In primele decenii ale stapanirii habsburgice asupra orasului, programul edilitar va fi orientat in

mod programatic si hotarat inspre trei obiective principale: construirea unei cetatii, care sa
adeposteasca garinzoana militara necesara controlului asupra orasului; inaltarea unei
impunatoare biserici pentru ordinul iezuit,devenit eficinet instrument al puterii imperiale si
reconstruirea aproape contemporana, pe seama franciscalnilor, a bisericii din actuala Piata a
muzeului; deschiderea,in cladiri noi, potrivite a unei scoli menite sa/i formeze pe fii nobilor ca
functionari credinciosi ai puteri centrale. P. 20

Arhitectura militara
Cetatea austriaca
Cetatea construita de austrieci, peste Somes, pe dealul caruia i-a imprumutat apoi numele, se
prezinta ca un ansamblu care, in epoca, s-a dovedit ,,deosebit de pretios ca model al arhitecturi
militare(...), constituind tot odata, cel mai vechi exemplu de arhitectura profana baroca, pastrata
in Transilvania,,.1 Cetatea nu se numara printre acelea cu un rol deosebit de important in cadrul
sistemului de aparare a principatului in cazul unui atac din afara, ci era destinata, in primul rand,
asigurarii unui control eficace asupra importantului centru urban. Valul de pamant,si in general,
lipsa unui sistem solid de fortificatie nu puteau asigura complexului un rol efectiv in cazul unui
atac de proprtii, dar putea sa previna orice incercare de nespunere sau razvratire a Clujului, in
conditiile dezvoltari la care ajunsasera armele de foc ale vremii, precum si in acelea ale
dezvoltarii artilierei si ale anularii functiei militare a bastioanelor si turnurilor de la intrarile
incintei medievale. Configuratia intregului ansamblu arhitectonic a fost determinata, fara
indoiala, de faptul ca cetatea construita de austrieci se afla intr-o pozitita strategica exceptionala,
care domina intregul centru istoric al orasului. Pentru a asigura aceasta pozitia ,, s-a folosit ca
spatiu terasa de 60 de m, a Somesului, care constituie in acelasi timp interfluviul dintra Nadas si
Somes, patruns ca o limba de pamant in zona de confluenta a acestora. Pe langa faptul ca domina
atat valea Somesului, cat si pe aceea a Nadasului, acest interfluviu prezinta un abrupt puternic
1 Virgil Vatasianu, Arta Transilvaniei de la inceputul secolului al xvii-lea pana in
primele decenii ale secolului al xix-lea, In istoria artelor plastice in Romania, II,
Bucuresti, 1970, p182

catre sud si est, cu pante care depasesc 40-50 grade Celzius, foarte greu accesibile. In acelasi
timp, tot spatiul cuprins la vest este impadurit, astfel incat si din acest punct de vedere apararea
devenea mai usoara ,,2
Pe baza marturiilor cuprinse in niste cronici ale vremii, Kovari Lazslo3 afirma ca cetatea a
inceput sa fie construita in 1715 de catre contele Steinville, comandantul militar al Transilvaniei.
Deja in 1714, un arhitect italian numit Murando ( de fapt, Givanni Morando Visconti ) face
masuratori in vederea proiectarii cetatii si a cazarmilor din interior. In cadrul unei festivitati, la
30 mai 1715 incep lucrarile de sapare a terenului. Intrerupta o vreme, activitatea pe santier se reia
in ritm sustinut in anii 1721-17234.
Terminat in cursul anului 1735, complexul se prezinta unitar in interiorul unei incinte cu val de
pamant simplu, cu planul alcatuind un poligon neregulat cu cinci laturi, alungit pe axa nordsud.in colturi sunt construite bastioane relativ proeminente. Datorita terenului abrupt, inaccesibil,
in coltul sud-estic, valul nu a mai fost construit. In celelalte portiuni, in fata valului si a
bastioanelor este amenajat un glacis. In portiunile dinspre est, nord-vest si vest, valul este
strabatut de porti relativ monumentale, incluse in corpuri de cladiri cu etaj, si acestea austere ca
infatisare, menite ca sediu al comandamentului si ca locuinte a ofiterilor.
Poarta de est se afla la capatul unui drum in panta, de care se leaga prin cateva trepte. La capatul
scarilor, doua contraforturi masive, din piatra sumar ecarisata,placheaza taiatura in marginea
exterioara a valului de pamant. Intrarea, in forma de miner de cos, este flancata de doi pilastri,
lipsiti de capiteluri,uniti-deasupra arcului-de o platbanda orizontala, incalcata de o cornisa avand
profilul curb inspre interior pentru a asigura scurgerea apei.
Poarta de nord....in aceasta cladire, incaparile parterului sint toate acoperite, cu bolti cilindrice
turtite, cu penetratii care nu se intalnesc in ax. Portiunea mai noua a coridorului a fost inclusa in
corpul de cladire cu doua niveluri,inaltat deasupra. In aceasta cladire, incaparile parterului sunt
2 T.Morariu si St.Pascu, op. Cit., p 332
3 Kovari Lazslo, Erdely epiteszeti emlekei, Cluj, 1866, p 195-196
4 Augustin Ratiu, Din trecutul orasului Cluj, Cluj, 1935, p 12, afirma in schimb,ca ,,
baronul Steinville a executat planul la 1716

toate acoperite cu bolti cilindrice turtite, cu penetratii care nu se intalnesc in ax, in timp ce toate
incaparile etajului sunt tavanite. Usile, prin care se patrunde din coridor in incaparile parterului,
au ancadramente dreptunghiulare, cioplite in piatra. Din interiorul fortificatiei, pe niste trepte
care flancheaza peretele estic al cladirii, se ajnge la micul platou amenajat in fata etajului, spre
exterior. Accesul la incaparile etajului este asigurat de doua usi. Spre curte, etajul are trei
ferestre, iar spre laturi cate doua, toate inzestrate cu ancadramente dreptunghiulare modelate in
mortar.
Poarta de vest...in cadrul unor lucrari de consolidare, in capatul dinspre exterior al coridorul a
fost ridicat un perete. In aceasta portiune coridorul este acoperit cu o bolta cilindrica , iar in acea
dinspre interor vadit mai larga cu o bolta cilindrica turtita, cu penetratii cilindrice, care se
intalnesc in ax.sub fiecare penetratie se afla o intrare spre incaparile parterului, acoperite toate cu
bolti cilindirice, cu penetratii care se intalnesc in axa mediana.. Etajul are 3 incapari, aceea din
axa mediana este acoperita cu o bolta cilindrica cu 3 perechi de penetratii, sub care se afla tot
atatea usi asigurand, intr-o parte si in alta, accesul la cate o incapere laterala tavanita,relativ
ampla.
Fara a putea stabili o cronologia exacta a acestora, suntem inclinati sa credem ca lucrarile la
fortificatia propriu-zisa s-au desfasurat in 2 etape. Intai au fost facute valurile de pamant, portile
de acces si portiunile dinspre exterior ale coridoarelor. Apoi au fost realizate bastioanele de
pamant in forma de pana, s-au adaugat portiunile dinspre interior ale coridoarelor, iar deasupra
au fost inaltate corpurile cilindrice.
In spatiu delimitat de valul de pamant au fost ridicate o serie de cladiri destinate cazarmilor,
atelierlor, depozitelor, pulbelariei etc. Functionale, lipsite de elemente de articulare si de decor,
nici aceste cladiri prezinte elemente stilistice care sa ingaduie o precizare a cronologiei.
La dreapta intrarii principale (estice ), se afla un corp masiv, cu un plan rectangualr, cu un singur
nivel, cu acoperis inalt. Usile si ferestrele ( cate sase pe laturile lungi,de est si de vest, cate patru
pe celelalte ) au ancadramente dreptunghiulare simple,modelate in mortar, asemanatoare cu
acelea de la etajul corpului de cladire de la poarta de nord. Caracteristic este acoperisul, cu
lucarne relativ ample,dispuse in doua siruri, cate cinci in pantele de est si vest,cate trei in
celelalte. In vecinitatea acestui edificiu, inspre centrul platoului, se afla un corp de cladiri in

forma de V ( cu varful indreptat inspre nord vest),care a sufarit numeroase transformari de-a
lungul timpului.
In spatiul delimitat de bastionul nord-estic, se afla cladirea care adapostea pulbararia. Netencuiti,
peretii sunt construiti din bucati de piatra sumar ecarisata, care, in laurile inguste, urca pana sub
coama acoperisului in doua ape. Ferestrele sunt putine si au ancadramente dreptunghiulare
cioplite in piatra. Pe latura sudixa, dezaxata, se afla usa cu un ancadrament din piatra: intr-un
chenar rectangular, cu marginile marcate printr-o platbanda in relief, este inscrisa o intrare cu
arcada in forma de miner de cos si cu un amplu si proeminet boltar median, pe care sunt cioplite
in relief cifrele anului 1718. Toate deschiderile sunt ferecate. Interiorul este acoperit cu o bolta
cilindrica.
Un alt corp de cladire, cu o desfasurara longitudinala, cu spatiul compartimentat in numeroase
unitati, se afla in dreapta portii de nord. Alte cladiri, aflate in partea sudica a incintei, au fost
inlaturate cu prilejul lucrarilor de construire a hotelului Belvedere.
O inregistrare amanuntita-inedita- a topografiei intregului ansamblu se afla intrun releveu aflat la
in arhivele nationale din Budapesta, care pare sa dateze din ultima parte a secolului al XVIII-lea5

5 Magyar Orszagos Leveltar, Erdelyi Kormanyhatosagi Tervrajzok, Colectia S-105,

plansa nr.120