Sunteți pe pagina 1din 148

Nr.

Crt.

Nr.
Crt.

10

10

11

11

12

12

13

13

14

14

15

15

16

16

17

17

18

18

19

19

20

20

21

21

22

22

23

23

24

24

25

25

26

26

27

27

28

28

29

29

30

30

31

31

32

32

33

33

34

34

35

35

36

36

37

37

38

38

39

39

40

40

41

41

42

42

43

43

44

44

45

45

46

46

47

47

48

48

49

49

50

50

51

51

52

52

53

53

54

54

55

55

56

56

57

57

58

58

59

59

60

60

61

61

62

62

63

63

64

64

65

65

66

66

67

67

68

68

69

69

70

70

71

71

72

72

73

73

74

74

75

75

76

76

77

77

78

78

79

79

80

80

81

81

82

82

83

83

84

84

85

85

86

86

87

87

88

88

89

89

90

90

91

91

92

92

93

93

94

94

95

95

96

96

97

97

98

98

99

99

100 100

101 101

102 102

103 103

104 104

105 105

106 106

107 107

108 108

109 109

110 110

111 111

112 112

113 113

114 114

115 115

116 116

117 117

118 118

119 119

120 120

121 121

122 122

123 123

124 124

125 125

126 126

127 127

128 128

129 129

130 130

131 131

132 132

133 133

134 134

135 135

136 136

137 137

138 138

139 139

140 140

141 141

142 142

143 143

144 144

145 145

146 146

147 147

148 148

149 149

150 150

151 151

152 152

153 153

154 154

155 155

156 156

157 157

158 158

159 159

160 160

161 161

162 162

163 163

164 164

165 165

166 166

167 167

168 168

169 169

170 170

171 171

172 172

173 173

174 174

175 175

176 176

177 177

178 178

179 179

180 180

181 181

182 182

183 183

184 184

185 185

186 186

187 187

188 188

189 189

190 190

191 191

192 192

193 193

194 194

195 195

196 196

197 197

198 198

199 199

200 200

201 201

202 202

203 203

204 204

205 205

206 206

207 207

208 208

209 209

210 210

211 211

212 212

213 213

214 214

215 215

216 216

217 217

218 218

219 219

220 220

221 221

222 222

223 223

224 224

225 225

226 226

227 227

228 228

229 229

230 230

231 231

232 232

233 233

234 234

235 235

236 236

237 237

238 238

239 239

240 240

241 241

242 242

243 243

244 244

245 245

246 246

247 247

248 248

249 249

250 250
251
252
253
254
255
256
257
258
259
260
261
262
263
264
265
266
267
268
269

251
252
253
254
255
256
257
258
259
260
261
262
263
264
265
266
267
268
269

270
271
272
273
274
275
276
277
278
279
280
281
282
283
284
285
286
287
288
289
290

270
271
272
273
274
275
276
277
278
279
280
281
282
283
284
285
286
287
288
289
290

Succes la test
Intrebarea
1.Dupa izvorul ei, motenirea poate fi:
a)doar legala;
b)doar testamentara,
c)atat legala, cat si testamentara;
2.Motenirea are caracter:
a)general;
b)particular;
c)universal.

3.Normele dreptului succesoral sunt aplicabile:


a)doar in cazul morii unei persoane fizice;
b)in cazul incetarii existentei persoanei juridice;
c)in ambele cazuri, intrucat normele dreptului succesoral se aplica si in cazul actelo
vivos, precum si in cazul incetarii existentei unei persoane juridice.

4.In cazul dispariiei unei persoane:


a)trimiterea in posesie a motenitorilor prezumtivi se face de ctre notarul public;
b)trimiterea in posesie a motenitorilor prezumtivi se face printr-o hotrre judecto
morii disprutului;
c)trimiterea in posesie a motenitorilor prezumtivi nu este posibila.

5.In momentul morii lui de cujus, motenitorii sunt cei care se substituie acestuia, p
a)o parte din drepturi;
b)toate drepturile si obligaiile;
c)o parte din drepturi si o parte din obligaii.
6.Transmisiunea succesorala poate fi:
a)activa;
b)pasiva;
c)activa si pasiva
7.Transmisiunea succesorala are ca obiect:
a)drepturi individual determinate;
b)patrimoniul unei persoane sau o fraciune din acesta;
c)numai drepturi;

8.Transmisiunea succesorala ce are ca obiect un drept real este opozabila terilor:


a)numai daca nu s-au realizat formele de publicitate imobiliara;
b)doar daca s-au realizat formele de publicitate imobiliara;
c)indiferent ca s-au indeplinit sau nu formele de publicitate imobiliara.

9.Existenta transmisiunii cu titlu particular:


a)contrazice caracterul universal al transmisiunii succesorale;
b)nu poate contrazice caracterul universal al transmisiunii succesorale;
c)poate uneori contrazice caracterul universal al transmisiunii succesorale;
10.Motenitorul cu titlu particular:
a) nu poate fi vnztorul unui drept succesoral, ci numai al dreptului real sau de cre

11.In cazul in care de cujus era de cetenie romana, iar in masa succesorala intra si
strintate, motenirea imobilelor respective este reglementata de:
a)legea de la locul siturii acestora;
b)legea naionala;
c)legea de la locul siturii acestora sau legea naionala.
12.In ceea ce privete acceptarea motenirii, motenitorii pot:
a)sa accepte integral motenirea ori sa retracteze ulterior acceptarea;
b)sa accepte parial sau integral motenirea;
c)sa accepte integral motenirea ori sa renune la ea;
13.Renunarea unuia dintre motenitori Ia motenire:
a)va profita tuturor celorlali comostenitori cu vocaie universala;
b)va profita tuturor celorlali comostenitori (legatari) cu titlu particular;
c)va profita statului.

14.Hotrrea judectoreasca de declarare a dispariiei unei persoane:


a)va avea ca efect deschiderea motenirii;
b)nu va avea ca efect deschiderea motenirii;
c)va avea ca efect deschiderea motenirii doar dupa 3 luni de la data afirii hotrr
15.Succesiunea se poate deschide:
a)in 6 luni de la data morii lui de cujus;
b)la o luna de 'a data morii lui de cujus;
c)in insasi clipa morii lui de cujus.
16.Locul deschiderii succesiunii celui interzis sau minorului aflat sub tutela se afla:
a)la domiciliul tutorelui;
b)la locul unde i s-a nregistrat moartea;
c)la locul unde i s-a nregistrat moartea, ori, dupa caz, la domiciliul tutorelui.

17.Locul deschiderii succesiunii:


a)nu prezint importanta deosebita sub aspectul competentei instanei care judeca a
motenire;
b)prezint o importanta deosebita sub aspectul competentei instanei care judeca ac
motenire;
c)poate sau nu sa reprezinte importanta sub aspectul competentei instanei care jud
motenire;
18.Pentru a putea moteni, o persoana:
a)poate in unele cazuri sa fie lipsita de capacitate succesorala;
b)trebuie sa nu fie nedemna de a moteni;
c)sa aiba vocaie succesorala legala, nu si testamentara.
19.Nedemnitatea succesorala este specifica:
a)motenirii legale;
b)motenirii testamentare;
c)atat motenirii legale, cat si motenirii testamentare.

20.Au capacitate succesorala, si deci vor putea moteni, urmtoarele categorii de pe


a)persoanele fizice disprute la data morii lui de cujus
b)persoanele fizice declarate deja moarte la data morii lui de cujus prin hotrre jud
c)persoanele juridice care nu sunt inca in fiina la data deschiderii succesiunii.
21.Motenirea prin reprezentare este specifica:
a)numai motenirii testamentare;
b)numai motenirii legale;
c)atat motenirii legale, cat si motenirii testamentare.
22.Cei care nu mai sunt in viata la data deschiderii succesiunii:
a)pot moteni in nume propriu;
b)pot moteni prin retransmitere;
c)nu pot moteni.

23.Daca primul sot al mamei a instituit legatar pe copil, problema capacitii acestui
a)ramane distincta de aceea a filiaiei;
b)nu ramane distincta de aceea a filiaiei;
c) ramane distincta de aceea a filiaiei, doar daca s-a nscut dupa 301 zile de la moa
24.Incapacitatea unuia dintre motenitori poate fi invocata:
a)doar de ctre motenitorii legali sau creditorii acestora;
b)doar de ctre motenitorii testamentari.
c)de orice persoana care justifica un interes;

25.Incapacitatea poate fi opusa:


a)doar incapabilului;
b)atat incapabilului, cat si motenitorilor acestuia;
c)doar motenitorilor acestuia.

26.Nedemnitatea succesorala:
a)se produce si daca nedemnul (motenitor legal) a fost instituit ca motenitor testa
b)nu se produce daca nedemnul (motenitor legal) a fost instituit ca motenitor test
c)se produce, indiferent ca motenitorul nedemn (motenitor legal) a fost sau nu ins
testamentar.

27.Cauzele de nedemnitate:
a)sunt lsate la aprecierea instanei de judecata;
b)sunt strict si limitativ prevzute de lege;
c) desi sunt strict si limitativ prevzute de lege, sunt lsate la aprecierea instanei de
28.Constituie caz de nedemnitate succesorala:
a)omorul svrit din culpa;
b)loviturile cauzatoare de moarte;
c)tentativa de omor comisa asupra lui de cujus.
29.Tentativa de omor svrita asupra lui de cujus:
a) constituie caz de nedemnitate succesorala;
b)nu constituie caz de nedemnitate succesorala;
c)poate in anumite situaii sa constituie caz de nedemnitate succesorala;

30.Nedemnitatea succesorala:
a) nu va opera in cazul succesibilului condamnat care ulterior a fost amnistiat;
b) nu va opera in cazul succesibilului condamnat, care ulterior a fost graiat sau reab
c) va opera si in cazul succesibilului condamnat, ulterior amnistiat, graiat sau reabi
31.Nedemnitatea succesorala va produce efecte:
a)numai cu privire la succesiunea legala;
b)numai cu privire la succesiunea testamentara;
c)atat cu privire la succesiunea legala, cat si cu privire la cea testamentara.

32.Nedemnitatea succesorala:
a)este o sanciune relativa, iar nu una absoluta;
b)nu este o sanciune relativa, ci una absoluta;
c) este o sanciune ce poate fi aplicata de cel care lasa motenirea, in limitele stabili

33.In ceea ce privete efectele produse in cazul nevredniciei succesorale:


a)nevrednicul va restitui toate bunurile pe care le deinea in calitate de motenitor, m
de la data deschiderii succesiunii;
b)nevrednicul va restitui toate bunurile pe care le deinea in calitate de motenitor, in
la data deschiderii succesiunii;
c)nevrednicul va restitui o parte din bunurile pe care le deinea in calitate de moten
percepute de la data deschiderii succesiunii;

34.Actele juridice ncheiate de nedemn cu terii, pana la constatarea nedemnitatii sa


a)raman valabile, indiferent ca terii au fost sau nu de buna-credinta Ia incheierea ac
b)raman valabile, doar daca terii au fost de buna-credinta la incheierea actelor jurid
c)se desfiineaz retroactiv, indiferent ca terii au fost sau nu de buna-credinta la inc
respective
35.Copiii nevrednicului pot veni la motenire:
a)doar in nume propriu;
b)doar prin reprezentare;
c)atat in nume propriu, cat si prin reprezentare.
36.Intre incapacitate si nedemnitate exista urmtoarele diferente:
a)nevrednicia este specifica motenirii testamentare;
b)condiia capacitii se aplica doar anumitor motenitori;
c)incapacitatea are efecte absolute, pe cnd nevrednicia este relativa;

37.Persoanele care pot moteni in temeiul legii sunt:


a)rudele lui de cujus din cstorie si din adopie, precum si soul supravieuitor;
b)rudele lui de cujus din cstorie, din afara cstoriei si din adopie, precum si sou
c) rudele lui de cujus din cstorie, rudele din afara cstoriei, rudele din adopie, pr
supravieuitor, care insa nu va veni ntotdeauna la motenire, ci doar in anumite caz
38.Clasa a Il-a de motenitori cuprinde:
a)bunicii si strbunicii defunctului;
b)fraii si surorile bunicilor defunctului;
c)prinii defunctului, fraii si surorile defunctului, pana la gradul IV inclusiv.
39.Clasa a IV-a de motenitori cuprinde:
a)bunicii si strbunicii defunctului;
b)unchii si matusile defunctului, verii primari, fraii si surorile bunicilor defunctului;
c)prinii defunctului, fraii si surorile defunctului, pana la gradul IV, inclusiv.

40.Cu privire la soul supravieuitor, legea stabilete ca:


a)acesta poate inlatura orice clasa de motenitori, dar nici o clasa nu-l poate in latur
b)poate fi inlaturat de la motenire prin voina lui de cujus,, neputand fi inlaturat insa
clase de motenitori;
c)nu inlatura nici o clasa de motenitori, dar nici nu poate fi inlaturat de vreuna dintr
motenitori.

41.Principiul proximitii gradului de rudenie presupune ca:


a)rudele de grad mai apropiat inlatura de la motenire rudele de grad mai indepartat
de motenitori;
b)rudele de grad mai apropiat inlatura de la motenire rudele de grad mai indepartat
motenitori;
c)rudele de grad mai indepartat din clasa I de motenitori, inlatura de la motenire ru
din clasa a Il-a de motenitori;
42.Daca din clasa ascendenilor ordinari au rmas bunicii si strbunicii defunctului,
a)bunicii ii inlatura de la motenire pe strbunici;
b)strbunicii ii inlatura de la motenire pe bunici;
c)toti vor moteni in parti egale, neinlaturandu-se unii pe alii de la motenire.

43.Soul supravieuitor:
a)poate fi inlaturat de la motenire prin voina lui de cujus;
b)nu poate fi inlaturat de la motenire prin voina lui de cujus;
c) poate inlatura de la motenire oricare clasa de motenitori, mai puin clasa I, a de

44.In concursul dintre fraii si surorile din casatorii diferite:


a)fraii si surorile care provin din acelai tata si aceeai mama vor ave o cota succes
care sunt frai numai dupa mama sau numai du pa tata;
b)fraii si surorile care provin din acelai tata si aceeai mama vor ave o cota succes
care sunt frai numai dupa mama sau numai dupa tata;
c)fraii si surorile care provin din acelai tata si aceeai mama vor ave o cota succes
sunt frai numai dupa mama sau numai dupa tata;
45.In privina descendenilor din frai si surori, Codul civil admite reprezentarea:
a)pana la gradul al III-lea;
b)pana Ia gradul al 11-lea;
c)pana la gradul al IV-Iea;
46.Pentru ca o persoana sa poat fi reprezentata:
a)aceasta trebuie sa fie renuntatoare;
b)sa fie nedemna;
c)sa fie decedata la data deschiderii succesiunii.

47.Reprezentarea succesorala este posibila:


a)atunci cand locul persoanei este vacant si util;
b)daca persoana se afla in viata la data deschiderii succesiunii;
c)daca persoana este nedemna.
48.Vor putea beneficia de reprezentare:
a)persoanele fizice decedate Ia data morii lui de cujus;
b)persoanele disprute;
c)persoanele concepute si nscute dupa data deschiderii succesiunii.
49.In toate cazurile in care reprezentarea este admisa, partajul se face:
a)pe tulpina
b)pe ramuri;
c)atat pe tulpina, cat si pe ramura.

50.Daca la motenire, alturi de copiii lui de cujus vine si soul supravieuitor, impar
a)cota succesorala ce revine soului supravieuitor se atribuie acestuia dupa ce au f
celorlali motenitori cu care acesta vine in concurs;
b)mai intai se stabilete cota ce revine soului supravieuitor, restul motenirii impar
motenitori;
c)cotele succesorale se stabilesc fara o ordine prioritara;

51.Daca Ia motenire vin mai muli descendeni, ei au obligaia, unii fata de alii, de a
a)donaiile primite cu scutire de raport;
b)doar donaiile primite direct, iar nu si cele primite indirect;
c)atat donaiile primite direct, cat si cele primite indirect;
52.Cuantumul rezervei descendenilor variaz in funcie de numrul lor si este de:
a)1/2 din motenire pentru doi descendeni;
b)2/3 din motenire pentru un descendent;
c)3/4 din motenire pentru trei sau mai muli descendeni.

53.Descendenii sunt motenitori:


a)sezinari si isi datoreaz reciproc raportul donaiilor cand la motenire vin mai mul
b)rezervatari si isi datoreaz raportul donaiilor cand la motenire vin mai muli;
c)rezervatari; sezinari si isi datoreaz raportul donaiilor unii fata de alii, atunci cand

54.Daca la motenire vine unul din prinii lui de cujus si colateralii privilegiai (orica
cota ce revine acestuia este de:
a) 1/4 din motenire:
b)1/2 din motenire;
c)1/3 din motenire.

55.Daca la motenire vin ambii prini ai lui de cujus si colateralii privilegiai (oricare
cota ce revine acestora este de:
a)1/3 din motenire.
b)1/2 din motenire;
c)1/4 din motenire;

56.Ascendenii privilegiai sunt motenitori:


a)rezervatari, sezinari si isi datoreaz raportul donaiilor atunci cand vin impreuna la
b)rezervatari, sezinari si au beneficiul reprezentrii;
c)rezervatari; sezinari; nu si isi datoreaz raportul donaiilor atunci cand vin impreun
beneficiul reprezentrii.
57.Din clasa a Il-a de motenitori fac parte:
a)acetia sunt din cstorie sau din afara cstoriei;
b)sunt din cstorie, din afara cstoriei sau din adopie;
c)sunt din cstorie sau din adopie.

58.Daca la motenire vin colateralii privilegiai (indiferent de numrul lor) si unul din
colateralilor privilegiai va fi de:
a)1/2 din motenire;
b)2/3 din motenire;
c)3/4 din motenire
59.Fraii consangvini sunt aceia care:
a)au numai aceeai mama cu de cujus;
b)au numai acelai tata cu de cujus;
c)au acelai tata si aceeai mama cu de cujus

60.Atunci cand la succesiune sunt chemai frai si surori ai defunctului (sau descend
din aceeai categorie (numai dupa mama sau numai dupa tata), motenirea se impar
a)pe linii;
b)pe tulpini;
c)pe capete, ori pe tulpini in cazul reprezentrii.

61.mprirea motenirii pe linii se face atunci cand:


a)la succesiune sunt chemai fraii si surorile lui de cujus numai dupa mama si num
b)la succesiune sunt chemai fraii si surorile lui de cujus din adopia cu efecte depl
c)la succesiune sunt chemai fraii si surorile lui de cujus, sau descendeni ai acesto
motenire ce le revine, prin reprezentare.

62.Colateralii privilegiai sunt:


a)motenitori nerezervatari, sezinari si isi datoreaz raportul donaiilor atunci cand v
b)motenitori rezervatari, sezinari si isi datoreaz raportul donaiilor atunci cand vin
c)motenitori nerezervatari, nesezinari si nu au unii fata de ceilali obligaia de rapor
vin impreuna la motenire;

63.Descendenii colateralilor privilegiai:


a)beneficiaz de reprezentarea succesorala pana la gradul al IV-lea.inclusiv;
b)nu beneficiaz de reprezentarea succesorala;
c)beneficiaz de reprezentarea succesorala doar daca sunt frai si/sau surori cu defu
tata si doar pana la gradul al III-lea, inclusiv.
64.Din clasa de motenitori a ascendenilor ordinari fac parte:
a)prinii si bunicii defunctului;
b)bunicii, strbunicii, stra-strabunicii defunctului (fara limita in grad)
c)fraii si surorile bunicilor defunctului.

65.Ascendenii ordinari sunt:


a)motenitori sezinari, nu se bucura de reprezentarea succesorala; nu sunt obligai
motenitori nerezervatari;
b)motenitori sezinari, se bucura de reprezentarea succesorala; sunt obligai la rapo
motenitori rezervatari;
c)motenitori sezinari, se bucura de reprezentarea succesorala; sunt obligai Ia rapo
anumite cazuri; sunt motenitori rezervatari;
66.Ascendenii ordinari:
a)nu sunt motenitori sezinari;
b)sunt motenitori rezervatari;
c)nu sunt motenitori obligai la raportul donaiilor;
67.Din clasa colateralilor ordinari fac parte:
a)bunicii, strbunicii, fraii si surorile bunicilor defunctului;
b)prinii, bunicii, strbunicii, unchii, matusile, veriorii primari ai defunctului;
c)unchii, matusile, verii primari, fraii si surorile bunicilor defunctului.

68.Colateralii ordinari fac parte din:


a)clasa [T-a de motenitori legali;
b)clasa a III- a de motenitori legali;
c)clasa a IV-a de motenitori legali.

69.Daca la motenire, alturi de colateralii ordinari, este chemat si soul supravieuit


a)se stabilete mai intai cota ce revine soului supravieuitor si apoi se imparte mo
ordinari;
b)se stabilete mai intai cota ce revine colateralilor ordinari, iar apoi cota ce revine s
c)cotele colateralilor si cea care revine soului supravieuitor se stabilesc fara priori
70.Condiia speciala ceruta de lege pentru ca soul supravieuitor sa poat moteni
a)capacitatea succesorala;
b)vocaia succesorala;
c)calitatea de sot pe care trebuie sa o aiba in momentul deschiderii succesiunii.

71.Pentru a-i putea stabili unei persoane calitatea de sot supravieuitor trebuie deter
a)momentul incheierii cstoriei si momentul desfacerii sau incetarii acesteia:
b)doar momentul desfacerii cstoriei;
c)doar momentul incetarii cstoriei;

72.Daca moartea unuia dintre soti se produce in timpul procesului de divor:


a)cel care este in viata la data procesului il poate moteni pe cel decedat daca moar
si dupa pronunarea hotrrii de divor, dar pana la rmnerea definitiva a hotrrii.
b)cel care ramane in viata nu il va moteni pe cel decedat, deoarece exista o cerere
de judecata;
c)cel ce este in viata la data procesului, il poate moteni oricum pe cel decedat;

73.In cazul cstoriei putative, daca nulitatea sau anularea cstoriei a fost declarat
moartea unuia dintre cei doi sori, iar soul rmas in viata a fost de buna-credinta Ia c
a)nu poate invoca beneficiul putativitatii, intrucat nu are importanta daca a fost sau
b)poate invoca beneficiul putativitatii, venind astfel la motenire;
c)poate invoca beneficiul putativitatii doar daca decesul soului sau a intervenit inai
pronunarea nulitii ori anularii cstoriei.

74.Soul supravieuitor:
a)este motenitor rezervatar, sezinar si datoreaz raportul donaiilor;
b)este motenitor rezervatar; nu este motenitor sezinar; datoreaz raportul donaiil
c)nu este motenitor rezervatar, nu este motenitor sezinar si nu datoreaz raportul

75.Daca soul supravieuitor vine Ia motenire in concurs cu descendenii defunctul


acestora), atunci rezerva sa succesorala va fi de:
a)1/8 din motenire;
b)1/2 din motenire;
c)1/4 din motenire.

76.Bunurile dobndite de defunct prin motenire, legat sau donai:


a)fac parte din comunitatea de bunuri a soilor, chiar si cand dispunatorul a prevzu
parte din comunitatea de bunuri;
b) fac parte din bunurile proprii ale soului defunct;
c) fac parte din bunurile proprii ale soului defunct si nu pot fi incluse in masa succe

77.Sunt drepturi succesorale accesorii ale soului supravieuitor urmtoarele:


a)dreptul Ia motenire in concurs cu toate clasele de motenitori si dreptul de abitat
b)dreptul de motenire asupra mobilelor si obiectelor aparinnd gospodriei casnic
darurilor de nunta; dreptul de abitatie asupra casei de locuit;
c)dreptul la motenire in concurs cu toate clasele de motenitori; dreptul de abitatie

78.Ctimea dreptului ia motenire al soului supravieuitor:


a)este o poriune succesorala acordata de lege acestuia, a crei mrime variaz in fu
motenitori cu care soul vine in concurs la motenire:
b)este o poriune din motenire denumita si rezerva succesorala;
c)este o poriune succesorala acordata de lege soului supravieuitor, ca drept succ

79.In concurs cu ascendenii ordinari cota ce-i revine soului supravieuitor este de:
a)1/2 din motenire;
b)3/4 din motenire:
c)2/3 din motenire.

80.In concurs cu descendenii lui de cujus, indiferent de numrul acestora, cota sou
a)1/3 din motenire;
b)2/3 din motenire;
c)1/4 din motenire.

81.In concurs numai cu ascendenii privilegiai sau numai cu colateralii privilegiai, c


este de:
a)1/8 din motenire;
b)2/3 din motenire;
c)c)l/2 din motenire.

82.Dreptul soului supravieuitor asupra mobilelor si obiectelor ce alctuiesc gospod


a)un drept de motenire legala;
b)un drept de motenire testamentara;
c)un drept de motenire legala sau testamentara.

83.Scopul dreptului accesoriu al soului supravieuitor (asupra mobilelor si obiectelo


casnice) ii constituie:
a)nedeposedarea soului de unele bunuri pe care le-a folosit impreuna cu soul dece
b)asigurarea rezervei succesorale;
c)protejarea cotitatii disponibile speciale.

84.Dreptul soului supravieuitor asupra mobilierului si obiectelor aparinnd gospo


a)este guvernat de indeplinirea cumulativa a condiiilor: ca soul supravieuitor sa n
descendenii defunctului, respectiv soul decedat sa nu fi dispus de partea sa din ac
intre vii sau
pentru cauza de moarte:
b)nu este guvernat de nici o condiie, soul supravieuitor putnd culege aceste bun
care o are;
c)este guvernat doar de o condiie speciala, si anume: ca acesta sa nu vina in concu
descendenii soului sau defunct.
85.In categoria darurilor de nunta intra:
a)darurile manuale fcute ambilor soti;
b)darurile manuale fcute numai unuia dintre soti;
c)darurile manuale fcute ambilor soti sau numai unuia dintre ei.

86.Soul supravieuitor va culege darurile de nunta ca fiind mobile sau obiecte apar
daca:
a)darurile de nunta au fost fcute numai soului decedat;
b)darurile de nunta fac parte dintre cele care aparin gospodriei casnice;
c)darurile de nunta au fost fcute numai lui (soului supravieuitor).
87.Dreptul de abitatie al soului supravieuitor:
a)poate fi inchiriat, dar nu poate fi cedat;
b)poate fi cedat si inchiriat;
c)nu poate fi cedat sau inchiriat.
88.Dreptul de abitatie:
a)este un drept permanent;
b)este un drept temporar;
c)este un drept absolut;

89.Statul culege motenirea vacanta in temeiul:


a)dreptului de suveranitate;
b)unui drept legal de motenire;
c)unui testament, chiar in prezenta uneia din cele patru clase de motenitori.

90.In ceea ce privete dreptul de opiune succesorala al statului,din dispoziiile Cod


a)statul, la fel ca oricare motenitor legal din cele patru clase, ori soul supravieuito
succesorala;
b)statul, spre deosebire de motenitorii din cele patru clase, nu are un drept de opiu
c)statul are un drept de opiune succesorala doar in anumite condiii;
91.Statul rspunde pentru pasivul motenirii:
a)numai in limita activului succesoral;
b)pentru toate datoriile succesiunii;
c)pentru o parte din datorii.
92.Testamentul este:
a)un act juridic pentru cauza de moarte;
b)un act juridic bilateral;
c)un act juridic cu titlu oneros.
93.Forma scrisa a testamentului:
a)este ceruta adprobationem;
b)este cetura adsolemnitatemi;
c)nu este ceruta de lege.

94.Testamentul olograf se caracterizeaz prin urmtoarele:


a)nu poate sa cuprind exheredari sau desemnarea unui executor testamentar;
b)poate fi ntocmit si de alta persoana dect testatorul (poate fi svrit prin repreze
formaliti complexe;
c)este supus celor mai simple formaliti; poate fi fcut oriunde, oricnd si poate fi r
95.Testamentul olograf este valabil:
a)si atunci cand este redactat la dictarea testatorului;
b)numai daca este scris in intregime de mana testatorului;
c)si daca este dactilografiat, scris si semnat de mana testatorului.

96.Potrivit regulilor in materie, testamentul olograf este valabil si daca:


a) scrierea strina este posterioara redactrii sale, afara numai daca intervenia a alt
b)scrierea strina este contemporana cu scrierea testamentului;
c)scrierea strina este posterioara redactrii sale, iar intervenia a alterat prtial voin

97.In cazul in care testatorul intervine ulterior in testament (prin dispoziii noi) testam
a)si daca nu au fost semnate si datate de testator;
b)si daca au fost doar semnate, iar nu si datate de catre testator;
c)daca au fost semnate si datate de catre testator.

98.Cnd data din testamentul olograf este incompleta sau involuntar eronata,datorit
testatorului, testamentul:
a)este lovit de nulitate;
b)este anulabil;
c)este valabil.
99.Lipsa semnturii din testamentul olograf:
a)este sancionat cu nulitatea absoluta a testamentului;
b)este sancionat cu nulitatea relativa a testamentului;
c)nu afecteaz valabilitatea testamentului.

100.Testamentul mistic este valabil:


a)doar daca este scris , datat si semnat de mana testatorului;
b)chiar si daca nu a fost prezentat pentru formalitile de suprainscriere;
c)chiar si daca este scris de catre o alta persoana dect testatorul, dar trebuie sa fie

101.Testamentul mistic:
a)poate fi fcut si de persoane care datorita unei infirmiti nu stiu sau nu pot sa cite
b)poate fi fcut doar in anumite condiii si de persoane care datorita unei infirmiti
citeasc, ori sa semneze
c)nu poate fi fcut de persoane care datorita unei infirmiti nu stiu sau nu pot sa cit

102.ntocmirea testamentului in caz de epidemie se impune:


a)chiar si daca testatorul nu a fost atins de boala;
b)doar daca testatorul a fost atins de boala;
c)va pute fi instrumentat doar de preedintele consiliului local, asistat de un martor.

103.Sub sanciunea nulitii, testamentul maritim se va incheia in:


a)3 exemplare;
b)2 exemplare;
c)4 exemplare.

104.Testamentul maritim isi pierde eficacitatea:


a)dupa 3 luni din ziua in care testatorul a incetat sa mai fie impiedicat de a testa potr
b)dupa 6 luni din ziua in care testatorul a incetat sa mai fie impiedicat de a testa potr
c) dupa 1 an din ziua in care testatorul a incetat sa mai fie impiedicat de a testa potri

105.Legatul secret este valabil:


a) daca testatorul nu indica legatarul, preciznd doar ca a comunicat unui ter perso
urmnd sa arate care este aceasta persoana, la momentul potrivit;
b) si daca legatarul va fi desemnat de un tert, dupa cum crede acesta de cuviina;
c)daca persoana legatarului a fost indicata de testator.
106.Intr-un legat sub condiie, condiia poate sa fie:
a)doar suspensiva;
b)doar rezolutorie;
c)suspensiva sau rezolutorie.
107.Sarcina dintr-un legat poate fi prevzuta:
a)doar in interesul gratificatului;
b)in interesul gratificatului, in interesul unui tert, ori in interesul testatorului;
c)doar in interesul unui tert.
108.Legatul universal confer vocaie la:
a)intreaga motenire;
b)o parte din motenire;
c)unul sau mai multe bunuri determinate.
109.Legatul cu titlu universal confer vocaie la:
a)intreaga motenire;
b)unul sau mai multe bunuri determinate;
c)o fraciune din motenire;
110.Legatul cu titlu particular are ca obiect:
a)doar un bun determinat;
b)unul sau mai multe bunuri determinate.
c)mai multe bunuri determinate;

111.Legatarul cu titlu particular este succesor in drepturile autorului sau:


a)numai in limitele legatului transmis;
b)si peste limitele legatului transmis;
c)doar peste limitele legatului transmis.

112.Legatul unei succesiuni cuvenite testatorului si inca nelichidata la moartea sa, e


a)un legat cu titlu universal;
b)un legat cu titlu particular;
c)un legat universal.
113.Legatul uzufructului este:
a)un legat cu titlu particular;
b)un legat cu titlu universal;
c)un legat universal.

114.Legatul lucrului altuia este valabil:


a)daca testatorul a dispus de lucrul altuia tiind ca nu este al sau;
b)daca testatorul a dispus de lucrul altuia avnd credina greita ca este al sau;
c) atat in cazul in care a tiut ca lucrul transmis prin legat nu este al sau, cat si in ca
greita ca lucrul transmis prin legat este al sau.

115.Pentru ca legatul care are ca obiect lucrul altuia sa fie valabil, se cer ntrunite ur
a)obiectul legatului sa fie o fraciune de mictoare;
b)obiectul legatului sa fie un bun individual determinat;
c)obiectul legatului sa fie o universalitate de bunuri;
116.Nulitatea legatelor se apreciaz in funcie de:
a)cauzele existente la o data ulterioara intocmirii testamentului;
b)cauzele existente la data intocmirii testamentului;
c)cauzele existente la o data anterioara intocmirii testamentului;
117.Legatele care conin substituii fideicomisare:
a)sunt valabile;
b)sunt valabile doar in anumite condiii.
c)sunt nule absolut;

118.Legatul va fi anulabil:
a)in caz de incapacitate legala sau naturala, pentru lipsa discernmntului ori pentru
b)daca legatul conine o substituie fideicomisara;
c)daca legatarul a renunat la legat.

119.Specific legatelor este aceea ca:


a)termenul de prescripie pentru aciunea in anulare incepe sa curg dupa 3 luni de
motenirii;
b)termenul de prescripie pentru aciunea in anulare incepe sa curg dupa sase luni
motenirii;
c)termenul de prescripie pentru aciunea in anulare curge de la data deschiderii mo
120.Este caz de caducitate a legatului:
a)predecesul legatarului fata de testator;
b)viciu de consimmnt;
c)incapacitatea legala sau naturala a testatorului.

121.Legatul este prezumat ca:


a)a fost fcut numai pentru motenitorii legatarului;
b)a fost fcut intuitu personae;
c)a fost fcut in toate cazurile atat pentru legatar, cat si pentru motenitorii acestuia
122.Legatul nu este caduc atunci cand:
a)legatul a fost fcut sub condiie suspensiva;
b)daca modalitatea nu este dect un termen cert suspensiv;
c)legatul a fost fcut sub condiie rezolutorie.

123.In cazul in care condiia suspensiva sub care a fost fcut legatul nu se indepline
a)legatul este nul absolut;
b)legatul este anulabil;
c)legatul este caduc.
124.Legatul poate fi revocat, ca o sanciune, prin hotrre judectoreasca, daca:
a)nu a fost indeplinita condiia suspensiva;
b)legatarul a svrit fata de defunct sau fata de memoria acestuia anumite fapte;
c)legatarul a renunat la legat.
125.Neindeplinirea sarcinii prevzuta intr-un legat atrage:
a)nulitatea absoluta a legatului;
b)revocarea legatului pentru neexecutare;
c)caducitatea legatului.

126.Pentru ingratitudine, legatele pot fi revocate:


a)oricnd, fara nici o formalitate;
b)dupa moartea testatorului, pentru cruzimi sau injurii grave la adresa acestuia.
c)pe cale de aciune, in timpul vieii testatorului, pentru atentat la viata dispunatorul
sau injurii grave la adresa acestuia:

127.Dreptul la aciunea in revocare este prescriptibil in termen de:


a)un an de la svrirea faptei sau de cand s-a cunoscut svrirea faptei;
b)trei ani de la svrirea faptei sau de cand s-a cunoscut svrirea faptei
c)doi ani de la svrirea faptei sau de cand s-a cunoscut svrirea faptei;
128.Revocarea expresa a unui testament poate fi fcuta:
a)doar printr-un nou testament;
b)printr-un nou testament sau printr-un inscris autentic;
c)printr-un nou testament sau printr-un act sub semntura privata.

129.Prin incompatibilitate trebuie inteleasa imposibilitatea absoluta (materiala sau ju


a)cumulativ doua legate:
b)un legat universal;
c)un legat cu sarcina.
130.Instrinarea lucrului unui legat este un caz de:
a)revocare;
b)incompatibilitate;.
c)contrarietate.

131.Distrugerea materiala a testamentului sau a unei parti eseniale din el reprezint


a)un caz de incompatibilitate;
b)un caz de revocare expresa;
c)un caz de revocare tacita.
132.Retractarea revocrii unui testament poate fi fcuta:
a)prin inscris sub semntura privata;
b)doar in forma testamentara sau prin inscris sub semntura privata;
c)in forma testamentara sau autentica.

133.In caz de ineficacitate a legatelor, bunurile ce constituie obiectul acestora revin:


a)doar motenitorilor legali;
b)motenitorilor legali sau testamentari:
c)tuturor motenitorilor testamentari.

134.Substituia vulgara este o dispoziie testamentara prin care testatorul desemnea


a)un legatar substituit, pentru eventualitatea in care legatarul instituit nu ar putea sa
legatul;
b)o sarcina pentru legatar;
c)un executor testamentar.

135.Legatul conjunctiv este o dispoziie testamentara prin care acelai obiect (bun)
a)unui legatar cu titlu particular;
b)unui legatar cu titlu universal;
c)mai multor legatari.
136.Daca unul sau mai muli legatari nu pot sau nu vor sa primeasc legatul, partea
transmis prin legat:
a)revine celorlali colegatari care primesc legatul;
b)revine doar motenitorilor legali;
c)revine anumitor colegatari.

137.Este cerina pentru naterea dreptului de acrescamant:


a)existenta unei pluraliti de legatari cu titlu universal;
b)dispoziiile fcute in favoarea legatarilor sa aiba obiecte diferite;
c) nefractionarea de catre testator a vocaiei legatarilor, astfel incat fiecare sa aiba c
legatului.

138.Acrescamantul:
a)profita ntotdeauna in aceeai msura tuturor comostenitorilor;
b)nu profita intotdeauna in aceeai msura tuturor comostenitorilor fiind inlaturat in
c)profita intotdeauna doar motenitorilor legali, in aceeai msura;
139.Exheredarea nu poate sa afecteze:
a)rezerva succesorala;
b)cotitatea disponibila;
c)acrescamantul.

140.Prin exheredare (dezmostenire) motenitorul legal (chiar si cel nerezervatar) pie


a)doar emolumentul motenirii;
b)titlul sau de motenitor;
c)emolumentul motenirii si titlul sau de motenitor;

141.Exheredarea cu titlu de sanciune este dispoziia prin care testatorul prevede ca


a)de la succesiune vor fi nlturai motenitorii care vor ataca testamentul care con
b)de la succesiune vor fi inlaturati motenitorii care vor ataca testamentul cu aciun
c)de la succesiune vor fi inlaturati motenitorii care vor ataca testamentul care con

142.Exheredarea totala privete:


a)inlaturarea tuturor motenitorilor legali de la motenire;
b)inlaturarea de la motenire a tuturor motenitorilor legali si testamentari;
c) inlaturarea tuturor motenitorilor testamentari de la motenire.

143.Executor testamentar poate fi:


a)orice persoana cu capacitate deplina de exerciiu;
b)si persoana cu capacitate de exerciiu restrns;
c)persoana cu capacitate de exerciiu deplina Ia data ntocmirii testamentului, iar nu
succesiunii.

144.Imputernicirea executorului testamentar cu sezina este limitata de lege la termen


a)doi ani;
b)6 lunii;
c)un an.
145.Sezina executorului testamentar este:
a)o posesiune;
b)o deteniune precara;
c)o posesiune sau o deteniune precara, dupa caz.

146.Dreptul de a urmri debitorii succesorali si de a incasa creanele succesorale, il


a)executorul testamentar cu sezina;
b)executorul testamentar fara sezina;
c)atat executorul testamentar cu sezina, cat si executorul testamentar fara sezina.
147.Substituiile fideicomisare:
a)sunt oprite de lege, sub sanciunea nulitii;
b)sunt permise de lege;
c)sunt permise de lege doar in anumite condiii.
148.Testatorul nu va putea dispune prin Iiberalitati dect de:
a)cotitatea disponibila;
b)cotitatea disponibila speciala;
c)rezerva succesorala cu excepia cotitatii disponibile speciale.
149.Substituia fideicomisara se sancioneaz cu:
a)nulitate pariala;
b)nulitate relativa;
c)nulitate absoluta.

150.In cazul substituiei fideicomisare:


a)vor fi executate doua sau mai multe Iiberalitati;
b)vor fi executate cel mult doua Iiberalitati;
c)va fi executata o singura liberalitate;
151.Aciunea in constatarea nulitii substituiei fideicomisare este:
a)imprescriptibila;
b)prescriptibila in termenul de 6 luni de la deschiderea succesiunii;
c)prescriptibila in termenul de 3 ani de la deschiderea succesiunii.

152.Rezerva succesorala:
a) este acea parte din motenire care se confunda cu cotitatea disponibila;
b) este acea parte din motenire care se cuvine ir. puterea legii tuturor motenitorilo
motenitori;
c) este acea parte din motenire care se cuvine in puterea legii unor motenitori lega

153.Rezerva succesorala este acea parte de motenire atribuita anumitor motenitor


a)de ctre de cujus;
b)de ctre executorul testamentar;
c)de lege.
154.Cotitatea disponibila este acea parte a patrimoniului lui de cujus de care acesta
a)in mod liber, neingradit, inclusiv prin acte cu titlu gratuit;
b)numai in limitele stabilite prin lege;
c)in mod liber, mai puin prin acte cu titlu gratuit;
155.Indisponibilitatea rezervei este:
a)relativa si pariala;
b)totala;
c)relativa sau absoluta, dupa caz.
156.Sunt motenitori rezervatari:
a)descendenii, colateralii privilegiai si soul supravieuitor;
b)descendenii, ascendenii ordinari si soul supravieuitor;
c)descendenii, ascendenii privilegiai, si soul supravieuitor.
157.Cuantumul rezervei descendenilor este de:
a)1/2 din motenire pentru doi copii;
b)2/3 din motenire pentru doi copii;
c)3/4 din motenire pentru doi copii.

158.Cuantumul rezervei descendenilor este de:


a)1/2 din motenire pentru doi copii;
b)2/3 din motenire pentru un copil;
c)3/4 din motenire pentru trei sau mai muli copii.
159.La stabilirea cuantumului rezervei descendenilor se au in vedere:
a)descendenii nedemni;
b)acei descendeni care vin efectiv la motenire;
c)descendenii renuntatori.

160.In situaia in care de cujus nu are descendeni ca motenitori rezervatari ori ace
vina Ia motenire, legea acorda dreptul Ia rezerva:
a)ascendenilor privilegiai;
b)colateralilor privilegiai;
c)ascendenilor ordinari.
161.Cuantumul rezervei prinilor defunctului este de:
a)1/2 din motenire daca ambii prini sunt in viata;
b)1/4 din motenire daca ambii prini sunt in viata;
c)2/3 din motenire daca ambii prini sunt in viata;

162.Cuantumul rezervei succesorale a soului supravieuitor este de:


a)1/24 din motenire daca vine in concurs cu descendenii defunctului, indiferent de
b)1/8 din motenire daca vine in concurs cu descendenii defunctului, indiferent de n
c) 1/32 din motenire daca vine in concurs cu descendenii defunctului, indiferent de

163.Cuantumul rezervei succesorale a soului supravieuitor este de:


a)1/16 din motenire daca vine in concurs atat cu ascendenii privilegiai, cat si cu c
b)1/18 din motenire daca vine in concurs atat cu ascendenii privilegiai, cat si cu c
c)1/6 din motenire daca vine in concurs atat cu ascendenii privilegiai, cat si cu co

164.Daca este instituita ca legatar universal o persoana strina, care nu este ruda cu
a)rezerva succesorala a soului supravieuitor este de 1/2 din motenire;
b)rezerva succesorala a soului supravieuitor este de 2/3 din motenire;
c)rezerva succesorala a soului supravieuitor este de 3/4 din motenire;

165.Daca soul supravieuitor vine in concurs cu motenitori legali ce nu sunt rezerv


acestuia:
a)se va imputa doar asupra cotitatii disponibile speciale;
b)se va imputa doar asupra unei fraciuni din motenire;
c)se va imputa asupra intregii moteniri.
166.Rezerva soului supravieuitor:
a)nu este o fraciune calculata direct asupra motenirii;
b)este o fraciune calculata direct asupra motenirii;
c)este o fraciune calculata din rezerva celorlali motenitori rezervatari.

167.Daca soul supravieuitor vine in concurs cu motenitori legali ce nu sunt rezerv


acestuia:
a)se va imputa doar asupra cotitatii disponibile speciale;
b)se va imputa doar asupra unei fraciuni din motenire;
c)se va imputa asupra intregii moteniri.
168.Cotitatea disponibila speciala a soului supravieuitor este:
a)o parte egala cu cea a copilului care a luat mai puin;
b)o parte mai mare dect a copilului care a luat mai puin;
c)o parte mai mica dect cea a copilului care a luat mai puin.
169.Reductiunea constituie o:
a)dispoziie testamentara;
b)sanciune ce vizeaz liberalitatile excesive;
c)un drept al motenitorului testamentar.

170.Donaiile deghizate sau fcute prin interpunere de persoane care incalca cotitate
a)supuse reductiunii;
b)nule absolut;
c)supuse raportului.

171.La stabilirea valorii bunurilor existente in patrimoniul defunctului la data deschi


a)vor fi incluse si bunurile ce fac obiectul unor legate sau donaii de bunuri viitoare
b)drepturile viagere care se sting la deschiderea succesiunii;
b)nu poate fi vnztorul unui drept succesoral, ci numai al dreptului real sau de crea
b)poate fi vnztorul atat al unui drept succesoral, cat si al dreptului real sau de crea

172.In operaiunea de scdere a pasivului succesoral:


a)rezerva succesorala este o fraciune din activul net al motenirii;
b)pasivul motenirii;
c)activul brut al motenirii.

173.Reductiunea liberalitatilor intre vii poate fi ceruta:


a)numai de motenitorii rezervatari, motenitorii acestora sau cei care infatiseaza dr
b)de ctre orice persoana;
c)doar de motenitorii testamentari.
174.Dreptul motenitorilor rezervatari de a invoca reductiunea este:
a) un drept dobndit pe cale succesorala de Ia defunct si totodat un drept propriu,
rezervatar;
b)un drept dobndit pe cale succesorala de la defunct;
c)un drept propriu, personal al motenitorului rezervatar;
175.Legatele se reduc:
a)inaintea donaiilor;
b)dupa donaii;
c)simultan cu donaiile.
176.Donaiile:
a)se reduc simultan.
b)se reduc succesiv in ordine in ordine cronologica, incepand cu cea mai veche;
c)se reduc succesiv in ordine cronologica, incepand cu cea mai noua:

177.Raportul donaiilor este obligaia pe care o are:


a)orice motenitor din clasa ascendenilor ordinari sau din cea a colateralilor privile
b)orice motenitor din clasa descendenilor sau din cea a colateralilor privilegiai;
c) orice motenitor din clasa descendenilor, precum si soul supravieuitor;
178.Obligaia de raport va funciona atunci cand:
a)beneficiarii donaiei sunt ascendenii sau colateralii defunctului;
b)beneficiarii donaiei sunt descendenii si soul supravieuitor;
c)beneficiarii donaiei sunt colateralii privilegiai si soul supravieuitor.
179.Legatarii:
a)pot ntotdeauna sa ceara motenitorilor sa faca raportul donaiilor;
b)nu pot cere motenitorilor sa faca raportul donaiilor;
c)pot cere motenitorilor sa faca raportul donaiilor, doar in anumite condiii.

180.Sunt supuse raportului:


a) toate bunurile primite de descendent sau soul supravieuitor de la defunct, atat d
cazul cand donatorul a dispus altfel;
b)cheltuielile de hrana, intretinere, educaie, cheltuielile de nunta;
c)fructele civile si naturale ale bunurilor raportabiie.
181.Potrivit dispoziiilor Codului civil, beneficiaz de sezina:
a)doar ascendenii ordinari si colateralii privilegiai.
b)numai descendenii si colateralii privilegiai ai defunctului;
c)numai descendenii si ascendenii defunctului.
182.Sezina (dobndirea posesiunii de drept a motenirii) are caracter:
a)individual, succesiv, imperativ; divizibil:
b)general si indivizibil;
c)general, dispozitiv, indivizibil.
183.In activul motenirii sunt cuprinse:
a)doar drepturile de creana care au aparinut lui de cujus;
b)toate drepturile reale sau de creana care au aparinut lui de cujus;
c)doar drepturile reale care au aparinut Iui de cujus;
184.Pasivul motenirii cuprinde:
a)datoriile si sarcinile motenirii;
b)drepturile reale sau de creana care au aparinut lui de cujus;
c)drepturile reale care au aparinut lui de cujus si sarcinile motenirii.
185.Subieci ai dreptului de opiune succesorala pot fi:
a)doar motenitorii legali;
b)doar motenitorii testamentari;
c)atat motenitorii legali, cat si cei testamentari.
186.Actul de opiune succesorala este:
a)un act juridic unilateral;
b)bilateral;
c)intotdeauna afectat de modalitatea condiiei.
187.Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie intr-un termen de:
a)18 luni de la deschiderea succesiunii;
b)6 luni de la deschiderea succesiunii;
c)3 luni de la deschiderea succesiunii.

188.Prescripia dreptului de opiune succesorala incepe sa curg:


a)de la data deschiderii succesiunii;
b)la 6 luni dupa deschiderea succesiunii;
c)la o luna de la deschiderea succesiunii.

189.Suspendarea prescripiei dreptului de opiune succesorala intervine in caz de:


a)fora majora;
b)imposibilitatea (din motive subiective) a titularului acestui drept de a-si exercita dr
c)imposibilitate fortuita a titularului acestui drept de a aciona;
190.Acceptarea voluntara expresa a motenirii se face:
a)doar prin act sub semntura privata;
b)prin inscris autentic, sub sanciunea nulitii absolute;
c)prin inscris autentic sau sub semntura privata.

191.Pot fi considerate acte de acceptare tacita a motenirii:


a)luarea din patrimoniul succesoral a unor obiecte ce constituie amintiri de familie;
b)donaia, vnzarea sau cesiunea drepturilor succesorale;
c)folosirea de ctre sot, dupa decesul celuilalt, a bunurilor comune dobndite in tim

192.Acceptarea pura si simpla forat a moteniri:


a) are ca efect pierderea de ctre motenitor a dreptului de opiune succesorala (nu
simplu sau sub beneficiu de inventar);
b)nu opereaz daca succesibilul si-a manifestat voina in sensul de a accepta succe
inventar;
c)nu opereaz daca succesibilul a renunat la motenire.

193.Succesibilului vinovat de ascunderea sau darea ia o parte" a unor bunuri succe


a)nu i se mai atribuie nimic din bunurile dosite sau date la o parte:
b)i se poate atribui, in unele cazuri, si partea din bunurile succesorale dosite;
c)i se atribuie si partea din bunurile succesorale dosite;

194.Acceptarea pura si simpla forat a motenirii opereaz:


a)cand frauda este svrita de un tert in favoarea altui motenitor dect cel care a s
bunuri din motenire;
b)cand frauda este svrita de un tert in favoarea motenitorului, fara tirea si part
c)cand frauda este svrita de un tert in favoarea motenitorului, cu tirea si partic

195.Succesibilul culpabil de sustragerea sau darea la o parte a unor bunuri din mo


a )poate accepta motenirea sub beneficiu de inventar;
b)nu mai poate accepta motenirea sub beneficiu de inventar;
c)isi poate exercita dreptul de opiune succesorala dupa cum dorete.

196.Rspunderea succesibilului culpabil fata de creditorii motenirii:


a) se va reduce sub jumtatea limitei rspunderii pe care ar fi avut-o fata de creditor
sancionat;
b) se va reduce la partea pe care o ia practic din motenire dupa sancionarea sa;
c) va fi proporionala cu partea succesorala la care ar fi avut dreptul daca nu ar fi fos
pura si simpla forat a motenirii.

197.Acceptarea motenirii sub beneficiu de inventar:


a)are intotdeauna caracter facultativ;
b) are in principiu caracter facultativ, dar sunt si cazuri in care legea impune acest m
succesiunii;
c)are caracter de sanciune.

198.Daca motenitorul isi retracteaz renunarea la motenire:


a)poate sa opteze ulterior pentru acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar;
b)nu poate sa mai opteze pentru acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar;
c)poate in unele cazuri sa opteze ulterior pentru acceptarea succesiunii sub benefic
199.Sub beneficiu de inventar, motenirea poate fi acceptata:
a)doar de motenitorul legal;
b)de motenitorul legal, de legatarul universal si de legatarul cu titlu universal;
c)de motenitorul cu titlu particular.
200.Succesibilul poate sa accepte motenirea sub beneficiu de inventar:
a)numai cat timp nu a acceptat-o pur si simplu;
b)chiar si daca anterior renunase la motenire;
c) chiar si dupa ce a acceptat pur si simplu forat motenirea.
201.Acceptarea motenirii sub beneficiu de inventar este un act juridic:
a)consensual;
b)solemn;
c)dezinteresat.
202.Acceptarea motenirii sub beneficiu de inventar poate fi:
a)numai expresa:
b)numai tacita;
c)expresa sau tacita.

203.In cazul acceptrii motenirii sub beneficiu de inventar, inventarierea bunurilor s


a)de regula, cu acordul persoanei in posesia creia se afla bunurile succesorale;
b)fara sa se tina cont daca persoana in posesia creia se afla bunurile succesorale s
c)numai cu acordul persoanei in posesia creia se afla bunurile succesorale.

204.In cazul acceptrii motenirii sub beneficiu de inventar, termenul pentru inventa
a)3 luni;
b)6 luni;
c)un an;
205.Acceptarea motenirii sub beneficiu de inventar este:
a)definitiva irevocabila si retroactiva;
b)revocabila;
c)revocabila si retroactiva.

206.In caz de deces al motenitorului care a acceptat motenirea sub beneficiu de in


prin motenire se transmite:
a)legatarilor universali;
b)la proprii motenitori;
c)legatarilor cu titlu particular.
207.Renunarea la beneficiul de inventar poate fi:
a)numai expresa;
b)numai tacita;
c)atat expresa, cat si tacita.
208.Renunarea Ia motenire este un act:
a)consensual;
b)solemn;
c)cu titlu oneros.
209.Renunarea la motenire:
a)nu este posibila, daca motenitorul a acceptat anterior motenirea;
b)este posibila cu condiia ca motenitorul sa fi acceptat anterior motenirea;
c)este posibila, cu condiia sa fie cu titlu oneros.
210.Renuntatorul care a primit donaii de Ia defunct:
a)este obligat la raportul donaiilor;
b)nu este obligat la raportul donaiilor;
c)poate fi in anumite cazuri obligat la raportul donaiilor.

211.Renuntatorul:
a)poate fi reprezentat de ctre descendenii sai;
b)nu poate fi reprezentat de ctre descendenii sai;
c)poate fi reprezentat de ctre descendenii sai, in anumite condiii

212.Retractarea motenirii este posibila:


a)daca dreptul de opiune al renuntatorului nu s-a stins prin implinirea termenului de
b)si dupa implinirea termenului de prescripie de 6 luni privitor la dreptul de opiune
c)fara sa conteze ca intre timp motenirea a fost acceptata de alti motenitori ai defu
213.Retractarea renunrii poate fi:
a)doar expresa sau tacita;
b)doar expresa si forat;
c)expresa, tacita si forat.

214.Deschiderea procedurii succesorale notariale se poate face:


a)doar de motenitorii legali;
b) de ctre motenitorii legali si testamentari, de ctre stat sau de ctre creditorii mo
c)doar de motenitorii testamentari si de ctre stat.

215.Petiia de ereditate este:


a)o aciune reala de recunoatere a titlului de motenitor si de obligare a pretinsului
bunurilor succesorale;
b)o aciune indivizibila;
c)o aciune imprescriptibila.

216.Prin petiia de ereditate se reclama motenirea in intregul ei sau numai o parte d


aciune nu beneficiaz:
a)legatarii universali;
b)toti motenitorii nerezervatari;
c)legatarii cu titlu particular.
217.Petiia de ereditate este o aciune prescriptibila intr-un termen de:
a)6 luni;
b)un an;
c)3 ani.

218.Motenitorul aparent:
a)trebuie sa restituie bunurile succesorale in natura, pstrnd fructele percepute;
b)trebuie sa restituie bunurile succesorale in natura, impreuna cu fructele percepute
c)trebuie sa restituie doar contravaloarea bunurilor succesorale, pstrnd fructele p
219.Indiviziunea succesorala reprezint:
a)o forma a proprietii comune;
b)o modalitate a proprietii;
c)o forma a proprietii comune si totodat o modalitate a proprietii.

220.Indiviziunea succesorala se caracterizeaz prin aceea ca:


a)fiecare coindivizar are un drept exclusiv asupra unui bun individualizat din succes
b)fiecare coindivizar poate dobndi o cota parte ideala din dreptul asupra tuturor bu
c)fiecare coindivizar are un drept exclusiv asupra cotei parti ideale cuvenite din mo

221.Cat privete indiviziunea succesorala, actele de dispoziie si de administrare tre


a)cu acordul unanim al coindivizarilor;
b)cu acordul majoritii coindivizarilor;
c)fara a fi nevoie de acordul unanim al coindivizarilor.
222.Aciunea in revendicare a unui bun succesoral:
a)poate fi exercitata de un singur coindivizar;
b)nu poate fi exercitata de un singur coindivizar;
c)se exercita ntotdeauna numai de catre un singur coindivizar.
223.Imbuntirile aduse de un tert bunurilor indivize:
a)ii confer un drept real asupra acestor bunuri;
b)nu ii confer un drept real asupra acestor bunuri;
c)nu ii confer un drept de creana asupra acestor bunuri.
224.Ieirea din indiviziune se poate cere:
a)oricnd;
b)in termenul general de prescripie de 3 ani;
c)in termenul de opiune succesorala.

225.Impreala motenirii poate fi ceruta:


a)doar de catre legatarii universali;
b)coindivizari, creditorii personali ai coindivizarilor, succesorii in drepturi ai coindivi
c)doar de catre legatarii cu titlu particular.

226.Impreala motenirii are caracter:


a)declarativ;
b)constitutiv;
c)constitutiv si declarativ.

227.Creanele si datoriile motenirii nu constituie obiect al mprelii. Ele se transmi


a)proporional cu partea ereditara a fiecruia;
b)invers proporional cu partea ereditara a fiecruia;
c)difereniat, in funcie de cum a fost acceptata motenirea.

228.Partajul judiciar:
a)este obligatoriu daca vreunul dintre proprietarii comuni lipsete sau daca printre p
persoane fara capacitate de exerciiu;
b)nu este obligatoriu daca vreunul dintre proprietarii comuni lipsete sau daca print
persoane fara capacitate de exerciiu;
c)este obligatoriu si daca exista autorizarea autoritii tutelare pentru un partaj volun
229.In cazul in care nu se pot forma in natura loturi egale:
a)se procedeaz Ia vnzarea bunurilor ce compun motenirea;
b)se procedeaz Ia o reimpartire a motenirii;
c)diferena se compenseaz printr-o suma de bani numita sulta.
230.Vnzarea bunurilor ce compun motenirea constituie:
a)soluia aplicabila cu predilecie fata de ce a mpririi judiciare;
b)soluia extrema de sistare a indiviziunii:
c)soluia extrema de meninere a indiviziunii.

231. Obligaia de garanie:


a)exista intre copartasi atunci cand unul dintre ei a stabilit ca isi datoreaz garanie
evictiune;
b)exista intre copartasi, numai atunci cand copartasii au convenit ca isi datoreaz g
evictiune;
c)exista intre copartasi oricum, intrucat este prevzuta de lege.

232.Opoziia la imparteala poate fi fcuta:


a)prin orice act juridic din care rezulta neindoielnic intenia creditorilor de a particip
b)numai prin aciune oblica;
c)numai prin notificare sau urmrirea judiciara a unui bun din masa succesorala.

233.Daca un copartas nu a participat la imparteala si aceasta s-a fcut prin buna nv


prevede ca ea trebuie fcuta pe cale judectoreasca intr-o atare situaie:
a) imparteala se menine;
b)se desfiineaz;
c) se menine parial.
234.Creditorii care nu si-au pus in valoare dreptul lor de opoziie:
a)nu au dreptul sa atace imparteala efectuata;
b)au dreptul sa atace imparteala efectuata;
c)pot sa supravegheze regularitatea operaiilor mprelii.
235.Simpla omisiunea a unor bunuri succesorale de la partaj:
a)duce la desfiinarea impartelii;
b)duce la efectuarea unui supliment de partaj;
c)duce la efectuarea din nou a partajului.

236.Nulitatea relativa pentru vicii de consimmnt:


a)poate fi acoperita doar prin ratificare expresa;
b)poate fi acoperita prin ratificare expresa sau tacita a impartelii, potrivit dreptului c
c)poate fi acoperita doar prin ratificare tacita.
237.Declararea nulitii impartelii sau anularii ei duce la:
a)renaterea strii de indiviziune intre copartasi;
b)efectuarea unui supliment de partaj;
c)imposibilitatea efecturii unei noi imparteli.
238.Partajul de ascendent rezulta:
a)din voina ascendentului;
b)din voina copartasilor;
c) dintr-o hotrre judectoreasca.
239.Partajul de ascendent se poate realiza:
a)doar pe calea unei donaii;
b)doar pe calea unui testament;
c)pe calea unei donaii sau unui testament.
240.Impreala de ascendent poate fi fcuta:
a)numai de ctre ascendenii privilegiai;
b)numai de ctre ascendenii ordinari;
c)de ctre ascendenii privilegiai si ascendenii ordinari.

241.Legea prevede ca:


a)partajul de ascendent poate sa nu-i cuprind pe descendenii dispunatorului
din adopie;
b)partajul de ascendent trebuie sa cuprind, sub sanciunea nulitii, pe toti descen
cstorie, din afara cstoriei sau din adopie);
c) partajul de ascendent trebuie sa cuprind doar descendenii din cstorie.

242.Descendenii intre care se face imparteala de ascendent:


a) nu trebuie sa aiba neaprat vocaie efectiva Ia motenirea dispunatorului;
b)pot culege partea de motenire pe care ascendentul le-o transmite, chiar si daca n
c)trebuie sa aiba vocaie efectiva la motenire, sa poat si sa doreasc sa vina la mo
o lase ascendentul.
243.Omisiunea unui descendent de la partaj:
a)este lovita de nulitate relativa;
b)este lovita de nulitate absoluta;
c)este permisa.
244.Necuprinderea soului supravieuitor in partajul de ascendent:
a)nu afecteaz valabilitatea partajului;
b)are ca efect nulitatea relativa a partajului;
c)are ca efect nulitatea absoluta a partajului.

245.Partajul de ascendent:
a) are ca efect transmiterea divizata a motenirii ctre descendeni, iar nu transmiter
b)sa prevad ce cota ideala trebuie sa revin fiecruia;
c)trebuie sa se materializeze in formarea loturilor descendenilor.

246.Atunci cand Ia motenire vine si soul supravieuitor, iar rezerva sa a fost incalc
ascendent:
a)poate ataca actul de imparteala cu aciune in reductiune;
b)nu poate ataca actul de imparteala in nici un fel;
c)poate ataca actul de imparteala cu aciune in anulare.

247.Partajul de ascendent se poate face:


a)atat prin act sub semntura privata, cat si prin act autentic sau una din formele tes
lege;
b)prin act sub semntura privata;
c)numai cu respectarea formelor prevzute de lege pentru donaii si testamente;

248.Donaia, ca mod de efectuare a impartelii de ascendent:


a)poate fi revocata oricnd si in orice condiii;
b)poate fi revocata pentru neexecutarea sarcinilor sau pentru ingratitudine;
c) nu poate fi revocata pentru nici un temei.

249.In ceea ce privete efectele partajului de ascendent (dupa deschiderea succesiu


a)descendenii care accepta motenirea, pstreaz Fiecare ce au primit de la defunc
b)descendenii care accepta motenirea, retumeaza fiecare ce au primit de !a defunc
c)descendenii care accepta motenirea, retumeaza intotdeauna parial ce au primit
250.Bunurile care nu au fcut obiectul impartelii de ascendent se vor transmite:
a)divizate si nu vor face obiectul unei imparteli;
b)in indiviziune ctre descendeni si vor face obiectul unei imparteli:
c)divizate, ctre legatarii cu titlu universal.

0
Raspuns
test

Raspuns
corect

Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29

30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61

62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93

94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125

126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
138
139
140
141
142
143
144
145
146
147
148
149
150
151
152
153
154
155
156
157

158
159
160
161
162
163
164
165
166
167
168
169
170
171
172
173
174
175
176
177
178
179
180
181
182
183
184
185
186
187
188
189

190
191
192
193
194
195
196
197
198
199
200
201
202
203
204
205
206
207
208
209
210
211
212
213
214
215
216
217
218
219
220
221

222
223
224
225
226
227
228
229
230
231
232
233
234
235
236
237
238
239
240
241
242
243
244
245
246
247
248
249
250
251
252
253

254
255
256
257
258
259
260
261
262
263
264
265
266
267
268
269
270
271
272
273
274
275
276
277
278
279
280
281
282
283
284
285

286
287
288
289
290

1.Dupa izvorul ei, motenirea poate fi:


a)doar legala;
Intrebarea
2.Motenirea
are caracter:
b)doar testamentara,
3.Normele
dreptului
succesoral sunt aplicabile:
a)general;
c)atat legala,
cat si testamentara;
a)doar
in cazul morii unei persoane fizice;
b)particular;
b)in
cazul incetarii existentei persoanei juridice;
c)universal.
4.In
dispariiei
unei persoane:
c)in cazul
ambele
cazuri, intrucat
normele dreptului succesoral se aplica si in cazul actelor de transmisiune inter vivos, pre
a)trimiterea
in posesie
motenitorilor
prezumtivi se face de ctre notarul public;
incetarii existentei
uneiapersoane
juridice.
5.In
momentul
morii luia de
cujus, motenitorii
suntse
ceiface
care
se substituie
acestuia,
preluandu-i:
b)trimiterea
in posesie
motenitorilor
prezumtivi
printr-o
hotrre
judectoreasca
constatatoare a morii disp
a)o
parte dinindrepturi;
c)trimiterea
posesie a motenitorilor prezumtivi nu este posibila.
6.Transmisiunea
b)toate drepturilesuccesorala
si obligaiile;poate fi:
a)activa;
c)o parte din drepturi si o parte din obligaii.
7.Transmisiunea
succesorala are ca obiect:
b)pasiva;
a)drepturi
determinate;
c)activa si individual
pasiva
8.Transmisiunea
succesorala
ce are
ca obiect
unacesta;
drept real este opozabila terilor:
b)patrimoniul unei
persoane sau
o fraciune
din
a)numai
nu s-au realizat formele de publicitate imobiliara;
c)numai daca
drepturi;
9.Existenta
cu titlu particular:
b)doar dacatransmisiunii
s-au realizat formele
de publicitate imobiliara;
a)contrazice
caracterul
universal
succesorale;
c)indiferent ca
s-au indeplinit
saual
nutransmisiunii
formele de publicitate
imobiliara.
b)nu poate contrazice caracterul universal al transmisiunii succesorale;
11.In
cazul
in care
de cujuscaracterul
era de cetenie
romana,
iar in masa
succesorala intra si un imobil situat in strintate, m
c)poate
uneori
contrazice
universal
al transmisiunii
succesorale;
imobilelor
respective
este
reglementata
de:
10.Motenitorul cu titlu particular:
a)legea
de lafi locul
situriiunui
acestora;
a) nu poate
vnztorul
drept succesoral, ci numai al dreptului real sau de creana;
12.In
ceea
ce privete acceptarea motenirii, motenitorii pot:
b)legea
naionala;
a)sa
accepte
integral
motenirea
orisau
sa retracteze
ulterior acceptarea;
c)legea
de la locul
siturii
acestora
legea naionala.
13.Renunarea
unuiasau
dintre
motenitori
Ia motenire:
b)sa accepte parial
integral
motenirea;
a)va
celorlali
comostenitori
cu vocaie
c)sa profita
acceptetuturor
integral
motenirea
ori sa renune
la ea; universala;
14.Hotrrea
judectoreasca
de declarare a(legatari)
dispariiei
b)va profita tuturor
celorlali comostenitori
cuunei
titlupersoane:
particular;
a)va
avea
ca
efect
deschiderea
motenirii;
c)va profita statului.
15.Succesiunea
se poate
deschide:motenirii;
b)nu va avea ca efect
deschiderea
a)in
6
luni
de
la
data
morii
lui de
cujus; doar dupa 3 luni de la data afirii hotrrii la instana.
c)va avea ca efect deschiderea
motenirii
b)la o luna de 'a data morii lui de cujus;
c)in insasi clipa morii lui de cujus.

16.Locul deschiderii succesiunii celui interzis sau minorului aflat sub tutela se afla:
a)la domiciliul tutorelui;
17.Locul
succesiunii:
b)la loculdeschiderii
unde i s-a nregistrat
moartea;
a)nu
prezint
importanta
deosebita
sub aspectul
instanei
care judeca aciunile referitoare la motenire;
c)la locul
unde
i s-a nregistrat
moartea,
ori, dupacompetentei
caz, la domiciliul
tutorelui.
18.Pentru
moteni,
o persoana:
b)prezint aoputea
importanta
deosebita
sub aspectul competentei instanei care judeca aciunile referitoare la motenire;
a)poate
unele
cazuri
sa fie importanta
lipsita de capacitate
succesorala;
c)poate in
sau
nu sa
reprezinte
sub aspectul
competentei instanei care judeca aciunile referitoare la mote
19.Nedemnitatea
specifica:
b)trebuie sa nu fiesuccesorala
nedemna deeste
a moteni;
a)motenirii
legale;
c)sa aiba vocaie
succesorala legala, nu si testamentara.
20.Au
capacitate
succesorala, si deci vor putea moteni, urmtoarele categorii de persoane:
b)motenirii
testamentare;
a)persoanele
fizice
disprute
data morii
lui de cujus
c)atat motenirii
legale,
cat si la
motenirii
testamentare.
21.Motenirea
prin reprezentare
este
specifica:
b)persoanele fizice
declarate deja
moarte
la data morii lui de cujus prin hotrre judectoreasca;
a)numai
motenirii
testamentare;
c)persoanele
juridice
care nu sunt inca in fiina la data deschiderii succesiunii.
22.Cei
care
nu mai sunt
in viata la data deschiderii succesiunii:
b)numai
motenirii
legale;
a)pot
moteni
in
nume
propriu;
c)atat motenirii legale, cat si motenirii testamentare.
23.Daca
primulprin
sot retransmitere;
al mamei a instituit legatar pe copil, problema capacitii acestuia de a moteni:
b)pot moteni
a)ramane
distincta
de
aceea a filiaiei;
c)nu pot moteni.
24.Incapacitatea
unuiade
dintre
motenitori
b)nu ramane distincta
aceea
a filiaiei; poate fi invocata:
a)doar
de
ctre
motenitorii
legali
sau creditorii
c) ramane distincta de aceea a filiaiei,
doar dacaacestora;
s-a nscut dupa 301 zile de la moartea iui de cujus.
25.Incapacitatea
poate fi opusa:
b)doar de ctre motenitorii
testamentari.
a)doar
incapabilului;
c)de orice
persoana care justifica un interes;
26.Nedemnitatea
succesorala:
b)atat incapabilului,
cat si motenitorilor acestuia;
a)se
produce
si
daca
c)doar motenitorilor nedemnul
acestuia. (motenitor legal) a fost instituit ca motenitor testamentar;
27.Cauzele
de nedemnitate:
b)nu se produce
daca nedemnul (motenitor legal) a fost instituit ca motenitor testamentar:
a)sunt
lsate laindiferent
aprecierea
de judecata;
c)se produce,
ca instanei
motenitorul
nedemn (motenitor legal) a fost sau nu instituit ca motenitor testamentar.
28.Constituie
de nedemnitate
b)sunt strict sicaz
limitativ
prevzute succesorala:
de lege;
a)omorul
svrit
dinlimitativ
culpa; prevzute de lege, sunt lsate la aprecierea instanei de judecata.
c) desi sunt
strict si
29.Tentativa
de omor svrita
asupra lui de cujus:
b)loviturile cauzatoare
de moarte;
a)
constituie
caz
de
nedemnitate
succesorala;
c)tentativa de omor comisa asupra
lui de cujus.
b)nu constituie caz de nedemnitate succesorala;
c)poate in anumite situaii sa constituie caz de nedemnitate succesorala;

30.Nedemnitatea succesorala:
a) nu va opera in cazul succesibilului condamnat care ulterior a fost amnistiat;
31.Nedemnitatea
va produce
efecte: care ulterior a fost graiat sau reabilitat;
b)
nu ceea
va opera
in succesorala
cazulefectele
succesibilului
condamnat,
33.In
privete
produse
in cazul nevredniciei
succesorale:
a)numai
cuce
privire
la succesiunea
legala;
c)
va
opera
si
in
cazul
succesibilului
condamnat,
ulterior
amnistiat,
graiat
sau reabilitat.
a)nevrednicul
va
restitui
toate
bunurile
pe
care
le
deinea
in
calitate
de motenitor,
mai puin fructele percepute de la d
32.Nedemnitatea
b)numai cu priviresuccesorala:
la succesiunea testamentara;
deschiderii
succesiunii;
a)este
o sanciune
relativa, iar nu
una absoluta;
c)atat cu
privire la succesiunea
legala,
cat si cu privire la cea testamentara.
b)nevrednicul
va restitui
toate bunurile
pe care le deinea in calitate de motenitor, inclusiv fructele percepute de la da
b)nu este o sanciune
relativa,
ci una absoluta;
succesiunii;
c) este o sanciune ce poate fi aplicata de cel care lasa motenirea, in limitele stabilite de ctre acesta.
34.Actele
juridice
ncheiate
de nedemn
cu terii,
panale
ladeinea
constatarea
nedemnitatii
sale: mai puin fructele percepute
c)nevrednicul
va restitui
o parte
din bunurile
pe care
in calitate
de motenitor,
a)raman
valabile,
indiferent ca terii au fost sau nu de buna-credinta Ia incheierea actelor juridice respective;
deschiderii
succesiunii;
35.Copiii
nevrednicului
pot veni
motenire:
b)raman valabile,
doar daca
teriilaau
fost de buna-credinta la incheierea actelor juridice respective;
a)doar
in nume propriu;
c)se desfiineaz
retroactiv, indiferent ca terii au fost sau nu de buna-credinta la incheierea actelor juridice respective
36.Intre
incapacitate
si nedemnitate exista urmtoarele diferente:
b)doar prin
reprezentare;
37.Persoanele
care
pot cat
moteni
inreprezentare.
temeiul
legii sunt:
a)nevrednicia
specifica
testamentare;
c)atat in numeeste
propriu,
simotenirii
prin
a)rudele
lui
de
cujus
din
cstorie
si
din
adopie,
precum si soul supravieuitor;
b)condiia capacitii se aplica doar anumitor motenitori;
b)rudele
lui de cujus
din cstorie,
si este
din adopie,
c)incapacitatea
are efecte
absolute,din
pe afara
cnd cstoriei
nevrednicia
relativa;precum si soul supravieuitor;
38.Clasa
motenitori
cuprinde:
c) rudele aluiIl-a
dede
cujus
din cstorie,
rudele din afara cstoriei, rudele din adopie, precum si soul supravieuitor, care
a)bunicii
si strbunicii
defunctului;
veni ntotdeauna
la motenire,
ci doar in anumite cazuri;
39.Clasa
IV-a de bunicilor
motenitori
cuprinde:
b)fraii si asurorile
defunctului;
a)bunicii
strbuniciifraii
defunctului;
c)prinii si
defunctului,
si surorile defunctului, pana la gradul IV inclusiv.
40.Cu
privire
la souldefunctului,
supravieuitor,
stabilete
b)unchii
si matusile
veriilegea
primari,
fraii sica:
surorile bunicilor defunctului;
41.Principiul
proximitii
gradului
de
presupune
a)acesta
inlaturafraii
orice
derudenie
motenitori,
dar nici
o clasaIV,
nu-l
poate in latura pe el;
c)prinii poate
defunctului,
si clasa
surorile
defunctului,
pana
laca:
gradul
inclusiv.
a)rudele
de
grad
mai
apropiat
inlatura
de
la
motenire
rudele
de grad mai
indepartat,
aceleiai
clase
de m
b)poate fi inlaturat de la motenire prin voina lui de cujus,, neputand
fi inlaturat
insa in
deinteriorul
vreuna din
cele patru
clase
d
b)rudele
de grad
apropiat
inlatura dedar
la motenire
rudele
de grad de
mai
indepartat,
celelalte
clasede
demotenitori.
motenitor
c)nu inlatura
nici mai
o clasa
de motenitori,
nici nu poate
fi inlaturat
vreuna
dintredin
cele
patru clase
42.Daca
din
clasamai
ascendenilor din
ordinari
aude
rmas
bunicii si
strbunicii defunctului, atunci:
c)rudele
de grad
clasa
motenitori,
44.In concursul
dintreindepartat
fraii si surorile
din Icasatorii
diferite:inlatura de la motenire rudele de grad mai apropiat din cla
a)bunicii
ii inlatura de la motenire pe strbunici;
motenitori;
a)fraii
sisupravieuitor:
surorile
care provin
din acelai
si aceeai mama vor ave o cota succesorala mai mare dect a celor care
43.Soul
b)strbunicii
ii inlatura
de la motenire
petata
bunici;
numai
dupa
mama
sau
numai
du
pa
tata;
a)poate
inlaturatin
departi
la motenire
prin voina lui de
cujus;
c)toti vorfi moteni
egale, neinlaturandu-se
unii
pe alii de la motenire.
b)fraii
si surorile
carede
provin
din acelai
si aceeai
mama vor ave o cota succesorala mai mica dect a celor care
b)nu poate
fi inlaturat
la motenire
printata
voina
lui de cujus;
numai
dupa
mama
sau
numai
dupa
tata;
c) poate inlatura de la motenire oricare clasa de motenitori, mai puin clasa I, a descendenilor.
45.In
descendenilor
si surori,
civil
admite
c)fraiiprivina
si surorile
care provin din
din frai
acelai
tata siCodul
aceeai
mama
vorreprezentarea:
ave o cota succesorala egala cu a celor care sunt f
a)pana
la
gradul
al
III-lea;
dupa mama sau numai dupa tata;
46.Pentru
ca o persoana
b)pana Ia gradul
al 11-lea;sa poat fi reprezentata:
a)aceasta
trebuie
fie renuntatoare;
c)pana la gradul alsa
IV-Iea;
47.Reprezentarea
b)sa fie nedemna; succesorala este posibila:
a)atunci
cand locul
este vacant
si util;
c)sa fie decedata
la persoanei
data deschiderii
succesiunii.
48.Vor
beneficia
deinreprezentare:
b)daca putea
persoana
se afla
viata la data deschiderii succesiunii;
a)persoanele
fizice
decedate
Ia data morii lui de cujus;
c)daca persoana
este
nedemna.
49.In
toate cazurile
in care reprezentarea este admisa, partajul se face:
b)persoanele
disprute;
50.Daca
la motenire,
alturi
de copiii
lui data
de cujus
vine si soul
supravieuitor, imparteala se face astfel:
a)pe
tulpina
c)persoanele
concepute
si nscute
dupa
deschiderii
succesiunii.
a)cota
succesorala
ce
revine
soului
supravieuitor
se
atribuie
acestuia
dupa ce au fost stabilite cotele ce revin celorla
b)pe ramuri;
cu
care
acesta
vine
in
concurs;
c)atat pe tulpina, cat si pe ramura.
51.Daca
Ia motenire
vincota
mai ce
muli
descendeni,
ei au obligaia,
unii motenirii
fata de alii,
de a aduce laintre
masa
succesorala:
b)mai intai
se stabilete
revine
soului supravieuitor,
restul
impartindu-se
ceilali
motenitori;
a)donaiile
primite
cu
scutire
de
raport;
c)cotele succesorale se stabilesc fara o ordine prioritara;
52.Cuantumul
rezervei
in funcie
de numrul lor si este de:
b)doar donaiile
primitedescendenilor
direct, iar nu sivariaz
cele primite
indirect;
a)1/2
din
motenire
pentru
doi
descendeni;
c)atat donaiile primite direct, cat si cele primite indirect;
53.Descendenii
sunt
motenitori:
b)2/3 din motenire
pentru
un descendent;
54.Daca
lasi
motenire
vine reciproc
unul din prinii lui
de cujuscand
si colateralii
privilegiai
a)sezinari
isi
datoreaz
la motenire
vin mai(oricare
muli; ar fi numrul acestora), cota c
c)3/4 din motenire pentru trei sau raportul
mai mulidonaiilor
descendeni.
acestuia
este
de:
b)rezervatari si isi datoreaz raportul donaiilor cand la motenire vin mai muli;
55.Daca
motenire vin ambii prini ai lui de cujus si colateralii privilegiai (oricare ar fi numrul acestora), cota ce r
a)
1/4 dinlamotenire:
c)rezervatari;
sezinari si isi datoreaz raportul donaiilor unii fata de alii, atunci cand vin mai muli la motenire;
este
de:
b)1/2 din motenire;
a)1/3
c)1/3 din
din motenire.
motenire.
56.Ascendenii
privilegiai sunt motenitori:
b)1/2 din motenire;
a)rezervatari,
sezinari
c)1/4 din motenire; si isi datoreaz raportul donaiilor atunci cand vin impreuna la motenire;
57.Din
clasa asezinari
Il-a de motenitori
fac parte:
b)rezervatari,
si au beneficiul
reprezentrii;
58.Daca lasunt
motenire
vin colateralii
privilegiai
(indiferent de numrul lor) si unul din prinii lui de cujus, cota colatera
a)acetia
din
cstorie
sau
din
afara raportul
cstoriei;
c)rezervatari; sezinari; nu si isi datoreaz
donaiilor atunci cand vin impreuna la motenire; nu au beneficiul r
privilegiai
va fi de: din afara cstoriei sau din adopie;
b)sunt din cstorie,
a)1/2
c)suntdin
dinmotenire;
cstorie sau din adopie.
59.Fraii
b)2/3 dinconsangvini
motenire; sunt aceia care:
60.Atunci
cand
la succesiune
sunt
chemai frai si surori ai defunctului (sau descendeni ai acestora) care sunt din ac
a)au
aceeai
mama cu de
cujus;
c)3/4 numai
din motenire
(numai
dupaacelai
mama tata
sau cu
numai
dupa tata), motenirea se imparte:
b)au numai
de cujus;
61.mprirea
motenirii pe linii se face atunci cand:
a)pe
c)au linii;
acelai tata si aceeai mama cu de cujus
a)la
sunt chemai fraii si surorile lui de cujus numai dupa mama si numai dupa tata;
b)pesuccesiune
tulpini;
b)la
succesiune
sunt
chemai
fraiireprezentrii.
si surorile lui de cujus din adopia cu efecte depline;
c)pe capete, ori pe
tulpini
in cazul
c)la succesiune sunt chemai fraii si surorile lui de cujus, sau descendeni ai acestora care culeg cota de motenire c
prin reprezentare.

62.Colateralii privilegiai sunt:


a)motenitori nerezervatari, sezinari si isi datoreaz raportul donaiilor atunci cand vin impreuna la motenire;
63.Descendenii
colateralilor
privilegiai:
b)motenitori rezervatari,
sezinari
si isi datoreaz raportul donaiilor atunci cand vin impreuna la motenire;
a)beneficiaz
reprezentarea
succesorala
la gradul
IV-lea.inclusiv;
c)motenitori de
nerezervatari,
nesezinari
si nu pana
au unii
fata de al
ceilali
obligaia de raport a donaiilor, atunci cand vin imp
b)nu
beneficiaz de reprezentarea succesorala;
motenire;
65.Ascendenii
sunt:
64.Din
clasa de
motenitori
a ascendenilor
facsunt
parte:
c)beneficiaz
deordinari
reprezentarea
succesorala ordinari
doar daca
frai si/sau surori cu defunctul si dupa mama si dupa tata
a)motenitori
sezinari,
nu
se bucura de reprezentarea succesorala; nu sunt obligai la raportul donaiilor; sunt moten
a)prinii
si bunicii
defunctului;
gradul al III-lea,
inclusiv.
nerezervatari;
b)bunicii, strbunicii, stra-strabunicii defunctului (fara limita in grad)
b)motenitori
sezinari,
se bucura
de reprezentarea succesorala; sunt obligai la raportul donaiilor; sunt motenitori r
c)fraii si surorile
bunicilor
defunctului.
66.Ascendenii
ordinari:se bucura de reprezentarea succesorala; sunt obligai Ia raportul donaiilor doar in anumite ca
c)motenitori sezinari,
a)nu
sunt motenitori
sezinari;
motenitori
rezervatari;
67.Din
colateralilor
ordinari fac parte:
b)sunt clasa
motenitori
rezervatari;
a)bunicii,
si surorile
bunicilor
defunctului;
c)nu sunt strbunicii,
motenitori fraii
obligai
la raportul
donaiilor;
68.Colateralii
ordinari
fac parteunchii,
din: matusile, veriorii primari ai defunctului;
b)prinii, bunicii,
strbunicii,
a)clasa
de motenitori
legali;
c)unchii,[T-a
matusile,
verii primari,
fraii si surorile bunicilor defunctului.
69.Daca
motenire,
alturi de
colateralii ordinari, este chemat si soul supravieuitor, atunci:
b)clasa alaIIIa de motenitori
legali;
a)se
stabilete
mai
intai cota legali.
ce revine soului supravieuitor si apoi se imparte motenirea intre colateralii ordinari;
c)clasa
a IV-a de
motenitori
70.Condiia
speciala
ceruta
pentru
ca soul supravieuitor
sa cota
poatcemoteni
se refera
la:
b)se stabilete
mai intai
cotadecelege
revine
colateralilor
ordinari, iar apoi
revine soului
supravieuitor;
a)capacitatea
succesorala;
c)cotele colateralilor
si cea care revine soului supravieuitor se stabilesc fara prioritate intre ele.
71.Pentru
a-i putea stabili unei persoane calitatea de sot supravieuitor trebuie determinat:
b)vocaia succesorala;
72.Daca
moartea
dintre
sotisi
se
produce
in timpul procesului
de
divor:
a)momentul
incheierii
cstoriei
momentul
desfacerii
sau incetarii
acesteia:
c)calitatea
de
sot unuia
pe care
trebuie
sa
o
aiba in momentul
deschiderii
succesiunii.
73.In
cazul
cstoriei
putative,
daca
nulitatea
sau
anularea
cstoriei
a
fost
declarata
orisoului
pronunata
dupa moartea
un
a)cel
care
este
in
viata
la
data
procesului
il
poate
moteni
pe
cel
decedat
daca
moartea
s-a produs
chiar si dup
b)doar momentul desfacerii cstoriei;
doi
sori,
iar
soul
rmas
in
viata
a
fost
de
buna-credinta
Ia
cstorie:
hotrrii
de divor,incetarii
dar pana
la rmnerea definitiva a hotrrii.
c)doar momentul
cstoriei;
a)nu
invoca beneficiul
nu are importanta
ao
fost
sau nu
de buna-credinta;
b)cel poate
care ramane
in viata nuputativitatii,
il va moteniintrucat
pe cel decedat,
deoarece daca
exista
cerere
de divor
inaintata instanei de jud
b)poate
putativitatii,
venind
astfel
la motenire;
c)cel ce invoca
este in beneficiul
viata la data
procesului,
il poate
moteni
oricum pe cel decedat;
74.Soul
supravieuitor:
c)poate invoca
beneficiul putativitatii doar daca decesul soului sau a intervenit inainte de declararea ori pronunarea
75.Daca
soul supravieuitor
Ia motenire
in concurs
descendenii defunctului (indiferent de numrul acestora
a)este
rezervatar, vine
sezinar
si datoreaz
raportulcu
donaiilor;
anulariimotenitor
cstoriei.
rezerva
sa
succesorala
va
fi
de:
b)este motenitor rezervatar; nu este motenitor sezinar; datoreaz raportul donaiilor;
76.Bunurile
dobnditerezervatar,
de defunctnuprin
motenire,
legat
sau donai:
a)1/8
din motenire;
c)nu este
motenitor
este
motenitor
sezinar
si nu datoreaz raportul donaiilor.
a)fac
parte
din
comunitatea
de
bunuri
a
soilor,
chiar
si
cand dispunatorul a prevzut ca acestea nu vor face parte din
b)1/2 din motenire;
77.Sunt
succesorale accesorii ale soului supravieuitor urmtoarele:
de
bunuri;
c)1/4
dindrepturi
motenire.
a)dreptul
Ia
motenire
in proprii
concurs
toate clasele
b) fac parte din bunurile
alecusoului
defunct;de motenitori si dreptul de abitatie;
78.Ctimea
dreptului
ia
motenire
al
soului
supravieuitor:
b)dreptul
de
motenire
asupra
mobilelor
si
obiectelor
aparinnd
gospodriei
precum si asupra darurilor de
c) fac parte din bunurile proprii ale soului defunct
si nu
pot fi incluse
in masacasnice,
succesorala;
a)este
o
poriune
succesorala
acordata
de
lege
acestuia, a crei mrime variaz in funcie de clasa de motenitori cu
de abitatie asupra casei de locuit;
in
concurs
motenire:
c)dreptul
lala
motenire
in concurs cu toate clasele de motenitori; dreptul de abitatie asupra casei de locuit;
79.In
cu ascendenii
ordinari
cotasice-i
revinesuccesorala;
soului supravieuitor este de:
b)esteconcurs
o poriune
din motenire
denumita
rezerva
a)1/2
din
motenire;
c)este o poriune succesorala acordata de lege soului supravieuitor, ca drept succesoral accesoriu al acestuia.
80.In
cu descendenii lui de cujus, indiferent de numrul acestora, cota soului supravieuitor este de:
b)3/4 concurs
din motenire:
a)1/3
din
motenire;
c)2/3 din motenire.
81.In
numai cu ascendenii privilegiai sau numai cu colateralii privilegiai, cota soului supravieuitor este de
b)2/3 concurs
din motenire;
a)1/8
din
motenire;
c)1/4 din motenire.
82.Dreptul
soului supravieuitor asupra mobilelor si obiectelor ce alctuiesc gospodria casnica este:
b)2/3
din motenire;
84.Dreptul
soului supravieuitor asupra mobilierului si obiectelor aparinnd gospodriei casnice:
a)un
drept
de
motenire legala;
c)c)l/2
din
motenire.
a)este
guvernat
de indeplinirea
a condiiilor:(asupra
ca soul
supravieuitor
sa nu vina
in concurs
cu descendenii
83.Scopul
dreptului
accesoriu
alcumulativa
soului supravieuitor
mobilelor
si obiectelor
aparinnd
gospodriei
casnice
b)un drept de motenire
testamentara;
respectiv
soul decedat
sadenuunele
fi dispus
depe
partea
sa
din
aceste
bunuri prin
liberalitati
intre vii sau
a)nedeposedarea
soului
bunuri
care
le-a
folosit
impreuna
cu
soul
decedat;
c)un drept de motenire legala sau testamentara.
pentru
cauza rezervei
de moarte:
b)asigurarea
succesorale;
b)nu
este
guvernat
nici o condiie,
soul supravieuitor putnd culege aceste bunuri, oricum, in calitatea pe care o
c)protejarea cotitatiide
disponibile
speciale.
85.In
nunta intra:
c)estecategoria
guvernatdarurilor
doar de odecondiie
speciala, si anume: ca acesta sa nu vina in concurs ia motenire cu descendenii s
a)darurile
defunct. manuale fcute ambilor soti;
86.Soul
va numai
culege unuia
darurile
de nunta
b)darurilesupravieuitor
manuale fcute
dintre
soti; ca fiind mobile sau obiecte aparinnd gospodriei casnice, daca:
a)darurile
de
nunta
au
fost
fcute
numai
soului
c)darurile manuale fcute ambilor soti sau numaidecedat;
unuia dintre ei.
87.Dreptul
denunta
abitatie
soului
supravieuitor:
b)darurile de
facalparte
dintre
cele care aparin gospodriei casnice;
a)poate
fi inchiriat,
nu poate
cedat;lui (soului supravieuitor).
c)darurile
de nunta dar
au fost
fcutefinumai
88.Dreptul
de abitatie:
b)poate fi cedat
si inchiriat;
a)este
un drept
permanent;
c)nu poate
fi cedat
sau inchiriat.
89.Statul
motenirea vacanta in temeiul:
b)este unculege
drept temporar;
a)dreptului
de suveranitate;
c)este un drept
absolut;
90.In
celegal
privete
dreptul de opiune succesorala al statului,din dispoziiile Codului civil (art. 646),rezulta ca:
b)unuiceea
drept
de motenire;
a)statul,
la
fel
ca
oricare
legal din
din cele
cele patru
patru clase
clase,de
orimotenitori.
soul supravieuitor, are un drept de opiune succes
c)unui testament, chiar inmotenitor
prezenta uneia
91.Statul
rspunde
pentru
motenirii:
b)statul, spre
deosebire
depasivul
motenitorii
din cele patru clase, nu are un drept de opiune succesorala;
a)numai
in limita
activului
succesoral;
c)statul are
un drept
de opiune
succesorala doar in anumite condiii;
92.Testamentul
este: succesiunii;
b)pentru toate datoriile
a)un
act juridic
cauza de moarte;
c)pentru
o partepentru
din datorii.
93.Forma
scrisabilateral;
a testamentului:
b)un act juridic
a)este
ceruta
adprobationem;
c)un act
juridic
cu titlu oneros.
b)este cetura adsolemnitatemi;
c)nu este ceruta de lege.

94.Testamentul olograf se caracterizeaz prin urmtoarele:


a)nu poate sa cuprind exheredari sau desemnarea unui executor testamentar;
95.Testamentul
olograf
b)poate fi ntocmit
si deeste
alta valabil:
persoana dect testatorul (poate fi svrit prin reprezentare) si este supus unor formalit
a)si
atunci
cand
este
redactat
dictarea testatorului;
c)este
supus
celor
mai
simple la
formaliti;
poate fi fcut oriunde, oricnd si poate fi revocat oricnd.
96.Potrivit
regulilor
in materie,
testamentul
olograf
este valabil si daca:
b)numai daca
este scris
in intregime
de mana
testatorului;
a)
scrierea
strina
este posterioara
sale,
afara
numai daca intervenia a alterat voina testatorului:
c)si
daca este
dactilografiat,
scris siredactrii
semnat de
mana
testatorului.
97.In
cazulstrina
in care este
testatorul
intervine cu
ulterior
in testament
(prin dispoziii noi) testamentul este valabil:
b)scrierea
contemporana
scrierea
testamentului;
a)si
daca nu
au fost
semnate
si datate
de testator;
c)scrierea
strina
este
posterioara
redactrii
sale, iar intervenia a alterat prtial voina testatorului;
98.Cnd
din doar
testamentul
olograf
incompleta
sau
involuntar eronata,datorita unei simple greeli a testatorulu
b)si dacadata
au fost
semnate,
iar nueste
si datate
de catre
testator;
a)este
de nulitate;
c)dacalovit
au fost
semnate si datate de catre testator.
99.Lipsa
semnturii din testamentul olograf:
b)este anulabil;
a)este
cu nulitatea absoluta a testamentului;
c)este sancionat
valabil.
100.Testamentul
mistic
este valabil:
b)este sancionat
cu nulitatea
relativa a testamentului;
a)doar
daca este
scris , datat
si semnat de mana testatorului;
c)nu afecteaz
valabilitatea
testamentului.
101.Testamentul
b)chiar si daca numistic:
a fost prezentat pentru formalitile de suprainscriere;
a)poate
fi daca
fcut este
si descris
persoane
careo datorita
unei infirmiti
nu stiu sau
pot sa
oride
sacatre
semneze;
c)chiar si
de catre
alta persoana
dect testatorul,
dar nu
trebuie
saciteasc,
fie semnat
testator.
102.ntocmirea
in condiii
caz de epidemie
se impune:
b)poate fi fcut testamentului
doar in anumite
si de persoane
care datorita unei infirmiti nu stiu sau nu pot sa citeasc, ori
a)chiar
si daca
testatorul
nu a fost
atins
de boala;
c)nu poate
fi fcut
de persoane
care
datorita
unei infirmiti nu stiu sau nu pot sa citeasc, ori sa semneze.
103.Sub
sanciunea
nulitii,
testamentul
maritim se va incheia in:
b)doar daca
testatorul
a fost atins
de boala;
a)3
c)vaexemplare;
pute fi instrumentat doar de preedintele consiliului local, asistat de un martor.
104.Testamentul
b)2 exemplare; maritim isi pierde eficacitatea:
105.Legatul
este
a)dupa
3 lunisecret
din ziua
invalabil:
care testatorul a incetat sa mai fie impiedicat de a testa potrivit dreptului comun;
c)4 exemplare.
a)
daca
testatorul
nu
indica
preciznd
ca fie
a comunicat
persoana
legatarului,
terul urmnd sa
b)dupa 6 luni din ziua in carelegatarul,
testatorul
a incetatdoar
sa mai
impiedicatunui
de ater
testa
potrivit dreptului
comun;
aceasta
la momentul
potrivit;a incetat sa mai fie impiedicat de a testa potrivit dreptului comun;
c) dupa 1persoana,
an din ziua
in care testatorul
106.Intr-un
legat subvacondiie,
condiia
poate
fie:cum crede acesta de cuviina;
b) si daca legatarul
fi desemnat
de un
tert, sa
dupa
a)doar
c)daca suspensiva;
persoana legatarului a fost indicata de testator.
107.Sarcina
dintr-un legat poate fi prevzuta:
b)doar rezolutorie;
a)doar
in interesul
gratificatului;
c)suspensiva
sau rezolutorie.
108.Legatul
confer
vocaie la:unui tert, ori in interesul testatorului;
b)in interesuluniversal
gratificatului,
in interesul
a)intreaga
motenire;
c)doar in interesul unui tert.
109.Legatul
titlu universal confer vocaie la:
b)o parte dincu
motenire;
a)intreaga
motenire;
c)unul sau mai multe bunuri determinate.
110.Legatul
cu titlu
particular
are ca obiect:
b)unul sau mai
multe
bunuri determinate;
a)doar
un
bun
determinat;
c)o fraciune din motenire;
111.Legatarul
titlu particular
este succesor in drepturile autorului sau:
b)unul sau maicumulte
bunuri determinate.
a)numai
in
limitele
legatului
transmis;
c)mai multe bunuri determinate;
112.Legatul
unei succesiuni
cuvenite testatorului si inca nelichidata la moartea sa, este:
b)si peste limitele
legatului transmis;
a)un
legat
cu
titlu
universal;
c)doar peste limitele legatului transmis.
113.Legatul
este:
b)un legat cuuzufructului
titlu particular;
114.Legatul
lucrului
altuia
este valabil:
a)un
legat
cu
titlu
particular;
c)un legat universal.
a)daca
testatorul
a
dispus
de lucrul altuia tiind ca nu este al sau;
b)un legat cu titlu universal;
b)daca
testatorul
a
dispus
de lucrul altuia avnd credina greita ca este al sau;
c)un legat universal.
115.Pentru
ca legatul
areca
calucrul
obiecttransmis
lucrul altuia
fie nu
valabil,
sesau,
cer ntrunite
urmtoarele
c) atat in cazul
in carecare
a tiut
prin sa
legat
este al
cat si in cazul
in care condiii:
a avut credina greita
a)obiectul
legatului
sa
fie
o
fraciune
de
mictoare;
transmis prin legat este al sau.
116.Nulitatea
legatelor
se apreciaz
in funcie
de:
b)obiectul legatului
sa fie
un bun individual
determinat;
a)cauzele
existente
la
o
data
ulterioara
intocmirii
testamentului;
c)obiectul legatului sa fie o universalitate de bunuri;
117.Legatele
care conin
substituii
fideicomisare:
b)cauzele existente
la data
intocmirii
testamentului;
a)sunt
valabile;
c)cauzele
existente la o data anterioara intocmirii testamentului;
118.Legatul
va fidoar
anulabil:
b)sunt valabile
in anumite condiii.
a)in
caz
de
incapacitate
legala sau naturala, pentru lipsa discernmntului ori pentru vicii de consimmnt;
c)sunt nule absolut;
119.Specific
legatelor
aceea ca:fideicomisara;
b)daca legatul
conineeste
o substituie
a)termenul
de
prescripie
pentru
aciunea in anulare incepe sa curg dupa 3 luni de la data deschiderii motenirii;
c)daca legatarul a renunat la legat.
120.Este
caz
caducitatepentru
a legatului:
b)termenul
dede
prescripie
aciunea in anulare incepe sa curg dupa sase luni de la data deschiderii motenirii;
a)predecesul
de testator;
c)termenul delegatarului
prescripiefata
pentru
aciunea in anulare curge de la data deschiderii motenirii:
121.Legatul
este prezumat ca:
b)viciu de consimmnt;
a)a
fost
fcut
numai
pentru
motenitorii
legatarului;
c)incapacitatea
legala
sau naturala
a testatorului.
122.Legatul
este caduc
atunci cand:
b)a fost fcutnuintuitu
personae;
a)legatul
a fost
condiie
c)a fost fcut
infcut
toatesub
cazurile
atat suspensiva;
pentru legatar, cat si pentru motenitorii acestuia.
123.In
in care nu
condiia
suspensiva
sub cert
caresuspensiv;
a fost fcut legatul nu se indeplineste:
b)dacacazul
modalitatea
este dect
un termen
a)legatul
este
nul
absolut;
c)legatul a fost fcut sub condiie rezolutorie.
124.Legatul
poate
fi revocat, ca o sanciune, prin hotrre judectoreasca, daca:
b)legatul este
anulabil;
a)nu
a
fost
indeplinita
c)legatul este caduc. condiia suspensiva;
125.Neindeplinirea
sarcinii
prevzuta
intr-un
atrage: acestuia anumite fapte;
b)legatarul a svrit
fata de
defunct sau
fatalegat
de memoria
a)nulitatea
absoluta
a
legatului;
c)legatarul a renunat la legat.
b)revocarea legatului pentru neexecutare;
c)caducitatea legatului.

126.Pentru ingratitudine, legatele pot fi revocate:


a)oricnd, fara nici o formalitate;
b)dupa moartea testatorului, pentru cruzimi sau injurii grave la adresa acestuia.
127.Dreptul
aciunea
revocare
prescriptibil
in termen
c)pe cale dela
aciune,
in in
timpul
vieiieste
testatorului,
pentru
atentat de:
la viata dispunatorului, pentru cruzimi, delicte sau inju
a)un
anacestuia:
de la svrirea faptei sau de cand s-a cunoscut svrirea faptei;
adresa
128.Revocarea
expresa a unui
poate
fcuta: svrirea faptei
b)trei ani de la svrirea
fapteitestament
sau de cand
s-aficunoscut
a)doar
printr-un
nou testament;
c)doi ani
de la svrirea
faptei sau de cand s-a cunoscut svrirea faptei;
129.Prin
incompatibilitate
inteleasa
imposibilitatea
b)printr-un
nou testament trebuie
sau printr-un
inscris
autentic; absoluta (materiala sau juridica) de a executa:
a)cumulativ
doua
legate: sau printr-un act sub semntura privata.
c)printr-un nou
testament
130.Instrinarea
lucrului unui legat este un caz de:
b)un legat universal;
a)revocare;
c)un legat cu sarcina.
131.Distrugerea
materiala a testamentului sau a unei parti eseniale din el reprezint:
b)incompatibilitate;.
a)un
caz de incompatibilitate;
c)contrarietate.
132.Retractarea
revocrii
unui testament poate fi fcuta:
b)un caz de revocare
expresa;
a)prin
inscris
sub semntura
c)un caz
de revocare
tacita. privata;
133.In
de ineficacitate
a legatelor,
ce constituie
b)doarcaz
in forma
testamentara
sau prin bunurile
inscris sub
semnturaobiectul
privata;acestora revin:
a)doar
motenitorilor
legali;
c)in forma
testamentara
sau autentica.
134.Substituia
estetestamentari:
o dispoziie testamentara prin care testatorul desemneaz:
b)motenitorilorvulgara
legali sau
a)un
legatar
substituit, pentru
eventualitatea in care legatarul instituit nu ar putea sau nu ar voi sa primeasc legatul;
c)tuturor
motenitorilor
testamentari.
135.Legatul
conjunctiv
este o dispoziie testamentara prin care acelai obiect (bun) este lsat:
b)o sarcina pentru
legatar;
a)unui
legatar cu
titlu particular;
c)un executor
testamentar.
136.Daca
unul cu
sautitlu
maiuniversal;
muli legatari nu pot sau nu vor sa primeasc legatul, partea ce li s-ar fi cuvenit din bunul trans
b)unui legatar
a)revine
celorlali
colegatari care primesc legatul;
c)mai multor
legatari.
137.Este
cerina
pentru naterea
dreptului de acrescamant:
b)revine doar
motenitorilor
legali;
a)existenta
unei pluraliti
de legatari cu titlu universal;
c)revine anumitor
colegatari.
138.Acrescamantul:
b)dispoziiile fcute in favoarea legatarilor sa aiba obiecte diferite;
a)profita
ntotdeauna
in aceeai
msura
tuturor
comostenitorilor;
c) nefractionarea
de catre
testator
a vocaiei
legatarilor,
astfel incat fiecare sa aiba chemare la intreg obiectul legatulu
139.Exheredarea
nu poate
afecteze:
b)nu profita intotdeauna
in sa
aceeai
msura tuturor comostenitorilor fiind inlaturat in cazul reprezentrii;
a)rezerva
succesorala;
c)profita intotdeauna
doar motenitorilor legali, in aceeai msura;
140.Prin
exheredare
(dezmostenire) motenitorul legal (chiar si cel nerezervatar) pierde:
b)cotitatea
disponibila;
a)doar
emolumentul motenirii;
c)acrescamantul.
141.Exheredarea
cu titlu de sanciune este dispoziia prin care testatorul prevede ca:
b)titlul sau de motenitor;
a)de
la
succesiune
vor fi nlturai
motenitorii
care vor ataca testamentul care conine dispoziii ilicite;
c)emolumentul motenirii
si titlul sau
de motenitor;
142.Exheredarea
totala
b)de la succesiune
vor fiprivete:
inlaturati motenitorii care vor ataca testamentul cu aciune in justiie:
a)inlaturarea
tuturorvor
motenitorilor
legali de la motenire;
c)de la succesiune
fi inlaturati motenitorii
care vor ataca testamentul care conine dispoziii imorale;
143.Executor
testamentar
poate
fi:
b)inlaturarea de
la motenire
a tuturor
motenitorilor legali si testamentari;
a)orice
persoana
cu capacitate
deplina
de exerciiu;
c) inlaturarea
tuturor
motenitorilor
testamentari
de la motenire.
144.Imputernicirea
executorului
testamentar
cu sezina este limitata de lege la termenul de:
b)si persoana cu capacitate
de exerciiu
restrns;
a)doi
ani; cu capacitate de exerciiu deplina Ia data ntocmirii testamentului, iar nu si Ia data deschiderii succesiunii
c)persoana
145.Sezina
b)6 lunii; executorului testamentar este:
a)o
c)unposesiune;
an.
146.Dreptul
de precara;
a urmri debitorii succesorali si de a incasa creanele succesorale, il are:
b)o deteniune
a)executorul
testamentar
cu sezina;
c)o posesiune sau o deteniune
precara, dupa caz.
147.Substituiile
fideicomisare:
b)executorul testamentar
fara sezina;
a)sunt
oprite de lege,
sub sanciunea
nulitii;
c)atat executorul
testamentar
cu sezina,
cat si executorul testamentar fara sezina.
148.Testatorul
putea dispune prin Iiberalitati dect de:
b)sunt permisenu
deva
lege;
a)cotitatea
disponibila;
c)sunt permise
de lege doar in anumite condiii.
149.Substituia
fideicomisara
se sancioneaz cu:
b)cotitatea disponibila
speciala;
a)nulitate
pariala;
c)rezerva succesorala cu excepia cotitatii disponibile speciale.
150.In
cazul
substituiei fideicomisare:
b)nulitate
relativa;
a)vor
fi
executate
doua sau mai multe Iiberalitati;
c)nulitate absoluta.
151.Aciunea
in constatarea
nulitii
substituiei fideicomisare este:
b)vor fi executate
cel mult doua
Iiberalitati;
a)imprescriptibila;
c)va fi executata o singura liberalitate;
152.Rezerva
succesorala:
b)prescriptibila
in termenul de 6 luni de la deschiderea succesiunii;
a)
este
acea
parte
din motenire
caredeselaconfunda
cu cotitatea
disponibila;
c)prescriptibila in termenul
de 3 ani
deschiderea
succesiunii.
153.Rezerva
succesorala
este acea
parte
de motenire
atribuita
anumitor
motenitori din
legali:
b) este acea parte
din motenire
care
se cuvine
ir. puterea
legii tuturor
motenitorilor
primele trei clase de moten
a)de
ctre
de
cujus;
c) este acea parte din motenire care se cuvine in puterea legii unor motenitori legali.
154.Cotitatea
disponibila
este acea parte a patrimoniului lui de cujus de care acesta poate dispune:
b)de ctre executorul
testamentar;
a)in
mod
liber,
neingradit,
inclusiv prin acte cu titlu gratuit;
c)de lege.
155.Indisponibilitatea
rezervei
b)numai in limitele stabilite
prineste:
lege;
a)relativa
si
pariala;
c)in mod liber, mai puin prin acte cu titlu gratuit;
156.Sunt
b)totala; motenitori rezervatari:
a)descendenii,
colateralii
privilegiai
si soul supravieuitor;
c)relativa sau absoluta,
dupa
caz.
157.Cuantumul
descendenilor
este de:
b)descendenii, rezervei
ascendenii
ordinari si soul
supravieuitor;
a)1/2
din
motenire
pentru
doi
copii;
c)descendenii, ascendenii privilegiai, si soul supravieuitor.
b)2/3 din motenire pentru doi copii;
c)3/4 din motenire pentru doi copii.

158.Cuantumul rezervei descendenilor este de:


a)1/2 din motenire pentru doi copii;
159.La
stabilirea
cuantumului
b)2/3 din
motenire
pentru un rezervei
copil; descendenilor se au in vedere:
160.In
situaia
in
care
de cujus
nu are
a)descendenii
nedemni;
c)3/4 din
motenire
pentru
trei sau
maidescendeni
muli copii. ca motenitori rezervatari ori acetia nu doresc sau nu pot sa vina
legea
dreptulcare
Ia rezerva:
b)aceiacorda
descendeni
vin efectiv la motenire;
a)ascendenilor
privilegiai;
c)descendenii renuntatori.
161.Cuantumul
rezervei prinilor defunctului este de:
b)colateralilor privilegiai;
a)1/2
din motenire
daca ambii prini sunt in viata;
c)ascendenilor
ordinari.
162.Cuantumul
rezervei
soului
supravieuitor este de:
b)1/4 din motenire
dacasuccesorale
ambii prinia sunt
in viata;
a)1/24
dinmotenire
moteniredaca
dacaambii
vine in
concurs
defunctului, indiferent de numrul lor;
c)2/3 din
prini
suntcu
in descendenii
viata;
163.Cuantumul
rezervei
a soului
supravieuitor
este de: indiferent de numrul lor;
b)1/8 din motenire
dacasuccesorale
vine in concurs
cu descendenii
defunctului,
a)1/16
cu ascendenii
privilegiai,indiferent
cat si cu de
colateralii
c) 1/32din
dinmotenire
moteniredaca
dacavine
vinein
inconcurs
concursatat
cu descendenii
defunctului,
numrulprivilegiai;
lor;
164.Daca
instituita
ca vine
legatar
universal
o persoana
strina,
care nu este
defunctul:
b)1/18 dineste
motenire
daca
in concurs
atat
cu ascendenii
privilegiai,
cat ruda
si cucu
colateralii
privilegiai;
a)rezerva
succesorala
a soului
este
de 1/2 dinprivilegiai,
motenire; cat si cu colateralii privilegiai;
c)1/6 din motenire
daca
vine insupravieuitor
concurs atat cu
ascendenii
165.Daca
supravieuitor
vine
in concurs cu
motenitori
ce nu sunt rezervatari, rezerva succesorala a aces
b)rezerva soul
succesorala
a soului
supravieuitor
este
de 2/3 dinlegali
motenire;
a)se
va imputa
doar asupra
cotitatii
disponibileeste
speciale;
c)rezerva
succesorala
a soului
supravieuitor
de 3/4 din motenire;
166.Rezerva
soului
b)se va imputa
doar supravieuitor:
asupra unei fraciuni din motenire;
a)nu
este
o fraciune
direct asupra motenirii;
c)se va
imputa
asupracalculata
intregii moteniri.
167.Daca
soul supravieuitor
vineasupra
in concurs
cu motenitori legali ce nu sunt rezervatari, rezerva succesorala a aces
b)este o fraciune
calculata direct
motenirii;
a)se
vaoimputa
doar
asupra din
cotitatii
disponibile
c)este
fraciune
calculata
rezerva
celorlalispeciale;
motenitori rezervatari.
168.Cotitatea
speciala
a soului
supravieuitor
b)se va imputadisponibila
doar asupra
unei fraciuni
din
motenire; este:
a)o
egala asupra
cu cea a
copilului
care a luat mai puin;
c)separte
va imputa
intregii
moteniri.
169.Reductiunea
constituie
o:
b)o parte mai mare
dect a copilului
care a luat mai puin;
a)dispoziie
c)o parte maitestamentara;
mica dect cea a copilului care a luat mai puin.
170.Donaiile
deghizate
sau fcute prin
interpunere de persoane care incalca cotitatea disponibila speciala sunt:
b)sanciune ce
vizeaz liberalitatile
excesive;
171.La
stabilirea
valorii bunurilor
existente in patrimoniul defunctului la data deschiderii succesiunii:
a)supuse
reductiunii;
c)un drept
al motenitorului
testamentar.
a)vor
incluse si bunurile ce fac obiectul unor legate sau donaii de bunuri viitoare fcute de defunct:
b)nulefiabsolut;
b)drepturile
viagere care se sting la deschiderea succesiunii;
c)supuse raportului.
172.In
operaiunea
de scdere
a pasivului
succesoral:
b)nu poate
fi vnztorul
unui drept
succesoral,
ci numai al dreptului real sau de creana;
a)rezerva
succesorala
este
o
fraciune
din
activul net
b)poate fi vnztorul atat al unui drept succesoral,
catalsimotenirii;
al dreptului real sau de creana;
173.Reductiunea
liberalitatilor intre vii poate fi ceruta:
b)pasivul motenirii;
a)numai
motenitorii
rezervatari, motenitorii acestora sau cei care infatiseaza drepturile lor;
c)activul de
brut
al motenirii.
174.Dreptul
motenitorilor
b)de ctre orice
persoana; rezervatari de a invoca reductiunea este:
a)
un drept
dobndit petestamentari.
cale succesorala de Ia defunct si totodat un drept propriu, personal al motenitorului rezerva
c)doar
de motenitorii
175.Legatele
se reduc:
b)un drept dobndit
pe cale succesorala de la defunct;
a)inaintea
c)un drept donaiilor;
propriu, personal al motenitorului rezervatar;
176.Donaiile:
b)dupa donaii;
a)se
reduc cu
simultan.
c)simultan
donaiile.
177.Raportul
donaiilor
este obligaia
pecronologica,
care o are: incepand cu cea mai veche;
b)se reduc succesiv
in ordine
in ordine
a)orice
motenitor
din
clasa
ascendenilor
sau
colateralilor privilegiai;
c)se reduc succesiv in ordine cronologica, ordinari
incepand
cudin
ceacea
maianoua:
178.Obligaia
de raport
va funciona
atunci cand:
b)orice motenitor
din clasa
descendenilor
sau din cea a colateralilor privilegiai;
a)beneficiarii
donaiei
ascendenii
sau colateralii
c) orice motenitor
dinsunt
clasa
descendenilor,
precum sidefunctului;
soul supravieuitor;
179.Legatarii:
b)beneficiarii donaiei sunt descendenii si soul supravieuitor;
180.Sunt
supuse
raportului:
a)pot
ntotdeauna
sa ceara
motenitorilor
sa facasiraportul
donaiilor;
c)beneficiarii
donaiei
sunt colateralii
privilegiai
soul supravieuitor.
a)
toate
primite de descendent
sau soul
supravieuitor de la defunct, atat direct, cat si indirect, afara de cazu
b)nu
potbunurile
cere motenitorilor
sa faca raportul
donaiilor;
donatorul
dispus altfel; sa faca raportul donaiilor, doar in anumite condiii.
c)pot cere amotenitorilor
181.Potrivit
Codului civil,
beneficiaz
de sezina:
b)cheltuieliledispoziiilor
de hrana, intretinere,
educaie,
cheltuielile
de nunta;
a)doar
ascendenii
ordinari
si
colateralii
privilegiai.
c)fructele civile si naturale ale bunurilor raportabiie.
182.Sezina
(dobndirea
de drept a motenirii)
are caracter:
b)numai descendenii
siposesiunii
colateralii privilegiai
ai defunctului;
a)individual,
succesiv,
imperativ;
divizibil:
c)numai descendenii si ascendenii defunctului.
183.In
activul
motenirii sunt cuprinse:
b)general
si indivizibil;
a)doar
drepturile
de creana
care au aparinut lui de cujus;
c)general, dispozitiv,
indivizibil.
184.Pasivul
motenirii
b)toate drepturile
realecuprinde:
sau de creana care au aparinut lui de cujus;
a)datoriile
si sarcinile
c)doar drepturile
realemotenirii;
care au aparinut Iui de cujus;
185.Subieci
ai dreptului
opiune
succesorala
pot
b)drepturile reale
sau de de
creana
care
au aparinut
luifi:de cujus;
a)doar
motenitorii
legali;
c)drepturile reale care au aparinut lui de cujus si sarcinile motenirii.
186.Actul
de opiunetestamentari;
succesorala este:
b)doar motenitorii
a)un
act
juridic
unilateral;
c)atat motenitorii legali, cat si cei testamentari.
187.Dreptul
b)bilateral; de a accepta succesiunea se prescrie intr-un termen de:
a)18
luni de la afectat
deschiderea
succesiunii;
c)intotdeauna
de modalitatea
condiiei.
188.Prescripia
dreptului de
opiune succesorala incepe sa curg:
b)6 luni de la deschiderea
succesiunii;
a)de
la data
succesiunii;
c)3 luni
de ladeschiderii
deschiderea
succesiunii.
189.Suspendarea
prescripieisuccesiunii;
dreptului de opiune succesorala intervine in caz de:
b)la 6 luni dupa deschiderea
a)fora
majora;
c)la o luna de la deschiderea succesiunii.
b)imposibilitatea (din motive subiective) a titularului acestui drept de a-si exercita dreptul;
c)imposibilitate fortuita a titularului acestui drept de a aciona;

190.Acceptarea voluntara expresa a motenirii se face:


a)doar prin act sub semntura privata;
191.Pot
fi considerate
acceptarenulitii
tacita aabsolute;
motenirii:
b)prin inscris
autentic,acte
sub de
sanciunea
192.Acceptarea
pura sisau
simpla
a moteniri:
a)luarea
din patrimoniul
succesoral
a unor
obiecte ce constituie amintiri de familie;
c)prin inscris
autentic
sub forat
semntura
privata.
a)
are ca efect
pierderea
de ctre motenitor
dreptului de opiune succesorala (nu mai poate accepta pur si simplu s
b)donaia,
vnzarea
sau cesiunea
drepturilor asuccesorale;
beneficiu
c)folosireadedeinventar);
ctre sot, dupa decesul celuilalt, a bunurilor comune dobndite in timpul cstoriei.
193.Succesibilului
de ascunderea
sau darea
parte" adeunor
bunurisuccesiunea
succesorale:sub beneficiu de inventar;
b)nu opereaz dacavinovat
succesibilul
si-a manifestat
voinaiaino sensul
a accepta
a)nu
se mai atribuie
nimic din bunurile
dosite
sau date la o parte:
c)nu iopereaz
daca succesibilul
a renunat
la motenire.
194.Acceptarea
purainsiunele
simpla
forat
motenirii
opereaz:
b)i se poate atribui,
cazuri,
si apartea
din bunurile
succesorale dosite;
a)cand
frauda si
este
svrita
de un tert
in favoarea
altui motenitor dect cel care a sustras sau dat la o parte bunuri d
c)i se atribuie
partea
din bunurile
succesorale
dosite;
195.Succesibilul
culpabil
de sustragerea
dareamotenitorului,
la o parte a unor
bunuri
b)cand frauda este
svrita
de un tert in sau
favoarea
fara
tireadin
si motenire:
participarea acestuia;
196.Rspunderea
succesibilului
culpabil
creditorii
motenirii:
a
)poatefrauda
accepta
motenirea
subun
beneficiu
dede
inventar;
c)cand
este
svrita de
tert in fata
favoarea
motenitorului,
cu tirea si participarea acestuia;
a)
se mai
va reduce
sub jumtatea
limiteisub
rspunderii
ar fi avut-o fata de creditori, daca nu ar fi fost sancionat;
b)nu
poate accepta
motenirea
beneficiupe
decare
inventar;
b)
sepoate
va reduce
la partea
pede
care
o ia practic
din motenire
dupa
sancionarea sa;
c)isi
exercita
dreptul
opiune
succesorala
dupa cum
dorete.
197.Acceptarea
motenirii
sub beneficiu
de inventar:
c) va fi proporionala
cu partea
succesorala
la care ar fi avut dreptul daca nu ar fi fost sancionat cu acceptarea pura s
a)are
caracter facultativ;
foratintotdeauna
a motenirii.
198.Daca
motenitorul
isi retracteaz
renunarea
la motenire:
b) are in principiu
caracter
facultativ, dar
sunt si cazuri
in care legea impune acest mod de acceptare a succesiunii;
a)poate
sa opteze
ulterior pentru acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar;
c)are caracter
de sanciune.
199.Sub
beneficiu
de inventar,
motenirea
poate
fi acceptata:
b)nu poate
sa mai opteze
pentru
acceptarea
succesiunii
sub beneficiu de inventar;
a)doar
legal;
c)poatede
in motenitorul
unele cazuri sa
opteze ulterior pentru acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar;
200.Succesibilul
motenirea
b)de motenitorulpoate
legal,sa
deaccepte
legatarul
universal sub
si debeneficiu
legatarulde
cuinventar:
titlu universal;
a)numai
cat timp nu
acceptat-o
pur si simplu;
c)de motenitorul
cuatitlu
particular.
201.Acceptarea
motenirii
sub beneficiu
de inventar este un act juridic:
b)chiar si daca anterior
renunase
la motenire;
a)consensual;
c) chiar si dupa ce a acceptat pur si simplu forat motenirea.
202.Acceptarea
motenirii sub beneficiu de inventar poate fi:
b)solemn;
a)numai
expresa:
c)dezinteresat.
203.In
cazul
acceptrii motenirii sub beneficiu de inventar, inventarierea bunurilor se face:
b)numai
tacita;
a)de
regula,
cutacita.
acordul persoanei in posesia creia se afla bunurile succesorale;
c)expresa
sau
204.In
cazul
acceptrii
motenirii
subinbeneficiu
inventar,
termenul
inventar
si deliberare
b)fara sa
se tina
cont daca
persoana
posesia de
creia
se afla
bunurilepentru
succesorale
si-a
dat acorduleste
saude:
nu;
a)3
luni;
c)numai cu acordul persoanei in posesia creia se afla bunurile succesorale.
205.Acceptarea
motenirii sub beneficiu de inventar este:
b)6 luni;
206.In
caz
de
deces
al motenitorului
a)definitiva
irevocabila
si retroactiva; care a acceptat motenirea sub beneficiu de inventar, patrimoniul dobndit prin
c)un an;
transmite:
b)revocabila;
a)legatarilor
c)revocabila universali;
si retroactiva.
207.Renunarea
la beneficiul de inventar poate fi:
b)la proprii motenitori;
a)numai
expresa;
c)legatarilor cu titlu particular.
208.Renunarea
b)numai tacita; Ia motenire este un act:
a)consensual;
c)atat expresa, cat si tacita.
209.Renunarea
la motenire:
b)solemn;
a)nu
este
posibila,
c)cu titlu oneros. daca motenitorul a acceptat anterior motenirea;
210.Renuntatorul
a primit
donaii de Ia sa
defunct:
b)este posibila cucare
condiia
ca motenitorul
fi acceptat anterior motenirea;
a)este
obligat
la
raportul
donaiilor;
c)este posibila, cu condiia sa fie cu titlu oneros.
211.Renuntatorul:
b)nu este obligat la raportul donaiilor;
a)poate
de ctre
descendenii
sai;
c)poate fi
fi reprezentat
in anumite cazuri
obligat
la raportul
donaiilor.
212.Retractarea
motenirii
posibila:
b)nu poate fi reprezentat
deeste
ctre
descendenii sai;
a)daca
de opiune
al renuntatorului
princondiii
implinirea termenului de prescripie de 6 luni;
c)poatedreptul
fi reprezentat
de ctre
descendeniinu
sai,s-a
in stins
anumite
213.Retractarea
renunrii
poatede
fi: prescripie de 6 luni privitor la dreptul de opiune al renuntatorului;
b)si dupa implinirea
termenului
a)doar
expresa
sau
c)fara sa
conteze
catacita;
intre timp motenirea a fost acceptata de alti motenitori ai defunctului.
214.Deschiderea
b)doar expresa siprocedurii
forat; succesorale notariale se poate face:
a)doar
de motenitorii
legali;
c)expresa,
tacita si forat.
215.Petiia
ereditate este:
b) de ctre de
motenitorii
legali si testamentari, de ctre stat sau de ctre creditorii motenitorilor insolvabili;
a)o
aciune
reala de recunoatere
a si
titlului
de motenitor
si de obligare a pretinsului motenitor la restituirea bunurilo
c)doar
de motenitorii
testamentari
de ctre
stat.
216.Prin
petiia
de ereditate se reclama motenirea in intregul ei sau numai o parte din aceasta. De aceasta aciune nu
b)o aciune
indivizibila;
a)legatarii
c)o aciuneuniversali;
imprescriptibila.
217.Petiia
de ereditate
este o aciune prescriptibila intr-un termen de:
b)toti motenitorii
nerezervatari;
a)6
luni;
c)legatarii cu titlu particular.
218.Motenitorul
aparent:
b)un an;
a)trebuie
sa
restituie
bunurile succesorale in natura, pstrnd fructele percepute;
c)3 ani.
219.Indiviziunea
succesorala
b)trebuie sa restituie
bunurilereprezint:
succesorale in natura, impreuna cu fructele percepute;
a)o
forma
a
proprietii
comune;
c)trebuie sa restituie doar
contravaloarea bunurilor succesorale, pstrnd fructele percepute.
220.Indiviziunea
b)o modalitate a succesorala
proprietii; se caracterizeaz prin aceea ca:
a)fiecare
coindivizar
arecomune
un dreptsiexclusiv
unui bun
individualizat din succesiune;
c)o forma a proprietii
totodatasupra
o modalitate
a proprietii.
221.Cat
indiviziunea
succesorala,
acteleideala
de dispoziie
si deasupra
administrare
fcute:
b)fiecareprivete
coindivizar
poate dobndi
o cota parte
din dreptul
tuturor trebuie
bunurilor
motenirii;
a)cu
acordul
unanim
al
coindivizarilor;
c)fiecare coindivizar are un drept exclusiv asupra cotei parti ideale cuvenite din motenire.
b)cu acordul majoritii coindivizarilor;
c)fara a fi nevoie de acordul unanim al coindivizarilor.

222.Aciunea in revendicare a unui bun succesoral:


a)poate fi exercitata de un singur coindivizar;
223.Imbuntirile
adusededeununsingur
tert bunurilor
indivize:
b)nu poate fi exercitata
coindivizar;
a)ii
drept real asupra
c)seconfer
exercitaunntotdeauna
numai acestor
de catrebunuri;
un singur coindivizar.
224.Ieirea
din un
indiviziune
seasupra
poate cere:
b)nu ii confer
drept real
acestor bunuri;
a)oricnd;
c)nu ii confer un drept de creana asupra acestor bunuri.
225.Impreala
motenirii
poate fi ceruta:
b)in termenul general
de prescripie
de 3 ani;
a)doar
de catre
c)in termenul
delegatarii
opiuneuniversali;
succesorala.
226.Impreala
moteniriipersonali
are caracter:
b)coindivizari, creditorii
ai coindivizarilor, succesorii in drepturi ai coindivizarilor;
a)declarativ;
c)doar
de
catre
legatarii
cu
titlu
particular.
228.Partajul
227.Creanele
si datoriile motenirii nu constituie obiect al mprelii. Ele se transmit divizat catre motenitori:
b)constitutiv;judiciar:
a)este
obligatoriu
daca vreunul
dintre
proprietarii comuni lipsete sau daca printre proprietari se gsesc si persoane
a)proporional
partea
ereditara
a fiecruia;
c)constitutiv
sicu
declarativ.
de
exerciiu;
b)invers
proporional cu partea ereditara a fiecruia;
b)nu
este obligatoriu
daca
vreunul
dintre
proprietarii
comuni lipsete sau daca printre proprietari se gsesc si persoa
c)difereniat,
in funcie
de cum
a fost
acceptata
motenirea.
229.In
cazuldeinexerciiu;
care nu se pot forma in natura loturi egale:
capacitate
a)se
procedeaz
bunurilor
ce compun
motenirea;
c)este
obligatoriuIasivnzarea
daca exista
autorizarea
autoritii
tutelare pentru un partaj voluntar.
230.Vnzarea
bunurilor
ce compun
motenirea constituie:
b)se procedeaz
Ia o reimpartire
a motenirii;
a)soluia
aplicabila
cu predilecie
fatasuma
de cede
a mpririi
judiciare;
c)diferena
se compenseaz
printr-o
bani numita
sulta.
231.
Obligaia
de garanie:
b)soluia
extrema
de sistare a indiviziunii:
a)exista
copartasi
atunci cand
unul dintre ei a stabilit ca isi datoreaz garanie pentru tulburare sau evictiune;
c)soluiaintre
extrema
de meninere
a indiviziunii.
232.Opoziia
imparteala
poate
fi fcuta:
b)exista intrela
copartasi,
numai
atunci
cand copartasii au convenit ca isi datoreaz garanie pentru tulburare sau evict
233.Daca
unact
copartas
acare
participat
laneindoielnic
imparteala
siintenia
aceasta
s-a fcut prin
nvoiala,
cu toate ca legea prevede c
a)prin
orice
juridic nu
din
rezulta
creditorilor
de abuna
participa
la imparteala;
c)exista
intre
copartasi
oricum,
intrucat
este prevzuta
de lege.
fcuta
pe
cale
judectoreasca
intr-o
atare
situaie:
b)numai prin aciune oblica;
a)
imparteala
se menine;
c)numai
prin notificare
sau urmrirea judiciara a unui bun din masa succesorala.
234.Creditorii
care nu si-au pus in valoare dreptul lor de opoziie:
b)se desfiineaz;
a)nu
dreptul
sa atace imparteala efectuata;
c) se au
menine
parial.
235.Simpla
a unor bunuri
succesorale de la partaj:
b)au dreptulomisiunea
sa atace imparteala
efectuata;
a)duce
desfiinarea impartelii;
c)pot salasupravegheze
regularitatea operaiilor mprelii.
236.Nulitatea
relativaunui
pentru
vicii de consimmnt:
b)duce la efectuarea
supliment
de partaj;
a)poate
fi
acoperita
doar
prin
expresa;
c)duce la efectuarea din nou aratificare
partajului.
237.Declararea
nulitii
anularii
duceala:
b)poate fi acoperita
prinimpartelii
ratificaresau
expresa
saueitacita
impartelii, potrivit dreptului comun;
a)renaterea
strii
de
indiviziune
intre
copartasi;
c)poate fi acoperita doar prin ratificare tacita.
238.Partajul
ascendent
rezulta:
b)efectuareade
unui
supliment
de partaj;
a)din
voina
ascendentului;
c)imposibilitatea efecturii unei noi imparteli.
239.Partajul
ascendent se poate realiza:
b)din voina de
copartasilor;
a)doar
pe
calea
unei
donaii;
c)
dintr-o hotrre
judectoreasca.
241.Legea
prevedeascendent
ca:
240.Impreala
poate fi fcuta:
b)doar pe caleade
unui testament;
a)partajul
de
ascendent
poate
satestament.
nu-i cuprind pe descendenii dispunatorului
a)numai
de
ctre
ascendenii
privilegiai;
c)pe calea unei donaii sau unui
din
adopie;
b)numai de ctre ascendenii ordinari;
b)partajul
ascendentprivilegiai
trebuie sasicuprind,
subordinari.
sanciunea nulitii, pe toti descendenii dispunatorului (din cstori
c)de ctre de
ascendenii
ascendenii
242.Descendenii
care se face imparteala de ascendent:
cstoriei sau dinintre
adopie);
a)
trebuie
aiba neaprat
vocaie
efectiva
Ia motenirea
dispunatorului;
c) nu
partajul
de sa
ascendent
trebuie
sa cuprind
doar
descendenii
din cstorie.
243.Omisiunea
unui de
descendent
partaj:
b)pot culege partea
motenirede
pelacare
ascendentul le-o transmite, chiar si daca nu pot sa vina Ia motenire;
a)este
lovita
de nulitate
c)trebuie
sa aiba
vocaierelativa;
efectiva la motenire, sa poat si sa doreasc sa vina la motenirea pe care urmeaz sa o las
244.Necuprinderea
soului
supravieuitor in partajul de ascendent:
b)este lovita de nulitate
absoluta;
a)nu
afecteaz
valabilitatea
partajului;
c)este permisa.
245.Partajul
denulitatea
ascendent:
b)are ca efect
relativa a partajului;
a)
areca
caefect
efectnulitatea
transmiterea
divizata
a motenirii ctre descendeni, iar nu transmiterea ei divizata;
c)are
absoluta
a partajului.
246.Atunci
cand
Ia motenire
vine sisa
soul
supravieuitor,
b)sa prevad
ce cota
ideala trebuie
revin
fiecruia; iar rezerva sa a fost incalcata prin partajul de ascendent:
a)poate
ataca
actul
de
imparteala
cu
aciune
in
reductiune;
c)trebuie sa se materializeze in formarea loturilor
descendenilor.
247.Partajul
de ascendent
se poate face:
b)nu poate ataca
actul de imparteala
in nici un fel;
a)atat
prin
act actul
sub semntura
privata,
cat si prin
act autentic sau una din formele testamentare prevzute de lege;
c)poate
ataca
de imparteala
cu aciune
in anulare.
248.Donaia,
mod de efectuare
b)prin act subcasemntura
privata; a impartelii de ascendent:
a)poate
revocata
oricnd
si in orice
condiii;
c)numaificu
respectarea
formelor
prevzute
de lege pentru donaii si testamente;
249.In
ce privete
efectele
partajuluisarcinilor
de ascendent
(dupa ingratitudine;
deschiderea succesiunii) realizat prin donaie:
b)poateceea
fi revocata
pentru
neexecutarea
sau pentru
a)descendenii
care
accepta
motenirea,
pstreaz
Fiecare
ce
au primit de la defunct prin donaie;
c) nu poate fi revocata pentru nici un temei.
250.Bunurile
care
nuaccepta
au fcutmotenirea,
obiectul impartelii
de ascendent
se vor
transmite:
b)descendenii
care
retumeaza
fiecare ce au
primit
de !a defunct prin donaie;
a)divizate
si
nu
vor
face
obiectul
unei
imparteli;
c)descendenii care accepta motenirea, retumeaza intotdeauna parial ce au primit de la defunct prin donaie;
b)in indiviziune ctre descendeni si vor face obiectul unei imparteli:
c)divizate, ctre legatarii cu titlu universal.

Raspuns Pagina
C
C
A
B
B
C
B
A
B
A
A
C
A
B
C

A
B
B
A
A
B
C
A
C
B
B
B
C
A

C
A
A
B
B
A
C
B
C
B
C
A
A
B
A
C
C
A
B
A
B
C
C
C
A
B
C
B
C
B
C
A

C
A
B
A
C
C
C
A
C
A
A
B
B
A
B
B
A
B
C
C
A
A
A
C
B
C
B
A
B
A
A
B

C
B
A
C
A
A
C
C
A
B
A
C
C
B
B
C
B
A
B
A
A
B
B
C
A
C
A
B
B
C
B
B

C
A
B
A
A
C
C
B
A
C
A
C
B
A
A
B
A
A
C
B
A
A
A
C
A
A
C
C
A
A
C
B

C
B
A
A
B
C
A
C
A
C
A
B
B
A
A
A
C
A
C
C
B
B
A
C
A
B
A
C
A
B
B
A

C
A
A
A
C
B
C
B
B
B
A
B
A
C
A
A
B
C
B
A
B
B
A
C
B
A
C
C
A
A
B
A

B
A
B
A
A
A
C
B
C
A
B
A
B
B
A
A
C
C
B
C
B
A
C
A
C
B
A
B

Instructiuni: Pentru a folosi acest fisier, treceti raspunsurile pe care le considerati corecte in pagina Ra
apoi mergeti in pagina Test si completati coloana galbena (Raspuns test) cu raspunsul corect. Pentru
raspunsurile date si continuati. Actualizarea raspunsurilor, in cazul in care doriti modiifcarea, se face in
coloana verde. Va urez succes!