Universitatea Bucuresti- Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
Anul I, Seria I, Grupa 2
Studenti :
Cioc Victor Ivan Alexandra Sturzu Evelina Varjoghe Andra
Testul asociativ- verbal isi propune sa testeze capacitatea
memoriei de scurta durata a participantilor si numarul de complexe determinate de asociatiile mentale. Testul T.A.V. este strans legat de conceptul de complex psihic care in termenii lui Jung deemneaza activitate psihica arbitrara care se sustrage vointei constiente a pacientului. Termenul de complex ai este intalnit in unele texte ale lui Jung sub denumirea de complex autonom. Numarul de complexe nu se poate determina, de la autor la autor si de la caz la caz exista tendinta de a fi particularizate si etichetate
Participanti: Testul s-a adresat unui esantion de 12 persoane, cu
varste incepand de la 20 de ani, din mediul urban, cu viata sociala diferita. Toti participantii au studii superioare, fie in curs de terminare, fie deja finalizate.
Probe: S-a aplicat Testul Asociativ-Verbal, dupa Jung.
Participantii au fost testati prin proba creion-hartie. Testul vizeaza scoaterea in evidenta a cuvintelor inductoare, care au cei mai multi indicatori de complex si care sunt semnificative pentru continutul unui sau mai multor complexe, constelate in constient. Probele s-au aplicat fiecarui subiect, in mod individual; pentru verificarea ipotezei cercetarii asupra capacitatii de concentrare, participantii au fost intervievati dupa ora 21.
Ipoteza cercetarii: Capacitatea de concentrare si memoria de
scurta durata
Ipoteza de nul: Numarul mare de disocieri in raport cu
oboseala acumulata in timpul zilei
Variabila dependenta: memoria de scurta durata si complexele
constelate in constient.
Variabila independenta: epuizarea subiectilor.
In prima faza, participantilor le-a fost creata o atmosfera relaxanta si li s-a
prezentat instructajul testului.Daca la inceputul testarii subiectul raspunde repede cu mai mult de un cuvant la cuvantul inductor, i se reaminteste sa raspunda cu un singur cuvant. Daca persista, comportamentul este considerat simptomatic. In faza a doua se noteaza in fisa de protocol, in prima coloana cuvantul asociat si dupa finalizarea raspunsurilor, subiectii iau o pauza de 10-15 minute. Urmeaza faza a treia si, totodata, faza de incheiere a experimentului in care se prezinta identificatori de complex. Subiectii sunt rugati sa-si reaminteasca raspunsurile anterioare specifice fiecarui cuvant in parte, sa le aproximeze sau sa asocieze cu un alt cuvant ce apare in conexiune cu cuvantul inductor.
Ipoteza
cercetarii a fost confirmata de numarul mare
de asocieri corecte: cuvant-raspuns-reproducere;
Participantii
s-au incadrat in limitele normale ale
raspunsurilor disociate, aproximativ 10-15% din total.
Un
singur subiect a prezentat un procent de 34% de
reproduceri incorecte, ceea ce denota caractericile unui inceput de nevroze, determinata de cauze interne, adanc intiparite inca din copilarie.
Rossi, J.P. (1997), Lapproche experimentale en psychologie,
Dunod , Paris. Anitei, M. (2007), Pihologie experimentala, Editura Polirom, Iasi. Henderson, R.L. (1952), Remote action potentials at the moment of response in a simple raction-time situation. Jurnal of Experimantal Psychology, 64, pp.201-205. Jung, C. (1910). Association Method, American Jurnal of Psychology, 31, pp.219-269.