Sunteți pe pagina 1din 9

GENEZA CAPITALISMULUI

Student: Bibu Cristina Mihaela


Specializare EAI
An: III/ Grupa 5

Capitalismul, sau dictatura burgheza, reprezinta o formatiune sociala care se


intemeiaza pe proprietatea privat-capitalista asupra mijloacelor de productie si pe
exploatarea muncitorilor salariati si in care burghezia, in vederea consolidarii dominatiei
sale economice, detine putere politica. 1 Adam Smith in Avutia Natiunilor se referea la
capitalism prin termenul individualism economic, ce consta in faptul ca dreptul de a
detine o proprietate privata este moral si legal, iar statul protejeaza drepturile fiecarui
individ. Cetatenii sunt liberi sa aleaga in ce sa investeasca, ce sa produca sau sa vanda si
pretul. 2 Termenul de capitalism a fost introdus insa de Karl Marx, pe care il considera
o acumulare primitiva a capitalului. 3
Inainte de dezvoltarea capitalismului, statutul social al unei persoane era fixat inca de la
nastere, ramanand neschimbat pe tot parcursul vietii, productia si industriile primitive
existand doar pentru cei instariti, aceasta situatie fiind intalnita in majoritatea tarilor
europene. Totusi, populatia rurala crestea, aparand un surplus de persoane in comparatie
cu pamantul , acestea negasindu-si de lucru in domeniul agriculturii, impiedicati de
burghezie sa se angajeze si in industrie, fiind considerati prin secolul al XVIII-lea o
adevarata amenintare la adresa ordinii sociale existente. 4
O alta problema cu care se confrunta societatea in acea perioada, mai ales Anglia, era
lipsa de materii prime. In aceasta situatie, oamenii saraci s-au grupat in ateliere mici,
producand bunuri ieftine, pe care si le putea permite oricine, acest lucru reprezentand
inceputul productiei de masa, destinata nevoilor tuturor oamenilor de rand.
Tranzitia de la feudalism la capitalism este un proces considerat tipic european si
mai ales vest-european. Capitalismul se pare ca a aparut in orasele autonome, specializate
1 Dictionar Politic, disponibil la
http://www.marxists.org/romana/dictionar/c/Capitalism.htm
2 Hessen, Robert, The Concise Encyclopedia of Economics: Capitalism, disponibil pe
http://www.econlib.org/library/Enc/Capitalism.html
3 Pohoata, Ion, Capitalism Itinerare economice, 2000, p. 9
4 Von Mises, Ludwig, Capitalismul si dusmanii sai, 1998,p. 22
1

in comert si schimburi si in care burghezii dominau societatea. Doar religia sau ideologia
politica ar fi putut sta in calea trecerii la capitalism, fiind nevoie doar de o crestere
cantitativa si o expansiune a comertului pentru a se dezvolta.
Astfel, prima data capitalismul in forma sa concreta a aparut in Europa de Vest si
anume in Olanda, Anglia si mai tarziu Germania si in America in secolele XV- XVI, desi
in forma sa initiala se intalnea cu precadere in sud-vestul Europei. Ideologia saraciei a
fost acceptata secole intregi, dar in timpul lui Luther, ideea ca banii pot produce la randul
lor bani era destul de noua. Luther era convins de faptul ca spiritul capitalist impiedica
folosirea banilor pentru nevoile oamenilor, fapt ce l-a determinat sa considere banii si
creditele un pacat. In viziunea lui, cei saraci erau defavorizati, preturile fiind mari, fiecare
folosea piata dupa bunul sau plac si sa isi vanda produsele cum vroia.
Luther era impotriva capitalismului timpuriu, observand ca aceasta dorinta de a
avea profit cat mai mare se materializa prin monopoluri, bunuri care nu erau necesare,
carteluri, vanzarea pe credit, afectand pe toata lumea, indemnandu-i pe pastori sa
condamne faptele precum crima si furtul, cei vinovati fiind iertati doar in cazul in care se
pocaiau. El nu era ingrijorat numai de felul cum folosea fiecare individ banii, dar si de
raul pe care legile pietei il faceau societatii. Considera destructive legile autonome ale
economiei, deoarece simtea amenintarea puterii financiare a unor centre economice.
Progresul economiei mondiale afecta deja economiile locale, iar Biserica trebuia sa
respinga acest progres in mod public, prin dezvoltarea unei etici sociale constructive.
Reformatorii considerau saracia un rau social ce trebuia combatut, Luther uninduse cu guvernele locale pentru a stabili noi legislatii cu privire la asistenta sociala. Prima
astfel de lege a fost The Wittenberg Church Order, in 1522 care interzicea cersitul,
oferea imprumuturi pentru orfani, copiii cetatenilor saraci, imprumuturi cu o dobanda
anuala de 4% pentru cei defavorizati, sprijineau educarea copiilor saraci. Incepand cu
1523 si alte comunitati au adoptat aceste idei.

Luther considera ca cei nevoiasi trebuiau ajutati, datoriile lor fiind anulate, iar cei
ce trebuiau pedepsiti erau doar cei lenesi, el fiind impotriva taxelor mari impuse. Totusi,
efectele capitalismului timpuriu se simteau mai ales in Wittenberg intre 1520 si 1538
cand preturile se dublasera, dar salariile ramasesera la fel, Luther considerand acest fapt o
crima. In 1525, a propus ca reglementarile guvernamentale ar trebui stabilite dupa
principiul echitatii. El a fost impotriva dorintei de avutie, considerand ca banii sunt un
cadou de la Dumnezeu pentru comunitate, iar valoarea unui om nu depinde de avutia
acestuia sau de statutul social. In aceste conditii, urmasii lui Luther au ignorat si uitat
parerea lui despre capitalismul timpuriu.
Calvinistii, dupa parerea lui Weber, pareau mai deschisi cu privire la capitalism.
Spre deosebire de Franta si Italia care se afla inca sub influenta traditionalismului
medieval, in Anglia s-a dezvoltat o teorie a muncii de valoarea, desi capitalismul a
inceput in Evul Mediu in orase din Italia, dupa cum se poate observa intr-o carte din
1253, unde era scris In numele Domnului si al profitului. 5 Puritanii, sub indrumarea lui
Calvin, promovau munca asidua si traiul modest. Acestia au refuzat sa jure credinta
Bisericii din Anglia si astfel au fost exclusi din activitati precum serviciu militar,
invatamant si s-au specializat pe comert si schimburi comerciale. Detasarea de Biserica
feudala trebuia vazuta ca o incercare de a reorganiza viata sociala si economica dupa
principii laice.
Unii scriitori precum Sombart, considerau ca acolo unde Biserica nu avea o influenta
mare asupra comunitatii, capitalismul s-a putut dezvolta mai bine. Minoritatile religioase,
precum evreii, trebuiau sa se afirme prin economie, mai ales in plan comertului cu bani si
marfuri. Insa, aceasta regula nu se aplica peste tot unde au migrat evreii, ca in cazul
Rusiei sau Poloniei. 6

5 Rothbard, N. Murray, The Economics of Calvin and Calvinism, disponibil pe


http://mises.org/daily/4070
6 Pohoata, Ion, Capitalismul itinerare economice, 2000, p. 19-20
3

Cultura capitalista difera de la continent la continent. Spre exemplu, tarile asiatice


precum Coreea de Sud, erau sub influenta unei religii conservative, ce sustinea existenta
unui stat autoritar, in care familia si natiunea ocupau primul loc, in defavoarea
individualismului, fapt ce le-a impiedicat sa treaca la capitalism. In alte situatii precum
Japonia sau Taiwan, budismul era religia dominant, fiind mai permisiva in ceea ce
priveste capitalismul, numai ca in cazul acestori tari si colonizarea britanica a avut
influente mari in ceea ce priveste adoptarea capitalismului.
In Africa, dominata de triburi, ritualuri vechi, capitalismul nu a putut patrunde din
cauza credintei popoarelor africane in zei si in puterea acestora, munca asidua fiind
necunoscuta indivizilor. Pe de alta parte, in tarile musulmane, religia joaca un rol
important in sustinerea capitalismului. Coranul sprijina proprietatea privata, dreptul de
mostenire, iar munca este considerate o virtute. Totusi, cauza intarzierii aparitiei
capitalismului in aceste tari nu o reprezinta religia, ci viata sociala si ideologiile
anterioare care ii impiedica pe musulmani sa fie la fel de pragmatici ca europenii si fara
spirit de initiativa.
Pe parcursul istoriei, dorinta fiecarui individ de a avea o situatie materiala buna si
de a se imbogati sub influenta sistemului capitalist, a favorizat existenta unor nelegiuiri
pe plan social. Cel mai bun exemplu este comertul cu sclavi, de pe urma caruia orase
precum Liverpool au avut de castigat in secolul al XVIII-lea. In timpul capitalismului
timpuriu, dezvoltarea economica a fost insotita de exploatari, mai ales pe timpul
Revolutiei Industriale din Anglia, unde copiii mai mici de sapte ani era fortati sa lucreze
in fabrici peste 12 ore pe zi.
La inceputul secolului al XIX-lea, in Anglia, fabricile textile angajau femei si
copii, care munceau multe ore, primind un salariu mic. Desi erau exploatati, situatia era
mult mai buna decat inainte, cand copiii erau trimisi sa traiasca in adaposturi pentru
oamenii saraci, lucrau fara a fi platiti sau de cele mai multe ori ajungeau hoti, prostituate
sau vagabonzi. Cresterea numarului de copii care munceau in acea perioada a facut ca
4

unii critici sa ceara introducerea unor legi privind salariul copiilor, orele de munca si
varsta minina, iar educatia sa devina obligatorie.
Odata cu capitalismul industrial, toate paturile sociale aveau de castigat, nu doar
burghezia. Datorita faptului ca s-au format diferite grupari, au crescut salariile, standardul
de viata s-a imbunatatit si s-a format clasa sociala de mijloc. In toate tarile lumii,
capitalismul s-a dezvoltat dincolo de capitalismul industrial, in tari precum SUA acesta a
ajuns la un nivel ridicat doar pe baza unor legi date de guvern, in timp ce Canada si tarile
nordice au creat un echilibru intre socialism si capitalism. 7
In prezent, capitalismul exista in toate tarile lumii, ca fiind un sistem in care mijloacele
de productie si distributie de bunuri sunt detinute de clasa capitalista, sustin socialistii.
Restul oamenilor muncesc in schimbul unui salariu. Clasa muncitoare este platita sa
produca bunuri si servicii vandute apoi pentru obtinerea de profit, ce urmeaza a fi obtinut
de clasa capitalista. De aceea, ei considera ca populatia este impartita in doar doua clase
sociale, muncitorii si cei ce profita de pe urma acestora.
In capitalism, tot in opinia socialistilor, profitul si nu satisfacerea nevoilor
oamenilor este principalul motiv pentru care se produc si vand bunurile si serviciile.
Aceste produse pot satisface nevoile oamenilor, dar doar in cazul in care si celelalte clase
sociale isi permit acele produse si detin banii necesari pentru a le achizitiona. Capitalistii
sunt nevoiti sa obtina profit pentru a nu isi pierde investitiile, deoarece competitia este
mare si trebuie sa isi mentina mijloacele de productie la zi. Aceasta dorinta de avutie si
diviziunea claselor sociale sta la baza multor probleme cu care se confrunta societatea
zilelor noastre, cum ar fi foamete, razboi, etc.8

7 Beattie, Andrew, The History of Capitalism: From Feudalism to Wall Street, 2011,
disponibil la http://www.investopedia.com/articles/economics/08/capitalismhistory.asp#axzz1bQ2CuQbf
8 What is Capitalism? disponibil pe http://www.worldsocialism.org/spgb/whatcapitalism
5

Capitalismul a dominat in special lumea vestica inca de la trecerea de la feudalism, avand


la baza relatia dintre proprietarii unor mijloace de productie si cei ce isi vand serviciile
pentru productie, adica muncitorii. La inceputurile capitalismului, Biserica Protestanta a
jucat un rol important, adeptii acesteia, in special Martin Luther, fiind de parere ca doar
cei lenesi ar trebui supusi la munca si pedepsiti, iar cei saraci ajutati, ideea de imbogatire
prin monopoluri si taxe nefiind acceptata de acestia. Insa, pe parcurs, eforturile si ideile
lui Luther au fost uitate si ignorate de urmasii sai. De-a lungul timpului, s-a incercat
trecerea la socialism si comunism, ca reactie impotriva acestui curent, insa dupa caderea
acestora, capitalismul a revenit, acest fapt fiind considerat o victorie, o victorie a stiintei,
a progresului si a economiei.

Bibliografie:
Beattie, Andrew, The History of Capitalism: From Feudalism to Wall Street, 2011,
(disponibil

pe

http://www.investopedia.com/articles/economics/08/capitalism-

history.asp#axzz1bQ2CuQbf ), accesat la data de 21.10.2011;


Hessen, Robert, The Concise Encyclopedia of Economics :Capitalism (disponibil la
http://www.econlib.org/library/Enc/Capitalism.html ), accesat la data de 21.10.2011;
Lindberg,

Carter,

Luther

on

the

Use

of

Money,

1987

(disponibil

la

http://www.ctlibrary.com/ch/1987/issue14/1417.html ), accesat la data de 22.10.2011;


Lippit, Victor, Routledges Frontiers of Political Economy Capitalism, Editura
Routledge, New York, 2005, p. 2;
von Mises, Ludwig, Capitalismul si dusmanii sai Ce inseamna laissez-fair? , Editura
Nemira, Bucuresti, 1998, p. 21-23;
Pohoata, Ion, Capitalismul Itinerare economice, Editura Polirom, Iasi, 2000, p. 9-11,1523;
Rothbard, Murray, An Austrian Perspective on the History of Economic Thoughts the
Economics of Calvin and Calvinism (disponibil pe http://mises.org/daily/4070 ), accesat
la data te 22.10.2011;

Wood Meskins, Ellen, The Origin of Capitalism A Longer View, Editura Verso, New
York, 2002, p. 73-75;
Dictionar politic http://www.marxists.org/romana/dictionar/c/Capitalism.htm ,accesat a
data de 20.10.2011;
What Is Capitalism, disponibil pe http://www.worldsocialism.org/spgb/what-capitalism ,

accesat la data de 20.10.2011.