în cuprinsul lucrărilor de specialitate
decât în măsura în care mai sunt accesibile şi pot
fi supuse unei examinări riguroase (Jungbert 1978;
Jungbert 1979; 1982; Jungbert 1987 – cu bibli-
ografia; Nicolăescu-Plopşor 1938 – cu bibliografia;
Roşu 1969 – cu bibliografia).
Rezultatele activităţii ştiinţifice desfăşurate de
Márton Roska rămân, în bună parte, până astăzi
notabile pentru cunoaşterea epocii paleolitice din
Transilvania. Săpăturile efectuate de el între anii
1911 şi 1929 în numeroase peşteri şi aşezări în aer
liber (ex. cele din raza localităţilor actuale:
Buituri; Cioclovina; Crăciuneşti; Federi; Mereşti;
Ohaba Ponor; Peştera) au dus la descoperirea, pe
lângă inventare litice, a unor urme paleofaunistice
de vârstă pleistocenă, a unor fragmente de oase
considerate ca prezentând urme de prelucrare/
utilizare şi a unor unelte de os, precum străpun-
gătoare, răzuitoare, racloare, netezitoare (lissoirs)
etc., amenajate prin fracturare intenţionată,
cioplire, răzuire şi retuşare. Ele au fost atribuite
paleoliticului mijlociu şi superior (Roska 1924;
Roska 1925a; Roska 1925b).
Unele sondaje au fost efectuate în anul 1924
împreună cu abatele Henri Breuil, afl at într-o
vizită de cercetare şi documentare în ţările sud-
estului Europei. Sub influenţa benefică a acestuia,
personalitate consacrată în domeniul arheologiei
preistorice, M. Roska a fost primul arheolog de la
noi care a luat în considerare şi a studiat utilajul
MDA paleolitic. Lui îi datorăm primul articol
dedicat special acestui subiect (Roska 1929;
Roska 1930). Totodată, este de notat faptul că,
anterior, însuşi H. Breuil folosise datele sondajelor
din siturile paleolitice transilvănene, recunoscând
existenţa utilajului MDA descoperit în 1924 sau
studiat în colecţiile mai vechi, încadrându-l, de
asemenea, în musterian şi paleoliticul superior
(Breuil 1925).
O contribuţie majoră la studiul IMDA paleo-
litice din România se datorează prof. N. N.
Moroşan, cel care a pus bazele cercetărilor com-
plexe privind această epocă (Moroşan 1928;
Moroşan 1938a; Moroşan 1938b).
Săpăturile de salvare executate în anii 1925-
1926 în mica peşteră de la Ripiceni – „Stânca
Ripiceni“ au dus la descoperirea a numeroase
artefacte aparţinând IMDA: străpungătoare,
dăltiţe, lissoirs, retuşoare, un recipient, securi –
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
ciocan din corn de ren. N. N. Moroşan a analizat
sistematic acest material în contextul lui stra-
tigrafic (piesele aurignaciene fiind cele mai vechi
artefacte IMDA cunoscute până atunci în România)
şi a făcut observaţii detaliate privind originea
anatomică şi procedeele tehnice de confecţionare,
analizând urmele de fabricare şi de uzură prin
examinarea suprafeţelor cu lupa etc., încercând,
totodată, o clasificare tipologică pe criterii morfo-
funcţionale.
Utilajul în discuţie a fost datat în paleoliticul
superior (culturile aurignaciană şi gravettiană),
constituind serii care ilustrează în premieră la
noi o adevărată industrie, pe care autorul cer-
cetărilor a discutat-o şi a plasat-o în contextul
european, pe baza informaţiilor disponibile la acea
dată (Moroşan 1938). Subliniem faptul că studiul
lui N. N. Moroşan reprezintă prima lucrare din
literatura de specialitate românească despre IMDA
paleolitică, de nivel compatibil cu al celor contem-
porane, în special ale preistoricienilor francezi.
Preocupările multiple ale prof. C. S. Nico-
lăescu-Plopşor, creatorul şcolii româneşti de
cercetare a epocii paleolitice au inclus şi IMDA.
Utilizând rezultatele sondajelor din 1924 şi 1929
în Peştera Muierilor de la Baia de Fier, el evidenţia
faptul că dificultăţile de procurare a silexului în
regiuni precum nordul Olteniei a determinat pre-
lucrarea de către comunităţile umane musteriene
a cuarţitului şi a osului. Se sublinia, totodată,
necesitatea studierii mai atente a utilajului muste-
rian din MDA, a cărui existenţă o admitea sub
influenţa opiniilor lui H. Breuil şi a descoperirilor
din Franţa (Nicolăescu-Plopşor 1938, p. 94-97).
Aceste idei şi direcţii de cercetare au fost argu-
mentate şi dezvoltate la începutul perioadei pos-
tbelice prin descoperirea materialelor arheologice
din peşterile carpatice.
5.1.2. Epoca neo-eneolitică
După cum s-a menţionat deja, primele săpături
efectuate într-o staţiune neolitică din România
(Vădastra) au prilejuit şi cele dintâi menţiuni ale
unor piese din MDA (Bolliac 1872; Bolliac
1874).
Cercetările iniţiate în anii ’20 în aşezările de-
venite mai târziu puncte de referinţă în cunoaşterea
neo-eneoliticului de la Dunărea de Jos: Boian,
Căscioarele, Gumelniţa, Sultana etc., au livrat
importante loturi de piese IMDA din os, corn şi
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
105
cochilii: piese de utilaj şi arme precum topoare,
străpungătoare, dălţi, săpăligi, pumnale, harpoane,
bumerange; piese de podoabă sau de cult ca
pandantivele şi idolii antropomorfi.
Toate aceste categorii au fost clasificate sub
raport tipologic pe criterii funcţionale prezumate
sau pe baza morfologiei (Andrieşescu 1924;
Dumitrescu 1924; Dumitrescu 1925; Ştefan 1925).
Unele descoperiri au prilejuit abordarea proble-
maticii genezei şi difuziunii unor tipuri specifice,
precum harpoanele, a căror fabricare şi utilizare a
fost plasată pe parcursul neo-eneoliticului (contrar
opiniilor vehiculate curent în epocă, care afirmau
că acest tip dispăruse la sfârşitul mezoliticului),
prin contribuţiile prof. dr. doc. Vladimir Dumi-
trescu (Dumitrescu 1924; vezi şi Nicolăescu-
Plopşor 1929).
Pentru această perioadă, cu mici excepţii,
lipsesc studiile speciale consacrate IMDA. În
această privinţă, cităm lucrarea prof. Vl. Dumi-
trescu asupra plasticii antropomorfe de os (Du-
mitrescu 1931; Dumitrescu 1938) şi cea a prof. dr.
doc. Dumitru Berciu privind piesele de podoabă
din scoici (valve) şi cochilii de melci de origine
mediteraneană (Berciu 1940).
5.2. Perioada postbelică
5.2.1. Epoca paleolitică
Amploarea cercetărilor efectuate sistematic
datorită înfiinţării institutelor de profil a contribuit
la sporirea considerabilă a numărului artefactelor
MDA paleolitice şi neo-eneolitice provenind din
România, oferind materiale de studiu bogate,
variate şi foarte importante pentru cunoaşterea
gamei şi evoluţiei acestui gen de industrie. În
continuare, prezentarea lor se va face urmând
criteriul încadrării culturale şi cronologice.
5.2.1.1. Paleoliticul inferior
Săpăturile ample întreprinse în anii 1961-
1963 de către C. S. Nicolăescu-Plopşor şi
colaboratorii săi în punctul fosilifer de la Bugiuleşti
– „Valea lui Grăunceanu“ au livrat o mare cantitate
de material paleofaunistic, databil în Villafran-
chianul superior (cca. 1.800.000 ani B.P.). În
loturile respective a fost constatată existenţa unor
piese (mai ales oase lungi) fracturate intenţionat,
probabil în vederea extragerii măduvei, ca şi a
unor unelte (percutoare, vârfuri, racloare),
106
amenajate pe fragmente de oase de cal şi pe corn
de cervide, ca şi aşchii de os fosil de Elephas,
toate puse ipotetic în legătură cu activitatea
genului Australophitecus. Studiul detaliat al
tipurilor de fracturi, în vederea decelării
intervenţiei antropice intenţionate, luarea în
considerare a factorilor taphonomici, ca şi
încadrarea în contextul mondial marchează
premiera cercetării utilajului sumar elaborat
paleolitic din ţara noastră. (Nicolăescu-Plopşor,
Nicolăescu-Plopşor 1963; Nicolăescu-Plopşor
1964; Nicolăescu-Plopşor 1964a; Nicolăescu-
Plopşor, Paul-Bolomey, Firu, Nicolăescu-Plopşor
1964; Nicolăescu-Plopşor, Nicolăescu-Plopşor
1965; Bolomey 1965; Roşu 1966).
5.2.1.2. Paleoliticul mijlociu
Cercetările continuate în siturile musteriene
din endocarstul carpatic (Baia de Fier – „Peştera
Muierilor“, Ohaba Ponor – „Peştera din Bordul
Mare“) în anii ’50 au prilejuit descoperirea a noi
piese de utilaj sumar elaborat, realizate prin
cioplire pe aşchii de oase lungi (racloare, vârfuri).
Din păcate, ele au rămas doar semnalate în
rapoartele de săpături ale colectivelor conduse de
C. S. Nicolăescu-Plopşor. Profesorul evidenţia în
mod repetat existenţa tipurilor de unelte respective
şi necesitatea studierii lor sistematice, deziderat
neîmplinit încă până astăzi. Totodată, el discuta
criteriile taphonomice şi morfo-tehnice ale
decelării pieselor cu urme de intervenţie antropică
(Gheorghiu, Nicolăescu-Plopşor, Haas et alii
1951, p. 8; Nicolăescu-Plopşor et alii 1953a,
p. 195-207; Nicolăescu-Plopşor 1954, p. 66;
Nicolăescu-Plopşor 1956, p. 22-24; Nicolăescu-
Plopşor 1957, p. 47; Nicolăescu-Plopşor et alii
1957a, p. 24; Nicolăescu-Plopşor et alii 1957b,
p. 43-46).
Siturilor menţionate mai sus li s-a adăugat cel
de la Boroşteni – „Peştera Cioarei“, unde, prin
reluarea săpăturilor în 1979, s-au recoltat din
nivelurile musteriene unele piese de utilaj pe
aşchii de os (Terzea 1987, p. 57-58, pl. I/A-B).
Aceleiaşi epoci îi aparţin complexele de
locuire (paravane) şi de cult (la care s-au utilizat
MDA brute, respectiv defense şi molari), ca şi
depunerea în groapă a fragmentelor de craniu, a
unui molar şi a două vertebre, toate de mamut,
descoperite la Ripiceni – „Izvor“ (Păunescu 1965,
p. 16-18; Păunescu 1978a; Păunescu 1989a; Pău-
Corneliu Beldiman
nescu 1993, p. 70-91, 187-195; Păunescu, Chirica
1977, p. 60-63).
De asemenea, în acest context trebuie amintită
semnalarea, dintr-o descoperire fortuită la Hol-
boca, jud. Iaşi a două defense de mamut, atribuite
paleoliticului mijlociu şi despre care dr. Vasile
Chirica afirma că sunt decorate cu „linii scurte
gravate în zig-zag“, considerate astfel între cele
mai vechi manifestări artistice din Europa
(Chirica, Tanasachi 1984, p. 171, XXXV.1.A.).
Asupra vechimii „reprezentărilor geometrice“ de
pe piesele respective s-au formulat rezerve majore,
în fapt piesele respective trebuind eliminate din
discuţie, „decorul“ dovedindu-se a fi de dată foarte
recentă, datorat tratamentului în laboratorul de
restaurare (Beldiman 1996a, p. 326).
5.2.1.3. Paleoliticul superior
Artefactele IMDA aparţinând culturii auri-
gnaciene din România au fost documentate în
număr mai mare pe baza cercetărilor din perioada
postbelică. Cu toate acestea, efectivul lor rămâne
încă redus. Piesele sunt menţionate în rapoartele
de săpături, studii sau sinteze, fiind descoperite
atât în aşezări de terasă, cât şi în cele din mediul
endocarstic: Baia de Fier – „Peştera Muierilor“,
Ohaba Ponor – „Peştera din Bordul Mare“,
Bistricioara – „Lutărie“, Mitoc – „Malul Galben“
şi Mitoc – „Valea Izvorului“ ş.a. Ca tipuri, ele
cuprind vârfuri de suliţă, străpungătoare de os şi
un pandantiv/mărgea realizat(ă) dintr-un canin
perforat de lup, cele mai vechi materiale de acest
fel cunoscute la noi până în prezent.
Cultura gravettiană, atestată şi cercetată mai
intens în regiunile est-carpatice (Chirica 1989;
Păunescu 1993, p. 203-208; Păunescu 1995) a
oferit importante loturi de materiale ilustrând
existenţa unei IMDA dezvoltate. Un loc aparte
ocupă descoperirile de la Cotu-Miculinţi – „Gârla
Mare“, unde au fost cercetate pentru prima oară
în România ateliere pentru prelucrarea osului şi a
cornului de ren. Sub raport tipologic sunt prezente:
străpungătoarele, vârfurile de suliţă (pointes de
sagaie) în mai multe variante din os şi corn;
„târnăcoapele“ şi „ciocanele-târnăcop“, retuşoa-
rele, netezitoarele (lissoirs), harpoanele, un baston
perforat.
IMDA de la Cotu Miculinţi, care se alătură
celei similare şi de aceeaşi epocă descoperite
anterior la Ripiceni – „Stânca Ripiceni“, precum
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
şi piesele de la Crasnaleuca – „Stanişte“ au
prilejuit lui M. Brudiu elaborarea unor studii
speciale, în care se prezintă clasificarea tipologică
după criterii morfo-funcţionale, se fac observaţii
de ordin tehnic şi se formulează ipoteze funcţi-
onale, utilizându-se în acest scop (dar sporadic) şi
datele studiului microscopic al suprafeţelor şi al
urmelor de uzură.
Restul artefactelor IMDA gravettiene a fost
doar semnalat, nefăcând obiectul unor studii până
în prezent; menţionăm „ciocane-târnăcop“, stră-
pungătoare, „dălţi“, un „vârf de lance înfipt într-o
tibia de cal“ (Mitoc – „Malul Galben“); pandan-
tivele pe canin de vulpe şi incisiv de cerb – ambele
piese perforate (Râşnov – „Peştera Gura Cheii“),
ca şi fragmentul de maxilar de vulpe, un canin de
lup şi o cochilie a speciei Helix, considerate ipo-
tetic pandantive (Ripiceni – „Stânca Ripiceni“).
În acelaşi context se plasează securea şi
ciocanul din corn de ren de la Lespezi, semnalate
în studiul dr. Al. Bolomey; acest studiu reprezintă
un model de analiză după canoanele metodologice
utilizate în literatura europeană de profil, având
implicaţii în evaluarea coordonatelor paleoeco-
logice/paleoeconomice şi concluzii de cel mai
înalt interes legate de utilizarea MDA, recte a
cornului de ren (Bolomey 1991). Cât priveşte
piesele din MDA de la Lespezi, ele au fost
analizate în mod exhaustiv într-un studiu recent
(Beldiman 1999).
Trebuie amintită şi valorifi carea recentă a
singurei piese paleolitice prelucrate din fi ldeş,
cunoscută până acum pe teritoriul României
(descoperită la Lespezi –“Lutărie“, jud. Bacău şi
semnalată de dr. Al. Bolomey); această piesă
atestă cunoaşterea şi aplicarea procedeului de
debitaj prin abraziune liniară în cadrul culturii
gravettiene (Beldiman 1996a; Beldiman 1999).
Preocupările legate de aplicarea examinării
sistematice a urmelor microscopice de fabricare
şi de folosire pe artefacte preistorice din MDA
provenind din România (tracéologie, use-wear
analysis) au fost recent concretizate prin realizarea:
studiului asupra pandantivului de os descoperit la
Mitoc – „Malul Galben“ (Otte, Beldiman 1995;
Otte, Chirica, Beldiman 1995), cel privind piesele
paleolitice din corn de ren descoperite la Lespezi,
deja amintite (Beldiman 1999); cel asupra IMDA
din situl de la Grumăzeşti (Marinescu-Bîlcu,
Beldiman 1997), cel privind IMDA neolitică
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
107
timpurie din Transilvania (Marinescu-Bîlcu,
Beldiman 1998) şi a studiului asupra celei mai
vechi reprezentări figurative în MDA cunoscute la
noi până în prezent – o protomă zoomorfă din corn
de cerb descoperită la Cârcea – „Hanuri“ (Nica,
Beldiman 1998).
De asemenea, un interes particular prezintă
complexele considerate rituale, cu depuneri de
epifize, falange întregi de bour şi maxilare frag-
mentare de ren de la Buda, jud. Bacău (Bolomey
1961).
Fildeşul de mamut brut a fost folosit probabil
ca material de construcţie în aşezările gravettiene
de la Ripiceni – „Izvor“ şi în cea de la Mitoc –
„Malul Galben“ (Păunescu 1993, p. 158-159, 195;
Chirica 1989, p. 51).
Tot aici inserăm şi menţiunile sumare ale unor
descoperiri de piese IMDA sau oase fracturate
intenţionat, încadrate larg/vag în paleolitic şi care
necesită verificări şi completări de informaţii
înainte de a fi luate în considerare (Galoşpetreu;
Răcaş; Petreştii de Jos; Reşiţa; Râpa – cf. Jungbert
1979; Jungbert 1982; Jungbert 1987 – passim, cu
bibliografia).
5.2.1.4. Epipaleolitic – mezolitic
În cadrul IMDA de la sfârşitul epocii
paleolitice, un loc aparte ocupă materialele
atribuite tardigravettianului de tip mediteranean
din aşezările descoperite în zona Porţilor de Fier.
Siturile cercetate (Dubova – „Cuina Turcului“,
nivelurile I-II; Ostrovul Banului; Ogradena –
„Icoana“ ş.a.) au livrat loturi consistente de piese
din os, corn de cerb, dinţi, cochilii. Este vorba de
unelte (vârfuri, netezitoare, spatule); arme (vârfuri
de suliţă, un fragment de harpon); obiecte de
podoabă (pandantive din dinţi perforaţi sau din os,
mărgele din vertebre de peşte, cochilii de
gasteropode şi lamelibranhiate – Dentalium).
O deosebită importanţă prezintă piesele –
unelte sau non-utilitare (în majoritate din os,
păstrate fragmentar), decorate cu motive geo-
metrice gravate, încadrabile din punct de vedere
stilistic în arealul culturii romanello-aziliene.
În aceeaşi zonă geografică se plasează
descoperirile aparţinând culturii mezolitice Schela
Cladovei, căreia îi este specifică o IMDA
dezvoltată. Utilajul din corn de cerb predomină,
incluzând ca tipuri: vârfuri de tip oblic pe
segmente de raze şi pe segmente perforate de ax
108
(tipul nostru I G) – desemnate în mod „tradiţional“
prin denumiri ca „săpăligi“, „scormonitoare“,
„brăzdare“; sunt prezente şi netezitoarele de os şi
cuţitele-racloare din pereţi de defense de mistreţ.
Din categoria armelor, autorii cercetărilor men-
ţionează pumnale, vârfuri de suliţă şi de săgeţi. Se
remarcă numărul redus al pieselor decorate cu
motive geometric. Deşeurile de fabricaţie sunt
numeroase şi oferă date foarte utile legate de
etapele tehnologice – verigile «lanţului operator»
aplicate în elaborarea artefactelor.
IMDA epipaleolitică şi mezolitică din Clisura
Dunării a făcut obiectul mai multor studii sau părţi
ale unor lucrări de sinteză, în care s-au propus
clasificări tipologice pe criterii morfo-funcţionale,
ipoteze asupra funcţionalităţii (unele bazate pe
datele macro- şi microtraseologiei – Boroneanţ,
Boroneanţ 1983) şi observaţii legate de aspectele
tehnologice (utilizarea arcului – Boroneanţ,
Beldiman 1995; Miriţoiu, Beldiman 1999).
Aceste industrii ridică probleme de ordin
paleoeconomic şi paleoecologic de importanţă
majoră, în a căror rezolvare contribuţiile aduse de
microtraseologie, experimentele tehnologice şi
cele funcţionale se impun a fi luate în considerare
sistematic, coroborate strâns cu rezultatele stu-
diilor interdisciplinare (micromorfologie, granu-
lometrie, analize sporopolinice, arheozoologie) şi
cu datele relative la artefacte similare din Europa
epocii respective.
5.2.2. Epoca neo-eneolitică
Pentru majoritatea culturilor neo-eneolitice,
IMDA – care atinge acum apogeul dezvoltării sale
în preistoria României – este bine reprezentată,
variată sub raport tipologic şi dovedind progrese
notabile în plan tehnologic. Ea cuprinde ca
elemente de repertoriu tipologic: piese de utilaj
(străpungătoare, dălţi, chasse-lames, şlefuitoare,
ace, topoare, seceri, săpăligi, brăzdare pentru
aratru, harpoane, cârlige de undiţă, tuburi,
manşoane); arme (pumnale, vârfuri de suliţă şi de
săgeţi) realizate din os şi corn de cervide; piese de
port şi de podoabă (mărgele, pandantive, ace de
păr, brăţări, inele, nasturi, butoni, piese de centură)
din os, dinţi de mistreţ sau cervide, corn de
cervide, cochilii şi valve; piese de cult (statuete
antropomorfe plate sau în ronde bosse de os).
Literatura de specialitate românească din
perioada postbelică (până în prezent) înregistrează
Corneliu Beldiman
numeroase lucrări în care aceste descoperiri sunt
prezentate şi discutate. O primă categorie, mai
restrânsă, este constituită de articolele şi studiile
care tratează special problematica unor
categorii de piese IMDA:
utilajul – şlefuitoarele de os, brăzdarele,
săpăligile, harpoanele, lingurile-spatule şi
secerile din corn de cerb (Alexandrescu
1961; Dumitrescu, Bănăţeanu 1965;
Popuşoi 1982; Comşa 1986; Beldiman
1993b; Beldiman, Camps-Fabrer, Nandris
1993; Nica, Beldiman 1997; Nica, Beldiman
1998a; Popuşoi, Beldiman 1997; Dragomir
1996a; Dragomir 1996b; Dragomir 1996c;
Mantu, Ştirbu, Buzgar 1995; Mantu,
Dumitroaia, Tsaravopoulos 1997, p. 789-
80, 162, 226-227; Ciugudean 1995;
Buzdugan, Rotaru 1997, p. 22-23, 74-78;
Comşa 1996, passim);
piesele de port şi de podoabă din os, corn
de cerb, dentiţie, cochilii şi valve (Mari-
nescu-Bîlcu, Cârciumaru 1992a; Marinescu-
Bîlcu, Cârciumaru 1992b; Beldiman 1993a;
Comşa 1973; Nica, Beldiman 1998b);
plastica antropomorfă şi zoomorfă de os
şi corn de cerb (Marinescu-Bîlcu 1967;
Comşa 1976; Comşa 1976a; Comşa 1979;
Comşa 1991a; Comşa 1995, p. 53-66;
Comşa 1995a; Neagu 1986; Neagu 1998;
Andreescu 1995; Andreescu 1998; Popuşoi
1987; Şadurschi 1997; Şerbănescu 1997).
Alte studii vizează IMDA din cadrul unor
aşezări, precum cele de la Borduşani, Drăguşeni,
Dumbrava, Grumăzeşti şi Vădastra (Bolomey,
Marinescu-Bîlcu 1988; Marinescu-Bîlcu 1997a;
Marinescu-Bîlcu 1999; Marinescu-Bîlcu,
Beldiman 1997; Mateescu 1970; Mazăre 1997;
Voinea 1997).
Recent a fost elaborată şi prima sinteză
regională exhaustivă asupra IMDA neolitice din
România, referitoare la orizontul Gura Baciului
– Cârcea - PreCriş şi la cultura Starčevo-Criş din
Transilvania (Marinescu-Bîlcu, Beldiman 1998).
Cea mai largă categorie de lucrări este formată
de sintezele, monografiile, studiile şi articolele
care valorifică rezultatele cercetărilor în diverse
situri neo-eneolitice. În cadrul lor, IMDA îi sunt
rezervate capitole sau paragrafe speciale. Am citat
în continuare, cu prioritate – dar fără pretenţia
exhaustivismului, lucrările care depăşesc limitele
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
crono-culturale fixate în lucrarea de faţă, în scopul
de a oferi o imagine coerentă a preocupărilor şi a
bazei documentare privind IMDA databilă în
neoliticul mijlociu şi târziu (eneolitic) (Berciu
1961, p. 218-233, 334-33, 33-380, 423-424,
40-41; Berciu 1966, 78-81, 186-192; Bolomey
1986; Cantacuzino 1967; Cantacuzino 1969,
p. 45-59; Cantacuzino, Fedorovici 1970; Canta-
cuzino, Morintz 1963; Cantacuzino, Morintz
1968, p. 22-25; Comşa 1974, p. 78-81, 169-174;
Comşa 1985; Comşa 1983; Comşa 1990, p. 38-45,
92-97; Crâşmaru 1977, p. 22-23; Dumitrescu
1965, p. 227; Dumitrescu 1966, p. 59-97;
Dumitrescu 1980, p. 24-25; Dumitrescu et alii
1954, p. 261-267, 435-456; Harţuche 1980;
Harţuche 1987; Harţuche, Anastasiu 1976;
Marinescu-Bîlcu 1974, p. 42-51; Marinescu-Bîlcu
1981, p. 29-58; Marinescu-Bîlcu 1991; Matasă
1946, p. 87-88, 161-162; Paul 1992, p. 43-44, 99,
110; Vulpe 1957, p. 256-263).
Tot aici menţionăm lucrările care analizează
descoperiri de excepţie, cum sunt depozitele
având ca inventar arme, piese de port şi de
podoabă de metal (cupru, aur), marmură, os,
valve, seminţe şi dentiţie, sau inventarul unor
ateliere pentru fabricarea brăţărilor şi a mărgelelor
din valve (Dumitrescu 1957; Galbenu 1963;
Şerbănescu 1987; Ursachi 1991; Ursachi 1992;
Marinescu-Bîlcu, Cârciumaru 1992a; Marinescu-
Bîlcu, Cârciumaru 1992b; Beldiman 1993a).
Sub aspect metodologic, în lucrările care
tratează descoperirile IMDA neo-eneolitice se
remarcă preocuparea de precizare, în limitele
posibilităţilor, a speciilor animale de la care provin
materiile prime utilizate, ca şi a părţilor anatomice.
Clasificările propuse operează în stabilirea gru-
pelor şi pentru majoritatea cazurilor, cu criteriile
funcţionale, prezumate pe baze morfologice.
Datele legate de procedeele tehnice ale obţi-
nerii artefactelor ocupă un loc secundar în
economia lucrărilor (de multe ori chiar lipsesc),
ele nebeneficiind de o abordare detaliată şi
comparativă. Limbajul descriptiv utilizat este în
mod preponderent cel natural, marcat adeseori de
indecvare, subiectivism şi ambiguitate, datorită
inexistenţei vocabularului controlat/etalonat,
general acceptat şi asimilat.
Cât priveşte aspectele funcţionalităţii, acestea
sunt argumentate, în unele cazuri, prin considerarea
macro- şi microurmelor de uzură, dar în linii
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
109
generale se fundamentează pe criteriile labile ale
morfologiei şi pe raportarea la piesele de epocă
istorică şi analogiile etnografice (în mod explicit
sau subînţeles). Comparaţiile de acest gen, uneori
preluate în mod mecanic nu au, cum era de
aşteptat, valabilitatea asigurată în toate situaţiile.
Cu o singură excepţie, lipsesc studiile experi-
mentale necesare relevării lanţului tehnologic-
operator sau a funcţionalităţii (Nandriş 1972).
În cadrul conturat mai sus, marcat în mod
obiectiv de progresele generale înregistrate în
domeniu şi de interesul secundar sau marginal
manifestat la noi pentru studiul sistematic al
IMDA, se impune evidenţierea unor excepţii.
Astfel, lucrarea dr. Alexandra Bolomey şi a
dr. Silvia Marinescu-Bîlcu privind industria osului
în aşezarea cucuteniană de la Drăguşeni – „Ostrov“
este o încercare aliniată la concepţiile metodologice
actuale. Ea oferă o clasificare a utilajului pe os,
corn şi dentiţie care adoptă criterii combinate
morfologico-anatomice şi este prezentată într-un
limbaj descriptiv convenţional explicitat, potrivit
normelor internaţionale acceptate în prezent.
Aspectele tehnologice şi funcţionale sunt puse în
lumină în mod constant pentru toate grupele
tipologice definite (Bolomey, Marinescu 1988).
Tributară în mod excesiv taxonomiei utilizate de
anatomia animală descriptivă şi folosind grupe de
criterii morfologice prea detaliate, clasifi carea
respectivă se dovedeşte a fi foarte dificil de
asimilat şi, în consecinţă, de aplicat în practică.
Pe acelaşi plan al alinierii la standardele
propuse de şcoala franceză – asimilate de numeroşi
specialişti - se înscrie o serie de lucrări recente,
care conturează individualitatea cercetării româ-
neşti actuale a domeniului şi îi trasează orientarea
prezentă şi viitoare. Este vorba de studiile recente
privind: corpurile de seceră din corn de cerb
neolitice timpurii (Beldiman 1993b); pandantivele
realizate din os şi pe dinţi de origine animală din
paleoliticul superior, epipaleoliticul şi neo-
eneoliticul României (Beldiman 1993a; Otte,
Beldiman 1995; Otte, Chirica, Beldiman 1995);
IMDA din aşezările de la Dumbrava, Grumăzeşti
şi Borduşani (Marinescu-Bîlcu, Beldiman 1997;
Mazăre 1997; Voinea 1997); sinteza regională
asupra IMDA neolitice timpurii din Transilvania
(Marinescu, Beldiman 1998) ş.a.
Totodată, creşterea interesului pentru IMDA
neo-eneolitică se reflectă şi în recenta orientare
110
promovată în unele centre universitare spre
elaborarea unor lucrări de licenţă ale studenţilor
de la facultăţile de istorie – de exemplu, cele din
cadrul Universităţilor din Constanţa şi Alba Iulia
(Micu 1996; Mazăre 1999); pe acelaşi plan se pot
menţiona şi lucrările recente prezentate la sesiunile
de comunicări ştiinţifice ale studenţilor, organizate
de Universitatea „Valahia“ din Târgovişte (Astaloş
1998; Sandu 1998).
Relevăm, în sinteză, contribuţiile mai recente
ale cercetării româneşti în domeniu.
În ultimele circa două decenii, unii cercetători
români ai preistoriei (încă puţini) au depus şi
continuă să depună eforturi în direcţia elaborării
sau adaptării unui cadru metodologic viabil al
studiului IMDA şi care să asimileze în mod
constructiv progresele actuale din domeniul
respectiv, înregistrate pe plan internaţional.
În acelaşi timp, s-a reluat sau s-a iniţiat
valorificarea sistematică a loturilor de materiale
provenind din aşezările preistorice, databile din
paleoliticul superior şi până în eneolitic.
În acest sens, menţionăm comunicările,
articolele şi studiile recente privind:
IMDA din aşezarea cucuteniană de la
Drăguşeni, jud. Botoşani; elaborarea recentă a
monografiei acestui sit, în care IMDA i s-a
rezervat un capitol;
abordarea problematicii privind metodologia
şi tipologia IMDA;
contribuţiile la elaborarea Fişelor tipologice
ale industriei osului, sub egida U.I.S.P.P.;
participarea la colocviile internaţionale de
profil, cu prezentarea unor comunicări refe-
ritoare la IMDA preistorică din România;
valorificarea integrală a unor piese de
excepţie, cum sunt pandantivul de os
gravettian de la Mitoc, jud. Botoşani;
cuţitele compozite având corpul din MDA,
descoperite în Bazinul Nistrului;
utilizarea arcului în aşezările mezolitice din
Clisura Dunării;
IMDA din aşezarea aparţinând culturii
Starčevo-Criş de la Grumăzeşti, jud.
Neamţ;
lingurile-spatule atribuite aceleiaşi culturi,
provenind din aşezările de la Trestiana, jud.
Vaslui şi Cârcea - „La Hanuri“, jud. Dolj;
secerile din corn de cerb neolitice timpurii;
Corneliu Beldiman
utilizarea fildeşului în paleoliticul superior
din regiunile noastre;
cea mai veche reprezentare figurativă din
MDA cunoscută pe teritoriul României;
prima sinteză regională privind IMDA
(cultura Starčevo-Criş din Transilvania);
obiectele de podoabă din MDA aparţinând
paleoliticului superior din aceeaşi re-
giune;
IMDA în aşezarea gravettiană de la Lespezi,
jud. Bacău;
un vârf de suliţă aurignacian de os des-
coperit la Bistricioara - „Lutărie“, jud.
Neamţ;
două piese gravettiene de artă mobilieră,
provenind din cercetările efectuate la
Ţibrinu, jud. Constanţa (un pandantiv de os
decorat cu motive geometrice şi un canin
perforat de urs);
publicarea sumară sau mai extinsă a unor
materiale descoperite recent în unele situri
neo-eneolitice;
elaborarea unor lucrări de licenţă, care
tratează IMDA din cadrul culturilor ene-
olitice de pe teritoriul Dobrogei şi al
Transilvaniei.
Menţionăm şi elaborarea (în premieră pentru
cercetarea preistorică din România) a unei teze de
doctorat care tratează, în mod exhaustiv şi prin
aplicarea metodologiei actuale, descoperirile
aparţinând paleoliticului superior, epipaleoliticului,
mezoliticului şi neoliticului timpuriu din ţara
noastră.
Abordările problematicii IMDA preistorice
din România (în afara celor menţionate mai sus)
rămân încă, în măsură importantă, limitate ca
întindere şi interes rezervat acestui domeniu
specific al cercetării, ca metodologie şi obiective;
ele sunt tributare tradiţiilor strict descripţioniste şi
funcţionaliste şi recurg la un limbaj comun, care
se dovedeşte (o dată în plus) inadecvat unui astfel
de demers.
Pe de altă parte, eforturile depuse pentru
promovarea noilor direcţii de cercetare sistematică
a artefactelor preistorice din MDA descoperite în
România au înregistrat deja rezultate care
încurajează continuarea şi extinderea valorificării
lor integrale, potrivit exigenţelor actuale.
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
III. PROBLEME ACTUALE. CONCLUZII
Extinderea cercetărilor asupra IMDA şi
tendinţele spre specializarea strictă au necesitat şi
necesită tot mai acut colaborarea constantă, într-
un cadru organizat şi coordonat, a arheologilor şi
istoricilor, paleontologilor şi arheozoologilor,
etnografilor şi etnologilor, specialiştilor în
arheologie experimentală, informaticienilor etc.
Subliniem, în context, necesitatea fundamentală a
coroborării demersurilor arheologilor şi ale
arheozoologilor.
În plan internaţional (mediul francofon),
preocupările sistematice legate de acest domeniu
s-au materializat, de la începutul anilor ’70, prin
interesul, efortul şi iniţiativa dr. H. Camps-Fabrer,
director de cercetare în cadrul CNRS, LAPMO –
Université de Provence (Aix-en-Provence, Franţa).
Sub coordonarea sa au fost obţinute rezultate
notabile, care au impulsionat, de o manieră
decisivă şi pe termen lung, progresul domeniului.
Astfel, între momentele şi rezultatele majore ale
cercetării se numără:
● organizarea colocviilor internaţionale
asupra industriei preistorice a osului (1974,
1976, 1993);
● crearea Comisiei de nomenclatură a in-
dustriei preistorice a osului (1974), acti-
vând, din 1984, sub egida UISPP;
● lansarea, de către Comisia de nomenclatură,
a proiectului Caietelor de Fişe tipologice
ale industriei preistorice a osului (1976);
reunind eforturile coordonate a numeroşi
specialişti care lucrează în domeniu (iniţial,
majoritatea francezi), acest proiect vizează
elaborarea caietelor incluzând fişele gene-
rale şi specifice definind quasi-totalitatea
tipurilor de artefacte preistorice din MDA
(paleolitic – epoca bronzului inclusiv);
editarea a 11 Caiete (1988-2003);
● înfiinţarea a zece Grupuri de lucru (1976),
reunind specialiştii care lucrează exclusiv
sau sunt interesaţi de diversele aspecte
specifice ale IMDA; trei din aceste grupuri
de lucru au desfăşurat zece mese rotunde şi
colocvii, cele mai multe cu acte publicate;
● integrarea contribuţiilor importante ale
cercetătorilor central- şi est-europeni în
trama metodologică occidentală, inclusiv în
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
111
sumarele Caietelor de Fişe tipologice
(începând cu 1990);
● constituirea, cu aportul esenţial al cerce-
tătorilor din mediul anglo-saxon, a Grupului
internaţional de cercetare a artefactelor din
materii dure animale (Londra, 1996); la a
doua reuniune (Budapesta, 1999), a fost
înfiinţat Worked Bone Research Group
(WBRG), în cadrul ICAZ, sub conducerea
dr. Alice Choyke; aportul esenţial al
arheozoologiei şi paleontologiei în studiul
IMDA a fost, astfel, instituţionalizat; alte
trei reuniuni, bienale, au avut loc la: Basel,
Elveţia (2001), Tallinn, Estonia (2003) şi
Veliko Turnovo, Bulgaria (2005); ur-
mătoarea reuniune este planificată la Paris-
Nanterre (2007); aspectul cel mai profitabil
al proiectului rămâne posibilitatea de a
vehicula eficient datele legate de preo-
cupările variate în domeniu, atât de ordin
tipologic, tehnologic, cât şi de analiză
funcţională, de practică experimentală,
paralele etnografice ş.a.;
● inserarea problematicii specifice a studiului
IMDA în aria tematică a unor reuniuni
ştiinţifice de marcă; între acestea se numără
foarte recenta conferinţă cu tema: Prehis-
toric Technology: 40 years later. Functional
Studies and the Russian Legacy, Verona,
20-23 aprilie 2005;
● stimularea cercetării sistematice a IMDA în
mediul universitar; în acest sens, ilustrativ
este exemplul oferit de studiile de master
din cadrul Université Paris I şi Atelierul
tematic Technos din cadrul CNRS (2000-
2005);
● aceste premise favorabile au asigurat, în
ultimele două decenii, elaborarea a zeci de
studii, cataloage, monografii, lucrări de
master, teze de doctorat ş.a.
Pe planul cercetării specifice din România, în
ultimele circa două decenii se constată manifestarea
interesului crescând pentru studiul sistematic al
IMDA, în primul rând al celei preistorice (culturile
epocilor paleolitică, epipaleolitică, mezolitică şi
neo-eneolitică). Acumularea unei mase docu-
mentare apreciabile şi interesul pentru actualizarea
112
metodologiei cercetării şi compatibilizarea ei cu
referinţele internaţionale au constituit, în acest
sens, premise indispensabile. Rezultate viabile au
fost obţinute, în primul rând, în ambianţa cercetării
academice, dar contribuţii notabile provin şi din
mediul universitar şi din instituţiile muzeale.
Prima sinteză asupra IMDA preistorice de pe
teritoriul României (Beldiman 1999c; Beldiman
2007) are în vedere descoperirile eşalonate pe
circa 25 de milenii (30 - 6 î.Cr.), datate în
paleoliticul superior, epipaleolitic, mezolitic şi
neoliticul timpuriu.
Obiectivele promovate de abordarea integrată
actuală a acestui domeniu în România vizează:
● valorificarea descoperirilor din spaţiul
nostru (înţeles în sensul graniţelor de astăzi)
prin adoptarea metodologiei unitare actuale
promovată de Fişele tipologice şi Comisia
de nomenclatură, în scopul exploatării
exhaustive a informaţiilor şi al asimilării
Bibliografie
A B R A M O VA 1 9 6 2 , A B R A M O VA Z . A . ,
Paleolitičeskoe isskustvo na territorii S. S. S. R.,
Moskva-Leningrad
AGUIRRE 1985, AGUIRRE E., Torralba: débitage
d’ossements d’éléphant. Approche d’une analyse
morphotechnique, în Patou 1985, p. 33-46
ALBRECHT 1977, ALBRECHT G., Testing of
materials as used for bone points of the Upper
Palaeolithic, în Camps-Fabrer 1977, p. 119-124
ALBRECHT, HAHN, TORKE 1972, ALBRECHT G.,
HAHN J., TORKE W. G., Merkmalanalyse von
Geschlosspitzen des mittleren Jungpleistozäns in
Mittel- und Osteuropa, Archaeologica Venatoria,
Band 2, Universität Tübingen, Stuttgart
ALDEA, CIUTĂ 1996, ALDEA I. Al., CIUTĂ M.,
Limba – „Bordane“, în Stoica 1996, p. 5
ALEXANDRESCU 1961, ALEXANDRESCU A. D.,
Şlefuitoare de os neolitice, SCIV, 12, 2,
p. 339-344
ALEXANDRESCU 1997, ALEXANDRESCU Em.,
O ipoteză despre evoluţia complexului cultural
aurignacian din Câmpia Română, în Ciho, Nistor,
Zaharia 1997, p. 11-37
ALEXANDRESCU 1998 a, ALEXANDRESCU Em.,
Observaţii asupra industriei litice de la Giurgiu
– Malu Roşu, BMG, 2-4, 1996-1998, p. 33-57
ALEXANDRESCU 1998 b, ALEXANDRESCU Em.,
Şantierul arheologic Giurgiu – Malu Roşu .
Campania 1998, BMG, 2-4, 1996-1998, p. 59-67
Corneliu Beldiman
rapide şi eficiente a rezultatelor în circuitul
ştiinţific;
● relevarea importanţei crono-culturale şi
evolutiv-tehnologice a materialelor din
România în context regional şi european;
● reliefarea specificităţilor legate de gama
tipologică, exploatarea materiilor prime, a
speciilor animale respective şi a trăsăturilor
paleoeconomiei;
● valorificarea sistematică a rezultatelor în
plan intern şi internaţional.
Concluziile acestor contribuţii ştiinţifice
majore debuşează în domeniul amplu al pale-
oeconomiei şi al relaţiei complexe dintre comu-
nităţile umane preistorice şi mediul lor ecologic,
dintre om şi animal, în sfera comportamentului
simbolic (artă, religie, manifestări funerare),
oferind argumente specifice şi unice în sprijinul
definirii conţinutului fiecărei culturi şi epoci.
ALLAIN, AVERBOUH, BARGE-MAHIEU,
BELDIMAN et alii 1993, ALLAIN J.,
AVERBOUH A., BARGE-MAHIEU H.,
BELDIMAN C. et alii, Fiches typologiques de
l’industrie osseuse préhistorique (sub red. H.
Camps-Fabrer). Cahier VI: Eléments récépteurs,
Treignes
ALLSWORTH-JONES 1986, ALLSWORTH-JONES
P. (sub red.), The World Archaeological Congress.
The Pleistocene Perspective, vol. I, Southampton-
London
ANATI 1972, ANATI E. (sub red.), Les réligions de la
Préhistoire. Actes du Valcamonica Symposium
septembre 1972, Centro Camuno di Studi
Preistorici, Capo di Ponte
ANDERSON 1992 a, ANDERSON P. C., Experimental
cultivation, harvest and threshing of wild cereals
and their relevance for interpreting the use of
Epipalaeolithic and Neolithic artefacts, în
Anderson 1992a, p. 179-224
ANDERSON 1992 b, ANDERSON P. C. (sub red.),
Préhistoire de l’agriculture. Nouvelles approches
expérimentales et ethnographiques, C. N. R. S.,
Centre de Recherches Archéolo giques,
Monographie du CRA no. 6, Paris
ANDERSON, BEYRIES, OTTE, PLISSON 1993,
ANDERSON P., BEYRIES S., OTTE M.,
PLISSON H. (sub red.), Traces et fonction: les
gestes retrouvés. Actes du Colloque International
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
de Liège 8-10 décembre 1990, vol. 1-2, Centre de
Recherches Archéologiques du C. N. R. S.,
ERAUL 50, Liège
ANDERSON-GERFAUD,
HELMER 1987, ANDERSON-GERFAUD P.,
HELMER D., L’émmanchement au Moustérien,
în Stordeur 1987, p. 37-54
ANDREESCU 1995, ANDREESCU R., Căscioarele-
Ostrovel. Plastica de os din nivelul Gumelniţa B1,
CCDJ, 13-14, p. 41-48
ANDREESCU 1998, ANDREESCU R., Căscioarele-
Ostrovel. Plastica de os din nivelul Gumelniţa
A2, Préhistoire du Bas Danube, CCDJ, 15,
p. 215-232
ANDRIEŞESCU 1924, ANDRIEŞESCU I., Les
fouilles de Sultana, Dacia, 1, p. 72-73
ANDRIEUX, FIRMIN 1991, ANDRIEUX Ph.,
FIRMIN G. (sub red.), Archéologie expérimentale.
Tome 1 – Le feu: le métal, la céramique; Tome 2
– La Terre: l’os et la pierre, la maison et les
champs, Actes du Colloque International „Expéri-
mentation en archéologie: Bilan et perspectives“,
Archéo drome de Beaune, 6-9 avril 1988,
Collection „Archéologie Aujourd’hui“, Paris
ANGHELINU 1998, ANGHELINU M., Observaţii
asupra musterianului carpatic, Cercet Ist, 17/1,
p. 19-36
ARANDJELOVIĆ-GARAŠANIN 1954, ARAND-
JELOVIĆ-GARAŠANIN D., Starčevacka
Kultura, Ljubljana
ASPES 1984, ASPES A. (ed.), Il Veneto nell’ antichità.
1. Preistoria e protoistoria, Verona, Banca
popolare di Verona, p. 243-281
ASSIÉ 1995, ASSIÉ Y., Dessin de l’industrie lithique
préhistorique. Notions élémentaires et conseils
pratiques, Préh Anthr Méd, 4, p. 191-227
ASTALOŞ 1995, ASTALOŞ C., Cercetările lui Márton
Roska privind paleoliticul transilvan, în
Cârciumaru, Diaconescu1995, p. 29-30
ASTALOŞ 1998, ASTALOŞ C., Descoperiri paleolitice
în peşterile din zona Bihorului, în Cârciumaru
1998, p. 24-35
AVERBOUH 1993, AVERBOUH A., Fiche Tubes et
etuis (4), în Allain, Averbouh, Barge-Mahieu,
Beldiman et alii 1993, p. 99-113
AVERBOUH et alii 1995, AVERBOUH A. et alii,
Fiches typologiques de l’industrie osseuse
préhistorique (sub red. H. Camps – Fabrer).
Cahier VII. Eléments barbelés et apparentés,
Treignes
BAALES 1994, BAALES M., Kettig (Kr. Mayen –
Koblenz): Ein spätpaläolithischer Siedlungsplatz
unter dem Bims des Laacher See – Vulkans in
Neuwieder Becken. Ein Vorbericht, Archäo-
logisches Korrespondenzblatt, 24, p. 241-254
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
113
BABEŞ 1992, BABEŞ M., Odobescu, arheologul,
SCIVA, 43, 2, p. 119-126
BÁNESZ, KOZLOWSKI 1993, BÁNESZ L.,
KOZLOWSKI J. K. (sub red.), Actes du XIIe
Congrès International des Sciences Préhistoriques
et Protohistoriques, Bratislava 1-7 séptembre
1991, vol. 2, Aurignacien en Europe et au Proche
Orient. Colloque organise par la Commission 8 de
l’U. I. S. P. P., Bratislava
BARANDIARÁN MAESTU 1967, BARANDIARÁN
MAESTU I., El paleomesolitico del Pirénéo
Occidental. Bases para una siste matizacion
tipologica del instrumental oseo paleolitico,
Monografias arqueologicas III, Zaragoza
BARANDIARÁN MAESTU 1973, BARANDIARÁN
MAESTU I., Arte mueble del Paleolitico
Cantabrico, Monografias arque ologicas 14,
Zaragoza
BARGE-MAHIEU 1991, BARGE-MAHIEU H.,
Fiche Pendeloques droites (3.3.), în Barge-
Mahieu , Bellier, Camps-Fabrer et alii 1991,
10 p.
BARGE-MAHIEU 1991 a, BARGE-MAHIEU H.,
Fiche Défenses de suidés (1.4.), în Barge-Mahieu,
Bellier, Camps-Fabrer et alii 1991, 6 p.
BARGE-MAHIEU 1991 b, BARGE-MAHIEU
H., Fiches Perles néolithiques (6.2.), în
Barge-Mahieu, Bellier, Camps-Fabrer et alii
1991, 12 p.
BARGE-MAHIEU 1991 c, BARGE-MAHIEU H.,
Fiche Pendeloques courbes (3.4.), în Barge-Ma-
hieu, Bellier, Camps-Fabrer et alii 1991, 10 p.
BARGE-MAHIEU 1991 d, BARGE-MAHIEU H.,
Fiche Coquillages néolithiques (2.2.), în Barge-
Mahieu , Bellier, Camps-Fabrer et alii 1991,
17 p.
BARGE-MAHIEU 1991 e, BARGE-MAHIEU H.,
Fiche Pendeloques coniques (3.5.), în Barge-
Mahieu, Bellier, Camps-Fabrer et alii 1991, 7 p.
BARGE-MAHIEU 1991 f, BARGE-MAHIEU H.,
Fiche Pendeloques sur os entiers (3.2.), în Barge-
Mahieu, Bellier, Camps-Fabrer et alii 1991, 12 p.
BARGE-MAHIEU 1991 g, BARGE-MAHIEU H.,
Fiches Perles néolithiques – 6.2.), în Barge-
Mahieu, Bellier, Camps-Fabrer et alii 1991, 12 p.
BARGE-MAHIEU 1991 h, BARGE-MAHIEU H.,
Fiches Anneaux (7), în Barge-Mahieu, Bellier,
Camps-Fabrer et alii 1991, 8 p.
BARGE-MAHIEU 1991 i, BARGE-MAHIEU H.,
Fiche Boutons et écarteurs à pérforation en V (10),
în Barge-Mahieu, Bellier, Camps-Fabrer et alii
1991, 18 p.
BARGE-MAHIEU, BELDIMAN, BUISSON,
CAMPS-FABRER et alii 1993, BARGE-
MAHIEU H., BELDIMAN C., BUISSON D.,
114
CAMPS-FABRER H. et alii, Fiche générale
Manches (3. 0.), în Allain , Averbouh , Bar-
ge-Mahieu, Beldiman 1993, p. 23-31
BARGE-MAHIEU, BELLIER, CAMPS-FABRER et
alii 1991, BARGE-MAHIEU H., BELLIER Cl.,
CAMPS-FABRER H. et alii, Fiches typologiques
de l’industrie osseuse préhistorique (sub red. H.
Camps-Fabrer). Cahier IV. Objets de parure,
Aix-en-Provence
BARGE-MAHIEU, CAMPS-FABER, FERUGLIO et
alii 1992, BARGE-MAHIEU H., CAMPS-
FABER H., FERUGLIO V. et alii, Fiches
typologiques de l’industrie osseuse préhistorique
(sub red. H. Camps-Fabrer). Cahier V. Bâtons
percés, baguettes, Treignes
BARGE-MAHIEU, TABORIN 1991, BARGE-
MAHIEU H., TABORIN Y., Fiche Incisives de
b o v i n é s , î n B a r g e - M a h i e u , B e l l i e r,
Camps-Fabrer et alii 1991, 5 p.
BARGE-MAHIEU, TABORIN 1991 a, BARGE-
MAHIEU H., TABORIN Y., Fiche Canines
résiduelles de cerf (1. 1.), în Barge-Mahieu,
Bellier, Camps-Fabrer et alii 1991, 6 p
BARGE-MAHIEU, TABORIN 1991 b, BARGE-
MAHIEU H., TABORIN Y., Fiche Canines de
canidés (1. 3.), în Barge-Mahieu, Bellier, Camps-
Fabrer et alii 1991, 9 p.
BARNEA 1989, BARNEA Al. (sub red.), Cronica
cercetărilor arheologice efectuate în anii 1981-
1988 de Institutul de Arheologie din Bucureşti,
SCIVA, 40, 3, p. 295-313
BARNEA 1996, BARNEA Al. (sub red.), Cronica
cercetărilor arheologice efectuate în 1995 de
Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ din
Bucureşti, SCIVA, 47, 4, p. 421-429
BARNEA 1997, BARNEA Al. (sub red.), Cronica
cercetărilor arheologice efectuate în 1996 de
Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ din
Bucureşti, SCIVA, 48, 4, p. 373-382
BARONE 1976, BARONE R., Anatomie comparée
des mammifères domestiques. I: Ostéologie, Fasc.
1 (Texte); Fasc. 2 (Atlas), 2ème Edition, Vigot
Frères Paris,
BARTOSIEWICZ, BORONEANŢ, BONSALL et alii
1998, BARTOSIEWICZ L., BORONEANŢ V.,
BONSALL Cl. et alii, Schela Cladovei : A
Preliminary Review of the Prehistoric Fauna, Mes
Misc, 16, 2, p. 2-19
BARTOSIEWICZ, CHOYKE 1994, BARTOSIEWICZ
L., CHOYKE A. M., Taxonomie und Typologie
der Knochenartefakte von St. Blaise (Ne,
Schweiz), în Kokabi, Wahl 1994, p. 263-268
BATISTA, CAMPILLO, CARRERAS 1995, BATISTA
R., CAMPILLO D., CARRERAS T. (sub red.),
Proceedings of the IXth European Meeting of the
Corneliu Beldiman
Paleopathology Association, Barcelona 1st – 4th of
September 1992, Museu d’Arqueologia de
Catalunya, Barcelona
BAUDAIS 1987, BAUDAIS D., Les manches en bois
dans le Néolithique du Jura, în Stordeur 1987a, p.
197-209
BEAUNE 1989, BEAUNE de S. A., Essai d’une
classification typologique des galets et plaquettes
utilisés au Paléolithique, Gallia – Préhistoire, 31,
p. 27-64
BEAUNE 1997, BEAUNE de S. A., Les galets utilisés
au Paléolithique supérieur, XXXIIème Supplément
à Gallia – Préhistoire, Paris
BELDIMAN 1992, BELDIMAN C., Studiul industriei
preistorice a materiilor dure animale - probleme
de metodologie, referat susţinut în cadrul Secţiei
de Preistorie a Institutului de Arheologie „Vasile
Pârvan“ din Bucureşti, decembrie 1992
BELDIMAN 1993 a, BELDIMAN C., Les dents
percées dans le Paléolithique et le Néolithique de
la Roumanie. Approche technologique, în Camps-
Fabrer, Bellier, Cattelain, Otte, Orbán 1993,
p. 46
BELDIMAN 1993 b, BELDIMAN C., Corps de
faucille en bois de cerf du Néolithque ancien de
la Roumanie: aspects technologiques et
fonctionnels, în Camps-Fabrer, Bellier, Cattelain,
Otte, Orbán 1993, p. 48
BELDIMAN 1994, BELDIMAN C., H. Camps-Fabrer
(sub red.), Fiches typologiques de l’industrie
osseuse préhistorique. Cahiers I-II, Union
Internationale des Sciences préhistoriques et
protohistoriques. Commission de Nomenclature
sur l’industrie osseuse préhistorique, Université
de Provence, Aix-en-Provence, 1988 (recenzie),
Arh Mold, 17, p. 337-338
BELDIMAN 1996, BELDIMAN C., Tipologia
industriei materiilor dure animale în paleoliticul
superior, epipaleolitic, mezolitic şi neoliticul
timpuriu pe teritoriul României, referat susţinut
în cadrul Secţiei de Preistorie a Institutului de
Arheologie „Vasile Pârvan“ al Academiei Române,
Bucureşti, februarie 1996 (ms.)
BELDIMAN 1996 a, BELDIMAN C., Asupra utilizării
fildeşului în paleoliticul superior din România,
SCIVA, 47, 3, p. 325-333
BELDIMAN 1998 a, BELDIMAN C., Obiecte de
podoabă în paleoliticul superior din regiunile
intracarpatice ale României (ms.)
BELDIMAN 1998 b, BELDIMAN C., Obiecte de
podoabă neolitice timpurii din materii dure
animale descoperite pe teritoriul României: brăţări
din corn de cerb, BMG, 5-7, 1999 (2000), p. 31-45
BELDIMAN 1998 c, BELDIMAN C., Industria
materiilor dure animale în aşezarea gravettiană
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
de la Lespezi, jud. Bacău, comunicare susţinută
la Sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice a
Muzeului Naţional de Istorie a României ,
Bucureşti, 26-27 noiembrie 1998
BELDIMAN 1998 d, BELDIMAN C., Echipamentul
cinegetic din materii dure animale în paleoliticul
superior din România (ms.)
BELDIMAN 1999, BELDIMAN C., Date privind
industria paleolitică a materiilor dure animale în
aşezări din zona subcarpatică a Moldovei, Anale
UCDC, 3, p. 45-63
BELDIMAN 1999 a, BELDIMAN C., L’arc au
Mésolithique de Roumanie: sur les pointes de
flèche en matière dure animale (ms.)
BELDIMAN 1999 b, BELDIMAN C., Tehnologia şi
regnul animal în preistorie: istoricul cercetărilor
asupra industriei materiilor dure animale şi
evoluţia concepţiilor metodologice, Anale UCDC,
4, 2001, p. 15-52
BELDIMAN 1999 c, Industriei materiilor dure
animale în paleoliticul superior, epipaleolitic,
mezolitic şi neoliticul timpuriu pe teritoriul
României, teză de doctorat susţinută în cadrul
Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“ al
Academiei Române, Bucureşti, sub conducerea
dr. Silvia Marinescu-Bîlcu
BELDIMAN 2003, BELDIMAN C., Fiches typo-
logiques de l’industrie osseuse préhistorique, U.
I. S. P. P., Commission de Nomenclature sur
l’industrie de l’os préhistorique. Responsable:
Henriette Camps-Fabrer. Cahiers I – VIII, 1988
– 1998; Fiches de la Commission de nomenclature
sur l’industrie de l’os préhistorique, Sous le
patronage de l’U. I. S. P. P. Responsables: Pierre
Cattelain, Marylène Patou-Mathis, Denis
Ramseyer. Cahiers IX – X, 2001-2002 (recenzie),
Rev Bist, 17, p. 372-386
BELDIMAN 2007, Industria materiilor dure animale
în preistoria României. Resurse naturale,
comunităţi umane şi tehnologie din paleoliticul
superior până în neoliticul timpuriu, Bucureşti
BELDIMAN, CAMPS-FABRER, NANDRIS 1993,
BELDIMAN C., CAMPS-FABRER H., NAN-
DRIS J. G., Fiche Corps de faucille (3.7.), în
Allain, Averbouh, Barge-Mahieu, Beldiman 1993,
p. 83-88
BELLIER, BOTT, CATTELAIN 1993, BELLIER Cl.,
BOTT S., CATTELAIN P., Fiche Rondelles
(5.1.), în Barge-Mahieu, Bellier, Camps-Fabrer
et alii 1991, p. 1-25
BELLIER, CATTELAIN 1990, BELLIER Cl., CAT-
TELAIN P., La chasse dans la Préhistoire, Ed. du
CEDARC, Musée du Malgré-Tout, Treignes
BENAĆ 1973, BENAĆ A., Ausgrabungen in Obre I,
Wiss MBH, 3, A, p. 15-37
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
115
BENAĆ 1974, BENAĆ A. (sub red.), Obre I, Wiss
MBH, 4, A, p. 1-271
BERCIU 1940, BERCIU D., Însemnări pentru
preistoria Peninsulei Balcanice . 3. Podoabe
mediteraneene în regiunea „Porţilor de Fier“,
Balcania, 2-3, 1939-1940, p. 446-452
BERCIU 1952, BERCIU D., Şantierul Verbicioara,
SCIV, 3, p. 141-189
BERCIU 1961, BERCIU D., Contribuţii la problemele
neoliticului din România în lumina noilor
cercetări, Bucureşti
BERCIU 1966, BERCIU D., Zorile istoriei în Carpaţi
şi la Dunăre, Bucureşti
BERCIU 1967, BERCIU D., Romania before
Burebista, London
BERCIU 1972, BERCIU D., Cercetări privind
preistoricul judeţului Vâlcea , Buridava, 1,
p. 11-28
BERCIU 1994, BERCIU D., Copăcelu (fost Valea
Răii), în Preda 1994, p. 352
BERGMAN 1987, BERGMAN C. A., Hafting and
Use of Bone and Antler Points from Ksar Akil,
Lebanon, în Stordeur 1987, p. 117-126
BIBERSON 1968, BIBERSON P., Les gisements
acheuléens de Torralba et Ambrona (Espagne).
Nouvelles précisions, L’Anthropologie (Paris), 72,
3-4, p. 241-278
BILLAMBOZ 1978, BILLAMBOZ A., L’industrie du
bois de cerf en Franche-Comté au Néolithique et
au début de l’Âge du bronze, Gallia Préhistoire,
20, 1, 1977, p. 91-176
BILLAMBOZ 1979, BILLAMBOZ A., Les vestiges
en bois de cervidés dans les gisements de l’époque
holocène. Essai d’identification de la ramure et de
ses différentes composantes pour l’étude
technologique et l’interpretation paléthnogra-
phique, în Camps-Fabrer 1979, p. 93-129
BILLAMBOZ, SCHLICHTHERLE 1985, BILLAM-
BOZ A., SCHLICHTHERLE H., Les gaines de
hache en bois de cerf dans le Néolithique du
Sud-Ouest de l’Allemagne. Contribution à l’his-
toire de l’émmanchement de la hache au Nord des
Alpes, în Camps-Fabrer 1985, p. 163-189
BINANT 1991, BINANT P., La Préhistoire de la mort.
Les premières sépultures en Europe, Paris
BINFORD 1991, BINFORD L. R., A Corporate
Caribou Hunt, Expedition, 33, 1, p. 33-43
BITIRI 1961, BITIRI M., Noi descoperiri paleolitice
în nordul Moldovei, SCIV, 12, 2, p. 335-336
BITIRI 1965, BITIRI M., Cu privire la începuturile
paleoliticului superior în România, SCIV, 16, 1,
p. 5-16
BITIRI 1973, BITIRI M., Câteva date cu privire la
paleoliticul de la Mitoc – „Valea Izvorului“, St
Mat Suceava, 3, p. 27-35
116
BITIRI, CĂPITANU 1972, BITIRI M., CĂPITANU
V., Aşezarea paleolitică de la Lespezi, judeţul
Bacău, Carpica, 5, p. 39-68
BITIRI-CIORTESCU 1996, BITIRI-CIORTESCU M.,
Lespezi, în Preda 1996, p. 308
BITIRI-CIORTESCU, CĂPITANU, CÂRCIUMARU
1991, BITIRI-CIORTESCU M., CĂPITANU V.,
CÂRCIUMARU M., Paleoliticul din sectorul
subcarpatic al Bistriţei în lumina cerceărilor de la
Lespezi – Bacău, Carpica, 20, 1989, p. 7-52
BITIRI-CIORTESCU, CÂRCIUMARU 1978,
BITIRI-CIORTESCU M., CÂRCIUMARU M.,
Atelierul de la Mitoc – „Valea Izvorului“ şi locul
lui în cronologia paleoliticului României, SCIVA,
29, 4, p. 463-480
BITIRI-CIORTESCU, CÂRCIUMARU,
VASILESCU 1979, BITIRI-CIORTESCU M.,
CÂRCIUMARU M., VASILESCU P., Paleoliticul
de la Mitoc – „Valea Izvorului“ – specificul
culturii şi mediul natural, Hierasus, 2, 1978,
p. 33-41
BLANCHET, BULARD, CONSTANTIN et alii 1993,
BLANCHET J. - Cl., BULARD A., CONSTANTIN
Cl. et alii (sub red.), Le Néolithique au quotidien.
Actes du XVI e Colloque international sur le
Néolithique (Paris, 5-6 novembre 1989), Docu-
ments d’Archéologie Française no. 39, Paris
BOARDMAN et alii 1983, BOARDMAN J. et alii
(sub red.), The Cambridge Ancient History.
Second Edition, vol. III, Part I: The Prehistory of
the Balkans, and the Middle East and the Aegean
world, tenth to eight centuries B. C., Cambridge
University Press, Cambridge - London - New
York
BOBI, PARAGINĂ 1992, BOBI V., PARAGINĂ A.,
Staţiunea arheologică Voetin , jud. Vrancea ,
Materiale Ploieşti 1983 (Partea I), Bucureşti,
p. 31-50
BŐKŐNYI 1973, BŐKŐNYI S. (sub red.), Domes-
tikationforschung und Geschichte der Haustiere,
Budapest
BŐKŐNYI 1989, BŐKŐNYI S. (sub red.), Neolithic
of South-Eastern Europe and its Near Eastern
Connections. International Conference Szolnok-
Szeged 1987, Budapest, 1989
BOLLIAC C. 1872, BOLLIAC C., Ceramică, Trom-
peta Carpaţilor, 10, 1010, p. II
BOLLIAC C. 1876, BOLLIAC C., Ceramica preis-
torică a Daciei. Vădastra, Trompeta Carpaţilor,
14, 1225, p. 2.
BOLOMEY 1961, BOLOMEY Al., Notă asupra res-
turilor fosile de la Buda, Materiale, 7, p. 24-27
BOLOMEY 1965, BOLOMEY Al., Die Fauna zweier
villafrankischer Fundstellen in Rumänien, Bericht
der Geologischen Geselschaft, 10, 1, p. 77-88
Corneliu Beldiman
BOLOMEY 1970, BOLOMEY Al., Câteva observaţii
asupra faunei de mamifere din straturile
romanello-aziliene de la Cuina Turcului, SCIV,
21, 1, p. 37-39
BOLOMEY 1973 a, BOLOMEY Al., An outline of the
Late Epipalaeolithic economy at the „Iron Gates“:
the evidence of bones, Dacia, N. S., 17, p. 41-52
BOLOMEY 1973 b, BOLOMEY Al., The present
stage of knowledge of mammal exploitation
during the Epipalaeolithic and the Earliest
Neolithic of the territory of Romania, în Bökönyi
1973, p. 197-203
BOLOMEY 1976, BOLOMEY Al., Pe marginea
analizei arheoosteologice a materialului de la
Cârcea – Dolj, SCIVA, 27, 4, p. 465-475
BOLOMEY 1980, BOLOMEY Al., Analiza resturilor
de animale din locuirea Starčevo-Criş de la
Cârcea-„Viaduct“, Oltenia, 1, p. 25
BOLOMEY 1986, BOLOMEY Al., Resturile de
animale dintr-o groapă neolitică timpurie din
Oltenia, Cercet Arh, 8, p. 143-153
BOLOMEY 1991, BOLOMEY Al., Consideraţii
asupra resturilor de mamifere din staţiunea
gravetiană de la Lespezi – Lutărie (jud. Bacău),
Carpica, 20, 1989, p. 271-295
BOLOMEY, MARINESCU-BÎLCU 1988, BOLOMEY
Al., MARINESCU-BÎLCU S., Industria osului în
aşezarea cucuteniană de la Drăguşeni-Ostrov,
SCIVA, 39, 4, p. 331-353
BONIFAY 1974, BONIFAY E., Outils sur os et os
utilisés dans le Paléolithique ancien du Mas des
Caves à Lunel – Viel (Hérault). Note préliminaire,
în Camps-Fabrer 1974, p. 157-168
BONNICHSEN 1979, BONNICHSEN R., Pleistocene
Bone Technology in the Beringian Refugium,
National Museum of Canada, Archaeological
Survey of Canada, Paper No. 89, Ottawa
BONSALL 1990, BONSALL Cl. (Ed.), The Mesolithic
in Europe. Papers presented at the Third
International Symposium Edinburgh 1985,
Edinburgh
BONSALL, LENNON, McSWEENEY et alii 1997,
BONSALL Cl., LENNON R., McSWEENEY K.
et alii, Mesolithic and Early Neolithic in the Iron
Gates: A Palaeodietary Perspective, JEA, 5, 1,
p. 50-92
BORDES 1950, BORDES F., Principes d’une méthode
d’étude des techniques de débitage et de la
typologie du Paléolithique ancien et moyen,
L’Anthropologie (Paris), 54, p. 19-34
BORDES 1953 a, BORDES F., Typologie et statistique.
Observations sur la note de Mlles Alimen et
Lignal, BSPF, 50, p. 78-81
BORDES 1953 b, BORDES F., Essai de classification
des industries moustériennes, BSPF, 50, p. 457-
466
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
BORDES 1961, BORDES F., Typologie du
Paléolithique ancien et moyen, Bordeaux
BORDES 1965, BORDES F., Utilisation possible des
côtes des burins, Fundberichte aus Schwaben,
Neue Folge, 17, p. 3-4
BORDES 1965 a, BORDES F., À propos de typologie,
L’Anthropologie (Paris), 69, 3-4, p. 369-377
BORDES 1967, BORDES F., Considérations sur la
Typologie et les techniques dans la Préhistoire,
Quartär, 18, p. 25-55
BORDES 1969, BORDES F., Os percé moustérien et
os gravé acheuléen du Pech de l’Azé II,
Quaternaria, 11, p. 2-6
BORDES 1974, BORDES F., Percuteur en bois de
renne du Solutréen supérieur de Laugerie-Haute
Ouest, în Camps-Fabrer 1974, p. 97-100
BORDES 1984, BORDES F., Leçons sur le
Paléolithique. Tome II: Le Paléolithique en
Europe, Cahiers du Quaternaire No. 7, C. N. R.
S., Paris
BORISKOVSKIJ 1953, BORISKOVSKIJ P. I.,
Paleolit Ukrainy. Istoriko-arheologičeskie očerki,
MIA no. 40, Moscova-Leningrad
BORONEANŢ 1969, BORONEANŢ V., Découverte
d’objets d’art épipaléolithique dans la zone des
Portes-de-Fer du Danube, Riv Sc Preist, 24, 2, p.
283-298
BORONEANŢ 1970, BORONEANŢ V., La période
épipaléolithique sur la rive roumaine des Portes de
Fer du Danube, PZ, 45, 1, p. 1-25
BORONEANŢ 1970 a, BORONEANŢ V., Un
mormânt din perioada de trecere de la paleoliticul
superior la epipaleolitic, SCIV, 21, 1, p. 129-132
BORONEANŢ 1972, BORONEANŢ V., Noi date
despre cele mai vechi manifestări de artă plastică
pe teritoriul României, SCIA, 19, 1, p. 109-139
BORONEANŢ 1973 a, BORONEANŢ V., Recherches
archéologiques sur la culture Schela Cladovei de
la zone des „Portes de Fer“, Dacia, N. S., 17,
p. 5-39
BORONEANŢ 1973 b, BORONEANŢ V., Începuturile
cultivării pământului în zona Porţilor de Fier,
Terra Nostra, 3, p. 115-123
BORONEANŢ 1975, BORONEANŢ V., Le caractère
magico - réligieux de l’art épipaléolithique du Sud
- Ouest de la Roumanie, în Anati 1975,
p. 105-115
BORONEANŢ 1979, BORONEANŢ V., Descoperiri
arheologice în unele peşteri din Defileul Dunării,
în Orghidan, Negrea 1979, p. 140-185
BORONEANŢ 1980 a, BORONEANŢ V., Probleme
ale culturii Schela Cladovei – Lepenski Vir în
lumina noilor cercetări, Drobeta, 4, p. 27-42
B O R O N E A N Ţ 1 9 8 0 b , B O R O N E A N Ţ V. ,
Betrachtungen über das Epipaläolithikum
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
117
(Mesolithikum) in Rumänien, VMUF, 14 – 15,
p. 289-294
BORONEANŢ 1980 c, BORONEANŢ V., Cel mai
vechi conflict armat cunoscut pe teritoriul
României, în Savu 1980, p. 5-18
BORONEANŢ 1980 d, BORONEANŢ V., Săpăturile
arheologice de la Ostrovu Mare – Porţile de Fier
II, în Materiale Tulcea, p. 636-640
BORONEANŢ 1981, BORONEANŢ V., Paleoliticul
superior şi epipaleoliticul din zona Porţilor de
Fier, Teză de doctorat sub conducerea dr. doc. Vl.
Dumitrescu, Institutul de Arheologie al Academiei
Române, Bucureşti (ms.)
BORONEANŢ 1983, BORONEANŢ V., Cercetările
arheologice de la Ostrovu Mare-Km 873, Porţile
de Fier II, în Materiale Braşov, p. 17-18
BORONEANŢ 1990, BORONEANŢ V., Les enter-
rements de Schela Cladovei: nouvelles données,
în Vermeersch, Van Peer 1990, p. 121-125
BORONEANŢ 1990 a, BORONEANŢ V., Thoughts
on the Chronological Relations between the Epi-
Palaeolithic and the Neolithic of the Low Danube,
în Bonsall 1990, p. 475-480
BORONEANŢ 1993, BORONEANŢ V., Nouvelles
données sur les découvertes anthropologiques de
Schela Cladovei à Drobeta - Turnu Severin
(Roumanie), L’Anthropologie (Paris), 97, 2-3,
p. 511-514
BORONEANŢ 1995, BORONEANŢ V., Leagănul
civilizaţiei europene este la Dunăre şi Carpaţi. La
Schela Cladovei şi Lepenski Vir s-au făcut
descoperiri senzaţionale, Bucureşti Match,
An 2, nr. 12 (19), p. 37-39
BORONEANŢ 1996, BORONEANŢ V., La 30 de ani
de la începerea săpăturilor arheologice de la
Schela Cladovei, Drobeta, 7, p. 3-11
BORONEANŢ, BONSALL, McSWEENEY 1995,
BORONEANŢ V., BONSALL Cl., McSWEENEY
K., New Research on the Mesolithic of the Iron
Gates region: Excavations at Schela Cladovei,
Romania, în Epipaléolithique et Mésolithique en
Europe. Paléoenvironnement, peuplements et
systèmes culturels 5ème Congrés International, U.
I. S. P. P., Commission du Mésolithique, Grenoble,
18 - 23 Septembre 1995, Pré-Actes, Grenoble,
p. 24
BORONEANŢ, BONSALL, McSWEENEY et alii
1998, BORONEANŢ V., BONSALL Cl.,
McSWEENEY K. et alii, Une aire de sépultures
à Schela Cladovei, Roumanie, în Epipaléolithique
et 5 ème Mésolithique en Europe. Paléoen-
vironnement, peuplements et systèmes culturels.
Actes du Colloque International, U. I. S. P. P.,
Commission du Mésolithique (XII), Grenoble, 18
– 23 Septembre 1995, Grenoble, 7 p. (sub tipar)
118
BORONEANŢ, BONSALL, McSWEENEY et alii
1998 a, BORONEANŢ V., BONSALL Cl.,
McSWEENEY K. et alii, A Mesolithic burial area
at Schela Cladovei, Romania, Drobeta, 8, p. 3-9
BORONEANŢ, CRĂCIUNESCU, STÂNGĂ 1979,
BORONEANŢ V., CRĂCIUNESCU G.,
STÂNGĂ I., Raport preliminar privind săpăturile
de la Ostrovu Mare (campania 1978), Materiale
Oradea, p. 17-19
BORONEANŢ, NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1990,
BORONEANŢ V., NICOLĂESCU-PLOPŞOR
D., Lésions traumatiques violentes datant de
l’Epipaléolithique tardif du Sud - Ouest de la
Roumanie, Anthropologie (Brno), 28/1, p. 55-65
BORONEANŢ, BELDIMAN 1995, BORONEANŢ
V., BELDIMAN C., L’utilisation de l’arc dans la
zone des Portes de Fer du Danube durant le
Mésolithique: le cas du site de Schela Cladovei/
Drobeta-Tr. Severin, comunicare susţinută la
Simpozionul inter naţional „Schela Cla-
dovei -Lepenski Vir : 30 ans de recherches
archéologiques“, Drobeta - Tr. Severin, decembrie
1995
BORONEANŢ, BORONEANŢ 1983, BORONEANŢ
V., BORONEANŢ C., Consideraţii asupra
parametrilor tehnico-funcţionali ai uneltelor de
lucrat pământul, în Ciucă 1983, p. 115-122
BORZIAC 1991, BORZIAC I., Quelques données
préalables sur l’habitat tardipaléolithique
pluristratifié de Cosseoutsy sur le Dniestr Moyen,
în Chirica, Monah 1991, p. 56-71
BORZIAC 1993, BORZIAC I., Subsistence Practices
of Late Paleolithic Groups along the Dnestr River
and Its Tributaries, în Soffer, Praslov 1993,
p. 67-84
BORZIAC 1993 a, BORZIAC I., Orientation of Social
Activity of the Population of Last Palaeolithic in
the Area along Dniester River, Rev Arh, 1, p. 5-22
BORZIAC 1993 b, BORZIAC I., Les chasseurs de
renne de Kosoioutsy, site paléolithique tardif à
plusieurs niveaux, sur le Dniestr Moyen (Rapport
préliminaire), L’Anthropologie (Paris), 97, 2/3, p.
331-336
BORZIAC 1994, BORZIAC I., Paleoliticul şi
mezoliticul în spaţiul dintre Nistru şi Prut ,
Thraco-Dacica, 15, 1-2, p. 19-40
BORZIAC 1996, BORZIAC I., Al. Păunescu, Ripiceni
– Izvor. Paléolithique et Mésolithique. Etude
monographique, Bucarest, 1993 (Compte rendu),
Préh Eur, 8, p. 201-204
BORZIAC 1997, BORZIAC I., Evolution des
technocomplexes du Paléolithique supérieur entre
les Carpates et le Bug de Sud, în Otte 1997, 2 p.
BORZIAC 1997 a, BORZIAC I., Unele consideraţii
cu privire la evoluţia paleoliticului superior
Corneliu Beldiman
timpuriu în spaţiul dintre Carpaţi şi Nistru, în
Vestigii arheologice din Moldova , Chişinău,
p. 5-18
BORZIAC, BELDIMAN 1995, BORZIAC I.,
BELDIMAN C., Corpuri de unelte compozite în
situri paleolitice din Bazinul Nistrului şi regiunile
limitrofe, în Cârciumaru , Diaco nescu 1995,
p. 52-55
BORZIAC, CHIRICA 1999, BORZIAC I., CHIRICA
V., Unele consideraţii referitoare la gravetianul
dintre Nistru şi Carpaţii Orientali, Tyragetia, 8,
p. 3-14
BORZIAC, OBADĂ 1999, BORZIAC I. A., OBADĂ
T. F., Mamont v paleolite Karpatskogo-Dne-
strovskogo regiona, Stratum Plus, 1, p. 287-311
BORZIAC, OTTE, NOIRET 1998, BORZIAC I.,
OTTE M., NOIRET P., Piese de artă paleolitică
şi de podoabă de la staţiunea paleolitică cu mai
multe niveluri de locuire Cosăuţi din zona
Nistrului Mijlociu, Rev Arh, 2, p. 5-27
BOSINSKI 1990, BOSINSKI G., Homo sapiens.
L’histoire des chasseurs du Paléolithique
supérieur en Europe (40. 000 – 10. 000 avant J.
C.), Ed. Errance, Paris
BOSSCHA ERDBRINK 1982, BOSSCHA
ERDBRINK D. P., Red Deer Keratic Artefacts in
Dutch Collections, Ber ROB, 32, p. 103-137
BOUCHUD 1974, BOUCHUD J., L’origine
anatomique des matériaux osseux utilisés dans les
industries préhistoriques, în Camps-Fabrer 1974,
p. 21-25
BRAIN 1981, BRAIN C. K., The Hunters or the
Hunted? An Introduction to African Cave
Taphonomy, Chicago & London
BREUIL 1912, BREUIL H., Les subdivisions du
Paléolithique supérieur et leur signification, în
XIVe Congrès International d’Anthropologie et
d ’ A rc h é o l o g i e p r é h i s t o r i q u e , G e n è v e ,
p. 165-238
BREUIL 1925, BREUIL H., Stations paléolithiques
en Transylvanie, BSSC, 2, 2, p. 193-217
BREUIL 1938, BREUIL H., The use of bone
implements in the Old Palaeolithic period,
Antiquity, p. 56-57
BREUIL 1939, BREUIL H., Bone and antler industry
of the Choukoutien Sinanthropus site,
Paleontologia Sinica, 117 (6), Peking, Geological
Survey of China
BREUIL, BARRAL 1954, BREUIL H., BARRAL L.,
Bois de cervidés et autre os travaillés
sommairement au Paléolithique ancien du Vieux
Monde et au Moustérien des grottes de Grimaldi
et de l’Observatoire de Monaco, Bulletin du
Musée d’Anthropologie et Préhistoire de Monaco,
2, p. 3-31
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
BROGLIO 1992, BROGLIO A. (sub red.), Imagini
dal tempo. 40. 000 anni di storia nella Provincia
di Belluno (Catalog de expoziţie comentat),
Ferrara-Belluno
BRUDIU 1979 a, BRUDIU M., Date noi privind
cultura gravettianului oriental din Moldova ,
rezultate din cercetările de la Crasnaleuca, jud.
Botoşani, Hierasus, 1, 1978, p. 75-81
BRUDIU 1979 b, BRUDIU M., Rezultatele cer-
cetărilor arheologice din staţiunea paleolitică de
la Cotu-Miculinţi – „Gârla Mare“, com. Coţuşca,
jud. Botoşani, Materiale Oradea, p. 7-16
BRUDIU 1980 a, BRUDIU M., Prelucrarea oaselor şi
coarnelor de ren în aşezarea paleolitică de la
Cotu-Miculinţi – „Gârla Mare“ (jud. Botoşani),
SCIVA, 31, 1, p. 13-22
BRUDIU 1980 b, BRUDIU M., Descoperiri paleolitice
la Crasnaleuca (com. Cotuşca, jud. Botoşani),
SCIVA, 31, 3, p. 425-443
BRUDIU 1980 c, BRUDIU M., Cercetări arheologice
în staţiunea paleolitică de la Cotu-Miculinţi –
„Gârla Mare“, jud. Botoşani, Materiale Tulcea,
p. 5-12
BRUDIU 1981, BRUDIU M., Les plus anciens outils
d’exploitation minière découverts sur le territoire
de la Roumanie, în Proceedings of the 16 th
International Congress of the History of Science,
Bucureşti, p. 13
BRUDIU 1983 a, BRUDIU M., Consideraţii asupra
unor unelte din paleolitic, Rev Muz Mon, 7,
p. 59-62
BRUDIU 1983 b, BRUDIU M., Rezultatele cer-
cetărilor paleolitice din staţiunea de la Cotu-
Miculinţi – „Gârla Mare“ (jud. Botoşani ),
Materiale Braşov, p. 7-13
BRUDIU 1986, BRUDIU M., Săpăturile arheologice
de la Cotu-Miculinţi – „Gârla Mare“, Materiale
Vaslui, p. 5-8
BRUDIU 1987, BRUDIU M., Le travail de l’os et du
bois de renne dans le Paléolithique supérieur de
la zone du Prut Moyen. Répértoire typologique,
în Chirica 1987, p. 73-86
BRUDIU 1994, BRUDIU M., Industria cornului şi
osului în paleoliticul superior din nord-estul
României, SCIVA, 45, 3, p. 273-282
BRUDIU 1996, BRUDIU M., Contributions à l’étude
de l’art paléolithique en Roumanie, în Peretto,
Giunchi 1996, p. 209
BRUGAL, DEFLEUR 1989, BRUGAL J. P., DE-
FLEUR A., Approche expérimentale de la
fracturation des os des membres de grands
mammifères, în Patou 1989, p. 15-20
BUCHSENSCHUTZ, GAUCHER 1988, BUCH-
SENSCHUTZ O., GAUCHER G., Bracelet, în
Leroi-Gourhan 1988, p. 154-155
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
119
BUISSON, FRITZ, KANDEL et alii 1996, BUISSON
D., FRITZ C., KANDEL D. et alii, Les contours
découpés de têtes de chevaux et leur contribution
à la connaissance du Magdalénien moyen, Ant
Nat, 28, p. 99-128
BUZDUGAN, ROTARU 1997, BUZDUGAN C.,
ROTARU M., Antichităţile Elanului, Vaslui
CAHEN, CASPAR 1984, CAHEN D., CASPAR J. -P.,
Les traces d’utilisation des outils préhistoriques,
L’Anthropologie (Paris), 88, 3, p. 277-308
CAMPANA 1989, CAMPANA D. V., Natufian and
Protoneolithic Bone Tools. The Manufacture and
Use of Bone Implements in the Zagros and the
Levant, BAR Int’l Series 494, Oxford
CAMPS-FABRER 1962, CAMPS-FABRER H.,
Parures des temps préhistoriques en Afrique du
Nord, Lybica. Anthropologie – Préhistoire –
Ethnographie, 8, 215 p.
CAMPS-FABRER 1966, CAMPS-FABRER H.,
Matière et art mobilier dans la Préhistoire nord-
africaine et saharienne, Mémoires du Centre de
Recherches Archéologiques, Préhistoriques et
Ethnographiques d’Alger
CAMPS-FABRER 1974, CAMPS-FABRER H. (sub
red.), Premier Colloque international sur
l’industrie de l’os dans la Préhistoire, Aix-
en-Provence
CAMPS-FABRER 1974 a, CAMPS-FABRER H.,
Ouverture du Colloque, în Camps-Fabrer 1974,
p. 11-12
CAMPS-FABRER 1975, CAMPS-FABRER H., Le
travail de l’os, Travaux du LAPEMO, 11 p.
CAMPS-FABRER 1976, CAMPS-FABRER H., Le
travail de l’os, în Lumley 1976, p. 717-722
CAMPS-FABRER 1977, CAMPS-FABRER H. (sub
red.), Deuxième Colloque International sur
l’industrie de l’os préhistorique. Méthodologie
appliquée à l’industrie de l’os préhistorique,
Paris
CAMPS-FABRER 1977 a, CAMPS-FABRER H.,
Ouverture du Colloque, în Camps-Fabrer 1977,
p. 13-15
CAMPS-FABRER 1978, CAMPS-FABRER H.,
Principes d’une classification de l’industrie
osseuse néolithique et de l’Âge des métaux dans
le Midi méditerrannéen, Travaux du LAPEMO,
8 p.
CAMPS-FABRER 1979, CAMPS-FABRER H. (sub
red.), L’industrie en os et bois de cervidé durant
le Néolithique et l‘Âge des métaux. Première
Réunion du Groupe de travail no. 3 sur l’industrie
de l’os préhistorique, Paris
CAMPS-FABRER 1979 a, CAMPS-FABRER H.,
Historique des recherches sur l’industrie de l’os
préhistorique, Travaux du LAPEMO, 14 p.
120
CAMPS-FABRER 1979 b, CAMPS-FABRER H.,
Introduction, în Camps-Fabrer 1979, p. 5-6
CAMPS-FABRER 1979 c, CAMPS-FABRER H.,
Principes d’une classification de l’industrie
osseuse néolithique et de l’Âge des métaux dans
le Midi méditerranéen, în Camps-Fabrer 1979,
p. 17-26
CAMPS-FABRER 1982, CAMPS-FABRER H. (sub
red.), L’industrie en os et bois de cervidé durant
le Néolithique et l’Âge des métaux. Deuxiéme
Réunion du Groupe de travail no. 3 sur l’industrie
de l’os préhistorique, Paris
CAMPS-FABRER 1982, CAMPS-FABRER H.,
L’industrie osseuse du site de Claparouse, Lagnes
(Vaucluse ), în 21 e Congres pré historique de
France, Montauban-Cahors, 1979, Paris
CAMPS-FABRER 1985, CAMPS-FABRER H. (sub
red.), L’industrie en os et bois de cervidé durant
le Néolithique et l’Âge des métaux. Troisiéme
Réunion du Groupe de travail no. 3 sur l’industrie
de l’os préhistorique, Paris
CAMPS-FABRER 1986, CAMPS-FABRER H., Le
rôle de l’os dans la vie quotidienne des hommes
préhistoriques, Travaux du LAPMO, 27 p.
CAMPS-FABRER 1987, CAMPS-FABRER H.,
Cuillers et louches préhistoriques: un nouvel art
de vivre, Travaux du LAPMO, p. 11-46
CAMPS-FABRER 1988, CAMPS-FABRER H.,
L’industrie osseuse préhistorique et la chro-
nologie, Travaux du LAPMO, p. 19-29
CAMPS-FABRER 1988 a, CAMPS-FABRER H.,
Avant-propos, în Delporte, Hahn, Mons et alii
1988, p. 2-4
CAMPS-FABRER 1988-1996, CAMPS-FABRER H.
(sub red.), Fiches typologiques de l’industrie
osseuse préhistorique. Cahiers I-VII, Aix – en -
Provence, Treignes
CAMPS-FABRER 1989, CAMPS-FABRER H.,
Capsien du Maghreb et Natoufien du Proche
Orient, Travaux du LAPMO, p. 71-104
CAMPS-FABRER 1990, CAMPS-FABRER H.,
Outillage osseux du Proche-Orient. Méthodologie,
Travaux du LAPMO, p. 125-131
CAMPS-FABRER 1990 a, CAMPS-FABRER H.,
Fiche Poinçon sur metapode fendu de petit
ruminant (8.), în Camps-Fabrer, Ramseyer,
Stordeur et alii 1990, 16 p.
CAMPS-FABRER 1991, CAMPS-FABRER H., Fiche
Epingle à tête discoidale (11. 7.), în Barge-Mahieu,
Bellier, Camps-Fabrer 1991, 5 p.
CAMPS-FABRER 1992, CAMPS-FABRER H.,
Compte rendu de la réunion de la Conmmission
Internationale de Nomenclature sur l’industrie de
l’os préhistorique, Saint-Germain-en-Laye, 11-15
mai 1992 (ms.)
Corneliu Beldiman
CAMPS-FABRER 1993, CAMPS-FABRER H.,
L’emploi d’ossements humains durant l’Holocène
sur le pourtour de la Méditerranée occidentale et
dans les Pays voisins, Préh Anthr Méd, 2,
p. 65-117
CAMPS-FABRER 1993 a, CAMPS-FABRER H., Le
rôle de l’os dans les activités de l’Homme
néolithique et de l’Âge des métaux, în Blanchet,
Bulard, Constantin et alii 1993, p. 152-176
CAMPS-FABRER 1993 b, CAMPS-FABRER H.,
Compte rendu du Colloque international Industries
sur matières dures animales. Evolution
technologique et culturelle durant les temps
préhistoriques, Treignes, Belgique, 3-8 mai 1993,
Préh Anthr Méd, 2, p. 201-203
CAMPS-FABRER, BELLIER, CATTELAIN, OTTE,
ORBAN 1993, CAMPS-FABRER H., BELLIER
Cl., CATTELAIN P., OTTE M., ORBAN R. (sub
red.), Industries sur matières dures animales.
Evolution technologique et culturelle durant les
temps préhistoriques. Colloque international
(Pré-Actes), Treignes/Oignies-en-Thièrache
CAMPS-FABRER, BOURRELLY 1974, CAMPS-
FABRER H., BOURRELLY L., Premiers résultats
concernant les méthodes d’analyse et le traitement
en ordinateur des objets en os de quelques
gisements du Midi méditerranéen, în Camps-
Fabrer 1974, p. 135-142
CAMPS-FABRER, BOURRELLY, NIVELLE 1974,
CAMPS-FABRER H., BOURRELLY L.,
NIVELLE N., Lexique des termes déscriptifs de
l’industrie de l’os (Vérsion no. 2), Université de
Provence-C. N. R. S., Aix-en-Provence
CAMPS-FABRER, RAMSEYER 1991, CAMPS-
FABRER H., RAMSEYER D., Fiche Manches en
os rainurés latéralement (3. 6.), în Barge-Mahieu,
Bellier, Camps-Fabrer 1991, p. 79-82
CAMPS-FABRER, RAMSEYER 1992, CAMPS-
FA B R E R H . , R A M S E Y E R D . , F i c h e s
typologiques de l’industrie osseuse préhistorique
(sub red. H. Camps – Fabrer). Cahier V. Bâtons
percés, baguettes, Treignes
CAMPS-FABRER, RAMSEYER, STORDEUR et alii
1990, CAMPS-FABRER H., RAMSEYER D.,
STORDEUR D. et alii, Fiches typologiques de
l’industrie osseuse préhistorique (sub red. H.
Camps – Fabrer). Cahier III. Poinçons, pointes,
poignards, aiguilles, Aix-en-Provence
CAMPS-FABRER, STORDEUR 1979, CAMPS-
FABRER H., STORDEUR D., Orientation et
définition des différentes parties d’un objet en os,
în Camps-Fabrer 1979, p. 9-15
CAMPS-FABRER, CHOI 1991, CAMPS-FABRER
H., CHOI S. -Y. 1991 Fiche Rondelle sur
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
mandibule de boeuf, în Barge-Mahieu, Bellier,
Camps-Fabere 1991, 7 p.
CAMPS-FABRER, CHOI 1993, CAMPS-FABRER
H., CHOI S. -Y., Fiche Cuillers type La Sarsa (6.
2.), în Allain, Averbouh, Barge-Mahieu, Beldiman
1993, p. 145-152
CAMPS-FABRER, D’ANNA 1977, CAMPS-
FABRER H., D’ANNA A., Fabrication
expérimentale d’outils à partir de métapodes de
mouton et de tibias de lapin, în Camps-Fabrer
1977, p. 311-323
CAMPS-FABRER, PACCARD 1985, CAMPS-
FABRER H., PACCARD M., L’industrie osseuse
de la Grotte d’Unang, Malémort-du-Comtat,
Vaucluse, în Camps-Fabrer 1985, p. 44-55
CAMPS-FABRER, ROUDIL 1982, CAMPS-FABRER
H., ROUDIL J. -L., L’industrie osseuse de la
grotte de Combe Obscure, Lagorce-Ardèche, în
Camps-Fabrer 1982, p. 33-59
CANTACUZINO 1967, CANTACUZINO Gh.,
Necropola preistorică de la Cernica şi locul ei în
neoliticul românesc şi european (în lumina
ultimelor descoperiri arheologice), SCIV, 18, 3,
p. 379-400
CANTACUZINO 1969, CANTACUZINO Gh., The
prehistoric necropolis of Cernica and its place in
the Neolithic cultures of Romania and of Europe
in the light of recent discoveries, Dacia, N. S., 13,
p. 45-59
CANTACUZINO, FEDOROVICI 1970, CAN-
TACUZINO Gh., FEDOROVICI C., Tombes
néolithiques de parturientes de la nécropole de
Cernica (IVe millénaire av. n. è.), Roumanie, în
Proceedings of the VIIIth International Congress
of Anthropological and Ethnological Sciences,
Tokyo and Kyoto, 1968, III. Eth nology and
Archaeology, Tokyo, p. 146-152
CANTACUZINO, MORINTZ 1963, CANTACUZINO
Gh., MORINTZ S., Die jungsteinzeitlichen Funde
in Cernica (Bukarest), Dacia, N. S., 7, p. 68-77
CANTACUZINO, MORINTZ 1968, CANTACUZINO
Gh., MORINTZ S., Descoperirile arheologice de
la Cernica şi importanţa lor pentru cunoaşterea
vechilor culturi din ţara noastră, Bucureşti, 6,
p. 22-25
CÂRCIUMARU 1977, CÂRCIUMARU M., Inter-
glaciarul Boroşteni (Eem=Riss-Würm=Mikulino)
şi unele consideraţii geocro nologice privind
începuturile musterianului în România pe baza
rezultatelor palinologice din Peştera Cioarei-
Boroşteni (jud. Gorj), SCIVA, 28, 1, p. 19-36
CÂRCIUMARU 1980, CÂRCIUMARU M., Mediul
geografic în pleistocenul superior şi culturile
paleolitice din România, Bucureşti
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
121
CÂRCIUMARU 1985, CÂRCIUMARU M., La
rélation homme-environnement, élément
important de la dynamque de la société humaine
au cours du Paléolithique et de l’Epipaléolithique
sur le territoire de la Roumanie, Dacia, N. S., 29,
1-2, p. 7-34
CÂRCIUMARU 1987, CÂRCIUMARU M., Mărturii
ale artei rupestre preistorice în România ,
Bucureşti
CÂRCIUMARU 1989, CÂRCIUMARU M., Contexte
stratigrapique, paléoclimatique et geochro-
nologique des civilisations du Palé olithique
moyen et supérieur en Roumanie, L’Anthropologie
(Paris), 93, 1, p. 99-122
CÂRCIUMARU 1989 a, CÂRCIUMARU M.,
Boroşteni, în Barnea 1989, p. 297
CÂRCIUMARU 1992, CÂRCIUMARU M., Récon-
stitution du paléo-milieu et la géochronologie du
Pléistocène supérieur de Roumanie, Rev RG, 36,
p. 63-70
CÂRCIUMARU 1993, CÂRCIUMARU M.,
Paléoenvironnements et chronostratigraphie du
Paléolithique moyen et supérieur en Roumanie,
în Bánesz, Kozlowski 1993, p. 224-231
CÂRCIUMARU 1995, CÂRCIUMARU M., La
transition du Paléolithique moyen au Paléolithique
supérieur en Roumanie: contexte paléoclimatique
et chronologique, în Gábori, Gábori-Csánk,
Dobosi 1995, p. 101-104
CÂRCIUMARU 1997, CÂRCIUMARU M.,
Paleoetnobotanica. Studii în preistoria şi proto-
istoria României, Academia Română, Institutul
de Arheologie „Vasile Pârvan“, Universitatea
„Valachia“ Târgovişte , Facul tatea de Ştiinţe
Umaniste, Istorie-Arheologie, Iaşi
CÂRCIUMARU 1998, CÂRCIUMARU M. (sub red.),
Lucrările Sesiunii Naţionale de Comunicări a
cercurilor ştiinţifice studenţeşti. Arheologie-
Istorie, 2, Târgovişte , 10-11 aprilie 1998,
Universitatea „Valahia“, Facultatea de Ştiinţe
Umaniste, Specializarea Istorie-Arheologie,
Târgovişte
CÂRCIUMARU et alii 1995, CÂRCIUMARU M. et
alii, Săpăturile arheologice din Peştera Cioarei-
Boroşteni (campania 1995), în Cârciumaru ,
Diaconescu 1995, p. 17-18
CÂRCIUMARU, BITIRI-CIORTESCU 1994,
CÂRCIUMARU M., BITIRI-CIORTESCU M.,
Boroşteni, în Preda 1994, p. 198
CÂRCIUMARU, DIACONESCU 1995,
CÂRCIUMARU M., DIACONESCU M. (sub
red.), Lucrările Simpozionului de arheologie,
Universitatea „Valahia“, Facultatea de Ştiinţe
Umaniste, Secţia Istorie-Arheologie, 23-25
noiembrie 1995, Târgovişte
122
CÂRCIUMARU, DOBRESCU 1996 a, CÂR-
CIUMARU M., DOBRESCU R., Boroşteni, în
Barnea 1996, p. 422
CÂRCIUMARU, DOBRESCU 1996 b, CÂR-
CIUMARU M., DOBRESCU R., Boroşteni, în
Stoica 1996, p. 13-14
CÂRCIUMARU, DOBRESCU 1997 a, CÂR-
CIUMARU M., DOBRESCU R., Boroşteni, în
Barnea 1997, p. 374
CÂRCIUMARU, DOBRESCU 1997 b, CÂRCIU-
MARU M., DOBRESCU R., Paleoliticul superior
din Peştera Cioarei (Boroşteni), SCIVA, 48, 1,
p. 31-62
CÂR CIUMARU, DOBRESCU 1997 c, CÂR-
CIUMARU M., DOBRESCU R., Boroşteni, în
Stoica 1997, p. 5
CÂRCIUMARU, DOBRESCU, ANGHELINU et alii
1997, CÂRCIUMARU M., DOBRESCU R.,
ANGHELINU M. et alii, Mărturii de artă
paleolitică în Peştera Cioarei de la Boroşteni,
com. Peştişani, jud. Gorj, Litua, 7, p. 19-28
CÂRCIUMARU, OTTE, DOBRESCU 1996,
CÂRCIUMARU M., OTTE M., DOBRESCU R.,
Objets de parure découverts dans la Grotte Cioarei
(Boroşteni, dép. de Gorj-Roumanie), Préh Eur, 9,
p. 403-415
CÂRCIUMARU, OTTE, ULRIX-CLOSSET 1995,
CÂRCIUMARU M., OTTE M., ULRIX-
CLOSSET M., Séquence pléistocène à la „Peştera
Cioarei“ (Grotte des Corbeaux) à Boroşteni en
Olténie, Préh Eur, 7, p. 35-46
CÂRCIUMARU, PAVEL, DINCĂ 1995, CÂR-
CIUMARU M., PAVEL R., DINCĂ R., Trei
obiecte de artă descoperite în peştera Cioarei-
Boroşteni (com. Peştişani , jud. Gorj ), în
Cârciumaru, Diaconescu 1995, p. 46-48
CÂRCIUMARU, ULRIX-CLOSSET 1995, CÂR-
CIUMARU M., ULRIX-CLOSSET, Paléo-
environnemet et adaptation culturelle des
néanderthaliens de la grotte Cioarei à Boroşteni
(Roumanie), în Otte 1995, p. 143-160
CÂRCIUMARU, BELDIMAN 1995, CÂRCIUMARU
M., BELDIMAN C., Boroşteni, în Stoica 1995,
p. 12
CÂRCIUMARU, CHIRICA 1987, CÂRCIUMARU
M., CHIRICA V., Découverte d’art paléolithique
sur le territoire de la Roumanie, în Chirica 1987a,
p. 63-72
CÂRCIUMARU, GLĂVAN 1975, CÂRCIUMARU
M . , G L Ă VA N V. , A n a l i z a p o l i n i c ă ş i
granulometrică a sedimentelor din Peştera Gura
Cheii (Râşnov), SCIVA, 26, 1, p. 9-15
CÂRCIUMARU, ŢUŢUIANU 1998, CÂRCIUMARU
R., ŢUŢUIANU M., Paleoliticul superior din
Peştera Cioarei, Boroşteni, jud. Gorj – Privire
Corneliu Beldiman
generală interdisciplinară, în Cârciumaru 1998,
p. 56-61
CATTELAIN 1988, CATTELAIN P., Fiches typo-
logiques de l’industrie osseuse préhistorique (sub
red. H. Camps – Fabrer). Cahier II. Propulseurs,
Aix-en-Provence
CAUVIN, STORDEUR 1978, CAUVIN M. -Cl.,
STORDEUR D., Les outillages lithiques et osseux
de Mureybet, Syrie (Fouilles Van Loon 1965),
Paris
CĂSTĂIAN 1995, CĂSTĂIAN M., Contribuţii la
repertoriul arheologic al zonei Orăştie, BCSS, 1,
p. 39-52
CHAUVET 1910, CHAUVET G., Os, ivoires et bois
de renne ouvrés de la Charente. Hypothèses
paléthnographiques (Collection G. Chauvet),
Extrait du Bulletin de la Société archéologique et
historique de la Charente 1910, Angoulême
CHAVAILLON et alii 1978, CHAVAILLON J. et alii,
Le début et la fin de l’Acheuléen à Melka Kunturé:
méthodologie pour l’étude des changements de
civilisation, BSPF, 75, p. 105-115
CHIRICA 1975, CHIRICA V., Descoperiri paleolitice
în aşezarea de la Mitoc (jud. Botoşani), Arh Mold,
8, p. 7-14
CHIRICA 1980, CHIRICA V., Aşezările paleolitice de
la Mitoc, Rezumatul tezei de doctorat, Conducător
ştiinţific prof. dr. doc. M. Petrescu-Dîmboviţa,
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, Iaşi
CHIRICA 1982, CHIRICA V., Amuleta-pandantiv
de la Mitoc, jud. Botoşani , SCIVA, 33, 2,
p. 229-231
CHIRICA 1983, CHIRICA V., Amuleta-pandantiv de
la Mitoc şi unele aspecte ale artei şi magiei în
paleoliticul superior est-carpatic, St Ant Arch, 1,
p. 38-44
CHIRICA 1984 a, CHIRICA V., Paleoliticul din zona
Prutului Mijlociu, Acta MM, 4-5, p. 9-44
CHIRICA 1984 b, CHIRICA V., Datarea prin C-14 a
unor locuiri gravettiene de la Mitoc – „Malu
Galben“, com. Mitoc, jud. Botoşani, SCIVA, 35,
p. 74-79
CHIRICA 1986, CHIRICA V., La chronologie relative
et absolute des habitats aurignaciens et gravettiens
de la Roumanie, în Allsworth-Jones 1986, 32 p.
CHIRICA 1987 a, CHIRICA V. (sub red.), La genèse
et l’évolution des cultures paléolithiques sur le
territoire de la Roumanie, BAI II, Iaşi
CHIRICA 1987 b, CHIRICA V., La genèse et l’évo-
lution des cultures du Paléolithique supérieur dans
la zone du Prut Moyen d’après les recherches
récentes, în Chirica 1987 a, p. 25-40
CHIRICA 1988, CHIRICA V., Unele observaţii cu
privire la începuturile paleoliticului superior în
zona Prutului Mijlociu, Arh Mold, 12, p. 11-22
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
CHIRICA 1989, CHIRICA V., The Gravettian in the
East of the Romanian Carpathians, BAI III, Iaşi
CHIRICA 1990, CHIRICA V., La présence des pointes
foliacées dans le Paléolithique supérieur de la
Roumanie, în Kozlowski 1990, p. 163-171
CHIRICA 1991 a, CHIRICA V., Le Paléolithique
supérieur et final au Nord du Danube inférieur, în
Montet-White 1991, p. 2-7
CHIRICA 1991 b, CHIRICA V., Le Gravettien à l’Est
des Carpates, în Montet-White 1991, p. 10-16
CHIRICA 1991 c, CHIRICA V., La recherche du
Paléolithique supérieur sur le territoire de la
Roumanie (1986-1990), în Otte 1991, p. 21-26
CHIRICA 1993, CHIRICA V., La géochronologie du
Gravettien de la Moldavie à la lumière des
recherches de Mitoc – „Malu Galben“, în Pavúk
1993, p. 72-75
CHIRICA 1994, CHIRICA V., Paleoliticul de la Mitoc,
SCIVA, 45, 3, p. 267-272
CHIRICA 1995, CHIRICA V., Le Paléolithique de la
zone du Prut Moyen, Mem Antiq, 20, p. 7-34
CHIRICA 1995 a, CHIRICA V., Les pièces bifaciales
et la transition de Paléolithique moyen au Paléo-
lithique supérieur en Roumanie, în Gábori,
Gábori-Csánk, Dobosi 1995, p. 105-109
CHIRICA 1996 a, CHIRICA V., La formation des
complèxes mésolithiques dans les Balkans et en
Roumanie, în Kozlowski, Tozzi 1996, p. 79-90
CHIRICA 1996 b, CHIRICA V., Paleoliticul superior
din zona Prutului Mijlociu. Noi puncte de vedere,
în Cârciumaru, Diaconescu 1996, p. 41-42
CHIRICA 1998, CHIRICA V., Aurignacianul de la
Mitoc – „Malu Galben“, comunicare susţinută la
Sesiunea Naţională de comunicări ştiinţifi ce a
Muzeului Naţional de Istorie a României ,
Bucureşti, 26-27 noiembrie 1998
CHIRICA 1998 a, CHIRICA V., Le Paléolithique de
Mitoc, Cercet Ist, 17/1, p. 47-75
CHIRICA 1999, CHIRICA V., Kul’tura Ripičeni-
Brynzeni, Stratum Plus, 1, p. 164-167
CHIRICA, PĂUNESCU, ALEXANDRESCU 1996,
CHIRICA V., PĂUNESCU Al., ALEXAN-
DRESCU E., Le Paléolithique supérieur de
Roumanie (1991-1996), în Otte 1996, p. 41-60
CHIRICA, BORZIAC, CHETRARU 1996, CHIRICA
V., BORZIAC I., CHETRARU N., Gisements du
Paléolithique supérieur ancien entre le Dniestr et
la Tissa, BAI V, Iaşi
CHIRICA, CHIRICA 1995, CHIRICA V., CHIRICA
C. V., Le milieu géographique et la culture
gravettienne à l’Est des Carpates, în Otte 1995, p.
161-180
CHIRICA, MONAH 1991, CHIRICA V., MONAH D.
(sub red.), Le Paléolithique et le Néolithique de
la Roumanie en contexte européen, BAI IV, Iaşi
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
123
CHIRICA, TANASACHI 1984, CHIRICA V.,
TANASACHI M., Repertoriul arheologic al
judeţului Iaşi, vol. 1, Iaşi
CHOLLOT-VARAGNAC 1980, CHOLLOT-
VARAGNAC M., Les origines du graphisme
symbolique. Essai d’analyse des écritures
primitives, Paris
CHRISTENSEN 1997, CHRISTENSEN M., The
depositional formation process of usewear polish
and its implications for the identification of
worked material. Tools used in ivory working in
the Upper Palaeolithic, Por Raz Slov, 24, p. 99-
112
CIHÓ, NISTOR, ZAHARIA 1997, CIHÓ M., NISTOR
Vl., ZAHARIA D. (sub red.), Timpul Istoriei.
Memorie şi patrimoniu. In honorem emeritae
Ligiae Bârzu , Universitatea din Bu cu reşti –
Facultatea de Istorie, Centrul de Istorie Comparată
a Societăţilor Antice, Bucureşti
CIUCĂ 1983, CIUCĂ R. (sub red.), Ialomiţa. Mate-
riale de istorie agrară a României, Slobozia
CIUGUDEAN 1995, CIUGUDEAN D., O unealtă
neolitică pentru decorat ceramică, Apulum, 32,
p. 9-12
CIUTĂ 1997, CIUTĂ M., Contribuţii la repertoriul
arheologic al neoliticului timpuriu în Depresiunea
Braşovului, Apulum, 34, p. 5-35
CIUTĂ 1998, CIUTĂ M., O locuinţă de suprafaţă
aparţinând neoliticului timpuriu, descoperită la
Şeuşa – „La cărarea morii“ (com. Ciugud, jud.
Alba), Apulum, 35, p. 1-15
CIUTĂ 2005, CIUTĂ M. -M., Începuturile neoliticului
timpuriu în spaţiul intracarpatic transilvănean,
Bibliotheca Universitatis Apulensis XII, Alba
Iulia
CLARK 1978, CLARK J. G. D., Excavations at Star
Carr. An Early Mesolithic Site at Seamer near Scar-
borough, Yorkshire, Third edition, Cambridge
CLEYET-MERLE 1990, CLEYET-MERLE J. -J., La
Préhistoire de la pêche, Collection des Hesperides,
Paris
CLOTTES 1990, CLOTTES J. (dir.), L’art des objets
au Paléolithique. 1: L’art mobilier et son contexte;
2. Les voies de la recherche, Actes du Colloque
international de Foix - Mas d’Azil novembre
1987, Paris
ČOHADZIEV, BAKAMSKA 1990, ČOHADZIEV S.,
BAKAMSKA A., Etude du site néolithique ancien
de Krainitsi dans le dép. de Küstendil, St Praeh,
10, p. 51-76
COLLIN, JARDON-GINER 1993, COLLIN F.,
JARDON-GINER P., Travail de la peau avec des
grattoirs emmanchés. Réflexions sur des bases
expérimentales et ethnographiques, în Anderson,
Beyries, Otte, Plisson 1993, p. 105-117
124
COMAN 1980, COMAN Gh., Statornicie, conti-
nuitate. Repertoriul arheologic al judeţului Vaslui,
Bucureşti
COMŞA 1959, COMŞA E., La civilisation Criş sur le
territoire de la R. P. Roumaine, Acta AC, 1, 2,
p. 173-184
COMŞA 1966, COMŞA E., Materiale de tip Starčevo
descoperite la Liubcova, r. Moldova Nouă, SCIV,
17, 2, p. 355-361
COMŞA 1969, COMŞA E., Données concernant la
civilisation de Vinča du Sud-Ouest de la
Roumanie, Dacia, N. S., 13, p. 11-44
COMŞA 1973, COMŞA E., Parures néolithiques en
coquillages marins découvertes en territoire
roumain, Dacia, N. S., 17, p. 61-76
COMŞA 1974, COMŞA E., Istoria comunităţilor
culturii Boian, „Biblioteca de Arheologie“ XXIII,
Bucureşti
COMŞA 1976, COMŞA E., Figurines d’os d’époque
néolithique dans le territoire de la Romanie, în
Festschrift für Richard Pittioni zum siebzigsten
Geburtstag, Wien, p. 158-166
COMŞA 1976 a, COMŞA E., Date despre un tip
de figurină neolitică de os, SCIVA, 27, 4,
p. 557-564
COMŞA 1978, COMŞA E., Contribution à l’étude de
la culture Criş en Moldavie (le site de Glăvăneştii
Vechi), Dacia, N. S., 22, p. 9-36
COMŞA 1979, COMŞA E., Les figurines en os
appartennant à la phase moyenne de la culture
Gumelniţa, Dacia, N. S., 23, p. 69-77
COMŞA 1983, COMŞA E., La chasse en Olténie à
l’époque néolithique, Dacia, N. S., 27,
p. 185-192
COMŞA 1985, COMŞA E., Pescuitul în epoca neolitică
din sudul României, CCDJ, 1, p. 17-24
COMŞA 1986, COMŞA E., Date despre harpoanele
din epoca neolitică din Muntenia , CCDJ, 2,
p. 43-49
COMŞA 1990, COMŞA E., Complexul neolitic de la
Radovanu, CCDJ, 8, Călăraşi
COMŞA 1991, COMŞA E., Aşezarea de tip Criş de la
Valea Lupului, Arh Mold, 14, p. 5-35
COMŞA 1991 a, COMŞA E., Despre figurinele plate
de os, de la sfârşitul culturii Gumelniţa, de pe
teritoriul României, Peuce, 10, p. 9-12
COMŞA 1995, COMŞA E., Figurinele antropomorfe
din epoca neolitică pe teritoriul Româ niei ,
„Biblioteca de Arheologie“ LIII, Bucureşti
COMŞA 1995 a, COMŞA E., Un obiect de os din
aşezarea gumelniţeană de la Vărăşti, CCDJ,
13-14, p. 49-51
COMŞA 1996, COMŞA E., Viaţa oamenilor din
spaţiul carpato-danubiano-pontic în mileniile
7 – 4 î. Hr., Bucureşti
Corneliu Beldiman
COMŞA 1998, COMŞA E., Importanţa cultivării
plantelor în epoca neolitică pe teritoriul Munteniei,
Cercet Ist, 17/1, p. 101-112
COMŞA 1998 a, COMŞA E., Ocupaţiile principale ale
comunităţilor Starčevo-Criş din Moldova, Acta
MM, 15-20/I, 1993-1998, p. 21-28
CONKEY-FRITZ 1977, CONKEY-FRITZ M.,
Understanding variability in Cantabrian
Magdalenian bone assemblages by means of
cluster analysis techniques: morphological
variability among single-bevelled pieces, în
Camps-Fabrer 1977, p. 143-159
COOK 1986, COOK J. 1986 The Application of
Scanning Electron Microscopy to Taphonomic
and Archaeological Problems, în Roe 1986,
p. 143-163
CORCHON RODRIGUEZ 1986, CORCHON RODRI-
GUEZ S. 1986 El arte mueble paleolitico
cantabrico: contexto y analisis interno, Centro de
Investigation y Museo de Altamira, Monografias
no. 16, Madrid
CORDY, TOUSSAINT,
BECKER 1992, CORDY J. -M., TOUSSAINT M.,
BECKER A., Les objets archéologiques du Trou
de la Heid à Comblain-au-Pont (Province de
Liège, Belgique), Bull CW, 32, p. 31-41
CORDY, UDRESCU 1992, CORDY J. -M.,
UDRESCU M., La faune holocène du Trou de la
Heid à Comblain-au-Pont (Province de Liège,
Belgique), Bull CW, 32, p. 43-48
CRÂŞMARU 1977, CRÂŞMARU A., Drăguşeni.
Contribuţii la o monografie arheologică,
Botoşani
CREMADES 1991, CREMADES M., Approche
expérimentale de la gravure sur os et bois de
renne au Paléolithique supérieur, în Archéologie
expérimentale. Actes du Colloque International
„Experimentation en arché ologie: Bilan et
perspectives“, Archéodrome de Beaune, avril
1988, 2. La Terre, l’os et la pierre, la maison et les
champs, Coll. „Archéologie aujourd’hui“, Paris,
p. 56-62
CREMADES 1992, CREMADES M., Analyse et
reconstitution technologique en art mobilier
paléolithique. L’exemple du glouton gravé sur
bâton perforé de La Madeleine (Dordogne ),
L’Anthropologie (Paris), 96, 2-3, p. 319-336
CRIŞAN et alii 1997, CRIŞAN S. et alii, Descoperiri
arheologice la Şeuşa – „La Cărarea Morii“ (com.
Ciugud, jud. Alba), BCSS, 3, p. 27-40
D’ERRICO 1986, D’ERRICO F., L’emploi des
répliques en vernis pour l’étude de surfaces des
pseudo-instruments en os, în Patou 1989,
p. 57-67
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
D’ERRICO 1994, D’ERRICO F., L’art gravé azilien.
De la technique à la signification, XXXI e
Supplément à Gallia Préhistoire, Paris
D’ERRICO 1995, D’ERRICO F., A new model and its
implications for the origin of writing: La Marche
antler revisited, CAM, 5, p. 3-46
D’ERRICO, GIACOBINI 1985, D’ERRICO F.,
GIACOBINI G., Approche méthodologique de
l’analyse de l’outillage osseux. Un exemple
d’étude, L’Anthropologie (Paris ), 89, 4,
p. 457- 472
D’ERRICO, GIACOBINI, MOIGNE 1984,
D’ERRICO F., GIACOBINI G., MOIGNE A. -
M., Un pseudo - bouton néolithique de la grotte
d’Unang (Vaucluse). Approche méthodologique
et étude interpretative, Cahiers Ligures de
Préhistoire et de Protohistoire, Nouvelle Série, 1,
p. 73-83
D’ERRICO, GIACOBINI, PUECH 1984, D’ERRICO
F., GIACOBINI G., PUECH P., Les repliques en
vernis des surfaces osseuses façonnées: étude
expérimentale, BSPF, 81, 6, p. 169-170
DALES, KENOYER 1977, DALES G. F., KENOYER
J. M., Shell Working at Ancient Balakot, Pakistan,
Expedition, 19, 2, p. 13-19
DART 1925, DART R., Australopithecus Africanus:
the Man-Ape of South Africa, Nature, 115 (2884),
p. 195-199
DART 1957, DART R., The Osteodontokeratic Culture
of Australopithecus Prometheus, Transvaal
Museum Memoirs No. 10, Transvaal
DAUVOIS 1977 a, DAUVOIS M., Travail expé-
rimental de l’ivoire: sculpture d’une statuette
féminine, în Camps-Fabrer 1977, p. 219-273
DAUVOIS 1977 b, DAUVOIS M., Stigmates d’usure
présentés par des outils de silex ayant travaillé
l’os. Premiers résultats, în Camps-Fabrer 1977,
p. 275-292
DAVID, CROITOR 1997, DAVID A., CROITOR R.,
Severnyj olen’ (Rangifer tarandus L.) v paleolite
Moldovy, în Vestigii arheologice din Moldova,
Chişinău, p. 18-36
DEFFARGES, LAURENT, SONNEVILLE-BORDES
1974, DEFFARGES R., LAURENT P.,
SONNEVILLE-BORDES D. de, Les harpons de
l’abri Morin (commune de Pessac-sur-Dordogne),
în Camps-Fabrer 1974, p. 193-212
DEFLEUR 1985, DEFLEUR A., Présentation de
quelques outils en os de la Grotte de Rigabe
(Artigues-Var), în Patou 1985, p. 47-50
DEFLEUR 1988, DEFLEUR A., Contribution à la
connaissance de l’industrie osseuse du
Paléolithique moyen, BSPF, 85, 5, p. 138-140
DEFLEUR 1989, DEFLEUR A., Un racloir en os à la
Grotte des Cendres (Plan d’Aups, Var), în Patou
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
125
1989, p. 33-34
DELPORTE 1990, DELPORTE H. 1990 Découverte
et classification de l’art mobilier au XIXe siècle,
în Clottes 1990, p. 9-11
DELPORTE, HAHN, MONS
et alii 1988, DELPORTE H., HAHN J., MONS L. et
alii, Fiches typologiques de l’industrie osseuse
préhistorique (sub red. H. Camps - Fabrer).
Cahier I. Sagaies, Aix-en-Provence
DELPORTE, MONS 1988, DELPORTE H., MONS
L., Fiche Sagaie à double pointe (7), în Delporte,
Hahn, Mons et alii 1988, 11 p.
DELPORTE, MONS 1988 a, DELPORTE H., MONS
L., Fiche Sagaie à biseau simple (3), în Delporte,
Hahn, Mons et alii 1988, 18 p.
DEMOULE, LICHARDUS-ITTEN 1994, DEMOULE
J. -P., LICHARDUS-ITTEN M., Fouilles
franco-bulgares du site néolithique ancien de
Kovačevo (Bulgarie du Sud - Ouest). Rapport
préliminaire (campagnes 1986 -1993), BCH,
118/2, p. 561-645
DERAPRAHAMIAN 1987, DERAPRAHAMIAN G.,
Quelques réflexions à la lumière des
émmanchements modernes, în Stordeur 1987,
p. 318-322
DERGACHEV, SHERRATT, LARINA 1991,
DERGACHEV V., SHERRATT A., LARINA O.,
Recent results of Neolithic research in Moldavia.
(URSS), OJA, 10, 1, p. 1-16
DEWEZ 1974, DEWEZ M., Typologie osseuse, în
Camps-Fabrer 1974, p. 147-149
DEWEZ 1974 a, DEWEZ M., Rémarques sur la
pondération des traits distinctifs en typologie,
BSPF, 71, C. R. S. M., 8-9, p. 254-256
DINAN 1994, DINAN E. H., Tehnologia şi materiile
prime litice în aşezarea neolitică de la Foeni -
„Sălaş“, comunicare prezentată la Institutul de
Arheologie „Vasile Pârvan“, Bucureşti, noiembrie
1994
DINAN, NICA 1995, DINAN E. H., NICA M.,
Tehnologia litică în aşezările neoliticului timpuriu
din Oltenia, Arh Olt, 10, p. 3-11
DJINDJIAN 1991, DJINDJIAN F., Méthodes pour
l’archéologie, Paris
DRAGOMIR 1996, DRAGOMIR I. T., Monografia
arheologică a Moldovei de Sud. I, Danubius, 16,
Galaţi
DRAGOMIR 1996 a, DRAGOMIR I. T., Trei brăzdare
de aratru cucuteniene descoperite în regiunea de
sud a Moldovei, în Dragomir 1996, p. 133-138
DRAGOMIR 1996 b, DRAGOMIR I. T., Diferite
tipuri de unelte agricole specifice orânduirii
comunei primitive, descoperite în sudul Moldovei,
în Dragomir 1996, p. 139-163
126
DRAGOMIR 1996 c, DRAGOMIR I. T., Ocupaţiile
comunităţilor neo-eneolitice de aspect cultural
Stoicani-Aldeni, în Dragomir 1996, p. 165-185
DRAŞOVEAN 1996, DRAŞOVEAN Fl. (sub red.),
The Vinča Culture, its Role and Cultural
Connections. International Symposium on the
Vinča culture, its Role and Cultural Connections,
Timişoara, Romania, october 1995, Museum
anaticum Temesiense, Bibliotheca Historica et
Archaeologica Banatica II, Timişoara
DRAŞOVEAN 1996, DRAŞOVEAN Fl., Cultura
Vinča târzie (faza C) în Banat, Museum Banaticum
Temesiense, Bibliotheca Historica et Archae-
ologica Banatica I, Timişoara
DUMITRESCU 1924, DUMITRESCU Vl., Décou-
vertes de Gumelniţa, Dacia, 1, p. 325-342
DUMITRESCU 1925, DUMITRESCU Vl., Les
fouilles de Gumelniţa, Dacia, 2, p. 88-98
DUMITRESCU 1931, DUMITRESCU Vl., Figurinele
antropomorfe de os din civilizaţia eneolitică
balcano-danubiană, în Închinare lui Nicolae Iorga
cu ocazia împlinirii a 60 de ani, Cluj, 12 p.
(extras)
DUMITRESCU 1938, DUMITRESCU Vl., Les
figurines anthropomorphes en os du Sud-Est de
l’Europe, Revue Internationale des Etudes
Balkaniques, 2, 6, p. 371-382
DUMITRESCU 1957, DUMITRESCU Vl., Le dépôt
d’objets de parure de Hăbăşeşti et le problème des
rapports entre les tribus de la civilisation de
Cucuteni et les tribus des steppes pontiques,
Dacia, N. S., 1, p. 73-85
DUMITRESCU 1965, DUMITRESCU Vl.,
Principalele rezultate ale primelor două campanii
de săpături din aşezarea neolitică târzie de la
Căscioarele, SCIV, 16, 2, p. 227-243
DUMITRESCU 1966, DUMITRESCU Vl., Gumelniţa.
Sondajul stratigrafic din 1960, SCIV, 17, 1,
p. 59-63
DUMITRESCU 1974, DUMITRESCU Vl., Arta
preistorică în România, Bucureşti
DUMITRESCU 1980, DUMITRESCU Vl., The
Neolithic Settlement at Rast (South-West Oltenia,
Romania), BAR Int’l Series 72, Oxford
DUMITRESCU et alii 1954, DUMITRESCU Vl. et
alii, Hăbăşeşti. Monografie arheologică,
Bucureşti
DUMITRESCU, BOLOMEY, MOGOŞANU 1982,
DUMITRESCU Vl., BOLOMEY Al.,
MOGOŞANU Fl., The Prehistory of Romania
from the Earliest Times to 1000 B. C., în
Boardman et alii 1982, p. 1-74
DUMITRESCU, BOLOMEY, MOGOŞANU 1983,
DUMITRESCU Vl., BOLOMEY Al.,
MOGOŞANU Fl., Esquisse d’une Préhistoire de
Corneliu Beldiman
la Roumanie jusqu’à la fin de l’Âge du bronze,
Bucureşti
DUMITRESCU, BĂNĂŢEANU 1965, DUMI-
TRESCU Vl., BĂNĂŢEANU T., A propos d’un
soc de charrue primitive, en bois de cerf,
découvert dans la station néolithique de
Căscioarele, Dacia, N. S., 9, p. 59-67
DUMITROAIA 1994, DUMITROAIA Gh., Depunerile
neo-eneolitice de la Lunca şi Oglinzi, judeţul
Neamţ, Mem Antiq, 19, p. 7-82
EFREMOV 1940, EFREMOV I. A., Taphonomy, a
new branch of paleontology, Pan American
Geologist, 74, p. 81-83
EL SUSI 1985, EL SUSI G., Prezenţa lui Equus
(Asinus) Hydruntinus Reg. în aşezarea vinčiană
de la Gornea - „Căuniţa de Sus“ (jud. Caraş -
Severin), Banatica, 8, p. 79-82
EL SUSI 1987 a, EL SUSI G., Analiza materialelor
faunistice provenite din aşezările Starčevo – Criş
de la Gornea - „Locurile Lungi“ şi Moldova
Veche - „Rât“ (jud. Caraş - Severin), Acta MN,
22-23, 1985-1986, p. 41-50
EL SUSI 1987 b, EL SUSI G., Economia animalieră
a comunităţii vinčiene timpurii de la Gornea -
„Căuniţa de Sus“, Banatica, 9, p. 43-56
EL SUSI 1991, EL SUSI G. 1991 La faune de
l’établissement vinčien de Liubcova - „Orniţa“
(dép. de Caraş-Severin), Banatica, 11, p. 9-17
EL SUSI 1991 a, EL SUSI G., Analiza resturilor de
faună din aşezarea Starčevo-Criş de la Pojejena
– „Nucet“ (jud. Caraş-Severin), Rev Muz, 2,
p. 20-24
EL SUSI 1995, EL SUSI G., Studiu anatomo-comparat
al resturilor osteologice descoperite în siturile din
holocenul Banatului (studii arheozoologice în
sud-vestul României), teză de doctorat sub con-
ducerea prof. univ. dr. Sergiu Haimovici, Iaşi (ms.)
EL SUSI 1996, EL SUSI G., Vânători, pescari şi
crescători de animale în Banatul mileniilor VI î.
d. Ch. – I d. Ch. Studiu arheozoologic, Museum
Banaticum Temesiense, Bibliotheca Historica et
Archaeologica Banatica III, Timişoara
EXTEBERRIA, HERRASTI, IGNACIO VEGAS
1995, EXTEBERRIA F., HERRASTI L.,
IGNACIO VEGAS J., Arrow wounds during
Prehistory in the Iberian Peninsula with regard to
San Juan ante Portam Latinam, în Batista,
Campillo, Carreras 1995, p. 141-145
FARIZY 1990, FARIZY C. (dir.), Paléolithique moyen
récent et Paléolithique supérieur ancien en
Europe. Rupture et transition: examen critique
des documents archéologiques. Actes du Colloque
International de Nemours mai 1988, Mémoires du
Musée de Préhistoire de l’Ile de France no. 3,
Nemours, Ed. A. P. R. A. I. F.
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
FERRIER 1971, FERRIER J., Pendeloques et
amulettes d’Europe. Anthologie et réflexions,
Périgueux
FERUGLIO 1992, FERUGLIO V., Fiche Baguettes
demi-rondes (2. 1.), în Barge-Mahieu, Camps-
Fabrer, Feruglio et alii 1992, p. 71-86
FEUSTEL 1973, FEUSTEL R., Technik der Steinzeit.
Archäolithikum - Mesolithikum, Weimar
FEUSTEL 1974, FEUSTEL R., Die Kniegrotte. Eine
Magdalénien – Station in Thüringen, Weimar
FLORESCU 1996, FLORESCU Cr., Câteva
consideraţii privind uneltele de piatră şlefuită
descoperite în staţiunile de la Alba Iulia-„Lumea
Nouă“ şi Limba-„Bordane“, comunicare susţinută
la Conferinţa Naţională a Studenţilor din
Facultăţile de Istorie, Sibiu, decembrie 1996
FLORESCU, FLORESCU, OPRIŞ 1978, FLORESCU
E., FLORESCU R., OPRIŞ I., Comori arheologice
în Regiunea Porţile de Fier. Catalog de expoziţie,
Bucureşti
FLORESCU, MICLEA 1980, FLORESCU R.,
MICLEA I., Strămoşii românilor. Vestigii
milenare de cultură şi artă. Preistoria Daciei,
Bucureşti
FÖRSTER, BOCŞAN, ŢEICU 1995, FÖRSTER H.,
BOCŞAN N., ŢEICU D. (sub red.), Kulturraum
Mittlere und Untere Donau: Traditionen und
Perspektiven des Zusammenlebens (Spaţiul
cultural al Dunării Mijlocii şi Inferioare: tradiţii
şi perspective ale convieţuirii), Reşiţa
FOSSE 1992, FOSSE Ph., Taphonomie des grands
mammifères pléistocènes: essai de défi nition,
Préh Anthr Méd, 1, p. 169-177
FREEMAN, PATOU 1989, FREEMAN L. G., PATOU
M. (sub red.), L’Homme de Néanderthal. Actes
du Colloque International de Liège (4-7 décembre
1986), Vol. 6: La Subsistence, ERAUL 33,
Liège
FRENŢIU, LAZAROVICI 1993, FRENŢIU M.,
LAZAROVICI Gh., Serierea şi cronologia unor
complexe arheologice de la Gornea, Arh Mold,
16, p. 295-30
FRITZ, MENU, TOSELLO, WALTER 1993, FRITZ
C., MENU M., TOSELLO G., WALTER Ph., La
gravure sur os au Magda lénien: étude
microscopique d’une côte de la grotte de La
Vache (comm. d’Alliat, Arriège), BSPF, 90, 6,
p. 411-425
GÁBOR RÉZI 1995, GÁBOR RÉZI K., Neolithic
Clay Trinkets, Comm Arch Hung, 1994-1995,
p. 5-25
GÁBORI, GÁBORI-CSÁNK, DOBOSI 1995,
GÁBORI M., GÁBORI-CSÁNK V., DOBOSI V.
T. (sub red.), Les industries à pointes foliacées
d’Europe Centrale. Actes du colloque: „Les
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
127
premières découvertes de Paléolithique à Miskolc
et la question des industries à pièces foliacées de
l’Europe Centrale dans leur cadre chronologique,
paléoécologique, paléontologique, Miskolc, 10-15
septembre 1991, Paléo. Revue d’archéologie
préhistorique. Supplément no. 1, Musée National
de Préhistoire, Les Eyzies
GALBENU 1963, GALBENU D., Neolitičeskaja
masterskaja dlja brabotki ukrašenii v Hâršove,
Dacia, N. S., 7, p. 507-509
GALLAY 1977, GALLAY A., Le Néolithique moyen
du Jura et des plaines de la Saône. Contribution
à l’étude des rélations Chassey-Cortaillod-
Michelsberg, Antiqua 6, Frauenfeld
GARANGER 1992, GARANGER J. (dir.), La
Préhistoire dans le monde. Nouvelle édition de
La Préhistoire d’André Leroi-Gourhan, „Nouvelle
Clio“, Paris
GARAŠANIN 1973, GARAŠANIN M., Praistorija
Srbije, Belgrad
GAUL 1948, GAUL J. H., The Neolithic Period in
Bulgaria, BASPR, 16, p. 193-245
GAUTIER, LOPEZ BAYON 1993, GAUTIER A.,
LOPEZ BAYON I., La faune de l’atelier
aurignacien de Mitoc-„Malu Galben“ (Moldavie
roumaine), Préh Eur, 3, p. 77-82
GEORGIEV 1967, GEORGIEV G. I., Beiträge zur
Erforschung des Neolithikums und der Bronzezeit
in Südbulgarien, Arch Austr, 42, p. 15-73
GEORGIEV 1981, GEORGIEV G. I., Die neolitische
Siedlung bei Čavdar, Bezirk Sofia, Izvestija Sofia.
Cultures préhistoriques en Bulgarie, 36,
GEORGIEV et alii 1986, GEORGIEV G. I. et alii, Die
neolitische Siedlung Kremenik bei Sapareva
Banja, Bezirk Kjustendil, St Praeh, 8,
p. 108-151
GHEORGHIU, NICOLĂESCU-PLOPŞOR, HAAS et
alii 1954, GHEORGHIU Al., NICOLĂESCU-
PLOPŞOR C. S., HAAS N. et alii, Raport
preliminar asupra cercetărilor de paleontologie
umană de la Baia de Fier (reg. Craiova) din 1951,
Probl Antr, 1, p. 73-86
GHOSH 1974, GHOSH A., Osteodontokeratic
Industry from India, în Camps-Fabrer 1974,
p. 151-156
GIACOBINI 1982, GIACOBINI G., I butons en os o
„fibule musteriane“. Cenni di biomecanica
dell’osso ed ipotesi interpretativa, Preistoria
Alpina, 18, p. 243-256
GIROD, MASSENAT 1900, GIROD P., MASSENAT
E., Les stations de l’Âge du Renne dans les vallées
de la Vézère et de la Corrèze, Paris
GLÄSER 1996, GLÄSER R., Zur Absoluten
Datierungen der Vinča-Kultur anhand von 14C
Daten, în Draşovean 1996, p. 175-212
128
GREENFIELD, DRAŞOVEAN, KUIJT 1994,
GREENFIELD H. J., DRAŞOVEAN Fl., KUIJT
I., Preliminary Report on the 1992 Excavations at
Foeni – „Sălaş“, an Early Neolithic Starčevo –
Criş Settlement in the Romanian Banat, AB, 3,
p. 45-85
GRIFONI CREMONESI, GUILAINE 1996, GRIFONI
CREMONESI R., GUILAINE J., The Colloquia
of the XIII International Congress of Pre-
historicand Protohistoric Sciences, Forlì (Italia)
8-14 September 1996. 9. The Neolithic in the
Near East Europe. Colloquium XVII, Forlì
GROSSU 1970, GROSSU Al. V., Unele observaţii
asupra gasteropodelor descoperite în straturile
romanello-aziliene de la Cuina Turcului, SCIV,
21, 1, p. 45
GUERRESCHI 1992, GUERRESCHI A., Il sito
mesolitico di Mondeval de Sora, în Broglio 1992,
p. 91-102
GUERRESCHI, LEONARDI 1984, GUERRESCHI
A., LEONARDI P., Il Mesolitico, în Aspes 1984,
p. 243-281
GVOZDOVER 1956, GVOZDOVER M. D., Le
travail des os et des articles d’os de la station
d’Avdeevo, în Okladnikov 1956, p. 168-197
GWINNETT, GORELICK 1979, GWINNETT A. J.,
GORELICK L., Ancient Lapidary. A Study using
Scanning Electron Microscopy and Functional
Analysis, Expedition, 22, 1, p. 17-32
GWINNETT, GORELICK 1981, GWINNETT A. J.,
GORELICK L., Beadmaking in Iran in the Early
Bronze Age. Derived by Scanning Electron
Microscopy, Expedition, 24, 1, p. 10-23
HAESAERTS 1993, HAESAERTS P., Stratigraphie
du gisement paléolithique de Mitoc-„Malu
Galben“ (District de Botoşani, Roumanie): Etude
préliminaire, Préh Eur, 3, p. 67-72
HAESAERTS, DAMBLON 1997, HAESAERTS P.,
DAMBLON F., Chronostratigraphie de la seconde
moitié du Pléistocène supérieur en Moldavie, în
Otte 1997, 1 p.
HAHN 1977, HAHN J., Aurignacien. Das altere
Jungpaläolithikum in Mittel- und Osteuropa,
Fundamenta 9, Köln
HAHN 1988, HAHN J., Fiche Sagaie à base simple
de tradition aurignacienne (1), în Delporte, Hahn,
Moss et alii 1988, 17 p.
HAIMOVICI 1987, HAIMOVICI S., L’étude de la
faune découverte dans l’établissement
mésolithique de Ostrovu Corbului (culture Schela
Cladovei), în Chirica 1987a, p. 123-138
HARŢUCHE 1980, HARŢUCHE N., Complexul
cultural Cernavoda I de la Râmnicelu - jud. Brăila,
Istros, 1, p. 49-52
Corneliu Beldiman
HARŢUCHE 1987, HARŢUCHE N., Cercetările
arheologice de la Lişcoteanca. I. Aşezarea
„Movila Olarului“ (1970-1976), Istros, 5,
p. 19-22
HARŢUCHE, ANASTASIU 1976, HARŢUCHE N.,
ANASTASIU F., Catalogul selectiv al colecţiei
de arheologie a Muzeului Brăilei, Muzeul Brăilei,
Brăila
HILLER, NIKOLOV 1988, HILLER St., NIKOLOV
V. (sub red.), Tell Karanovo 1988. Vorbericht über
die 5. Kampagne der Ősterreichisch - Bulgarischen
Ausgrabungen am Tell von Karanovo, Salzburg
HILLER, NIKOLOV 1997, HILLER St., NIKOLOV
V. (sub red.), Karanovo. Die Ausgrabungen im
Sudsektor 1984-1992, vol. I-II, Archäologisches
Institut der Universität Salzburg, Archäologisches
Institut mit Museum der Bulgarischen Akademie
der Wissenschaften, Sofia, Salzburg-Sofia
HOLDAWAY, JOHNSTON 1989, HOLDAWAY S.,
JOHNSTON S., Upper Palaeolithic Notation
Systems in Prehistoric Europe, Expedition, 31, 1,
p. 3-11
HONEA 1984, HONEA K., Chronometry of the
Romanian Middle and Upper Palaeolithic:
Implications of Current Radiocarbon Dating
Results, Dacia, N. S., 28, 1-2, p. 23-39
HONEA 1986, HONEA K., Rezultate preliminare de
datare cu carbon radioactiv privind paleoliticul
mijlociu din Peştera Cioarei de la Boroşteni (jud.
Gorj) şi paleoliticul superior timpuriu de la Mitoc
–„Malu Galben“ (jud. Botoşani), SCIVA, 37, 4,
p. 326-332
HONEA 1987, HONEA K., The Chronology of
Romania’s Palaeolithic, în Chirica 1987a,
p. 49-61
HONEA 1990, HONEA K., Recent Advances in
Modern Archaeological Dating (AMS, ESR, 234U-
230
Th): First AMS Dates for Mitoc-„Malu
Galben“, Arh Mold, 13, p. 9-12
HONEA 1993 a, HONEA K., Southeast Charentian
Technocomplexes in Romania: Boroşteni-Cioarei
Cave, Gorj County. Radiometric Values, în Pavúk
1993, p. 66-72
HONEA 1993 b, HONEA K., Chronostratigraphy of
Mitoc-„Malu Galben“, Botoşani County, Middle
Prut Valley, Romania: Variability of Aurignacian-
Gravettian Surfaces, în Bánesz, Kozlowski 1993,
p. 231-239
HONEA 1994, HONEA K., Tranziţii culturale în
paleoliticul superior timpuriu şi cronostratigrafia
de la Mitoc-„Malu Galben“ (jud. Botoşani), Arh
Mold, 17, p. 117-146
HONEA 1995, HONEA K., Ambiguities of
Aurignacian-Gravettian Surfaces at Mitoc-„Malu
Galben“, Botoşani County, Middle Prut Valley:
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
39 14C and AMS Radiocarbon Values, Mem Antiq,
20, p. 173-183
HOREDT 1956, HOREDT K., Aşezarea de la Sf.
Gheorghe - Bédeháza, Materiale, 2, p. 5-32
ISTINA 1998, ISTINA L. -E., Consideraţii privind
apariţia ideii de perforare în cultura Starčevo-Criş
de pe teritoriul României, Carpica, 27, p. 21-31
JARDON, COLLIN 1993, JARDON P., COLLIN F.,
Rapport d’étude tracéologique: Mitoc-„Malu
Galben“ (Novembre 1992), Préh Eur, 3,
p. 73-76
JULIEN 1977, JULIEN M., Harpons unilatéraux et
bilatéraux. Evolution morphologique ou
adaptation indifférenciée?, în Camps-Fabrer
1977, p. 177-192
JULIEN 1982, JULIEN M., Les harpons magdaléniens,
17e Supplément à Gallia – Préhistoire, Paris
JUNGBERT 1978, JUNGBERT B., Repertoriul
localităţilor cu descoperiri paleolitice din
Transilvania (I, A-C), Acta MN, 15, p. 1-17
JUNGBERT 1979, JUNGBERT B., Repertoriul
localităţilor cu descoperiri paleolitice din Tran-
silvania (II, C-M), Acta MN, 16, p. 389-410
JUNGBERT 1982, JUNGBERT B., Repertoriul
localităţilor cu descoperiri paleolitice din Tran-
silvania (III, M-R), Acta MN, 19, p. 543-555
JUNGBERT 1987, JUNGBERT B., Repertoriul
localităţilor cu descoperiri paleolitice din
Transilvania (IV, R-Z), Acta MN, 22-23, 1985-
1986, p. 385-400
KESSLER 1975, KESSLER E., Studiul avifaunei din
staţiunea epipaleolitică de la Dubova - Cuina Tur-
cului, Tibiscus, 3 (Ştiinţe naturale), p. 113-122
KLIMA 1966, KLIMA B., Die materielle Kultur des
europäischen Jungpaläolithikums, în Narr 1966,
p. 241-268
KLIMA 1990, KLIMA B., Chronologie de l’art
mobilier paléolithique en Europe Centrale, în
Clottes 1990, p. 134-140
KOKABI, SCHLENKER, WAHL 1994, KOKABI M.,
S C H L E N K E R B . , WA H L J . ( H r s . ) ,
„Knochenarbeit“. Artefakte aus tierischen
Rohstoffen im Wandel der Zeit, Landesdenk-
malamt Baden-Württemberg, Stuttgart
KOKABI, WAHL 1994, KOKABI M., WAHL J.,
Beiträge zur Archäozoologie und Prähistorischen
Anthropologie. 8. Arbeitstreffender Osteologen,
Konstanz 1993 im Andenken an Joachim
Boessneck, Forschungen und Berichte zur Vor-
und Frühgeschichte in Baden-Würtemberg 53,
Stuttgart
KOZLOWSKI 1988, KOZLOWSKI J. K. (sub red.),
L’Homme de Néanderthal. Actes du Colloque
International de Liège (4-7 decembre 1986), Vol.
8: La Mutation, ERAUL 35, Liège
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
129
KOZLOWSKI 1990, KOZLOWSKI J. K. (sub red.),
Feuilles de pierre. Les industries à pointes
foliacées du Paléolithique supérieur européen.
Actes du Colloque de Cracovie 1989 organisé par
J. K. Kozlowski dans le cadre de la VIIIe Commi-
ssion de l’U. I. S. P. P., ERAUL 42, Liège
KOZLOWSKI 1992, KOZLOWSKI J. K., L’art de la
Préhistoire en Europe Orientale, Préface de René
Desbrosse, Paris
KOZLOWSKI 1993, KOZLOWSKI J. K. (sub red.),
Atlas du Néolithique européen I. L’Europe
Orientale, ERAUL 45, Liège
KOZLOWSKI, KOZLOWSKI 1977, KOZLOWSKI
J. K., KOZLOWSKI S. K., Pointes, sagaies et
harpons du Paléolithique et du Mésolithique en
Europe du Centre-Est, în Camps-Fabrer 1977,
p. 205-228
KOZLOWSKI, TOZZI 1996, KOZLOWSKI J. K.,
TOZZI C. (sub red.), XIII International Congress
of Prehistoric and Protohistoric Sciences - Forlì
(Italia) 8 – 14 September 1996. Colloquia Section
7: The Mesolithic. Colloquium XIII: Formation
of the European Mesolithic Complexes, Forlì, p.
7-101
KRETZOI, DOBOSI 1990, KRETZOI M., DOBOSI
V. (sub red.), Vértesszölös. Man, Site and Culture,
Budapest
KUIJT 1994, KUIJT I., Foeni , Romania, 1992
Preliminary Report: Analysis of Chipped Stone
Tools, AB, 3, p. 86-93
KUTZIÁN 1944, KUTZIÁN I., A Kőrős Kultura, Diss
Pann, Series II, No. 23, Budapest
LADIER, WELTÉ 1993, LADIER E., WELTÉ A. -C.,
Les objets de parure de la vallée de l’Aveyron:
Fontalès, Abris de Bruniquel (Plantade, Lafaye,
Gondil), Paléo, 5, p. 281-317
LAGARDERE, VARLOT 1992, LAGARDERE G.,
VARLOT C., Derniers chasseurs de Rennes de
Sibérie, Musée Départemental de Préhistoire de
Solutré, Juin-Octobre 1992 (Catalog de expoziţie),
Solutré
LAKÓ 1978, LAKÓ E., Raport preliminar de cercetare
arheologică efectuată la aşezarea neolitică de la
Zăuan (jud. Sălaj) în anul 1977, Acta MP, 2,
p. 11-15
LAKÓ 1981, LAKÓ E., Repertoriul topografic al
epocii pietrei şi al perioadei de tranziţie spre
epoca bronzului în judeţul Sălaj, Acta MP, 5,
p. 37-119
LARINA 1994, LARINA O., Neoliticul pe teritoriul
Republicii Moldova, Thraco-Dacica, 15, 1-2,
p. 41-66
LAURENT 1977, LAURENT P., Le dessin de l’in-
dustrie osseuse préhistorique, în Camps-Fabrer
1977, p. 27-46
130
LAWRENCE 1971, LAWRENCE D. R., The nature
and the structure of paleoecology, Journal of
Paleontology, 45, p. 593-607
LAZAROVICI 1969, LAZAROVICI Gh., Cultura
Starčevo – Criş în Banat, Acta MN, 6, p. 3-26
LAZAROVICI 1970, LAZAROVICI Gh., Cultura
Vinča A în Banat, Acta MN, 7, p. 473-488
LAZAROVICI 1974, LAZAROVICI Gh., Cu privire
la neoliticul din Banat, Tibiscus, 3, p. 45-64
LAZAROVICI 1977, LAZAROVICI Gh., Gornea.
Preistorie. Muzeul de istorie al jud. Caraş-
Severin, Caiete Banatica 5 - Seria Arheologie,
Reşiţa
LAZAROVICI 1979, LAZAROVICI Gh., Neoliticul
Banatului , vol. I-II, Muzeul de istorie a
Transilvaniei, Bibliotheca Musei Napocensis IV,
Cluj-Napoca
LAZAROVICI 1984, LAZAROVICI Gh., Neoliticul
timpuriu în România, Acta MP, 8, p. 49-104
LAZAROVICI 1991, LAZAROVICI Gh. (sub red.),
Simpozionul Internaţional „Cultura Vinča – rolul
şi legăturile sale“, Reşiţa -Băile Herculane -
Timişoara, 12-17 mai 1991, Banatica, 11
LAZAROVICI 1991, LAZAROVICI Gh., Vinča
veche în Banat, în Lazarovici, Draşovean 1991,
p. 19-22
LAZAROVICI 1992 a, LAZAROVICI Gh., Aşezarea
neolitică timpurie de la Zăuan şi câteva probleme
privind neoliticul timpuriu din Balcani, Acta MP,
16, p. 25-59
LAZAROVICI 1992 b, LAZAROVICI Gh.,
Sincronismele Vinča A - Starčevo-Criş IV, Acta
MN, 24-25, 1987-1988, p. 17-28
LAZAROVICI 1992 c, LAZAROVICI Gh., Neoliticul
în judeţul Caraş - Severin, în Roman 1992,
p. 7-15
LAZAROVICI 1993, LAZAROVICI Gh., Les
Carpates Meridionales et la Transylvanie (VII), în
Kozlowski 1993, p. 243-284
LAZAROVICI 1995, LAZAROVICI Gh., Über das
Frühneolithikum im süd-osten Europas
(I. Rumänien), în Förster, Bocşan, Ţeicu 1995,
p. 33-55
LAZAROVICI 1996, LAZAROVICI Gh., The Process
of Neolithisation and the Development of the First
Neolithic Civilisations in the Balkans, în Grifoni
Cremonesi, Guilaine 1996, p. 21-38
LAZAROVICI 1998, LAZAROVICI Gh., La
céramique peinte de Gura Baciului, Acta MM,
15-20/I, 1993-1998, p. 61
LAZAROVICI 2005, LAZAROVICI Gh., Culturile
Precriş I, Precriş II şi Postcriş I, Postcriş II, Acta
TS, 4, p. 23-78
LAZAROVICI, DRAŞOVEAN 1991, LAZAROVICI
Gh., DRAŞOVEAN Fl. (sub red.), Cultura Vinča
Corneliu Beldiman
în România (Origine, evoluţie, legături, sinteze),
Timişoara
LAZAROVICI, LAKÓ 1981, LAZAROVICI Gh.,
LAKÓ E., Săpăturile de la Zăuan. Campania din
1980 şi importanţa acestor descoperiri pentru
neoliticul din nord-vestul României, Acta MN, 18,
p. 13-14
LAZAROVICI, MAXIM 1995, LAZAROVICI Gh.,
MAXIM Z., Din istoria Transilvaniei (mileniul
VI î. Ch.). Gura Baciului, Muzeul Naţional de
Istorie a Transilvaniei , Bibliotheca Musei
Napocensis XI, Cluj-Napoca
LAZAROVICI, MAXIM et alii 1993, LAZAROVICI
Gh., MAXIM Z. et alii, Şantierul arheologic
Gornea 1989, Banatica, 12, p. 295-319
LAZAROVICI, NICA 1991, LAZAROVICI Gh.,
NICA M., Chalcoliticul balcano-anatolian, în
Lazarovici, Draşovean 1991, p. 5-15
LAZAROVICI, PĂDUREANU 1981, LAZAROVICI
Gh., PĂDUREANU E., Aşezarea neolitică de la
Arad – strada Voievod Moga, Ziridava, 13,
p. 49-73
LAZAROVICI, PĂDUREANU 1982, LAZAROVICI
Gh., PĂDUREANU E., Aşezarea neolitică de la
Arad – Grădişte 2, Ziridava, 14, p. 15-34
LE BRUN et alii 1984, LE BRUN M. et alii, Fouilles
récentes à Khirokitia (Chypre) 1977-1981, Paris
LEJEUNE 1987, LEJEUNE M., L’art mobilier
paléolithique et mésolithique en Belgique,
Artefacts 4, Treignes, Ed. du CEDARC
LEONARDI 1988, LEONARDI P., Art paléolithique
mobilier et pariétal en Italie, L’Anthropologie
(Paris), 92, 1, p. 139-202
LEROI-GOURHAN 1962, LEROI-GOURHAN A.,
Sociétés primitives, în Histoire générale des
techniques I. Les origines de la civilisation
technique, Paris, p. 9-53
LEROI-GOURHAN 1965, LEROI-GOURHAN A.,
Préhistore de l’Art Occidental, Paris
LEROI-GOURHAN 1971, LEROI-GOURHAN A.,
L’homme et la matière. Evolution des techniques,
Paris
LEROI-GOURHAN 1988, LEROI-GOURHAN A.
(sub red.), Dictionnaire de la Préhistoire, P. U. F.,
Paris
LEROI-GOURHAN, BAILLOUD, CHAVAILLON,
LAMING-EMPERAIRE 1968, LEROI-
GOURHAN A., BAILLOUD G., CHAVAILLON
J., LAMING-EMPERAIRE A., La Préhistoire, P.
U. F., Paris
LEROI-PROST 1974, LEROI-PROST Chr., Les
pointes en matière osseuse de l’Aurignacien.
Caractéristiques morphologiques et essai de
définition, BSPF, 2, p. 449-458
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
LEROI-PROST 1974 a, LEROI-PROST Chr., Les
pointes en matière osseuse de l’Aurignacien.
Caractéristiques morphologiques et essai de
définition, în Camps-Fabrer 1974, p. 171-172
LEROI-PROST 1974 b, LEROI-PROST Chr.,
L’industrie osseuse aurignacienne de la Collection
Passemard d’Isturitz (Pyrenées-Atlantique),
L’Anthropologie (Paris), 78, p. 283-298
LEROI-PROST 1975 a, LEROI-PROST Chr.,
L’industrie osseuse aurignacienne. Essai régional
de classification: Poitou, Charente, Périgord,
Gallia Préhistoire, 18, p. 65-156
LEROI-PROST 1975 b, LEROI-PROST Chr.,
L’industrie osseuse aurignacienne. Essai régional
de classification: Poitou, Charente, Périgord,
Gallia Préhistoire, 22, p. 205-370
LHOMME, MAURY 1990, LHOMME J. -P., MAURY
S., Tailler le silex, Conseil Général de la Dordogne,
Périgueux
LOGAN 1990, LOGAN B., The Hunted of Grubgraben:
an Analysis of Faunal Remains, în Montet-White
1990, p. 65-91
LOZE 1980, LOZE I., Spätmesolithikum und
Frühneolithikum in Lettland, Ver MUF, 14/15, p.
183-190
LUCA 1985, LUCA S. A., Săpăturile arheologice de
salvare de la Liubcova - „Orniţa“ (Raport pre-
liminar pe anul 1985), Banatica, 8, p. 465-468
LUCA 1987, LUCA S. A., Aşezarea Starčevo-Criş de
la Liubcova - „Orniţa“ (Săpăturile din anul 1985),
Banatica, 9, p. 13-23
LUCA 1990, LUCA S. A., Contribuţii la istoria artei
neolitice. Plastica aşezării de la Liubcova -
„Orniţa“ (jud. Caraş-Severin), Banatica, 10,
p. 5-44
LUCA 1991 a, LUCA S. A., Liubcova - Orniţa,
Muzeul Judeţean de Istorie Caraş-Severin,
Reşiţa
LUCA 1991 b, LUCA S. A., Stratigraphie et chro-
nologie. Le plus ancien rapport stratigraphique
entre les cultures Starčevo -Criş et Vinča -
correlation entre les niveaux Ve et IVe de Liubcova
- „Orniţa“, Banatica, p. 141-155
LUCA 1991 c, LUCA S. A., Stratigrafie şi cronologie.
Cel mai timpuriu raport stratigrafic dintre culturile
Starčevo-Criş şi Vinča. Corelaţia dintre nivelurile
V şi IV de la Liubcova - „Orniţa“, Sargetia,
21- 24, 1988-1991, p. 1-13
LUCA 1991 d, LUCA S. A., Liubcova - „Orniţa“ în
Lazarovici, Draşovean 1991, p. 22-23
LUCA 1993, LUCA S. A., Cea mai timpurie
manifestare Vinča C în Clisura Dunării, Apulum,
27-30, 1990-1993, p. 63-78
LUCA 1995, LUCA S. A., Aşezarea aparţinând culturii
Starčevo-Criş de la Pojejena-„Nucet“ (jud.
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
131
Caraş-Severin) - campania anului 1986, Banatica,
13, 1, p. 5-22
LUCA 1996, LUCA S. A., Die Vinča-Siedlung aus
Rumess. Die A - Phase der Vinča Kultur in
Siebenbürgen, Sargetia, 26, 1, 1995-1996,
p. 45-67
LUCA 1997, LUCA S. A., Aşezări neolitice pe Valea
Mureşului (I). Habitatul turdăşean de la Orăştie
– „Dealul Pemilor“ (Punct X 2). Cu contribuţii
de G. El Susi, M. Ciută, Al. Sonoc, Muzeul
Naţional al Unirii Alba Iulia, Bibliotheca Musei
Apulensis IV, Alba Iulia
LUCA 1998, LUCA S. A., Aşezarea Starčevo-Criş
timpurie de la Iosaş-„Anele“. Problematică şi
terminologie, Acta MM, 15-20/I, 1993-1998,
p. 62
LUCA 2006, LUCA S. A:, Aspecte ale neoliticului şi
eneoliticului din Transilvania (II), Corviniana, 10,
p. 11-44
LUCA, BOROFFKA, CIUTĂ 1998, LUCA S. A.,
BOROFFKA N., CIUTĂ M., Aşezarea neolitică
aparţinând culturii Starčevo-Criş de la Orăştie –
„Dealul Pemilor“. Punct X8 (Campaniile 1993-
1994), Apulum, 35, p. 17-29
LUCA, CĂSTĂIAN 1996, LUCA S. A., CĂSTĂIAN
M., Romos -„La Făgădău“, în Stoica 1996, p. 100
LUCA, COZMA 1993, LUCA S. A., COZMA A.,
Archäologische Gelandeuntersuchungen im
Brooser Gebiet „Böhmerberg“ („Dealul Pemilor“),
Forschungen zur Volks- und Landeskunde, 36, 2,
p. 86-87
LUCA, DRAGOMIR 1985, LUCA S. A., DRAGOMIR
I., Despre o nouă descoperire arheologică de la
Gornea-„Locurile Lungi“, Banatica, 8, p. 73-77
LUCA, DRAGOMIR 1987, LUCA S. A., DRAGOMIR
I., Date cu privire la o statuetă inedită de la
Liubcova - „Orniţa“ (jud. Caraş-Severin),
Banatica, 9, p. 31-42
LUCA, EL SUSI 1988, LUCA S. A., EL SUSI G.,
Consideraţii privind uneltele de corn şi os din
staţiunea neolitică de la Liubcova - „Orniţa“,
Apulum, 25, p. 49-58
LUCA, EL SUSI 1995, LUCA S. A., EL SUSI G.,
Aşezarea aparţinând culturii Starčevo-Criş de la
Pojejena-„Nucet“ (jud. Caraş-Severin) – campania
anului 1986, Banatica, 13/1, p. 5-22
LUMLEY 1976, LUMLEY H. de (sub red.), La
Préhistoire française. Vol. I. Les civilisations
paléolithiques et mésolithiques de la France, Ed.
du C. N. R. S., Paris
LUMLEY-WOODYEAR 1974, LUMLEY-WOOD-
YEAR H. de, Exploitation des données d’un site
préhistorique, în Banques de données
archéologiques, Colloques internationaux du C.
N. R. S., Paris, p. 39-80
132
MAGGI, STARNINI, VOYTEK 1994, MAGGI R.,
STARNINI E., VOYTEK B., The Bone Tools
from Arene Candide: Bernabo’Brea Excavations
(ms.)
MAKKAY 1990, MAKKAY J., Knochen, Geweih-
und Eberzahngegenstände der frühneolithischen
Körös-Kultur, Comm Arch Hung, p. 23-58
MANTU 1991, MANTU C. M., The Starčevo-Criş
Settlement from Poieneşti (Vaslui County), în
Lazarovici 1991, p. 173-183
MANTU 1995, MANTU C. M., Câteva consideraţii
privind cronologia absolută a neo-eneoliticului
din România, SCIVA, 46, 3 - 4, p. 213-235
MANTU 1998, MANTU C. M., Cronologia absolută
a culturilor neolitice din România şi relaţiile
cu lumea egeo-anatoliană, Cercet Ist, 17/1,
p. 83-100
MANTU, ŞTIRBU, BUZGAR 1995, MANTU C. M.,
ŞTIRBU M., BUZGAR N., Consideraţii privind
obiectele de piatră, os şi corn de cerb din aşezarea
cucuteniană de la Scânteia (1985-1990), Arh
Mold, 18, p. 115-132
MANTU, DUMITROAIA, TSARAVOPOULOS
1997, MANTU C. M., DUMITROAIA Gh.,
TSARAVOPOULOS A., Cucuteni . The Last
Great Chalkolithic Civilisation of Europe,
Archaeological Museum of Thessaloniki 21
September – 31 December 1997 (Catalog de
expoziţie), Bucureşti
MARINESCU-BÎLCU 1967, MARINESCU-BÎLCU
S., Catalogul sculpturilor eneolitice din Muzeul
regional Olteniţa, Sibiu
MARINESCU-BÎLCU 1974, MARINESCU-BÎLCU
S., Cultura Precucuteni pe teritoriul României,
„Biblioteca de arheologie“ XXII, Bucureşti
MARINESCU-BÎLCU 1975, MARINESCU-BÎLCU
S., Asupra unor probleme ale culturii Criş, SCIVA,
26, 4, p. 487-506
MARINESCU-BÎLCU 1981, MARINESCU-BÎLCU
S., Tîrpeşti. From Prehistory to History in Eastern
Romania, BAR Int’l Series 107, Oxford
MARINESCU-BÎLCU 1991, MARINESCU-BÎLCU
S., Sur quelques problèmes du Néolithique et du
Enéolithique à l’Est des Carpates Orientales,
Dacia, N. S., 35, p. 5-59
MARINESCU-BÎLCU 1993, MARINESCU-BÎLCU
S., Les Carpates Orientales et la Moldavie, în
Kozlowski 1993, p. 191-241
MARINESCU-BÎLCU 1997 a, MARINESCU-BÎLCU
S. (sub red.), Archaeological researches at
Borduşani -„Popină“ (Ialomiţa County).
Preliminary report 1993 - 1994, Cerc Arh, 10,
p. 35-143
MARINESCU-BÎLCU 1998, MARINESCU-BÎLCU
S., Din nou despre începuturile vieţii neolitice la
Corneliu Beldiman
est de Carpaţii Răsăriteni, Acta MM, 15-20/I,
1993-1998, p. 16-20
MARINESCU-BÎLCU, BELDIMAN 1997,
MARINESCU-BÎLCU S., BELDIMAN C.,
Industria materiilor dure animale în cadrul culturii
Starčevo-Criş pe teritoriul României: aşezarea de
la Grumăzeşti , jud. Neamţ , Mem Antiq, 21,
p. 273-296
MARINESCU-BÎLCU, BELDIMAN 1998,
MARINESCU-BÎLCU S., BELDIMAN C. 1998
Industria materiilor dure animale în neoliticul
timpuriu din Transilvania (ms.)
MARINESCU-BÎLCU, BOLOMEY 2000, MARI-
NESCU-BÎLCU S., BOLOMEY Al., Drăguşeni.
A Cucutenian Community, Contributions by
Marin Cârciumaru, Gheorghe Gâţă, Georgeta El
Susi, Adrian Muraru, Bucureşti
MARINESCU-BÎLCU, CÂRCIUMARU 1992 a,
MARINESCU-BÎLCU S., CÂRCIUMARU M.,
Coliere de Lithospermum purpureo-coeruleum şi
„perle“ de cerb în eneoliticul din România în
contextul centrului şi sud-estului Europei, SCIVA,
43, 4, p. 355-370
MARINESCU-BÎLCU, CÂRCIUMARU 1992 b,
MARINESCU-BÎLCU S., CÂRCIUMARU M.,
Colliers de Lithospermum purpureo - coeruleum
et de „perles“ de cerf dans l’Enéolithique de
Roumanie dans le contexte Central- et Sud-Est
européen, Préh Eur, 2, p. 70-88
MARKEVIČ 1974, MARKEVIČ V. I., Bugo-
Dnestrovskaja kul’tura na territorii Moldavii,
Chişinău
MARTIN 1910, MARTIN H., Recherches sur
l’évolution du Moustérien dans le gisement de La
Quina (Charente). I. Industrie osseuse, Paris,
1907-1910
MASSAUD 1972, MASSAUD J., Observations sur
l’utilisation des burins multifacettés, BSPF, C. R.
S. M., 69, 8, p. 231-234
MASSI, COLTORTI, D’ERRICO et alii 1998, MASSI
A., COLTORTI M., D’ERRICO F. et alii, La
„Venere“ di Tolentino e i pionieri della ricerca
archeologica, Origini, 21, p. 23-65
MATASĂ 1946, MATASĂ C., Frumuşica. Village
préhistorique à céramique peinte dans la
Moldavie du Nord, Roumanie, Bucureşti
MATEESCU 1970, MATEESCU C., L’industrie de
l’os à Vădastra durant la phase Vădastra II
(Néolithique moyen), în Proceedings of the VIIIth
International Congress of Anthropological and
Ethnological Sciences, III, Tokyo and Kyoto,
1968, p. 142-144
MAXIM 1998, MAXIM Z., Essais de réconstitution
graphique des logements de Gura Baciului, Acta
MM, 15-20/I, 1993-1998, p. 60
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
MAZĂRE 1997, MAZĂRE P., Industria osului şi
cornului în aşezările neolitice de la Alba Iulia-
„Lumea Nouă“, Limba-„Bordane“ şi Limba-
„Şesul Orzii“, BCSS, 3, p. 5-17
MAZĂRE 1999, MAZĂRE P., Industria osului şi
cornului în cadrul aşezărilor neolitice de la
Dumbrava, jud. Alba , lucrare de licenţă,
Universitatea „1 Decembrie 1918“, Facultatea de
Istorie, Alba Iulia (ms.)
McCOMB 1989, McCOMB P., Upper Palaeolithic
Osseous Artifacts from Great Britain and Belgium.
An Inventory and Technological Description,
BAR Int’l Series 481, Oxford
McPHERRON, SREJOVIĆ 1988, McPHERRON A.,
SREJOVIĆ D. (sub red.), Divostin and the
Neolithic of Central Serbia , Department of
Anthropology, University of Pittsburgh,
Pittsburgh
MERGUERON 1977, MERGUERON J. -Cl. (sub
red.), Le Moyen Euphrate: zone de contacts et
d’échanges, Strasbourg
MICU 1996, MICU Al., Industria osului în cadrul
culturii Boian, lucrare de licenţă, Universitatea
„Ovidius“, Facultatea de Istorie, Constanţa
(ms.)
MILLEKER 1891, MILLEKER B., Delmagyarorszag
oskori regisegleletei, TRET, 7, 4, p. 1-71
MOGOŞANU 1976, MOGOŞANU Fl., Aurignacian,
în Pippidi 1976, p. 72-73
MOGOŞANU 1976 a, MOGOŞANU Fl., Gravettian,
în Pippidi 1976, p. 311-312
MOGOŞANU 1978, MOGOŞANU Fl., Mezoliticul
de la Ostrovu Corbului, o nouă aşezare de tip
Schela Cladovei, SCIVA, 29, 3, p. 335-351
MOGOŞANU 1994 a, MOGOŞANU Fl., Cotu-
Miculinţi-„Gârla Mare“, în Preda 1994, p. 366
MOGOŞANU 1994 b, MOGOŞANU Fl., Crasnaleuca,
în Preda 1994, p. 370
MOGOŞANU 1994 c, MOGOŞANU Fl., Aurignacian,
în Preda 1994, p. 143-144
MOGOŞANU 1994 d, MOGOŞANU Fl., Gravettian,
în Preda 1994, p. 202-203
MOHEN 1989, MOHEN J. -P. (sub red.), Le Temps de
la Préhistoire, vol. 2, Société Préhistorique
Française, Ed. Archéologia, Dijon
MONS 1988, MONS L., Fiche Sagaie à base raccourci
(5), în Delporte, Hahn, Mons et alii 1988, 9 p.
MONS, STORDEUR 1977, MONS L., STORDEUR
D., Des objets nommés „lissoirs“ de la Grotte du
Placard (Charente), Antiquités Nationales, 9,
p. 15-25
MONTET-WHITE 1990, MONTET-WHITE A. (sub
red.), The Epigravettian Site of Grubgraben,
Lower Austria: the 1986 and 1987 Excavations,
ERAUL 40, Liège
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
133
MONTET-WHITE 1991, MONTET-WHITE A. (sub
red.), Les bassins du Rhin et du Danube au
Paléolithique supérieur: environnement, habitat
et systèmes d’échange. Colloque de la Commission
VIII de l’U. I. S. P. P. „Paléolithique supérieur“.
Actes du XIe Congrès de l’U. I. S. P. P., Mainz,
1986, ERAUL 43, Liège
MOROŞAN 1927, MOROŞAN N. N., Contribuţiuni
la cunoaşterea paleoliticului din Nordul Moldovei.
Malurile Prutului, ARMSŞ, 4, 7, 18 p.
MOROŞAN 1928, MOROŞAN N. N., O staţiune
paleolitică în Dobrogea – Topalul, ARMSŞ, Seria
III, 5, 3, p. 1-11
MOROŞAN 1938 a, MOROŞAN N. N., Le Pléistocène
et le Paléolithique de la Roumanie de Nord-Est.
Les dépôts géologiques, leur faune, flore et
produits d’industrie, AIGR, 19, 162 p.
MOROŞAN 1938 b, MOROŞAN N. N., La station
paléolithique de Stânca-Ripiceni, Dacia, 5-6,
1935-1936, p. 1-21
MORTILLET 1907, MORTILLET A. de, La Grotte
du Placard (Charente) et les diverses industries
qu’elle a livrée, în Congrès Préhistorique de
France. Compte rendu de la deuxième séssion –
Vannes 1906, Paris, p. 241-265
MOUNDREA-AGRAFIOTI 1987, MOUNDREA-
AGRAFIOTI M., Problèmes d’émmanchement
dans le Néolithique grec: les gaines et manches
en bois de cervidé, în Stordeur 1987, p. 247-256
MÜLLER-BECK 1973, MÜLLER-BECK H., Neue
paläolithische und mesolithische Ausgrabungen
in der Bundesrepublik Deutschland. IX. INQUA
– Kongress (Neuseeland, 1973), Tübingen
MURRAY 1979, MURRAY C., Les techniques de
débitage de métapodes de petits ruminants à
Auvernier-Port , în Camps-Fabrer 1979,
p. 27-35
MURRAY 1982, MURRAY C., L’industrie osseuse
d’Auvernier-Port. Etude technomorphologique
d’un outillage néolithique et réconstitutions
expérimentales des techniques de travail, Ecole
des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Mémoire,
Paris
NAGY 1909, NAGY Gy., Az obessenyoi osteleprol,
Arch Ert, 29, p. 146-154
NAGY 1911, NAGY Gy., Az obessenyoi osteleprol,
Arch Ert, 31, p. 147-164
NALBANT 1970, NALBANT T., Câteva observaţii
asupra resturilor de peşti descoperite în locuirile
romanello – aziliene (I - II) de la Cuina Turcului-
Dubova, SCIV, 21, 1, p. 41-43
NANDRIS 1972, NANDRIS J., Bos primigenius and
the Bone Spoon, Bull IA, 10, p. 63-82
NANDRIS, CAMPS-FABRER 1993, NANDRIS J.
G., CAMPS-FABRER H., Fiche Cuillers à base
134
en V du FTN (6. 3), în Allain , Averbouh ,
Barge-Mahieu, Beldiman 1993, p. 153-162
NARR 1966, NARR K. (Hrs.), Handbuch der
Urgeschichte. Erster Band: Ältere und mittlere
Steinzeit. Jäger- und Sammlerkulturen, Bern und
München
NEAGU 1986, NEAGU M., Aspecte ale plasticii neo-
eneolitice de os din sud-estul Munteniei, CCDJ,
2, p. 91-97
NEAGU 1998, NEAGU M., Aspecte ale vieţii
spirituale în neoliticul dezvoltat la Dunărea de
Jos, comunicare susţinută la Sesiunea Naţională
de comunicări ştiinţifice a Muzeului Naţional de
Istorie a României, 26-27 noiembrie 1998
NECRASOV 1965, NECRASOV O., Studiul
osemintelor umane şi al resturilor de paleofaună
descoperite în mormântul neolitic de la Cluj-„Gura
Baciului“, datând din cultura Criş, Apulum, 5,
p. 19-34
NECRASOV, ŞTIRBU 1978, NECRASOV O.,
ŞTIRBU M., Studiul paleofaunei descoperite la
Trestiana (Bârlad) datând din cultura Criş şi
problema creşterii animalelor în neoliticul vechi,
St Cerc Antr, 15, p. 11-16
NECRASOV, ŞTIRBU 1980, NECRASOV O.,
ŞTIRBU M., Contribuţii la studiul faunei din
cultura Criş, Acta MM, 2, p. 19-34
NECRASOV, ŞTIRBU 1987, NECRASOV O.,
ŞTIRBU M., Sur les faunes paléolithiques du
Nord-Est de la Roumanie, în Chirica 1987a,
p. 105-112
NEGREA, NEGREA 1979, NEGREA Al., NEGREA
Şt., Peşterile din Defileul Dunării şi fauna terestră,
în Orghidan, Negrea 1979, p. 30-75
NESTOR et alii 1951, NESTOR I. et alii, Săpăturile
de pe şantierele Valea Jijiei (Iaşi -Botoşani -
Dorohoi) în anul 1950, SCIV, 2, 1, p. 51-76
NEWCOMER 1974 a, NEWCOMER M. H., Outils
en os du Paléolithique supérieur de Ksar Akil
(Liban), în Camps-Fabrer 1974, p. 59-64
NEWCOMER 1974 b, NEWCOMER M. H., Study
and replication of bone tools from Ksar Akil
(Lebanon), World Archaeology, 6, 2, p. 138-153
NEWCOMER 1977, NEWCOMER M. H.,
Experiments in Upper Palaeolithic bone work, în
Camps-Fabrer 1977, p. 293-301
NICA 1971, NICA M., O aşezare de tip Starčevo-Criş
lângă Basarabi (jud. Dolj ), SCIV, 22, 4,
p. 547-556
NICA 1976, NICA M., Cârcea, cea mai veche aşezare
neolitică de la sud de Carpaţi, SCIVA, 27, 4,
p. 435-463
NICA 1977, NICA M., Nouvelles données sur le
Néolithique ancien d’Olténie, Dacia, N. S., 21,
p. 13-53
Corneliu Beldiman
NICA 1980, NICA M., Săpăturile de la Cârcea,
Materiale Tulcea, p. 29-35
NICA 1981, NICA M., 1 Grădinile, o nouă aşezare a
neoliticului timpuriu în sud-estul Olteniei, Arh
Olt, S. N., 1, p. 27-37
NICA 1983, NICA M., Obiecte de lemn descoperite
în aşezarea neolitică timpurie de la Grădinile (jud.
Olt), Arh Olt, 2, 1983, p. 41-46
NICA 1985, NICA M., Neoliticul timpuriu şi mijlociu
în zona răsăriteană a Olteniei (Rezumatul tezei
de doctorat), Bucureşti
NICA 1987, NICA M., Sur la plus ancienne céramique
peinte de l’époque néolithique de Roumanie (les
découvertes de Cârcea et Grădinile), în
Petrescu-Dâmboviţa 1987, p. 29-45
NICA 1991 a, NICA M., Le groupe culturel
Cârcea-Grădinile dans le contexte du Néolithique
balkanique, Zbornik NM, 14/1, p. 103-112
NICA 1991 b, NICA M., Cârcea-„Viaduct“, com.
Coşoveni, jud. Dolj, în Lazarovici, Draşovean
1991, p. 15-16
NICA 1995, NICA M., Le groupe culturel
Cârcea-Grădinile dans le contexte du Néolithique
balkanique et anatolien, Acta MN, 32/1, p. 11-28
NICA 1998, NICA M., 8 Originea şi evoluţia ceramicii
pictate în aşezările neoliticului timpuriu din
Oltenia, Acta MM, 15-20/I, 1993-1998, p. 32-59
NICA 1999, NICA M., Cârcea-„Hanuri“, în Stoica
1999, p. 27-28
NICA, BELDIMAN 1997, NICA M., BELDIMAN C.,
Asupra începuturilor agriculturii pe teritoriul
României: seceri din corn de cerb descoperite în
Oltenia, Arh Olt, S. N., 12, p. 5-12
NICA, BELDIMAN 1998 a, NICA M., BELDIMAN
C., Industria materiilor dure animale în aşezările
neolitice timpurii din Oltenia: linguri-spatule
(ms.)
NICA, BELDIMAN 1998 b, NICA M., BELDIMAN
C., Cea mai veche reprezentare figurativă în
materii dure animale de pe teritoriul României: o
protomă zoomorfă descoperită la Cârcea, jud.
Dolj, Arh Olt, S. N., 13, p. 3-12
NICOLĂESCU-PLOPŞOR et alii 1953 a,
NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S. et alii, Date
preliminare asupra rezultatelor paleoantropologice
de la „Peştera Muierilor“, Baia de Fier, r. Novaci,
reg. Craiova, SCIV, 4, 1-2, p. 195-209
NICOLĂESCU-PLOPŞOR et alii 1953 b,
NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S. et alii, Cercetări
asupra peşterilor şi aşezărilor din împrejurimile
Grădiştei Muncelului, SCIV, 4, 1-2, p. 187-193
NICOLĂESCU-PLOPŞOR et alii 1955,
NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S. et alii, Şantierul
arheologic Cerna-Olt, SCIV, 6, 1-2, p. 129-149
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
NICOLĂESCU-PLOPŞOR et alii 1957 a,
NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S. et alii, Şantierul
arheologic Baia de Fier (reg. Craiova, r. Novaci),
Materiale, 3, p. 13-27
NICOLĂESCU-PLOPŞOR et alii 1957 b,
NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S. et alii, Şantierul
arheologic Ohaba-Ponor (reg. Hunedoara , r.
Haţeg), Materiale, 3, p. 41-49
NICOLĂESCU-PLOPŞOR et alii 1965, NICO-
LĂESCU-PLOPŞOR C. S. et alii, Cercetările
arheologice de la Cazane, SCIV, 16, 2,
p. 407-411
NICOLĂESCU-PLOPŞOR et alii 1968, NICO-
LĂESCU-PLOPŞOR C. S. et alii, Rezultatele
arheologice din zona „Porţilor de Fier “,
Comunicări, Seria Arheologică IV, p. 13-24
NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1929, NICOLĂESCU-
PLOPŞOR, C. S., Harpoane mesolitice în
vecinătatea Dunării inferioare?, Arh Olt, 8, 43-44,
p. 355-357
NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1938, NICOLĂESCU-
PLOPŞOR, C. S., Le Paléolithique en Roumanie,
Dacia, 5-6, 1935-1936, p. 41-107
NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1953, NICOLĂESCU-
PLOPŞOR, C. S., Date preliminare asupra
rezultatelor paleoantropologice de la Peştera
M u i e r i l o r- B a i a d e F i e r, S C I V , 4 , 1 - 2 ,
p. 195-207
NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1954, NICOLĂESCU-
PLOPŞOR, C. S., Introducere în problemele
paleoliticului în R. P. R., Probl Antr, 1,
p. 59-71
NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1956, NICOLĂESCU-
PLOPŞOR, C. S., Rezultatele principale ale
cercetărilor paleolitice în ultimii patru ani în R. P.
R., SCIV, 7, 1-2, p. 7-39
NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1957, NICOLĂESCU-
PLOPŞOR, C. S., Le Paléolithique dans la
République Populaire Roumaine à la lumière des
dernières recherches, Dacia, N. S., 1, p. 41-60
NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1962, NICOLĂESCU-
PLOPŞOR, C. S., Das Paläolithikum in Rumänien,
Arch Austr, p. 74-95
NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1964, NICOLĂESCU-
PLOPŞOR, C. S., Nouvelles données sur la
possibilité de l’existence de protohominiens dans
le Villafranchien de Roumanie, Dacia, N. S., 8, p.
47-52
NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1964 a, NICOLĂESCU-
PLOPŞOR, C. S., Date noi cu privire la cunoaştera
începutului şi sfârşitului paleoliticului României,
SCIV, 15, 3, p. 307-312
NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1968, NICOLĂESCU-
PLOPŞOR, C. S., Milenii de istorie la „Porţile de
Fier“, Magazin istoric, 2, 1 (10), p. 2-3
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
135
NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1970, NICOLĂESCU-
PLOPŞOR D., Expertiza antropologică asupra
osemintelor umane descoperite în straturile
romanello-aziliene de la Cuina Turcului, SCIV,
21, 1, p. 35-36
NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1976, NICOLĂESCU-
PLOPŞOR D., Deux cas de morte violente dans
l’Epipaléolithique final de Schela Cladovei, ARA,
13, p. 3-5
NICOLĂESCU-PLOPŞOR, MATEESCU 1955,
NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S., MATEESCU
C., Şantierul arheologic Cerna-Olt, SCIV, 6, 1-2,
p. 390-409
NICOLĂESCU-PLOPŞOR, NICOLĂESCU-
PLOPŞOR 1963, NICOLĂESCU-PLOPŞOR C.
S., NICOLĂESCU-PLOPŞOR D., The possible
existence of the Proto-Hominids in Romania’s
Villafranchean, Dacia, N. S., 7, p. 9-25
NICOLĂESCU-PLOPŞOR, NICOLĂESCU-
PLOPŞOR 1965, NICOLĂESCU-PLOPŞOR C.
S., NICOLĂESCU-PLOPŞOR D., Cu privire la
începuturile istoriei României, în Omagiu lui P.
Constantinescu-Iaşi cu prilejul împlinirii a 70 de
ani, Bucureşti, p. 31-37
NICOLĂESCU-PLOPŞOR, PAUL-BOLOMEY,
FIRU, NICOLĂESCU-PLOPŞOR 1964,
NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S., PAUL-
BOLOMEY Al., FIRU I., NICOLĂESCU-
PLOPŞOR D., Cele mai vechi mărturii ale vieţii
omului în Europa descoperite în ţara noastră. O
nouă contribuţie cu privire la începuturile istoriei
României, St Cerc Antr, 1, p. 39-46
NICOLĂESCU-PLOPŞOR, PĂUNESCU, MO-
GOŞANU 1966, NICOLĂESCU-PLOPŞOR C.
S., PĂUNESCU Al., MOGOŞANU Fl., Le Paléo-
lithique de Ceahlău, Dacia, N. S., 10, p. 5-116
NICOLĂESCU-PLOPŞOR, PĂUNESCU, POP 1962,
NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S., PĂUNESCU
Al., POP I., Săpăturile din peştera Gura Cheii-
Râşnov, Materiale, 8, p. 113-121
NICOLĂESCU-PLOPŞOR, ZAHARIA 1959 a,
NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S., ZAHARIA N.
N., Raport preliminar asupra cercetărilor
paleolitice din 1956, Materiale, 5, p. 34-38
NICOLĂESCU-PLOPŞOR, ZAHARIA 1959 b,
NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S., ZAHARIA N.
N., Cercetările de la Mitoc, Materiale, 6,
p. 11-19
NOIRET 1990, NOIRET P., Le décor des bâtons
percés paléolithiques. I. Texte et Catalogue; II.
Planches, Mémoires de Préhistoire Liègeoise 25,
Liège
ODOBESCU 1868, ODOBESCU Al., Notice sur les
antiquités de la Roumanie à l’exposition de Paris,
Paris
136
ODOBESCU 1874, ODOBESCU Al., Artele din
România în periodul preistoric, Columna lui
Traian, 5, 4, p. 73-83
ODOBESCU 1908, ODOBESCU Al., Arheologia
preistorică: armele şi uneltele de piatră şi de os
din epocile preistorice aflate în România, în Opere
complete, vol. III, Bucureşti, p. 25-32
Okladnikov 1956, OKLADNIKOV P. (dir.),
Paléolithique et Néolithique de l’U. R. S. S.,
Annales du Centre d’Etudes et de Documentation
Paléontologique no. 18, Paris
OLIVE, PIGEOT, TABORIN 1991, OLIVE M.,
PIGEOT N., TABORIN Y., Il y a 13. 000 ans à
Étiolles, Dép. d’Essonne, Paris
OLSEN, SHIPMAN 1988, OLSEN S., SHIPMAN P.,
Surface modification on bone: trampling versus
butchery. Journal of Archaeological Science, 15,
5, p 535-553
ORGHIDAN, NEGREA 1979, ORGHIDAN Tr.,
NEGREA Şt. (sub red.), Speologia, Academia R.
S. România , Grupul de cercetări complexe
„Porţile de Fier“, Seria monografică, Bucureşti
ORLIAC 1988, ORLIAC M., Epipaléolithique (Eu-
rope), în Leroi-Gourhan 1988, p. 358-359
ORLIAC 1988 a, ORLIAC M., Mésolithique, în Leroi-
Gourhan 1988, p. 686
ORLIAC 1988 b, ORLIAC M., Mésolithique d’Europe,
în Leroi-Gourhan 1988, p. 686-687
ORLIAC 1992, ORLIAC M., Les cultures épi-
paléolithique et postglaciaires. Le Mésolithique,
în Garanger 1992, p. 495-516
OTTE 1974, OTTE M., Caractéristiques inhérentes à
l’analyse par attributs de l’outillage osseux, în
Camps-Fabrer 1974, p. 129-134
OTTE 1974 a, OTTE M., L’industrie osseuse
aurignacienne de la Grotte de la Princesse à
Marche-les-Dames, Province de Namur, Belgique,
Bull SRB, 85, 1974
OTTE 1977, OTTE M., Les sagaies de l’aurignaco-
périgordien en Belgique, în Camps-Fabrer 1977,
p. 129-134
OTTE 1981, OTTE M., Le Gravettien en Europe
Centrale. Tome 1, Dissertationes Archaeologicae
Gandenses 20, Brugge
OTTE 1988, OTTE M., Gravettien, în Leroi-Gourhan
1988, p. 445-446
OTTE 1991, OTTE M. (sub red.), Le Paléolithique
supérieur européen. Rapport Quinquennal 1986-
1990, U. I. S. P. P., Commission VIII, ERAUL 52,
Liège
OTTE 1993, OTTE M. (sub red.), Nature et Culture.
Rélation entre la biologie et l’histoire au cours de
l’évolution ancienne de l’Homme. Colloque
International, Liège, 13 au 17 décembre 1993
(Pré-Actes), Liège
Corneliu Beldiman
OTTE 1995, OTTE M. (sub red.), Nature et Culture.
Actes du Coloque International de Liège13-17
décembre 1993, ERAUL 68-69, Liège
OTTE 1996, OTTE M. (sub red.), Le Paléolithique
supérieur européen. Bilan Quinquennal (1991-
1996), U. I. S. P. P. – Commission VIII
Paléolithique supérieur, Congrès International de
Forlì, Italia, ERAUL 76, Liège
OTTE 1997, OTTE M. (sub red.), Préhistoire
d’Anatolie. Genèse des deux mondes. Colloque
International, Université de Liège 28 avril-3 mai
1997, Pré-Actes, Liège
OTTE, BELDIMAN 1995, OTTE M., BELDIMAN
C., Sur les objets paléolithiques de parure et d’art
en Roumanie: une pendeloque en os découverte à
Mitoc, district de Botoşani , Mem Antiq, 20,
p. 35-70
OTTE, CHIRICA 1993, OTTE M., CHIRICA V.,
Atelier aurignacien à Mitoc-„Malu Galben“
(Moldavie roumaine), Préh Eur, 3, p. 55-66
OTTE, CHIRICA, BELDIMAN 1995, OTTE M.,
CHIRICA V., BELDIMAN C., Sur les objets
paléolithiques de parure et d’art en Roumanie:
une pendeloque en os découverte à Mitoc, district
de Botoşani, Preh Eur, 7, p. 119-152
OTTE, NOIRET, LÓPEZ-BAYÓN 1998, OTTE M.,
NOIRET P., LÓPEZ-BAYÓN I., Regards sur le
Paléolithique supérieur de la Moldavie, Cercet Ist,
17/1, p. 37- 46
OTTE, NOIRET, LÓPEZ-BAYÓN 1999, OTTE M.,
NOIRET P., LÓPEZ-BAYÓN I., Obzor verhnego
paleolita Moldavii, Stratum Plus, 1, p. 160-163
OTTE, NOIRET, LÓPEZ-BAYÓN, BORZIAC,
CHIRICA 1996, OTTE M., NOIRET P., LÓPEZ-
BAYÓN I., BORZIAC I. A., CHIRICA V.,
Recherches sur le Paléolithique supérieur de la
Moldavie, Bull SRAP, 106, p. 45-80
PALMA DI CESNOLA 1965, PALMA DI CESNOLA
A., Notizie preliminari sulla terza campagna di
scavi nella Grotta del Cavallo (Lecce), Riv Sc
Preist, 20, 2, p. 291-302
PAPE 1982, PAPE W., Au sujet de quelques pointes
de flèche en os, în Camps-Fabrer 1982,
p. 135-172
PATOU 1985, PATOU M. (sub red.), Outillage peu
élaboré en os et en bois de cervidés. Deuxième
Réunion du Groupe de travail no. 1 sur l’industrie
de l’os préhistorique, Artefacts 1, Treignes, Ed.
du CEDARC
PATOU 1985 a, PATOU M., La fracture des os longs
de grands mammifères: élaboration d’un lexique
et d’une fiche type, în Patou 1985, p. 11-22
PATOU 1986, PATOU M. (sub red.), Outillage peu
élaboré en os et en bois de cervidés. Troisième
Réunion du Groupe de travail no. 1 sur l’industrie
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
de l’os préhistorique, Artefacts 3, Treignes, Ed.
du CEDARC
PATOU 1986 a, PATOU M., Avant – propos, în Patou
1986, p. 3-5
PATOU 1989, PATOU M. (sub red.), Outillage peu
élaboré en os et en bois de cervidés. Quatrième
Réunion du Groupe de travail no. 1 sur l’industrie
de l’os préhistorique, Artefacts 7, Treignes, Ed.
du CEDARC
PATOU-MATHIS 1993, PATOU-MATHIS M., Fiche
Godets (7. 1.), în Allain , Averbouh , Barge-
Mahieu, Beldiman et alii 1993, p. 169-174
PATOU-MATHIS 1994, PATOU-MATHIS M. (sub
red.), Outillage peu élaboré en os et en bois de
cervidés. 6e Table Ronde. Taphonomie/ Bone
Modification, Paris, France, septembre 1991,
Artefacts 9, Treignes, Ed. du CEDARC
PATOU-MATHIS 1996, PATOU-MATHIS M. (sub
red.), L’industrie sur os du Paléolithique inférieur
et moyen: nouvelles méthodes d’analyse
(Workshop), în Peretto, Giunchi 1996a, p. 23-33
PAUL 1989, PAUL I., Unele probleme ale neoliticului
timpuriu din zona carpato-dunăreană, SCIVA, 40,
1, p. 3-27
PAUL 1992, PAUL I., Cultura Petreşti, Bucureşti
PAUL 1995 a, PAUL I., Vorgeschichtliche Unter-
suchungen in Siebenbürgen, Universitatea „1
Decembrie 1918“, Centrul de Cercetări Pre- şi
Protoistorice, Bibliotheca Universitatis Apulensis
I, Alba Iulia
PAUL 1995 b, PAUL I., Aspekte der Kar pa-
tisch-Balkanisch-Donauländischen Neoli-
thikums(Die Präcriş-Kultur), în Paul 1995a,
p. 28-68
PAUL 1995 c, PAUL I., Beiträge Rumänischer Archä-
ologen zur Klärung von Fragen der europäischen
Vorgeschichte, în Paul 1995 a, p. 7-23
PAUL, CIUTĂ 1997, PAUL I., CIUTĂ M., Şeuşa-„La
Cărarea Morii“, com. Ciugud, jud. Alba, în Stoica
1997, p. 60
PAUL, CIUTĂ 1998 a, PAUL I., CIUTĂ M., Limba-
„Bordane“ şi Limba-„În Coastă“, jud. Alba, în
Stoica 1998, p. 41-42
PAUL, CIUTĂ 1998 b, PAUL I., CIUTĂ M., Şeuşa-
„La Cărarea Morii“, com. Ciugud, jud. Alba, în
Stoica 1998, p. 74-76
PAUL, CIUTĂ 1999 a, PAUL I., CIUTĂ M., Limba-
„Bordane“, jud. Alba, în Stoica 1999, p. 66-67
PAUL, CIUTĂ 1999 b, PAUL I., CIUTĂ M., Şeuşa-
„La Cărarea Morii“, com. Ciugud, jud. Alba, în
Stoica 1999, p. 113-115
PAVUK 1993, PAVUK J. (sub red.), Actes du XIIe
Congrès International des Sciences Préhistoriques
et Protohistoriques, Bratislava 1-7 séptembre
1991, vol. 2, Bratislava
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
137
PĂUNESCU 1965, PĂUNESCU Al., Sur la succesion
des habitats paléolithiques et postpaléolithiques
de Ripiceni-„Izvor“, Dacia, N. S., 9, p. 5-31
PĂUNESCU 1969, PĂUNESCU Al., Arta
epipaleolitică de la Cuina Turcului - Dubova, Rev
Muz, 6, 4, p. 342-348
PĂUNESCU 1970 a, PĂUNESCU Al., Epipaleoliticul
de la Cuina Turcului - Dubova, SCIV, 21, 1,
p. 3-29
PĂUNESCU 1970 b, PĂUNESCU Al., Evoluţia
uneltelor şi armelor de piatră cioplită descoperite
pe teritoriul României, Bucureşti
PĂUNESCU 1976 a, PĂUNESCU Al., Dubova,
Epipaleolitic, în Pippidi 1976, p. 249-250, 258-
259
PĂUNESCU 1976 b, PĂUNESCU Al., Baia de Fier,
în Pippidi 1976, p. 78
PĂUNESCU 1976 c, PĂUNESCU Al., Ohaba-Ponor,
în Pippidi 1976, p. 439
PĂUNESCU 1976 d, PĂUNESCU Al., Epipaleolitic,
în Pippidi 1976, p. 258-259
PĂUNESCU 1976 e, PĂUNESCU Al., Mezolitic, în
Pippidi 1976, p. 388
PĂUNESCU 1978, PĂUNESCU Al., Cercetări
arhologice de la Cuina Turcului-Dubova (jud.
Mehedinţi), Tibiscus, 5, p. 11-56
PĂUNESCU 1978 a, PĂUNESCU Al., Complexe de
locuire musteriene descoperite în aşezarea de la
Ripiceni-„Izvor“ (jud. Botoşani ) şi unele
consideraţii privind evoluţia tipului de locuinţă
paleolitică, SCIVA, 29, 3, p. 317-333
PĂUNESCU 1980, PĂUNESCU Al., Evoluţia istorică
pe teritoriul României din paleolitic până la
începutul neoliticului, SCIVA, 31, 4, p. 519-545
PĂUNESCU 1984, PĂUNESCU Al., 84 Cronologia
paleoliticului şi mezoliticului din România în
contextul paleoliticului central-est şi sud-
european, SCIVA, 35, 3, p. 235-265
PĂUNESCU 1987 a, PĂUNESCU Al., Exposé sur les
recherches paléolithiques en Roumanie, în
Chirica 1987, p. 1-23
PĂUNESCU 1987 b, PĂUNESCU Al., Începuturile
paleoliticului superior în Moldova, SCIVA, 38, 2,
p. 87-100
PĂUNESCU 1988, PĂUNESCU Al., Le passage du
Paléolithique moyen au Paléolithique supérieur
entre les Carpates et le Prut, în Kozlowski 1988,
p. 133-147
PĂUNESCU 1988 a, PĂUNESCU Al., Chronologie
du Paléolithique moyen en Roumanie dans le
contexte de celui de l’Europe centre-orientale et
méridionale, în Schwarcz 1988, p. 73-80
PĂUNESCU 1989, PĂUNESCU Al., Le Paléolithique
et le Mésolithique de Roumanie (un bref aperçu),
L’Anthropologie (Paris), 93, 1, p. 123-158
138
PĂUNESCU 1989 a, PĂUNESCU Al., Structures
d’habitat moustériennes mises au jour dans
l’établissement de Ripiceni-„Izvor“ (Roumanie)
et quelques considérations concernant le type
d’habitat paléolithique moyen de l’Est des
Carpates, în Freeman, Patou 1989, p. 127-143
PĂUNESCU 1990, PĂUNESCU Al., Locuirea
mezolitică de tip Schela Cladovei de la Ostrovu
Corbului (jud. Mehedinţi) (Studiu monografic),
SCIVA, 41, 2, p. 123-147
PĂUNESCU 1991, PĂUNESCU Al., Paleoliticul din
peştera Gura Cheii-Râşnov şi unele consideraţii
privind cronologia locuirilor paleolitice din sud-
estul Transilvaniei, SCIVA, 42, 1-2, p. 5-20
PĂUNESCU 1993, PĂUNESCU Al., Ripiceni-
„Izvor“. Paleolitic şi mezolitic. Studiu monografic,
Bucureşti
PĂUNESCU 1994, PĂUNESCU Al., 994 Baia de
Fier, în Preda 1994, p. 152
PĂUNESCU 1994 a, PĂUNESCU Al., Cercetările
paleolitice ale lui Nicolae N. Moroşan de
pe partea dreaptă a Prutului , SCIVA, 45, 3,
p. 261-266
PĂUNESCU 1996 a, PĂUNESCU Al., Dubova, Epi-
paleolitic, în Preda 1996, p. 86-87, 114-115
PĂUNESCU 1996 b, PĂUNESCU Al., Un vârf de
suliţă de os descoperit în locuirea aurignaciană de
la Bistricioara-„Lutărie“ (Bazinul Ceahlău),
SCIVA, 47, 2, p. 191-197
PĂUNESCU 1996 c, PĂUNESCU Al., Locuirea
mezolitică de tip Schela Cladovei, în Roman,
Păunescu 1996, p. 115-214
PĂUNESCU 1996 d, PĂUNESCU Al., Epipaleolitic,
în Preda 1994, p. 114-115
PĂUNESCU 1997 a, PĂUNESCU Al., Ţibrinu, în
Barnea 1997, p. 381
PĂUNESCU 1997 b, PĂUNESCU Al., Ţibrinu, în
Stoica 1997, p. 73
PĂUNESCU 1997 c, PĂUNESCU Al., Micro-
vertebratele de la Tariverde, aşezare epigravetiană
din Dobrogea Centrală, CCDJ, 15, p. 71-77
PĂUNESCU 1998, PĂUNESCU Al., Două obiecte de
artă paleolitică descoperite la Ţibrinu (com.
Mircea Vodă, jud. Constanţa), BMG, 2-4, p. 75-81
PĂUNESCU 1998 a, PĂUNESCU Al., Premiers
objets d’art paléolitique découverts sur le territoire
de la Dobroudja, Cercet Ist, 17/1, p. 77-82
PĂUNESCU 1998 b, PĂUNESCU Al., Paleoliticul şi
epipaleoliticul de pe teritoriul Moldovei cuprins
între Carpaţi şi Siret. Studiu monografic, vol. I/1,
Bucureşti
PĂUNESCU 1998 c, PĂUNESCU Al., Les micro-
vertébrés de la grotte Gura Cheii-Râşnov
(département de Braşov, Roumanie): paléon-
tologie et paléoécologie, BMG, 2-4, p. 7-32
Corneliu Beldiman
PĂUNESCU 1999, PĂUNESCU Al., Pervye pred-
mety paleolitičeskogo isskustva na territorii
Dobrudji, Stratum Plus, 1, p. 263-265
PĂUNESCU, ŞADURSCHI, CHIRICA 1976,
PĂUNESCU Al., ŞADURSCHI P., CHIRICA V.,
Repertoriul arheologic al judeţului Botoşani, vol.
I-II, Bucureşti
PĂUNESCU, CHIRICA 1977, PĂUNESCU Al.,
CHIRICA V., Cercetări arheologice recente în
zona Prutului Mijlociu, AAR-MSI, Seria IV, II,
p. 57-69
PĂUNESCU, CHIRICA 1994, PĂUNESCU Al.,
CHIRICA V., Influences circumméditerranéennes
dans l’Epipaléolithique du Sud - Ouest de la
Roumanie, în Sacchi 1994, p. 2-3
PELEGRIN, PELTIER, SIDERA et alii 1991,
PELEGRIN J., PELTIER A., SIDERA I. et alii,
Chasse-lame en os? Une étude expérimentale, în
Andrieux, Firmin 1991, p. 63-73
PELTIER 1986, PELTIER A., Etude expérimentale
des surfaces osseuses façonnées et utilisées,
BSPF, 83, 1, p. 5-7
PELTIER 1992, PELTIER A., Fiche générale Bâtons
percés (1. 0.), în Barge-Mahieu, Camps-Fabrer,
Feruglio et alii1992, p. 7-34
PELTIER 1992 a, PELTIER A., Fiche Bâtons percés
à une ou deux branches obliques (1.2.), în Barge-
Mahieu, Camps-Fabrer, Feruglio et alii1992,
p. 43-52
PELTIER 1992 b, PELTIER A., Fiche Bâtons percés
à branches courtes ou sans branches (1.3.), în
Barge-Mahieu, Camps-Fabrer, Feruglio et alii
1992, p. 53-64
PELTIER, PLISSON 1986, PELTIER A., PLISSON
H., Micro-traçéologie fonctionelle sur l’os.
Quelques résultats expérimentaux, în Patou 1986,
p. 69-80
PEQUART, PEQUART 1938, PEQUART M.,
PEQUART S. -J., Difficulté de présumer la
déstination d’un outil préhistorique ou moderne
d’après sa morphologie, Bulletin de la Société des
Sciences de Nancy, 1, p. 7-19
PERETTO, GIUNCHI 1996, PERETTO C., GIUNCHI
C. (sub red.), XIII International Congress of
Praehistoric and Protohistoric Sciences, Forlì,
Italia, 8-14 September 1996, 1. Abstracts. The
Sections, Forlì
PERETTO, GIUNCHI 1996 a, PERETTO C.,
GIUNCHI C. (sub red.), XIII International
Congress of Praehistoric and Protohistoric
Sciences, Forlì, Italia, 8-14 September 1996, 2.
Abstracts. The Workshops and the Posters, Forlì
PETRE-GOVORA 1969, PETRE-GOVORA Gh.,
Dovezi de locuire neolitică în judeţul Vâlcea, Rev
Muz, 6, 2, p. 154-158
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
PETRESCU-DÎMBOVIŢA 1958, PETRESCU-
DÎMBOVIŢA M., Contributions au problème de
la culture Criş en Moldavie, Acta AH, 9, 1-4,
p. 53-68
PETRESCU-DÎMBOVIŢA 1978, PETRESCU-
DÎMBOVIŢA M., Scurtă istorie a Daciei
preromane, Iaşi
PETRESCU-DÎMBOVIŢA 1987, PETRESCU-
DÎMBOVIŢA M., Conclusions de la Session
scientifique de Botoşani, 22-25 octobre 1985, în
Chirica 1987, p. 174
PETRESCU-DÎMBOVIŢA 1987 a, PETRESCU-
DÎMBOVIŢA M. (sub red.), La civilisation de
Cucuteni en contexte européen, BAI I, Iaşi
PIEL-DESRUISSEAUX 1986, PIEL-DES-
RUISSEAUX J. -L., Outils préhistoriques.
Forme, fabrication, utilisation, Paris
PIPPIDI 1976, PIPPIDI D. M. (sub red.), Dicţionar de
istorie veche a României (Paleolitic – sec. X),
Bucureşti
PLISSON 1987, PLISSON H., A propos de quelques
micro-grattoirs du Paléolithique final, în Stordeur
1987, p. 129-134
POP, BOŞCAIU, LUPŞA 1970, POP E., BOŞCAIU
N., LUPŞA V., Analiza sporo-polinică a
sedimentelor de la Cuina Turcului - Dubova,
SCIV, 21, 1, p. 31-34
POPLIN 1974, POPLIN F., Deux cas particuliers de
débitage par usure, în Camps-Fabrer 1974,
p. 85-92
POPLIN 1974 a, POPLIN F., Principes de la
détermination des matières dures animales, în
Camps-Fabrer 1974, p. 15-20
POPLIN 1976, POPLIN F., Etude comparative de
deux séries de chasse-lame en bois de cerf
néolithique de l’Yonne (France) et indienne du
Missouri (U. S. A.), în Congrès Préhistorique de
France, XXe Session, Provence, 1974
POPLIN 1977, POPLIN F., Analyse de matière de
quelques ivoires d’art, în Camps-Fabrer 1977,
p. 77-94
POPLIN 1979, POPLIN F., Les chasse-lame
néolithiques en bois de cerf, în Camps-Fabrer
1979, p. 87-91
POPUŞOI 1979, POPUŞOI E., O unealtă pentru
cultivarea pământului în aşezarea neolitică de tip
Starčevo-Criş de la Trestiana , jud. Vaslui,
Hierasus, 2, 1980-1982, p. 27-31
POPUŞOI 1980, POPUŞOI E., Sondajul arheologic
de la Balş (jud. Iaşi), Arh Mold, 9, p. 7-17
POPUŞOI 1980 a, POPUŞOI E., Săpăturile arheologice
de la Trestiana, com. Griviţa, jud. Vaslui, Cercet
Ist, 11, p. 105-134
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
139
POPUŞOI 1981, POPUŞOI E., Săpăturile arheologice
de la Trestiana , com. Griviţa , jud. Vaslui ,
Materiale Tulcea, p. 36-52
POPUŞOI 1982, POPUŞOI E., O unealtă pentru
cultivarea plantelor în aşezarea neolitică de tip
Starčevo-Criş de la Trestiana , jud. Vaslui ,
Hierasus, 2, 1979, p. 27-31
POPUŞOI 1987, POPUŞOI E., La plastique de type
Cucuteni de Igeşti (dép. de Vaslui), în Petrescu-
Dîmboviţa 1987a, p. 263-268
POPUŞOI, BELDIMAN 1998, POPUŞOI E.,
BELDIMAN C., Industria materiilor dure animale
în aşezarea Starčevo-Criş de la Trestiana, jud.
Vaslui. Un exemplu de studiu: spatule, Acta MM,
15-20/I, 1993-1998, p. 82-115
PRATSCH 1994, PRATSCH St., Die Geweihartefakte
des mesolithisch - neolithischen Fundplatzes von
Friesack 4, Kr. Havelland. Formenkund-
lich-chronologische und technologische Unter-
suchungen, Ver BLUF, 28, p. 7-98
PREDA 1994, PREDA C. (sub red.), Enciclopedia
arheologiei şi istoriei vechi a României, vol. 1 A
- C, Bucureşti
PREDA 1996, PREDA C. (sub red.), Enciclopedia
arheologiei şi istoriei vechi a României ,
vol. 2 D - L, Bucureşti
RADOVANOVIĆ 1996, RADOVANOVIĆ I., The
Iron Gates Mesolithic, International Monographs
in Prehistory. Archaeological Series 11, Ann
Arbor
RAMSEYER 1985, RAMSEYER D., Pièces
émmanchées en os et en bois de cervidès.
Découvertes néolithiques récentes du Canton de
Fribourg, Suisse Occidentale, în Camps-Fabrer
1985, p. 194-211
RAMSEYER 1987, RAMSEYER D., Émmanchements
de l’outillage lithique néolithique de quelques
stations littorales du Canton de Fribourg (Suisse
Occidentale), în Stordeur 1987, p. 211-218
RAMSEYER 1993, RAMSEYER D., Fiche Gaines de
haches (6. 5.), în Allain , Averbouh, Barge
-Mahieu, Beldiman et alii 1993, p. 115-132
RAMSEYER 2004, RAMSEYER D. (dir.), Cahier XI.
Matières et techniques, Fiches de la Commission
de nomenclature sur l’industrie de l’os
préhistorique, Sous le patronage de l’U. I. S. P. P.,
Éditions Société Préhistorique Française, Paris
RAMSEYER, BILLAMBOZ 1979, RAMSEYER D.,
BILLAMBOZ A., L’industrie en bois de cerf de
la Suisse occidentale. Les gaines de hache.
Présentation d’une typologie morphologique, în
Camps-Fabrer 1979, p. 131-144
REGNAULT 1936, REGNAULT F., A propos de la
communication de Mlle Dimier, în IIe Congrès
préhistorique de France, Toulouse-Foix, p. 768-769
140
REZI KATÓ 1995, REZI KATÓ G., Neolithic clay
trinkets, Comm Arch Hung, 1994-1995, p. 5-25
RIETH 1958, RIETH A., Zur Technik der Steinbohrers
in Neolithikum, ZSAK, 18, p. 101-109
RIGAUD 1972, RIGAUD A., La technologie du burin
appliquée au matériel osseux de la Garenne
(Indre), BSPF, 69, 4, p. 104-108
ROE 1986, ROE D. A. (sub red.), Studies in the Upper
Palaeolithic of Britain and North-West Europe,
BAR Int’l Series 296, Oxford
ROMAN 1992, ROMAN P. (sub red.), Symposia
Thracologica 9. Al XIV-lea Simpozion de
Tracologie Băile Herculane – Caransebeş – Reşiţa,
Drobeta-Tr. Severin, septembrie 1992, Institutul
Român de Tracologie, Bibliotheca Thracologica
II, Bucureşti
ROMAN 1996, ROMAN P., Istoricul cercetării.
Săpăturile arheologice şi stratigrafia, în Roman,
Păunescu 1996, p. 7-124
ROMAN, PĂUNESCU 1996, ROMAN P., PĂ-
UNESCU Al., Ostrovu Corbului. 1a. P. Roman,
Istoricul cercetării. Săpăturile arheologice şi
stratigrafia. 1b. Al. Păunescu, Locuirea mezolitică
de tip Schela Cladovei , vol. I, Comisia
Internaţională pentru studiul pre- şi protoistoriei
Balcanilor a Academiei de Ştiinţe din Heidelberg
şi Institutul Român de Tracologie al Ministerului
Învăţământului, Bucureşti
ROSKA 1924, ROSKA M., Recherches préhistoriques
pendant l’année 1924, Dacia, 1, p, p. 297-313
ROSKA 1925 a, ROSKA M., Rapport préliminaire sur
les fouilles archéologiques de l’année 1925,
Dacia, 2, p. 404-409
ROSKA 1925 b, ROSKA M., Recherches sur le Palé-
olithique en Transylvanie, BSSC, 2, 2, p. 183-192
ROSKA 1929, ROSKA M., Industrie de os în perioada
musteriană din Ardeal, Arh Olt, 8, 43-44, p. 349-
351
ROSKA 1930, ROSKA M., Die Knochenindustrie des
Moustérienshorizonts in Siebenbürgen, în Recueil
d’études dedié au Dr. Vladimir Demetrykiewicz,
Poznan, p. 1-3
ROŞU 1966, ROŞU L., Cu privire la cele mai vechi
urme de activitate a omului. Pe marginea
discuţiilor asupra descoperirilor villafranchiene
de la Bugiuleşti, Rev Muz, 3, 1, p. 2-6
ROŞU 1969, ROŞU L., Paleoliticul inferior şi mijlociu
din Transilvania, Rev Muz, 5, p. 401-405
ROZOY 1989, ROZOY J. -G., L’arc et la flèche, în
Mohen 1989, p. 72-73
SACCHI 1994, SACCHI D. (sub red.), XXIV ème
Congrès préhistorique de France. Les civilisations
méditerranéennes. Colloque I: Les facies
léptolithiques du Bassin méditerranéen nord-
occidental: milieux naturels et culturels, Résumé
Corneliu Beldiman
des communications, 26 - 30 septembre 1994,
Carcassonne
SANDU 1998, SANDU M., Obiectele de podoabă în
arta mobilieră paleolitică din România , în
Cârciumaru 1998, p. 62-69
SAVU 1980, SAVU Al. Gh. (sub red.), Studii de istorie
şi teorie militară (Retrospective istorice, analize
contemporane), Bucureşti
SCHIBLER 1980, SCHIBLER J., Die neolitischen
Ufersiedlungen von Twann. Vol. 8: Osteologische
Untersuchungen der cortaillod zeitlichen
Knochenartefakte, Bern
SCHIBLER 1981, SCHIBLER J., Die neolitischen
Ufersiedlungen von Twann. Vol. 17: Typologische
Untersuchungen der cortaillodzeitlichen
Knochenartefakte, Bern
SCHIER 1996, SCHIER W., The Relative and
Absolute Chronology of Vinča: New Evidence
from the Type Site, în Draşovean 1996,
p. 141-163
SCHMANDT-BESSERAT 1978, SCHMANDT-
BESSERAT D., The earliest precursor of writing,
Scientific American, 238, 6, p. 50-59
SCHMIDER 1988, SCHMIDER B., Gravette (pointe
de La), în Leroi-Gourhan 1988, p. 444-445
SCHMIDER 1992, SCHMIDER B., Le Gravettien, în
Garanger 1992, p. 379-396
SCHWARCZ 1988, SCHWARCZ H. P. (sub red.),
L’Homme de Néanderthal. Actes du Colloque
International de Liège (4-7 décembre 1986), Vol.
1: La Chronologie, ERAUL 28, Liège
SEFERIADES 1993 a, SEFERIADES M., La route
néolithique des Spondyles de la Méditerranée à la
Manche, în Otte 1993, 2 p.
SEFERIADES 1993 b, SEFERIADES M., The
European Neolithisation Process, Por Raz Slov,
21, p. 137-162
SEMENOV 1985, SEMENOV S. A., Prehistoric
Technology. An Experimental Study of the Oldest
Tools and Artefacts from Traces of Manufacture
and Wear, Totowa-New Jersey
SENEPART 1991, SENEPART I. (sub red.), Identité
du Chasseén. Actes du Colloque International de
Nemours1989, Mémoirs du Musée de Préhistoire
d’Ile-de-France, Paris
SENEPART, SIDERA 1991, SENEPART I., SIDERA
I., Une culture chasséenne pour les matières dures
animales?, în Sénépart 1991, p. 299-309
SERONIE-VIVIEN 1968, SERONIE-VIVIEN M. R.,
Les pointes de flèches en os. Essai typologique et
chronologique, BSPF, 1, p. 545-558
SIDERA 1989, SIDERA I., Un complément de
données sur les sociétés rubanées: l’industrie
osseuse à Cuiry - lès- Chaudarde, BAR Int’l
Series 520, Oxford
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
SIDERA 1991 a, SIDERA I., Processus economiques,
choix technologiques et culturelle dans l’exploi-
tation des faunes protohistoriques des VIe au IVe
millénaires en France septentrionale. Etat de la
documentation, RAP, 1/2, p. 3-19
SIDERA 1991 b, SIDERA I., Les industries osseuses
de Boury-en-Vexin (Oise). Une confluence de
tradition, un corpus exemplaire, BAVF, 24,
p. 55-77
SIDERA 1994, SIDERA I., Les assemblages osseux
en Bassins parisien et rhénan du VI e au IVe
millénaire B. C. Histoire, techno-économie et
culture, BSPF, 91, 1, p. 14-16
SIMIONESCU 1987, SIMIONESCU T., Nouvelles
espèces de gastéropodes dans la terrasse pléis-
tocène du Prut de Malu Galben – Mitoc (Départ.
de Botoşani), în Chirica 1987a, p. 113-132
SIMIONESCU 1990, SIMIONESCU T., Observaţii
asupra faunei de mamifere romaniene şi cuaternare
din Moldova, Arh Mold, 13, p. 165-171
SIMIONESCU, MOROŞAN 1926, SIMIONESCU I.,
MOROŞAN N. N., Une station aurignacienne en
Moldavie, BSSAR, 3, p. 6
SKAKUN 1993, SKAKUN N., Agricultural
Implements in the Neolithic and Eneolithic
Cultures of Bulgaria, în Anderson, Beyries, Otte,
Plisson 1993, p. 361-368
SKAKUN 1993 a, SKAKUN N., New Implements and
Specialization of Traditional Industries in the
Eneolithic of Bulgaria, în Anderson, Beyries,
Otte, Plisson 1993, p. 139-145
SMITH 1992, SMITH C., Late Stone Age Hunters of
the British Isles, London-New York
SOFFER, PRASLOV 1993, SOFFER O., PRASLOV
N. D. (Eds.), From Kostienki to Clovis. Upper
Paleolithic – Palaeo-Indian Adaptations, New
York – London
SONNEVILLE-BORDES 1967, SONNEVILLE-
BORDES D. de, G. Laplace, Recherches sur
l’origine et l’évolution des complexes lepto-
lithiques, L’École française de Rome, Mélanges
d’Archéologie et d’Histoire, Suppléments 4,
Paris, 1966 (recenzie), Quartär, 18, p. 233-237
SONNEVILLE-BORDES, PERROT 1953, SONNE-
VILLE-BORDES D. de, PERROT J., Essai
d’adaptation des méthodes statistiques au
Paléolithique supérieur. Premiers résultats, BSPF,
50, p. 327-335
ŠOVKOPLJAS 1965, ŠOVKOPLJAS I. G., Mezins-
kaja stojanka. K istorii sredned ne provskogo
bassejna v pozdnepaleolitičeskuju epohu, Kiev
SREJOVIĆ 1969, SREJOVIĆ D., Lepenski Vir. Nova
praistorijska kultura Podunavl’u, Belgrad
SREJOVIĆ 1972, SREJOVIĆ D., Lepenski Vir,
London
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
141
SREJOVIĆ 1990, SREJOVIĆ D. (sub red.), Vinča and
its World. International Symposium: The
Danubian Region from 6000 to 3000 B. C.,
Belgrad, Smederevska Palanka, October 1988,
Serbian Academy of Sciences and Arts, Symposia
vol. LI, Belgrad
SREJOVIĆ, BABOVIĆ 1981, SREJOVIĆ D.,
BABOVIĆ L., Lepenski Vir. Menschenbilder
einer frühen europäischen Kultur (Katalog),
Römisch-Germanischen Museums Köln,
Prähistorische Staatssamtlung Mainz
SREJOVIĆ, JOVANOVIĆ 1959, SREJOVIĆ D.,
JOVANOVIĆ B., Orudie i orujie od kosti i nakit
iz Vinče, Starinar, 9-10, 1958-1959, p. 181-190
SREJOVIĆ, LETICA 1978, SREJOVIĆ D., LETICA
Z., Vlasac. Mezolitsko nasel’e u Djerdapy, vol.
I-II, Belgrad
STÂNGĂ 1986, STÂNGĂ I., Repertoriul arheologic
al zonei hidrocentralei Porţile de Fier II, jud.
Mehedinţi, în Materiale Vaslui, p. 9-15
STANKOVIĆ 1986, STANKOVIĆ S., Localité
Knjepiste - une station du Groupe de Starčevo.
Fouilles de 1982-1983, Cahiers des Portes de
Fer, 3, p. 447-452
STANKOVIĆ 1991, STANKOVIĆ S., Neolitsko
nasel’e na lokalitetu Blagotin Kod Trstenika,
Zbornik NM, 14, 1991, 1, p. 79-88
STARNINI 1996, STARNINI E., The Stone
Assemblage from Bicske - Galagonyas and its
Connections with the Vinča Culture, în Draşovean
1996, p. 93-104
STEIN 1986, STEIN G., Herding Strategies at
Neolithic Gritille. The Use of Animal Bone
Remains to Reconstruct Ancient Economic
Systems, Expedition, 28, 2, p. 35-42
STERUD, STERUD 1974, STERUD E. -L., STERUD
A. -K., A quantitative analyses of the material
remains. VIII. The worked bones, în Benać 1974,
p. 237-258
STOICA 1996, STOICA C. (sub red.), A XXX-a
Sesiune Naţională de rapoarte arheologice,
Brăila 2 – 5 mai 1996. Cronica cercetărilor
arheologice – Campania 1995, Comisia Naţională
de Arheologie, Ministerul Culturii, Direcţia
Monumentelor Istorice, Bucureşti
STOICA 1997, STOICA C. (sub red.), A XXXI-a
Sesiune Naţională de rapoarte arheologice,
Bucureşti 12 – 15 iunie 1997. Cronica cercetărilor
arheologice – Campania 1996, Comisia Naţională
de Arheologie, Ministerul Culturii, Direcţia
Monumentelor Istorice, Bucureşti
STOICA 1998, STOICA C. (sub red.), A XXXII-a
Sesiune Naţională de rapoarte arheologice,
Călăraşi 20 – 24 mai 1998. Cronica cercetărilor
arheologice – Campania 1997, Comisia Naţională
142
de Arheologie, Ministerul Culturii, Direcţia
Monumentelor Istorice
STOICA 1999, STOICA C. (sub red.), A XXXIII-a
Sesiune Naţională de rapoarte arheologice, Vaslui
30 iunie – 4 iulie 1999. Cronica cercetărilor
arheologice – Campania 1998, Comisia Naţională
de Arheologie, Ministerul Culturii, Direcţia
Monumentelor Istorice
STORDEUR 1977 a, STORDEUR D., Classification
multiple ou grilles mobiles de classification des
objets en os, în Camps-Fabrer 1978, p. 235-238
STORDEUR 1977 b, STORDEUR D., Tell Mureybet
(Vallée de l’Euphrate), quelques indications
chronologiques et culturelle fournies par l’étude
des os travaillés, în Mergueron 1977, p. 55-60
STORDEUR 1977 c, STORDEUR D., La fabrication
des aiguilles à chas. Observation et expéri-
mentation, în Camps-Fabrer 1977, p. 251-256
STORDEUR 1978, STORDEUR D., Proposition de
classement des objets en os selon le degré de
transformation imposé à la matière première,
BSPF, 75, 1, p. 20-22
STORDEUR 1979, STORDEUR D., Quelques
rémarques préliminaires sur l’industrie de l’os du
Proche-Orient du Xème millénaire, în Camps-Fabrer
1979, p. 37-45
STORDEUR 1979 a, STORDEUR D., Les aiguilles à
chas au Paléolithique, XIIIe Supplément à Gallia
Préhistoire, Paris
STORDEUR 1980, STORDEUR D. (sub red.), Objets
en os historiques et actuels. Première réunion du
Groupe de travail no. 6 sur l’industrie de l’os,
GIS, Lyon, mars 1979, Travaux de la Maison de
l’Orient no. 1, Lyon
STORDEUR 1981, STORDEUR D., L’outil d’os
pendant la Préhistoire, La Recherche, 12, 121,
p. 452-465
STORDEUR 1982, STORDEUR D., L’industrie
osseuse de la Damascène du VIII e au VI e
millénaire, în Camps-Fabrer 1982, p. 9-22
STORDEUR 1984, STORDEUR D., L’industrie
osseuse de Khirokitia, în Le Brun et alii 1984,
p. 129-144
STORDEUR 1985, STORDEUR D., Classification
multiple des vestiges osseux de Khirokitia,
Chypre, VIe millénaire, în Camps-Fabrer 1985,
p. 11-24
STORDEUR 1985 a, STORDEUR D., Techniques de
percussion appliquées au matériaux osseux:
premières expériences, Cahiers de l’Euphrate, 4,
p. 374-381 (articol realizat în colaborare cu
Grupul ETTOS)
STORDEUR 1987, STORDEUR D., Manches et
émmanchements préhistoriques: quelques
Corneliu Beldiman
propositions préliminaires, în Stordeur 1987 a,
p. 11-35
STORDEUR 1987 a, STORDEUR D. (sub red.), La
main et l’outil. Manches et émmanchements
préhistoriques. Table Ronde C. N. R. S. tenue à
Lyon du 26 au 29 novembre 1984, Lyon
STORDEUR 1988, STORDEUR D., Outils et armes
en os du gisement natoufien de Mallaha (Eynan),
Israel , Mémoires et travaux du Centre de
Recherches français de Jerusalem no. 6,
Association Paléorient, Paris
STORDEUR 1993, STORDEUR D., Outils et parures
en os de Ganj Dareh (Iran, VIIe millenaire BC),
Cahiers de l’Euphrate, 7, p. 245-296
STORDEUR-YEDID 1976, STORDEUR-YEDID D.
1976 Les poiçons d’os à poulie articulaire:
observations technologiques d’après quelques
exemples syriens, BSPF, 73, 2 (CRSM),
p. 39-42
STRAHM 1979, STRAHM Ch., Les épingles de
parure en os du Néolithique final, în Camps-
Fabrer 1979, p. 47-86
STRATOULI 1998, STRATOULI G., Knochenartefakte
aus dem Neolithikum und Chalkolithikum
Nordgriechenlands, Die Deutschen Archäolo-
gischen Forschungen in Thessalien, Bonn
STUPARU 1994, STUPARU C., Noi descoperiri
arheologice la Schela Cladovei, Drobeta. Buletin
ştiinţific trimestrial, 1, 1, p. 4-6
SZÉKELY 1951, SZÉKELY Z., Săpăturile de la
Leţ-Várhegy (Trei Scaune) 1951, I, Sf. Gheorghe
ŞADURSCHI, DIACONESCU, TIMOFTE 1997,
ŞADURSCHI P., DIACONESCU M., TIMOFTE
C., Figurina antropomorfă din os descoperită la
Ştefăneşti-Botoşani, Hierasus, 10, p. 7-20
ŞERBĂNESCU 1987, ŞERBĂNESCU D., Depozitul
de mărgele descoperit în tell-ul de la Vlădiceasca,
CCDJ, 3-4, p. 35-38
ŞERBĂNESCU 1997, ŞERBĂNESCU D., Un nou tip
de figurină neolitică, Préhistoire du Bas Danube,
CCDJ, 15, 1997, p. 133-137
ŞTEFAN 1925, ŞTEFAN Gh., Fouilles de Căscioarele,
Dacia, 2, p. 184-195
TABORIN 1974, TABORIN Y., La parure en
coquillage de l’Epipaléolithique au Bronze ancien
en France, Gallia Préhistoire, 17, 1, p. 101-179
TABORIN 1977, TABORIN Y., Quelques objets de
parure. Etude technologique: les percements des
incisives de bovinés et des canines de renards, în
Camps-Fabrer 1977, p. 303-310
TABORIN 1988, TABORIN Y., Aurignacien (culture
de l’Aurignacien), în Leroi-Gourhan 1988,
p. 82-83
TABORIN 1990 a, TABORIN Y., Les prémices de la
parure, în Farizy 1990, p. 335-344
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
TABORIN 1990 b, TABORIN Y., Le décor des objets
de parure, în Clottes 1990, p. 19-35
TABORIN 1991, TABORIN Y., Fiche Pendeloques,
în în Barge-Mahieu, Bellier, Camps-Fabrer et alii
1991, 8 p.
TABORIN 1991 a, TABORIN Y., Fiche Coquillages
façonnés (2. 1.), în Barge-Mahieu, Bellier, Camps-
Fabrer et alii 1991, 6 p.
TABORIN 1992, TABORIN Y., La parure pré-
historique, în Garanger 1992, p. 451-456
TABORIN 1992 a, TABORIN Y., L’Aurignacien, în
Garanger 1992, p. 359-378
TABORIN 1993, TABORIN Y., La parure en
coquillage au Paléolithique, XXIXe Supplément
à „Gallia Préhistoire“, Paris
TABORIN 1993 a, TABORIN Y., Traces de façonnage
et d’usage sur les coquillages perforés, în Ander-
son, Beyries, Otte, Plisson 1993, p. 255-267
TABORIN, THIEBAULT 1988 a, TABORIN Y.,
THIEBAULT St., Aurignac (grotte d’Aurignac),
în Leroi-Gourhan 1988, p. 81-82
TABORIN, THIEBAULT 1988 b, TABORIN Y.,
THIEBAULT St., Aurignacien de l’Europe, în
Leroi-Gourhan 1988, p. 83-84
TAUTE 1965, TAUTE W., Retoucheure aus Knochen,
Zahnbein und Stein vom Mittelpaläolithikum bis
zum Neolithikum, Fundberichte aus Schwaben,
17, p. 76-102
TERZEA 1979, TERZEA E., Mamiferele cuaternare
din unele peşteri şi adăposturi sub stâncă din zona
Porţile de Fier, în Orghidan, Negrea 1979,
p. 105-139
TERZEA 1987, TERZEA E., La faune du Pléistocene
supérieur de la Grotte „Peştera Cioarei“ de
Boroşteni (Départ. de Gorj), Travaux IS, 25,
p. 55-66
TERZEA 1995, TERZEA E., Faunele pleistocene
superioare din Carpaţii Meridionali şi semnificaţia
lor climatică şi paleogeografică, în Cârciumaru,
Diaconescu 1995, p. 14-16
TIXIER, INIZAN, ROCHE 1980, TIXIER J., INIZAN
M. -L., ROCHE H., Préhistoire de la pierre
taillée. Terminologie et technologie, vol. I, Cercle
de Recherches et d’Etudes Préhistoriques,
Antibes
TOCILESCU 1880, TOCILESCU Gr., Dacia înainte
de Romani, Bucureşti
TROGMAYER 1989, TROGMAYER O., Frühne-
olithische Importgegenstände aus dem Marosmün-
dungsgebiet, în Bökönyi 1989, p. 311-313
TROMNAU 1973, TROMNAU G., Neue Ausgra-
bungen von jungpaläolithischen Wohnplätzen auf
der Teltwisch bei Ahrensburg, Kreis Stormarn
(Schleswig – Holstein), în Müller-Beck 1973,
p. 49-53
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
143
UDRESCU, BEJENARU, HRIŞCU 1999, UDRESCU
M., BEJENARU L., HRIŞCU C., Introducere în
arheozoologie, Iaşi
URSACHI 1991, URSACHI V., Le dépôt d’objets de
parure énéolithique de Brad, comm. Negri, dép.
de Bacău, în Chirica, Monah 1991, p. 335-386
URSACHI 1992, URSACHI V., Depozitul de obiecte
de podoabă eneolitice de la Brad, com. Negri, jud.
Bacău, Carpica, 23, p. 51-104
URSULESCU 1983, URSULESCU N., Contribuţii la
cunoaşterea evoluţiei şi poziţiei cronologice a
culturii Starčevo-Criş pe teritoriul Moldovei,
Suceava, 10, p. 261-381
URSULESCU 1998, URSULESCU N., Variantes
locales dans le cadre de la civilisation de Starčevo-
Criş de l’espace Carpates – Dniestr, Acta MM,
15-20/I, 1993-1998, p. 30-31
UZUM, LAZAROVICI, DRAGOMIR 1973, UZUM
I., LAZAROVICI Gh., DRAGOMIR I.,
Descoperiri arheologice în hotarul satelor Gornea
şi Sicheviţa, Banatica, 2, p. 403-416
VAN GIJN 1989, VAN GIJN A. L., The Wear and Tear
of Flint. Principles of Functional Analysis applied
to Dutch Neolithic Assemblages, Analecta
Praehistorica Leidensia 22, Publications of the
Institute of Prehistory, University of Leiden,
Leiden
VENCL 1959, VENCL S., Spondylové zperky v
Podunaiském néolitu, AR, 17, 5, p. 715-738
VERMEERSCH, VAN PEER 1990, VERMEERSCH
P. M., VAN PEER Ph. (Eds.), Contribution to the
Mesolithic in Europe, Leuven
VERNEAU 1892, VERNEAU R., Nouvelle découverte
de squelettes préhistoriques aux Baoussé - Roussé,
près de Menton, L’Anthro pologie (Paris ), 3,
p. 513-540
VEZIAN, VEZIAN 1970, VEZIAN J., VEZIAN J.,
Les gisements de la grotte de Saint-Jean-de-
Verges (Arriège), Préhistoire Ariégeoise, 25,
p. 29-77
VLASSA 1966, VLASSA N., Cultura Criş în
Transilvania, Acta MN, 3, p. 9-47
VLASSA 1976 a, VLASSA N., Neoliticul Transilvaniei.
Studii articole, note, Muzeul de istorie a
Transilvaniei, Bibliotheca Musei Napocensis III,
Cluj-Napoca
VLASSA 1976 b, VLASSA N., Sondajul de salvare
de la „Gura Baciului“, com. Baciu, or. Cluj (... şi
câte ceva despre cultura vaselor caliciforme în
România), în Vlassa 1976 a, p. 72-82
VLASSA 1976 c, VLASSA N., Cea mai veche fază a
complexului cultural Starčevo-Criş în România,
în Vlassa 1976 a, p. 198-264
144
VLASSA 1978, VLASSA N., Consideraţii asupra
neoliticului timpuriu din România, Marisia, 8,
p. 25-34
VLASSA 1984, VLASSA N., Outillage osseux et
dynamisme industriel dans le Néolithique
jurassien, Cahiers d’Archéologie Romande no.
29, Lausanne
VLASSA 1985, VLASSA N., La parure et l’outillage
osseux du Néolithique moyen bourguignon, în
Camps-Fabrer 1985, p. 56-61
VLASSA, PALKÓ 1965, VLASSA N., PALKÓ A.,
Un mormânt de înhumaţie aparţinând culturii Criş
timpurii din Transilvania, Apulum, 5, p. 13-17
VOIGT 1985, VOIGT M. M., Village on the Euphrates.
Excavations at Neolithic Gritille in Turkey,
Expedition, 27, 1, p. 10-24
VOINEA 1997, VOINEA V., Artifacts made from hard
raw material of animal origin, în Marinescu-Bîlcu
1997, p. 72-84
VORUZ 1982, VORUZ J. -L. 1982 Typologie
analytique d’industries osseuses néolithiques, în
Camps-Fabrer 1982, p. 77-105
Abrevieri bibliografice
AAR-MSI - Analele Academiei Române. Memoriile
Secţiei de Ştiinţe Istorice, Academia Română,
Bucureşti
AB - Analele Banatului, Serie nouă. Arheologie –
Istorie, Muzeul Banatului Timişoara, Bucureşti,
Ed. Museion
Acta AC - Acta Archaeologica Carpathica, Cracovia
Acta AH - Acta Archaeologica Academiae Scientiarum
Hungaricae, Institutul de Arheologie al Academiei
Ungare, Budapesta
Acta MM - Acta Moldaviae Meridionalis, Muzeul
Judeţean Vaslui, Vaslui
Acta MN - Acta Musei Napocensis, Muzeul Naţional
de Istorie a Transilvaniei, Cluj–Napoca
Acta MP - Acta Musei Porolissensis, Muzeul judeţean
Sălaj, Zalău
Acta TS - Acta Terrae Septemcastrensis, Universitatea
«Lucian Blaga», Institutul pentru Cercetarea şi
Valorificarea Patrimoniului Cultural Transilvănean
în Context European, Sibiu
AIGR - Anuarul Institutului Geologic al României,
Bucureşti
Anale UCDC - Analele Universităţii Creştine „Dimi-
trie Cantemir“, Seria Istorie, Univer sitatea
Creştină „Dimitrie Cantemir“, Bucureşti
Antiquités Nationales - Antiquités Nationales, Musée
de Saint-Germain-en-Laye
Apulum - Apulum. Acta Musei Apulensis, Muzeul
Naţional al Unirii, Alba Iulia
Corneliu Beldiman
VULPE 1957, VULPE R., Izvoare. Săpăturile din
1936-1948, Bucureşti
WELTÉ 1985, WELTÉ A. -C., Proposition pour une
nouvelle lecture d’une pendeloque de l’abri de
Fontalès (Tarn-et-Garonne), BSPF, 82, 9, p. 273-
283
WHITE 1982, WHITE R., The Manipulation of Burins
in Incision and Notation, CJA, 2, 2, p. 129-135
WILLMS 1985, WILLMS C., Neolithischer
Spondylusschmuck. Hundert Jähre Forschung,
Germania, 63, p. 331-343
ZAHARIA 1962, ZAHARIA E., Considérations sur la
civilisation de Criş à la lumière des sondages de
Leţ, Dacia, N. S., 6, p. 6-51
ŽILIN 1998, ŽILIN M. G., Technology of the
manufacture of Mesolithic bone arrowheads on
the Upper Volga, EJA, 1, 2, p. 149-176
ZOTZ 1963, ZOTZ L., Magdalénien mit Gigantolithen
von Longueroche an der Vézère, Quartär, 14,
1962-1963, p. 15-46
AR - Archeologicke Rozhledy, Praga
ARA - Annuaire Roumain d’Anthropologie, Institutul
de Antropologie al Academiei Române, Bucu-
reşti
Arch Austr - Archaeologia Austriaca, Wien
Arch Ert - Archaeologiai Ertesitö, Budapesta
Arh Mold - Arheologia Moldovei , Institutul de
Arheologie al Academiei Române, Iaşi
Arh Olt, S.N. - Arhivele Olteniei, Serie nouă, Bucu-
reşti
ARMSŞ - Academia Română. Memoriile Secţiunii
Ştiinţifice, Academia Română, Bucureşti
BAI - Bibliotheca Archaeologica Iassiensis, Iaşi
Banatica - Banatica. Muzeul Judeţean Caraş-Severin,
Reşiţa
BAR - British Archaeological Reports, Oxford
BASPR - Bulletin of the American School of
Prehistoric Research, Cambridge
BAVF - Bulletin archéologique du Vexin français,
Guiry-en-Vexin
BCH - Bulletin de Corréspondence Héllenique,
Paris
BCSS - Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti,
Arheologie – Istorie, Universitatea „1 Decembrie
1918“, Facultatea de Ştiinţe, Alba Iulia
Ber ROB - Berichten van de Rijksdienst voor het
Oudheidkundig Bodemonderzoek. Proceedings of
the State Service for Archaeological Investigations
in the Netherlands, Amersfoort
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“
Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale…
BMG - Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“,
Muzeul Judeţean Giurgiu
BSPF (CRSM) - Bulletin de la Société Préhistorique
Française (Compte-Rendus des Séances
Mensuelles), Paris
BSSAR - Buletinul Secţiunii de Ştiinţe a Academiei
Române, Academia Română, Bucureşti
BSSC - Bulletin de la Société des Sciences de Cluj,
Cluj
Bull CW - Bulletin des Chercheurs de la Wallonie,
Liège – Comblain-au-Pont
Bull IA - Bulletin of the Institute of Archaeology,
London
Bull SRAP - Bulletin de la Société Royale
d’Anthropologie et de Préhistoire, Bruxelles
Cahiers de l’Euphrate - Cahiers de l’Euphrate.
Contributions réunies par Jacques Cauvin, Paris
Cahiers des Portes de Fer - Cahiers des Portes de Fer,
Belgrad
CAM - Cambridge Archaeological Journal, Cam-
bridge
CCDJ - Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos.
Anuarul „Muzeului Dunării de Jos“, Călăraşi
Cercet Arh - Cercetări arheologice, Bucureşti
Cercet Ist - Cercetări istorice, Serie nouă, Iaşi
CJA - Canadian Journal of Anthropology, Quebec
Comm Arch Hung - Communicationes Archa-
eologicae Hungariae, Magyar Némzeti Múzeum,
Budapesta
Comunicări - Comunicări, Seria Arheologică IV,
Centrul de Istorie, Filologie şi Etnografie al
Academiei R.S. România, Craiova
Corviniana - Corviniana. Acta Musei Corvinensis,
Hunedoara
Dacia, N.S. - Dacia. Revue d’Archéologie et d’Histoire
Ancienne. Nouvelle Série, Institutul de Arheologie
„Vasile Pârvan“ al Academiei Române, Bucu-
reşti
Diss Pann - Dissertationes Pannonicae, Budapest
EJA - European Journal of Archaeology, Londra
ERAUL - Etudes et Recherches Archéologiques de
l’Université de Liège
Expedition - Expedition. The University Museum
Magazine of Archaeology & Anthropology,
University of Pennsylvania, Philadelphia
Gallia-Préhistoire - Gallia. Préhistoire. Fouilles et
monuments archéologiques en France métro-
politaine, Paris
Germania - Germania, Bonn
Hierasus - Hierasus. Anuarul Muzeului judeţean
Botoşani
Izvestija Sofia - Izvestija na Arheologičeskij Institut,
Sofia
JEA - Journal of European Archaeology, University
of Edinburgh, Edinburgh
2007, vol. 10, anul XIII, p. 93-146
145
Litua - Litua. Studii şi cercetări, Muzeul judeţean Gorj
„Alexandru Ştefulescu“, Târgu Jiu
Marisia - Marisia, Muzeul judeţean Mureş, Târgu
Mureş
Materiale - Materiale şi cercetări arheologice, Bucu-
reşti
Materiale Braşov - Materiale şi cercetări arheologice.
A XV-a Sesiune anuală de rapoarte, Braşov 1981,
Bucureşti, 1983
Materiale Oradea - Materiale şi cercetări arheologice.
A XIII-a Sesiune anuală de rapoarte, Oradea
1979, Oradea
Materiale Ploieşti - Materiale şi cercetări arheologice.
A XVII-a Sesiune anuală de rapoarte, Ploieşti
1983. Partea I-a, Bucureşti, 1992
Materiale Tulcea - Materiale şi cercetări arheologice.
A XIV-a Sesiune anuală de rapoarte, Tulcea 1980,
Bucureşti, 1982
Materiale Vaslui - Materiale şi cercetări arheologice.
A XVI-a Sesiune anuală de rapoarte, Vaslui 1982,
Bucureşti, 1986
Mem Antiq - Memoria Antiquitatis. Acta Musei
Petrodavensis, Piatra Neamţ
Mes Misc - Mesolithic Miscellany, University of
Edinburgh, Edinburgh
OJA - Oxford Journal of Archaeology, Oxford
Oltenia - Oltenia. Anuarul „Muzeului Olteniei“, Craiova
Origini - Origini. Museo delle Origini, Facoltà di
Lettere e Filosofia, Università degli Studi di Roma
„La Sapienza“, Roma
Por Raz Slov - Poročilo o raziskovanju paleolitika,
neolitika i eneolitika v Sloveniji, Ljubljana
Préh Anthr Méd - Préhistoire et Anthropologie
Méditerranéenne. Université de Provence ,
Aix-en-Provence
Préh Eur - Préhistoire Européenne, Université de
Liège, Liège
PZ - Prähistorische Zeitschrift, Berlin – New York
RAP - Revue archéologique de Picardie
Rev Arh - Revista Arheologică. Academia de Ştiinţe
a Republicii Moldova. Institutul de Arheologie şi
Istorie Veche, Chişinău
Rev Muz - Revista Muzeelor, Ministerul Culturii,
Bucureşti
Rev Muz Mon - Revista Muzeelor şi Monumentelor,
Ministerul Culturii, Bucureşti
Rev RG - Revue Roumaine de Géographie, Institutul
de Geografie al Academiei Române, Bucureşti
Riv Sc Preist - Rivista di Scienze Preistoriche, Bologna
Sargetia - Sargetia. Acta Musei Devensis, Muzeul
Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
SCIA - Studii şi cercetări de istoria artei, Bucureşti
SCIV(A) - Studii şi cercetări de istorie veche (şi
arheologie), Institutul de Arheologie „Vasile
Pârvan“ al Academiei Române, Bucureşti
146
St Ant Arch - Studia Antiqua et Archaeologica,
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, Iaşi
St Cerc Antr - Studii şi cercetări de antropologie,
Centrul de cercetări antropologice al Academiei
Române, Bucureşti
St Mat Suceava - Studii şi materiale, Muzeul judeţean
Suceava
St Praeh - Studia Praehistorica, Sofia
Starinar - Starinar. Organ Arheološkog Instituta,
Srpske Akademije Nauka, Belgrad
Stratum Plus - Stratum Plus. International Archae-
ological Journal, University „High Anthropological
School“, Chişinău
Suceava - Suceava . Anuarul Muzeului judeţean
Suceava
Thraco-Dacica - Thraco-Dacica. Institutul Român de
Tracologie, Bucureşti
Tibiscus - Tibiscus. Anuarul Muzeului Banatului,
Timişoara
Travaux du LAPMO - Travaux du Laboratoire
d’Anthropologie des Pays de la Méditerranée
Corneliu Beldiman
Occidentale, Université de Provence, Aix-en-
Provence
Travaux IS - Travaux de l’Institut de Spéologie
„Emile Racovitza“, Institutul de Speologie „Emil
Racoviţă“ al Academiei Române, Bucureşti
TRET - Törtenelmi és Régeszeti Ertesitö, Timişoara
Tyragetia - Tyragetia. Anuarul Muzeului Naţional de
Istorie a Moldovei, Chişinău
Ver BLUF - Veröffentlichungen der Branden-
burgischen Landesmuseums für Ur– und
Frühgeschichte, Potsdam
Ver MUF - Veröffentlichungen der Museums für
Ur– und Frühgeschichte, Potsdam
Wiss MBH - Wissenschaftliche Mitteilungen des
Bosnisch – Herzegowinischen Landesmuseums,
Sarajevo
Zbornik NM - Zbornik Narodnog Muzeja, Belgrad
Ziridava - Ziridava. Anuarul Muzeului judeţean Arad,
Arad
ZSAK - Zeitschrift für Schweizerische Archäologie
und Kunstgeschichte, Basel
Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu“