Page 1 of 14

NEOPLASMELE GASTRICE

Neoplasmele gastrice erau pana nu demult considerate a 2 a cauza de cancer

In lume. In ultima jumatate de secol , incidenta acestora in tarile dezvoltate a scazut
dramatic ca urmare a :
- cresterii consumului de fructe si vegetale proaspete;
- scaderii aportului de sare;
- scaderii contaminarii cu carcinogene a alimentelor;
- scaderii incidentei infectiei cu H pilori.
Neoplasmele gastrice sunt reprezentate in proportie de :
- 90-95% de adenocarcinoamele gastrice;
- 5% de limfoame gastrice ( difuze cu limfocite B mari ) ;
- <5% tumori neuroendocrine gastroenteropancreatice ( carcinoidul,
tumorile stromale gastrointestinal si metastazele gastrice).
ADENOCARCINOMUL GASTRIC
Epidemiologie
In ultimii ani cancerul gastric a devent a 4 a cauza de cancer ca si incidenta dupa
cancerul pulmonar,cancerul de san, colon/ rect. Cu toate acestea cancerul gastric
ramane a 2 a cauza de deces prin cancer.
Incidenta cea mai mare a cancerul gastric o gasim in Estul Asiei, America de Sud
si Estul Europei, iar incidenta cea mai mica in America de Nord, Nordul Europei.
Incidenta pe sexe este de 2 ori mai mare la barbati.
Incidenta functie de varsta: Cei mai multi pacienti sunt varstnici la momentul
diagnosticului. Varsta mediana pentru barbati este de 70 de ani, iar pentru femei de 74
de ani. La tineri apare o forma agresiva de cancer care sugereaza o predispozitie
genetica.
Incidenta functie de localizarea la nivelul stomacului:
-50% in partea inferioara a stomacului;
-25% in portiunea mijlocie a stomacului;
-25% in portiunea superioara a stomacului;
Etiologia
Multifactoriala ce imbina predispozitia genetica cu o serie de factori de mediu precum:
dieta, infectia cu Helicobacter pilori,stomacul operat,anemia pernicioasa, polipii
adenomatosi, gastrita cronica atrofica.
Dieta bogata in muraturi, peste sarat, alimente afumate coreleaza cu un risc
crescut de cancer gastric [Correa P. Diet modification and gastric cancer prevention. J
Nat Cancer Inst Monogr 1992;75-8]. Legumele si fructele bogate in vitamina C au un

Page 2 of 14

efect protector [Buiatti E, Palli D, Decarli A et al. A case-control study of gastric cancer
and diet in Italy. Int J Cancer 1989;44(4):611-6].
Fumatul este asociat cu o incidenta crescuta a cancerului gastric intr-o maniera
dependenta de doza (atat pentru numarul de tigarete cat si pentru durata fumatului).
Intreruperea fumatului reduce riscul [Steevens J, Schouten LJ, Goldbohm RA. Alcohol
consumtion, cigarette smoking and risk of subtypes of oesophageal and gastric cancer:
a prospective cohort study. Gut.2010;59(1):39-48].
Infectia cu Helicobacter pilori. Infectia bacteriana cronica cu HP este factorul
de risc cel mai puternic asociat cu cancerul gastric. Infectia cu HP afecteaza peste 50%
din populatia globului, insa numai 5% dezvolta cancer gastric. Infectia cu HP este
asociata cu gastrita cronica atrofica, iar pacientii cu istoric prelungit de gastrita au un
risc de 6 ori mai mare de cancer gastric. Aceasta asociere este puternica pentru
tumorile localizate in antru, corp, fundul stomacului. Asocierea nu este valabila pentru
tumorile localizate la nivelul cardiei. Infectia cu HP induce gastrita cronica cu reducerea
stratului de mucus de pe celulele mucoase pe care le expune la compusi mutageni.
90% din pacientii cu cancer gastric sunt pozitivi pentru HP. Din acest considerent rudele
de gradul 1 ale pacientilor cu cancer gastric vor fi testate pentru HP si tratati daca se
dovedesc pozitivi.
Stomacul operat. Interventiile chirurgicale anterioare pe stomac sunt
considerate un factor de risc pentru ca modifica ph-ul normal al stomacului si conduce
la transformari de tip displazic si metaplazic ale celulelor luminale [Neugut AI, Hayek M,
Howe G. Epidemiology of gastric cancer. Semin Oncol.1996;23(3):281-91]. Riscul cel
mai mare este prezent dupa 15-20 de ani de la rezectia gastric in special cea asociata
cu anastomoza tip Billroth II (favorizeaza refluxul biliar si al sucului pancreatic in
stomac).
Factorii genetici.Peste 10% din cancerele gastrice au origine familiala.
Implicarea factorilor genetici in etiopatogenia cancerului gastric nu este pe deplin
cunoscuta desi au fost identificate o serie de mutatii genetice la un subset de pacienti.
Mutatia genei E-caderina (CDH1) a fost detectata la 50% din cancerele gastrice de tip
difuz si familiile care poseda aceasta mutatie au un mod de transmitere de tip
autosomal dominant cu penetranta foarte inalta [Guilford P, Hopkins J, Harraway J, et
al. E-cadherin germline mutations in familial gastric cancer. Nature. 1998;392:402].
Alte sindroame ereditare cu predispozitie pentru cancerul de stomac sunt:
Sindromul Li-Fraumeni sindrom autosomal dominant rar. Membrii familiilor cu
aceasta mutatie ( mutatie in gena supresoare tumorala p53 (TP53) au un risc crescut
pentru cancer de san, tumori cerebrale, leucemii, sarcoame de parti moi, sarcoame
osoase [Malkin D, Li FP, Strong LC, et al. Germ line p53 mutations in a familial
syndrome of breast cancer, sarcomas, and other neoplasms. Science.
1990;250(4985):1233-8].

Page 3 of 14

Polipoza adenomatoasa familiala- sindrom autosomal dominant caracterizat prin

debutul precoce a sute, chiar mii de polipi adenomatosi la nivelul colonului ( defect
genetic in gena APC- adenomatous polyposis coli)
Sindromul Peutz Jeghers. sindrom autosomal dominant (mutatie a
STK11/LKB1 (serine/threonine kinase 11)gena tumorala supresoare ) caracterizat prin
polipi intestinali de tip hamartom in asociere cu depozite de melanina la nivelul
mucoasei bucale, buze, degete [Jenne DE, Reimann H, Nezu J, Friedel W, Loff S,
Jeschke R, et al. Peutz-Jeghers syndrome is caused by mutations in a novel serine
threonine kinase. Nat Genet. 1998;18(1):38-43].
Polipii gastrici frecvent sunt asimptomatici, descoperiti accidental, hiperplastici si
fara potential malign. Polipii adenomatosi insa sunt mai rari, dar pot apare in arii de
gastrita cronica atrofica sau coexista cu adenocarcinomul gastric, motiv pentru care
trebuie rezecati.
Anemia pernicioasa asociata cu gastrita atrofica avansata de tip autoimun cu
deficit de factor intrinsec este un factor de risc pentru cancerul gastric.
Gastropatia hipertrofica (boala Menetrier) se caracterizeaza prin hipertrofia
pliurilor mucoasei gastrice, hipoclorhidrie si enteropatie cu pierdere de proteine. Se
asociaza in 10% din cazuri cu cancerul gastric.
Ulcerul gastric benign se poate transforma in cancer gastric. De asemenea in
portiunea restanta a stomacului dupa gastrectomie partiala pentru ulcer gastric se poate
dezvolta cancerul gastric.
Obezitatea creste riscul de cancer gastric la nivelul cardiei.

Patogenie
Patogenia este incomplet elucidata. Exista doua forme histologice de adenocarcinom gastric cu profil genetic si cai patogenice diferite:
-forma difuza (nediferentiata);
-forma intestinala (bine-diferentiata).
In adenocarcinomul forma difuza evenimentul carcinogenic initial este lipsa de
expresie a E-caderinei responsabila pentru conexiunile intercelulare. In absenta
expresiei E-caderinei celulele tumorale invadeaza tesutul inconjurator si se extinde in
peretele gastric. Acest lucru explica si aparitia in unele cazuri a linitei plastic infiltrare
intinsa a peretelui gastric ce confera acestuia un aspect rigid. Adenocarcinomul gastric
de tip difuz se caracterizeaza prin lipsa de diferentiere, invazie locala, potential
metastatic inalt, caracter rapid progresiv si prognostic nefavorabil.
In adenocarcinomul gastric forma intestinala, moleculele de adeziune
intercelulare sunt conservate si in consecinta celulele tumorala sunt organizate in
structuri glandulare sau tubulare. Evenimentele carcinogenetice sunt declansate de
infectia cu Helicobacter pilori. Infectia determina aparitia gastritei cronice, apoi a
gastritei atrofice (disparitia glandelor gastrice) si a metaplaziei intestinale (aparitia de
glande care mimeaza glandele epiteliului intestinal). In timp se pot dezvolta celule

Page 4 of 14

displastice (precanceroase) cu grad inalt de atipie nuclear si dezorganizarea celulara. In

consecinta fiind un adenocarcinom bine diferentiat, are o invazivitate mai mica si un
prognostic mai bun.
Histologie
Adenocarcinomul gastric de tip difuz se caracterizeaza prin plaje de celule epiteliale,
absenta structurilor glandulare, prezenta celulelor inelare producatoare de mucus
absenta delimitarii clare.

Fig: Adenocarcinom de tip difuz

Adeonocarcinomul gastric de tip intestinal se caracterizeaza prin celule epiteliale care
formeaza structuri glandulare, este bine delimitat, ia nastere intr-o zona de metaplazie
intestinala si se exprima macroscopic ca aspect polipoid, ulcerat sau ambele.

Fig: Adenocarcinom de tip intestinal

Page 5 of 14

Localizare
Aspectul macroscopic identificat endoscopic este de masa polipoida, leziune infiltrativa
cu suprafata neregulata sau ulceratie. Leziunile tumorale cu localizare proximala sunt
mai agresive si au un prognostic mai sever decat cele distale.
Linita plastica- forma infiltrativa de adenocarcinom gastric se asociaza cu boala
avansata la momentul diagnosticului, metastaze si prognostic sever.
Manifestarile clinice
Majoritatea pacientilor sunt simptomatici si cu boala incurabila la momentul
diagnosticului
- scaderea in greutate urmare a aportului caloric scazut secundar:
anorexiei, greata, durerilor abdominale, satietatii precoce si /sau disfagie i.
- durerea abdominala epigastrica, vaga la inceput , devine mai severa si
constanta cu progresia bolii.
- disfagia frecventa la cei cu cancer in stomacul proximal sau la jonctiunea
esogastrica.
- satietate precocemasa tumorala sau linita plastica.
- sindrom piloric tumora distala avansata.
- hemoragie digestiva superioara (hematemeza, melena)
- pseudoacalazie afectarea plexului Auerbach secundara extensiei locale
la nivelul jonctiunii esogastrice.
- istoric de ulcer gastric.
Semne de extensie tumorala:
- varsaturi fecaloide sau pasaj de alimente recent ingerate in scaunfistula
gastrocolica maligna;
- adenopatie supraclaviculara stanga - nodul Virchow;
- adenopatie axilara stanga- nodul Irish;
- nodul periombilical - Sister Mary Joseph;
- tumora ovariana tumora Krukenberg
- masa palpabila in fundul de sac Douglas semnul Blumer,
- ascitacarcinomatoza peritoneala;
- hepatomegalie metastaza hepatica;
- icter
Metastazarea in adenocarcinoamele gastrice se face pe cale hematogena in:
- ficat;
- plaman;
- oase;
- creier.
Sindroame paraneoplazice:
- keratoza seboreica difuza semnul Lesar Trelat;
- acantosis nigricans-placi pigmentare in pliurile cutanate;
- anemie hemolitica microangiopatica;
- nefropatie membranoasa;

Page 6 of 14

- stari de hipercoagulabilitate tromboflebite migratorii- sindrom Trousseau;

- dermatomiozita.
Stadializarea
Stadializarea TNM a adenocarcinoamelor gastrice
Stadializarea tumorii (T)
TX Tumora primara nu poate fi evaluata;
T0 - Nu se evidentiaza tumora primara;
T1s - Carcinom in situ;
T1 - Tumora invadeaza lamina propria sau submucoasa;
T2 - Tumora invadeza musculara propria sau subseroasa;
T3 - Tumora penetreaza seroasa fara invazia structurilor adiacente;
T4 - Tumora invadeaza structurile adiacente.
Stadializarea ganglionara (N)
NX Ganglionii regionali nu pot fi evaluati;
N0 - Nu exista metastaze ganglionare;
N1 - Metastaze in 12 ganglioni limfatici regionali;
N2 - Metastaze in 36 ganglioni limfatici regionali;
N3 - Metastaze in 7 sau mai multi ganglion limfatici regionali.
Stadializarea metastazelor (M)
MX Prezenta metastazelor la distanta nu poate fi evaluate;
M0 - Nu sunt metastaze la distanta;
M1 - Metastaze la distanta sau citologie peritoneala pozitiva.
Algoritm de diagnostic
Testele de laborator :
-

hemoleucograma identifica anemia ( 30% din cazuri) determinata de

sangerare, disfunctia hepatica sau malnutritie

electrolitii

testele functiei hepatice

antigenul carcinoembrionar (CEA) este crescut in 45-50% din cazuri

antigenul CA 19-9 este crescut in 20% din cazuri

Radiologia.Tranzitul baritat cu dublu contrast poate fi de ajutor in determinarea gradului

de extensie al tumorii atunci cand sunt prezente simptome obstructive sau cand exista
tumori voluminoase proximale care ar impiedica pasajul endoscopului pentru
examinarea stomacului distal. Acuratetea metodei este de numai 75% si va fi utilizata
numai cand endoscopia nu este fezabila.

Page 7 of 14

Pentru cancerul gastric precoce examinarea GI superioara cu bariu cu dublu contrast

este tehnica de diagnostic de ales pentru cancerul gastric precoce. Leziunile limitate la
mucoasa sau submucoasa sunt clasificate in 3 tipuri:
-

tipul I leziuni ridicate care protruzioneaza mai mult de 5 mm in lumen;

tipul II leziuni superficiale : ridicate (IIa), plate (IIb) sau deprimate (IIC);

tipul III- ulcere neregulate, superficial inconjurate de pliuri mucoase nodulare.

Pentru cancerul gastric avansat- modificarile radiologice se caracterizeaza

prin:modificari in conturul gastric sau mase de tesuturi moi care intrerup conturul
gastric, leziuni polipoide, ulcerative sau infiltrative.
Forma polipoidala masa lobulata care protruzioneaza in lumen. Aceasta masa
polipoidala poate contine una sau mai multe arii de ulceratie.

Figura: Carcinom polipoid al corpului stomacul .

Forma ulcerata - crater neregulat , pliurile mucoasei sunt ingrosate, converg

catre ulcer dar sunt amputate, nu ajung la marginile lui, iar proiectia leziunii este
intraluminala, nu depaseste conturul stomacului.

Figura : Ulcer gastric cu pliuri iradiate, simetrice.

Formele infiltrative determina ingustarea neregulata a stomacului cu nodularitate

sau spiculatii ale mucoasei.

Page 8 of 14

Figura: Carcinom infiltrativ ce afecteaza marea curbura a stomacului.

Formele schiroase determina ingustarea neregulata si rigiditate a stomacului,

conferind aspectul de linita plastica.

Figura: Linita plastica.

Esofagogastroduodenoscopie are o acuratete diagnostica de 95%.Procedura este

relativ sigura, simpla si permite inregistrarea leziunii. Biopsia oricarei leziuni ulcerate
trebuie sa includa cel putin 6 specimene luate din jurul leziunii.
Ecoendoscopia permite o evaluare preoperatorie mai precisa a stadiului tumoral in
sensul identificarii profunzimii invaziei locale tumorale si a prezentei sau absentei
adenopatiilor perigastrice. Evalueaza o arie limitata la 5 cm de transductor si identifica
peretele gastric ca 5 benzi concentrice:
-

mucoasa ecogena
musculara mucoasei-hipoecogena
submucoasa-ecogena
musculara proprie-hipoecogena
seroasa-ecogena

O tumora gastrica apare la ecoendoscopie ca o masa hipoecoica care invadeaza

variabil peretele.
TC scan-ul RMN de torace, abdomen si pelvis evalueaza boala locala si extinderea
ei (ggl limfatici, posibile metastaze hepatice).
TC scan-ul este utilizat preoperator pentru a determina stadiul si intinderea
extragastrica a carcinomului gastric informatie vitala pentru alegerea intre chirurgia

Page 9 of 14

paleativa si chirurgia radical curativa si in monitorizarea raspunsului la tratament

[Cunningham D, Allum WH, Stenning SP, Thompson JN, Van de Velde CJ, Nicolson M,
et al. Perioperative chemotherapy versus surgery alone for resectable
gastroesophageal cancer. N Engl J Med. Jul 6 2006;355(1):11-20].
(PET) sau PET/TC combinat mult mai sensibil in detectarea metastazelor la distanta,
cu o sensibilitate insa limitata in identificarea carcinomatozei peritoneale.
Tratamentul
Tratamentul este in principal chirurgical. Gastrectomia totala se practica pentru
leziunile in 1/3 superioara a stomacului, pentru leziunile mari in portiunea mijlocie a
stomacului sau boala infiltrativa (ex linita plastic) sau gatrectomia subtotala cu rezectia
ggl adiacenti pentru leziunile din cele 2/3 distale ale stomacului. In unele situatii precum:
obstructia tumorala, perforatia sau sangerarea se practica interventiile chirurgicale
paleative.
Adenocarcinoamele gastrice sunt relativ rezistente la radioterapie si aceasta se
utilizeaza in special in paleatie. Chimioterapia are rezultate modeste in diminuarea
masei tumorale si in prelungirea supravietuirii.
Prognosticul este rezervat chiar cu interventia chirurgicala radical. Supravietuirea
la 5 ani este pentru stadiul IA de 80 % 95 % ; IB de 60 % 85 % ; II, de 30 % 50 % ;
IIIA, de 20 % 40 % ; IIIB, de 10 % ; si pentru IV, 7 % .

LIMFOMUL GASTRIC
Epidemiologie
Limfoamele gastrice primare reprezinta aproximativ 10% din totalitatea limfoamelor si
20% din totalitatea limfoamelor extraganglionare. Stomacul este cea mai frecventa
localizare extraganglionara pentru limfoame. Incidenta maxima este la grupa de varsta
50-60 ani. Cele mai frecvente limfoame cu localizare la nivelul stomacului sunt limfoame
cu grad mic cu celule B ale zonei marginale extraganglionare (ENMZL- extranodal
marginal zone B-cell lymphomas) anterior cunoscute ca limfoame MALT ( limfoame
asociate ale tesutului limfoid al mucoasei) si limfoame cu celule B mari difuz (DLBCLs).
Factori de risc:
- gastrita cronica asociata cu H pylori
- boli autoimmune
- sindroame de imunodeficienta
- terapia imunosupresiva pe termen lung
- boala celiaca
- boala inflamatorie intestinala

Page 10 of 14

Manifestari clinice
-

discomfort abdominal
anorexie
satietate precoce
scadere in greutate
sindrom piloric
melena

Evaluare diagnostica
-

endoscopia: masa protruziva, ulcerata, eventual cu pliuri largi.(NB: biopsia

trebuie sa fie profunda din masa polipoida in special cand afectarea este
submucoasa).
ecoendoscopia utila in aprecierea infiltrarii in peretele gastric si alegerea
tipului de tratament.
TC abdominal si toracic utila in identificarea extensiei locale a tumorii,
afectarii ganglionare si a metastazelor la distanta.

Caracteristici tumorale
Limfomul cu celule B din zona marginala extraganglionara (ENMZL)
- subtip de limfom non-Hodgkinian
- in 90% din cazuri asociat cu infectia cu H pylori gastrita cu agregarea LT
CD4 si LB in lamina proprie a mucoasei gastrice dupa stimularea antigenica
formeaza foliculi limfoizi populatiile monoclonale de LB prolifereaza in
epiteliul gastric si ulterior scapa de sub control.
Limfomul difuz cu celule B mari (DLBCL)
- poate apare de novo sau ca o transformare de grad inalt al unui ENMZL
Stadializare
Stadiul 1- boala limitata la stomac
Stadiul 2- afectarea ganglionilor din abdomen
Stadiul 3- afectare a ganglionilor de ambele parti ale diafragmului
Stadiul 4- boala diseminata
Tratament
Terapia cu antibiotic pentru eradicarea infectiei cu H pylori este indicata ca
monoterapie pentru pacientii cu ENMZL gastric cu leziuni plate mucoase sau
submucoase, fara boala metastatica si fara adenopatie sau DLBCL franc.
Pentru pacientii care nu intrunesc aceste criterii, terapia pentru eradicarea
infectiei cu Hpylori va fi administrata in combinatie cu terapia conventionala. Odata
infectia eradicata, pacientii necesita re-evaluari endoscopice periodice.

Page 11 of 14

In cazul in care limfomul gastric localizat de tip ENMZL nu raspunde la terapia

antibiotica sau este H pylori negativ se indica radioterapia.
Recurenta sau boala avansata ( stadiul III sau IV) necesita polichimioterapie de
tip CHOP(cIclofosfamida,doxorubicin, vincristina si prednison).
Terapia conventionala pentru DLBCL depinde de stadiul tumorii. Pentru stadiul Igastrectomia partiala, stadiul II, III, IV se recomanda chimioterapia sistemica.
Radioterapia este indicata pentru limitarea tumorilor mari si controlul bolii localizate.
Rituximab-ul (un anticorp monoclonal chimeric la epitopul CD20 de pe limfocitele
B) este util in tratamentul pacientilor cu ENMZL or DLBCL in special in combinatie cu
schema CHOP.
TUMORILE CARCINOIDE SI SINDROMUL CARCINOID
Tumorile carcinoide sunt cele mai frecvente tumori neuroendocrine gastroenteropancreatice care pot apare la nivelul tractului gastrointestinal.
Manifestari clinice
- asimptomatic, descoperire intamplatoare;
- efecte directe ale tumorii:
a. durere abdominala
b. greata
c. scadere in greutate
d. obstructie intestinala
- sindrom carcinoid (5% cazuri- frecvent localizarea intestinala cu metastazare
hepatica) :
a. diaree secretorie (80% cazuri) <30 scaune/zi
b. flush facial (85%) cu durata cateva secunde-30 min la nivelul fetei,
gatului si toracelui superior
c. hipotensiune si tahicardie
d. wheezing si dispnee ( CI beta-agonisti)
triggeri: alimentatia, stress emotional crescut, trauma, presiune pe ficat,
anestezia ( anestezia poate induce crize carcinoide)
Caracteristici tumorale
- localizare : corpul gastric
- aspect endoscopic unic sau multiplu; tip ulceros, polipos sau vegetant
- tipuri :
a. Tip 1: 80% cazuri
i.
Asociat cu anemia pernicioasa sau gastrita cronica atrofica
ii.
Varsta 60-70 ani, F>B
iii.
Tumori mici, metastazeaza rar, sunt indolore, considerate
conditie benigna
b. Tip 2: rar (<5% cazuri)
i.
Asociat cu gastrinoame
ii.
Tumori mici, metastazeaza rar, sunt indolore,
c. Tip 3 (20% cazuri)

Page 12 of 14

i.
ii.

Cei mai agresivi carcinoizi gastrici, metastazeaza in ficat

Singurul tip de carcinoid asociat cu sindrom carcinoid

Diagnostic
-

Endoscopia
CT
Dozarea acidului 5 hidroxiindolacetic urinar in suspiciunea de sindrom
carcinoid
Scintigrafia cu octreotide identifica tumora primara si boala metastatica in
sindromul carcinoid
RMN si angiografia selectiva identificarea metastazelor hepatice

.
Tratament
-

Carcinoizi gastrici tip 1 si 2 <1 cm rezectie endoscopica urmata de

supraveghere endoscopica la 6-12 luni;
Carcinoizi gastrici tip 1 si 2 cu tumori multiple sau boala avansata
antrectomie sau terapie medicamentoasa;
Carcinoidul gastric tip 3 asociat cu sindrom carcinoid gastrectomie partiala
sau totala cu rezectie ganglionara locala + /- rezectie hepatica daca nu exista
afectare bilobara, ficatul compromis sau metastaze extrahepatice.
Sindromul carcinoid tratat: codeine, colestiramina, octreotide (Sandostatin)

TUMORILE STROMALE GASTROINTESTINALE

Tumori mezenchimale care exprima Ag CD 117:
Ag CD 117 parte a receptorului transmembranar KIT al tirozinkinazei care este
produsul protooncogenei KIT ( c-kit);
Grup de tumori derivate din celulele interstitiale Cajal (ICC)=celulele pacemaker
GI ce formeaza interfata intre inervatia autonoma a peretelui intestinal si
muschiul neted cu trasaturi ultrastructurale si imunofenotipice atat de m. neted
cat si de diferentiere neuronala regleaza peristaltica
Apar la indivizii de varsta medie sau varstnici, rareori <40 de ani, in familii in care
exista o predispozitie genetica pentru aceste tipuri de tumori si la care apare:
hiperpigmentare cutanata, disfagie sau tumori nervi autonomi gastrointestinali
(paraganglioame)
Manifestari clinice
- asimptomatic, descoperite accidental
- simpt nespecifice ( balonare, satietate precoce) desi cresc in marime,
ulcereaza, sangereaza si determina durere si obstructie
Diagnostic

Page 13 of 14

Endoscopia digestiva superioara - masa submucoasa cu margini netede,

acoperita de mucoasa normala care protruzioneaza in lumenul gastric.
i.Biopsia preoperatorie NU este recomandabila cand leziunea este
rezecabila si exista o mare suspiciune de GIST
ii. Biopsia preoperatorie este recomandata pentru confirmarea
diagnosticului daca se suspecteaza boala metastatica sau daca se intentioneaza
administrarea preoperatorie a imatinib (inhibitor de tirozinkinaza) inainte de
rezectia unei leziuni avansate, mari suspece de a fi GIST
Ultrasonografie endoscopica cu aspiratie pe ac din leziune pentru analiza
citologica, imunohistochimie, reactia polimerazei lantului pentru mutatiile kit
TC cu contrast, RMN
PETscan cu fluorodeoxiglucoza (FDG-PET) Sb inalta ptr detectarea tumorilor
cu un metabolism crescut al glucozei dar nu este Sp ptr dg, util ptr monitorizarea
trat cu imatinib

Tratament
- chirurgical : rezectia tumorii singurul tratament curativ
- terapia preoperator sau terapia de inductie ptr pacientii cu boala nerezecabila
sau tumori rezecabile la limita sau ptr pacientii cu risc inalt de recurenta dupa rezectia
completa :imatinib 400 mg/z
INTREBARI SI RASPUNSURI
1. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la cancerul gastric este adevarata ?
a. Incidenta cancerului gastric este egala peste tot in lume
b. Mortalitatea prin cancer gastric a scazut semnificativ peste tot in lume
c. Incidenta cancerului gastric este in crestere
d. Toti pacientii rezecati gastric vor fi reevaluati endoscopic
e. Infectia cu Helicobacter pylori este cel mai important factor de risc pentru cancerul
gastric
Raspuns: e. Infectia gastrica cu Helicobacter pylori este considerate carcinogen de
grup 1. 90% din pacientii cu cancer gastric au dovada infectiei cu Hp, singurul sic el mai
important factor de risc pentru cancerul gastric.
2. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pacientii cu tumori carcinoide este
adevarata?
a. Administrarea octreotidului previne crizele carcinoide induse de anestezie
b. Carcinoizii intestinului subtire indiferent de marime si localizare sunt tratati
conservator
c. Carcinoizii stomacului, duodenului si pancreasului produc cel mai frecvent simptome
de tip sindrom carcinoid
d. Cea mai frecventa manifestare clinica este flushing-ul fetei si al regiunii cervicale
e. Cele mai multe tumori carcinoide sunt simptomatice

Page 14 of 14

Raspuns: a. Administrarea anesteziei poate provoca episoade de flushing care pot

determina hipotensiune care poate pune in pericol viata- crize carcinoide. Crizele
carcinoide pot fi prevenite prin administrarea de octreotid.
3.La pacientii cu cancer gastric,urmatoarele sunt asociate cu un prognostic mai putin
favorabil cu exceptia uneia:
a. adenocarcinomul de tip difuz
b. adenocarcinomul de tip intestinal
c. prezenta carcinomatozei peritoneale
d. linita plastica
e. mutatia Germline determina lipsa de expresie a genei CDH1
Raspuns b. Adenocarcinomul de tip difuz se asociaza cu lipsa de expresie a Ecaderinei (CDH1) si are un prognostic mai sever decat adenocarcinomul de tip
intestinal. Linita plastica- forma de adenocarcinom de tip difuz si carcinomatoza
peritoneala sunt asociate cu un prognostic nefavorabil.
4. Terapia initiala pentru un pacient cu limfom gastric mic, localizat cu celule B de
zona marginala extranodala ar fi:
a. Rezectia mucoasa endoscopica
b. Rezectie chirurgicala
c. Terapie antibiotica directional pe eradicarea infectiei cu Helicobacter pylori
d. Radioterapie tintita
e. Chimioterapie (CHOP [ciclofosfamida,doxorubicin, vincristina si prednison])
Raspuns c. Daca leziunile sunt localizate,nu depasesc mucoasa gastric si nu exista
metastaze ganglionare sau la distanta se poate admistra monoterapie ( antibiotic)
pentru eradicarea infectiei cu H pylori.