Sunteți pe pagina 1din 74
oe §$1.ET Cuvantul drept deri a dreptul (ca adverb), aratdi dia. gE sens figurat desemneaza cea ce es. or &: PS Es F ATW! figurat (metaforic) se regaseste in: limba o. _ Se FILS s dreptul obiectiv® law, in germana, de larg’ utile. eS F'FS. subiectiv se foloseste termenul Berechtigung, in franu. 7 2 drean - cuvantul cu liter mare Droit, iar pentru dreptul subiectiv, aceie, Fe sop, fn spaniola derecho, in italiana dirrito, Ceea ce noi denumim astiz: . Go este desemnat in limba latina jus, in sens de lege, drept, dreptate. In vorbis utilizeaza de cele mai multe ori sensul notiunii de drept ca drept subiectiv: dre, dreptul la munca, dreptul la indemnizatie, dreptul la concediu ete. fn afara termenutu. drept, se utilizeaza si termenul de juridie, utilizat ca adjectiv (norma juridicd, raport juridic, persoanii juridica, limbaj juridic, etc.), dar gi in sensul ce excede notiunii de drept (obiectiv sau subiectiv)'. Juridicul reprezinta o componenta a realitafii sociale, alituri de politic, eti moral, religios, economic etc. Fenomenul juridic este unul dintre fenomenele sociale’, functionand ca un criteriu de distinctie dintre acestea’, reflectat indeosebi pe plan normatiy™ prin edictarea si redactarea normelor juridice. § 2. ACCEPTIUNILE $I DEFINITIA DREPTULUI Cuyéntul drept are mai multe acceptiuni. a) Intr-o prima acceptiune dreptul reprezinta totalitatea normelor juridice adoptate de organele statului care reglementeazi raporturile juridice dintre membrii unei ' A se vedea, D. Slefinescu, Drept civil, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 2000, p, 12; si B. $tefanescu, R. Dimitriu (Coordonatori), Drepr civil, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2002, p. 21; gi |. Urs, S, Angheni, Drept civil, vol. 1, Bucuresti, Ed. Oscar Print, 1998, p. 18; si N. Popa, M.-C. Bremia, S. Cristea, Teoria generala a dreptului, cd. a2-a, Ed. All Beek, Bucuresti, 2005, p. 30. * Asse vedea acceptitunea dreptului subiectiv in Sectiunea 2 din prezentul Capitol * A se vedea aceepjiunca dreptului obiectiv in Sectiunea 2 din prezentul Capitol. ‘A se vedea, N. Popa, M.C. Bremia, 8. Cristea, op. cit, p. 31 iele sociale se reflecta in sistemul stiintelor sociale: istorie, sociologie, etic, potitologie, ic politica, demografie ete ° A sevedea, J. Carbonnier, Sociologie juridique, A. Colin, Paris, 1977, pp. 17 si ure. 7A se vedea, N. Popa, M.C. Eremia, S. Cristea, op. cit, p. 32. 10. Dreptul afacerilor. Introducere in dreptul afacerilor. Raportul juridic de afaceri. Contractul ‘comunitii (statale), a cdror respectare obligatorie este garantaté Ia nevoie prin forta de constrangere statala. . Dreptul, definit in raport cu obiectul siu, adie& in raport cu relatille sociale supuse - yeglementirii, cuprinde ansamblu de reguli (notme) juridice ~ legi, decrete, hotarér, ordine, instructiuni, etc. - care guverneazi conduita coamenilor si asigura exercitarea drepturilor acestora', Acceptiunea mentionata corespunde nofiunii de drept obiectiv. Prin urmare, dreptul obiectiy este ereat in mod general si impersonal, cu posibilitatea de aplicare la toate persoanele si cazurile ce s-ar putea ‘cuprinde in prevederile sale”. otalitatea normelor de drept, adic dreptul obiectiv in vigoare la un moment dat dintr-un stat dat formeaza dreptul pozitiv’. b) in al doilea rand, prin drept se infelege posibilitatea, prerogativa, facultatea unei persoane, denumiti subiect de drept, de a avea o anumiti conduit’: - de a-$i valorifica un drept sau de a-si apira impotriva unor terte persoane un anumit interes, legalmente protejat’, spre exemplu de a exercita dreptul de proprietate, cu toate prerogativele acesiuia, si de a-l apara prin acfiunea in revendicare dacd bunul ce formeaza obiectul proprietafii respective se afla in posesia nelegitimd a unui ter}. ~ de a indeplini anumite acte juridice (in sens de incheiere si executare), spre exemplu, de a lansa o oferta, de a accepta o ofertié, de a incheia un contract, de a dobéndi un drept de proprietate. Prin incheierea de acte juridice o persoani, denumi subiect activ sau creditor, isi exercit drepturile previzute si ocrotite de dreptul obiectiv, ptetinzdndu-i persoanei obligate, denumita subiect pasiv sau debitor, 0 conduité corespunzitoare dreptului sau, conduits ce poate fi impus& prin forfa de constréngere statala. De refinut c& obligatia, ca si dreptul subiectiv, este reglementati de dreptul obiectiv, ca drept general si impersonal. . {in aceasta acceptiune dreptul este definit tn raport cu subiectul sdu, si se numeste drept subiectiv. c) ina treia acceptiune, cuvantul drept desemneazi sintagma ,,stiinta dreptului”® stiints social-umand, care studiazi fenomenul juridic in toate formele sale de manifestare jn conditii social-istorice determinate®. 12 dreptului, respectiv, stiintele juridice’, studiaz legile existentei, ale statului gi dreptului, institufiile politice gi juridice, formele lor concret istorice, z aa wal Oe 4 se vedea, B. Stefnescu, R. Dimitriu (Coordonatori), op cit, p. 23. ? 4 se vedea, D. Stefaneseu, op. cit. p. 13 ° Ide. 4 A se vodea, N. Popa, M.C. Eremia, 8. Cristea, op. cit. p. 31 + fn ceca ce priveste caracterizarea dreptului ca stiinta a se vedea, G. del Vechio, Lecyii de filosofie juridiod, Ed, Baropa Nova, traducere de LC. Drigan, 1993; D. Ciobanu, Jntroducere in studi dreptulul, Ed. ‘Hyperion, XXL, 1991; L. Ceterchi, l. Craiovan, Jntroducere in Teoria general a dreptulul, Ed, All, 1992; R. Motica, G. Mihai, Fundamentele dreptului. Teoria si filosofia dreptulul, Bd. All, 1997, 1. Craiovan, Teoria general a dreptulul, Ed, Militard, 1997; 1. Dogar, D.C. Danigor, G. Danisor, Teoria generald a dreptului, Bd Waid 1959; se vedea, N. Popa, M.C. Eremia, S. Cristea, op. cit, p. 32 (si operele citate acolo). ® Idem, p. 2. * Dintre stinfele juridice exemplificim: teoria generald a dreptului; stintele juridice de ramura (stiinga reptului consttufional, a dreptului administrativ, a dreptulu civil, a dreptului comercial, a dreptutui famitci, 1 dreptului muncii, a dreptului penal, a dreptului financiar si fiscal), stiimjele istorice (stinga dreptului dreptului romanese, istoria generala a dreptului),stiinjole auxiliare (medicina legala,statistica juridic, logiea jusdic’ ete); a se vedea, B. Stefineseu, R. Dimitriu (Coordonatori), op. eit. p. 22; si G. Bobos, Teoria ‘generalé a dreptutui, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1994, pp. 8 $i umm. Till, Introducere in dreptul atacerilor ul corelatia cu celelalte componente ale sistemului social, modul in care institufiile politico- Juridice influenteazi societatea si suporti, la rndul lor, influenta sociala!. Stiinta dreptului studiaza juridicul in toate formele sale de manifestare? Definitie. Dreptul este un ansamblu de reguli obligatorii, edictate ori recunoscut de stat, asigurate si garantate de acesta, cu scopul organizirii si disciplinai conduitei oamenilor, respectiv, a subieetelor de drept (persoane fizice, persoane juridice), in cadrul relatiilor sociale la care acestia participa, in conditiile garantirii unui climat de manifestare a libertitilor si drepturilor fundamentale ale omului sia statornicirii spiritului de dreptate - reguli care se tndeplinese de bund voie, iar dacii sunt incilcate, prin aplicarea constrangerii statale’. § 3. SISTEMUL DREPTULUI. DIVIZIUNILE $1 RAMURILE DREPTULUI 3.1, Ceea ce caracterizeaz& societatea modems - atat la nivel national, cat si european - este tendinta de amplificare a activitaii normative a organelor autorizate tn acest scop. Rezultatul este un numar mare de acte normative pentru care se necesitd o organizare, 0 ordonare a lor, in functie de anumite criterii*. Din aceasta perspectiva dreptul nu trebuie privit ca o juxtapunere de acte normative, respectiv, de norme juridice, el se prezinta, el existi ca un sistem, ca un ansamblu organizat si logic, care implica relatia fntreg-parte” Norma juridica, privita in mod abstract - in sens de constructie juridied, reprezinta elementul de baza, celula, sistemului dreptului, Toate normele juridice, prin raportare a relafiile sociale pe care le reglementeazi, se grupeaza in institu(ii si ramuti ale dreptului. in sprijinul acestei afirmatii doctrina juridica precizeazi ci ,toate institute juridice alcdtuiesc un vast sistem, iar armonia acestuia, care releva armonia lor organic, ne ofera prin ea insagi, intelegerea lor completa”, Cea mai larga grupare a normelor juridice in cadrul sistemului de drept o reprezinté ramura de drept. Ramura de drept este un ansamblu de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale dintr-un anumit domeniu al vietii sociale. Criteriile dupa care se structureaza ramurile de drept se completeazi in vederea delimi lor. Aceste criterii sunt’ temul dreptului ' A se vedea, N. Popa, M.C. Eremia, S. Cristea, op. cit., p. 32 (si operele citate acolo). * A se vedea, A.S. PopescuCrucern, , Stabilicatea legislativa si eficfenta statala”. Revista Romana de Statistica, nr. 3émartic-supliment, revi monitorizata ISI Thomson Philadelphia, Bucuresti, 2009, pp. 258-264. * Doctrina de specialitate « oferit studit ample de analiza a notiunii, a naturii, a scopului dreptului, in vederea unei definiri cit mai cuprinzitoare a stintei dreptului, si anume: 1, Dogara, D.C. Danigor, G. Danigor, 9p. cit. pp. 37-45; D. Mazilu, Teoria general a drepiului, Ed. All Beck, 1999, pp. 39-64; N. Popa, M.C. Eremia, 8. Cristea, op. cit, p. 77; A se vedea, N. Popa, M.C. Eremia, S. Cristea, op. cit, p. 67. Idem, © A se vedea Savigny, System des heutigen romischen Rechts, apud Ph. Malaurie, p, 204, citat de N. Popa ..), op. it p67 ‘Ase vedea, N. Popa Op. cit, 6869. 12 _ Dreptul afacerilor. Introducere in dreptul afacerilor. Raportul juridic de afaceri. Contractul - obiectul reglementarii juridice format din relatiile sociale specifice unui domeniu anume; spre exemplu in ramura dreptului civil obiectul de reglementare este format din yelatille sociale cu continut patrimonial si relajiile personale, nepatrimoniale: ramurile dreptului fiscal, financiar, administrativ etc. privesc relajiile sociale cu caracter patrimonial; - metoda reglementirii consti in modalitatea de influentare a conduitei oamenilor in cadral relatiilor sociale respective; spre exemplu, metoda reglementiirit dreptutui civit este aceea a egalitifii, si anume, partile (subiectele) in vederea incheierit unui raport juridic civil (contract) se aflé pe pozifie de egalitate juridicd. in concret, in vederea ‘incheierii unui contract de vanzare cumparare atét vanzdtorul, cat si cumpdirdtorul negociazd clauzele contractului de pe aceeasi pozitie de egalitate, pe bazt de negociere. Jn ramura dreptul fiscal, pértile sau subiectele raporturilor juridice fiscale se aflé pe ipozitie de subordonare, acestea sunt: statul reprezentat, prin organele fiscale, investite ‘cu alribufii specifice realizarii veniturilor fiscale, iar, pe de alta parte, contribuabilii, reprezentati de persoane fizice sau persoane juridice obligate st pldveascd impozitele, taxele, $i celelalte venituri ale bugetului de stat’. Contribuabilul are obligatia fiscald, ‘stabilitd unilateral de clitre stat (nu pe baz de negociere ca in cazul raportului juridie ivi) de a pti o anumita sumd de bani, Ia termenul stabilt, in contul bugetului de stat’; - principiile comune ramurii de drept respective. Spre exemplu, pentru dreptul civil exemplificdm wmatoarele principit: principit fundamentale ale dreptului civil (prineipiul proprietafii, principiul bunei-credinfe, principiul egalitapit in fota legit civile, principiul ocrotirii drepturilor subiective ort al garantarii lor, etc.), principit ale institutiilor dreptului civil (principiul consensualismului, principiul forte: obligatori - pacta sunt servanta, principiul relativitajii - res inter alios acta, aliis neeque nocere necque prodesse potest etc)’. Pentru dreptul fiscal exemplificém urmdtoarele principii: neutralitatea impunerii, certitudinea impuneril, echitatea fiseala ete’. ¥ in cadrul fiectrei ramuri de drept, normele juridice formeazi ansambluri normative mai restranse, denumite institutii juridice®. Institutia juridicd, cuprinde prin urmare, norme juridice legate organic intre ele care reglementeaz un grup de relatii sociale inrudite dup metoda de reglementare specified ramurii respective’ Spre exemplu, pentru dreptul civil distingem institupia prescriptiei, a dreptului de proprietate, a persoanei fizice, a persoanet juridice, a nulitdfii, a actului juridic civil, a contractului, etc. Pentru dreptul penal, distingem institutia infractiunii, a tentativei, a complicitifii, a coautoratului ete, Pentru dreptul ‘fiscal, distingem, institufia impozitului, a taxei pe valoarea addugatd, a accizelor, a taxelor vamale etc. "A se vedea, art. 17 Cod de procedura fiscala, citat de D. Sova in Drept fiscal, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2011, pp. 52-53, dem, 59. 2 A se vedea, G. Beleiu, Drepr civil, ed. a VI a revazuti si adaugita de M. Nicolae, P, Trused, Casa de ‘editura si presi ,Sansa” SRL Bucuresti, 1999, p. 36. * A se vedea, D. Sova, op. cit, p. 30 si um. *'A se vedea, N. Popa(..), op. cit, 69. “dem. Titlul. Introducere in dreptul afacerilor 13 3.2. Diviziunile dreptului Prineipalele diviziuni ale dreptului sunt pe de o parte, drepta international intem, pe de alta parte, dreptul public si dreptul privat, Definirea dreptului international este pusd in lumina de prezenja unui element de extraneitate, care reprezinti o imprejurare de fapt datorité creia un raport juridic are legatura cu doua sau mai multe sisteme de drept'. La randul sau, dreptul intemational se divide in drept interna international privat, Dreptul international public este acea ramura a dreptului, priviti ca ansamblu de norme juridice, scrise sau nescrise, create in principal de catre state, dar si de citre celelalte subiecte de drept international’, avénd ca scop reglementarea relatiilor internationale ce se stabilesc intre ele’. Obiectul de studiu al dreptului international public este format din raporturile dintre state, in cadrul societitii internationale’; spre exemplu, Tratatul de injelegere, cooperare si bund vecinatate intre Romania si Republica Ungarti 1996. Dreptul international privat reglementeaz3 raporturi intre persoane fizice gi/sau juridice, avand ca obiect determinarea dreptului aplicabil (Iegii aplicabile) in cazurile de conflicte de competenta intre doud sau mai multe ordini juridice nationale, in vederea solutionarii unui litigiu intre astfel de persoane®, Obiectul de studiu al dreptului international privat este format din raporturile civile, comerciale, precum gi alte raporturi de drept privat cu element de extraneitate (art. 2557 Cod civil). Spre exemplu, obiectul unui contract de vanzare-cumparare este situat in sirdindtate, sau una dintre partile contractante este de alti cettifenie (daci e persoand fizicd) sau alté nafionalitate (dacé este persoand juridicd). Dreptul intern cuprinde ansamblu de norme juridice care reglementeaza raporturile juridice ce iau nastere, se modifica/se desfagoari sau se sting in cadrul fiecdrui stat, in cadrul sistemului siu juridic national’. Potrivit criteriilor traditionale ce guverneaza aceasti diviziune a dreptului, si anume, interesul general, statal, pentru dreptul public gi interesul personal, particular, privat, pentru dreptul privat, dreptul intern se imparte la randul sau, in drept public si drept privat’. reptul nal public si drept " Blementul de extrancitate mu este un element distinet al raportului juridic alaturi de subiecte, continut si obiect, ci intra In componenfa acestora; ase vedea in acest sens: I. Macovei, Drept interajional privat, ed. alla, Bd. Ars Longa, lagi, 2001 2 Nam precizat in text criterile traditionale de tmpartire a dreptului international in drept international publie si dreptinternajional privat, deoarece teoria juried fie le-au completat fie Ye-au abandonat, *"Alte subiecte de drept intemational, decat statele, sunt: organizatiile intemajionale, Vaticanul, organizatiile internationale neguvernamentale, popoarele, societitile transnationale; a se vedea A. Bolintineanu, A. Nistase, B. Aurescu, Drept international contemporan. ed. a Il a revizuta si adaugita, Ed. CH. Beck, Bucuresti, pp. 73-145. “idem, p.8. * eau dezvoltat gi alte ramuri ale diviziunit dreptului international public, cum ar fi: deptul intemajional economic. dreptul international al mali, dreptul international al muncif, dreptal penal Intemational, éreptul international af aerului, dreptul international al eosmosului. A se vedea, A. Bolintineanu, A, Nastase, B. Aurescu, op. ft. p.8. * Idem 1 * Despre dczvoltarea acestor criterii traditionale, in masura in care au fost complctate si abandonate, ca si despre tendinja de publicizare a dreptului privat, a se veden, N. Popa... op. ei. pp. 70-73. De asemenen, 14 Dreptul afacerilor. Introducere in dreptul afacerilor. Raportul juridic de afaceri. Contractul 3.3. Ramurile dreptului Dreptul public cuprinde, totalitatea normelor juridice care reglementeazi pe de 0 parte, raporturile dintre stat si cetafenii s&i (dreptul public intern) si pe de altd parte, raporturile dintre state, in cadrul societatii internationale (dreptul international public). Subiectele raportului de drept public (intern) sunt statul care reprezint& colec~ tivitatea gi care fi apara si interesele, de altfel, prin intermediul autoritatilor publice (prin intermediul organelor sale) si persoana fizied sau juridies. Raportul de drept public este un raport de subordonare, de autoritate, de putere, tn care persoana fizicd sau juridic& (dupa caz) sub aspect juridic, este subordonati fata de stat. Prin urmare, caracteristica dreptului public este aceea o& pirtile se afla pe pozitie de subordonare. Spre exemplu, intr-un raport de drept financiar, parfile sunt orgamul de impozitare (reprezentant al statului) $i persoana impozabilé (fzicé sau juridicd).Organul financiar, investit cu aceasta autoritate, procedeazd la calcularea si fixarea impozitului asupra subiectului impozabil, la initiativa sa unilateral. Persoana impozabila este, asifel, subordonata in privinfa obligatiei de platé a impozitului (sau taxei, dup& caz) organului fiscal (reprezentant al statului). Se poate afirma cd normele dreptului public pun in lumina si apari interesul general (colectiv), statal’, Normele de drept public sunt ocrotite de autorititile publice din oficiu. Din dreptul public, fac parte, in principal, urmatoarele ramuri de drept’ constitutional, administrativ, financier, fiscal, penal, procesual penal etc. = Dreptul constitutional cuprinde ansamblul principiilor si normelor juridice ce reglementeazi organizarea social-economicd a societifii, organizarea si competentele autoritatilor statului, relatiile dintre acestea si cetifeni, sistemul electoral, drepturile si indatotirile fundamentale ale cetitenilor. Principalul izvor al dreptului constitutional este Constitutia, adici legea fimdamentala a statului”. ~ Dreptul administrativ cuprinde ansamblul de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale privind constituirea, organizatea si functionarea autoritatilor gi institutiilor administratiei publice si a altor autoritéti publice sau de interes public, in regim de putere public§, responsabilitatea administratiei in relatille sale cu mediul social si politic extern precum gi statutul functionarilor publici*; prin actele emise de organele administratiei de stat se pun in aplicare dispozitiile legii. ~ Dreptul financiar cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaz’ relatiile de constituire, repartizare si utilizare a fondurilor bainesti ale statului si ale institufiilor publice, destinate satisfacerii sarcinilor social-economice ale societétii ‘aceasta diviziune a dreptului igi gisesteoriginea ined in dreptul roman: ius publieum si ius privatum. Aceasta diviziune are in vedere, dupa cum am aratat intext gi dreptul international; a se vedea in acest sens pe larg, N. Popa, Drept public, drept privat, in RDP nr, 1-2, 1997. ''Nomnele de drept public sunt apacrate de autoritatile publice din oficiu (si nu numai la sesizarea celui ineresat); a se vedea in acest sens, B. Stefinescu, R. Dimitri (Coordonatori op. el, p. 24 # idem. 2 Constitutia cuprinde reglementiri referitoare la: principii generale (art. 1-14), drepturile, libertatile si ndatoriile fundamentale ale cetitenilor (rt. 15-60), autoritatile publice (art. 61-134), economia si finantele publice (art, 135-141), Curtea Constitutionals (art. 142-147), integrarea euroatlantica (art. 148+ 149), revizuirea Constitufiei (150-152), dispoziti finale si tranzitorii (art. 153-156). : A se vedea, 1. Corbeanu, Drept adninistrativ, Ed, Lumina Lex, Bucuresti, 2002, p. 45 (si autorii citi acolo). ‘A se vedea, D.G. Saguna, Drept financiar si fiscal, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003, p. 71 Titful |. Introducere in dreptul afacerilor 15 - Dreptul fiscal cuprinde ansamblul de norme juridice care reglementeaza raporturile juridice care se nase in procesul administrarii impozitelor gi taxelor de la persoanele fizice sau juridice, care obtin venituri sau detin bunuri impozabile ori taxabile, ori realizeaza chettuieli care intra in sfera de aplicare a impozitelor'. - Dreptul penal cuprinde ansamblul de norme juridice care incrimineazé faptele sociale cu un grad de pericol social ridicat, denumite infractiuni, pedepsele aplicabile infractorilor gi alte sanctiuni de natura penala ce se pot lua in cazul savargirii acestor fapte. - Dreptul procesual penal, cuprinde ansamblul normelor juridice ce reglementeazi desfisurarea procesului penal atét fn faza urmaririi penale, cdt gi in faza judecati. Dreptul privat cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile juridice aplicabile particularilor (subiecte de drept, persoane fizice sau persoane juridice), aflate pe pozitie de egalitate juridica, fie in limitele aceluiagi stat (drept privat intern) fie, in parte, si din alte state (drept international privat). Spre deosebire de normele juridice de drept public care sunt aparate de autoritatile publice din oficiu, normele de drept privat sunt apdrate numai la sesizarea parti interesate, careia i s-a incaleat un drept subiectiv’. Dreptul privat cuprinde, in principal, urmatoarele ramuri de drept: civil, comercial, al familiei, al muneii etc. - Dreptul civil cuprinde ansamblul de norme ce reglementeaza raporturile patrimo- niale si pe cele nepatrimoniale dintre persoane (fizice sau juridice), ca subiecte de drept civil, aflate pe pozitie de egalitate juridicé’, Sub acest aspect dreptul civil vizeaza: * acte sau fapte juridice intre simpli particulari (Si se referd 1a persoane, bunuri gi patrimonii in ipostaza lor statica), respectiv, raporturi de familie, de mostenire, de drepturi personale (patrimoniale sau nepatrimoniale), de acte juridice din domeniul agriculturii (spre exemplu, arenda), de contracte de vanzare-cumparare, de schimb sau locatiune’, de asemenca, raporturi dintre simpli particulari, in calitate de consumatori si profesionistii comercianti (care desfagoara activititi de productie, de comert si de prestiri servicii, respectiv, activitéti cu scop lucrativ), privite doar din perspectiva consumatorilor. Tzvorul dreptului civil este Codul civil, care este alcdtuit dintr-un ansamblu de reguli ce constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se referd litera sau spiritul dispozitiilor sale” (art. 2 Cod civil). Rezulté c& dreptul civil este principala ramura de drept privat. Iar in privinta raporturilor dintre dreptul civil gi celelalte ramuri de drept privat, dreptul civil este dreptul ‘comun, aspect intarit de altfel si de Codul civil in art. 2, ,celelalte ramuri” fiind vizate prin expresia ,,pentru toate domeniile la care se refer’ litera sau spiritul dispozitiilor sale”. A se vedea, D. Sova, op. cit. p. 31; prin urmare, desi autorul precizeara ca find ,o viziune superficiala” plasarea dreptului fiscal in sfera dreptului public, consideréind-o ca flind o materie de confluent a ramutilor de drept public si privat, aspect pe care-! considerdm valabil pentru multe ramuri de drept in functie de aprecicrea preemeninentei clementului de drept public sau de drept privat tn Iucrarea de Fath avem in vedere, insa chiar punetul de vedere al pozitici de supraordonare a autoritiit fiscale in relaiile de impunere ‘cu subiectul pasiv al raportului juridic fiscal” prin acceptarea idefi ed autoritatea fiscala este purtatorul aut publice in ce priveste colectarea imporitelor si taxclor”. 7A se-vedea, B. Stefainescu, R. Dimitriu (Coordonatori), op. eit, p. 24 * A se vedea dispoziliile art. 1 Cod civil care reglementeaza obiectul acestuia si care se identifica din aceasta perspeciiva cu obiectul de studi al dreptutui civil. "A se vedea G. Piperea, Drept comercial, Intreprinderea, Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2012, pp. 7-8. 16 _Dreptul afacerilor. Introducere in dreptul afacerilor. Raportul juridic de afaceri. Contractul 2. Dreptul comercial cuprinde ansamblul de norme juridice ce reglementeazi raporturile juridice la care participa comerciantii, in calitatea lor de profesionisti'. Sunt considerati profesionisti toti cei care exploateaz o intreprindere [art. 3 alin. (2) Cod civil)’. Raporturile mentionate sunt guvernate de Codul civil, reprezentind dreptul comun in materia dreptului privat, urménd ca acestea sa se completeze in privinta reglementétilor cu legile comerciale in vigoare (spre exemplu, Legea nr. 31/1990 privind societayile comerciale’, O.U.G. nr. 44/2008 privind desftisurarea activitdjilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile Samiliale’, Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei’ etc.). 3. Dreptul familiei cuprinde normele care reglementeaz raporturile ce rezulta din clsitorie, rudenie, filiajie, adoptie, precum si normele privind ocrotirea minorilor si a celor lipsiti de capacitate ori cu capacitate restransa. 4, Dreptul muneii cuprinde normele ce reglementeaza raporturile sociale de munc& nascute din contractul individual de munca dintre patroni si salariati, precum, raporturile dintre cel ce angajeaza si angajat, referitoare la: felul muncii, locul de munca, drepturile si obligatiile partilor, salarizarea, raspunderea materialé si disciplinara, pregitirea profesio- nal, protectia si igiena muncii, respectiv, jurisdictia muncii’. Dreptul muncii cuprinde in subsidiar si norme de drept public care urmaresc protectia salariatilor®. 3. 4, Caracterul interdisciplinar al normelor juridice aplicabile in afaceri. Notiunea de afacere gi de dreptul afacerilor ¥ Notiunea de afacere nu este precizata nici in lege, nici in jurisprudenti, de aceea vom face referire la ,afacere” in sensul utilizarii sale in limbaj curent, ce corespunde chiar gi din punct de vedere juridic - in cea mai mare parte - cu toate semnificafiile sale, considerate insi complementare, definitiei Dictionarului explicativ al limbii romane. in primul rand, notiunea de afacere provine de In verbul a face (ceva anume), @ intreprinde (0 actiune). {n al doilea rand, actiunea propriu-zisi de a face ceva se completeaz cu, semnificatiile din DEX, ce reprezinté cuvintele cheie care definese notiunea de afacere, si anume: - tranzactie financiar’, comercialé sau industriala bazati, de obicci, pe speculi sau pe speculatii; ~ intreprindere cu rezultat favorabil; "Ase vedea S.D. Carpenaru, Tratat de drept comercial, Ed, Universul Jur operele citate acolo), Constituie exploatarea unei intreprinderi exereitarca sistematica, de cdtre una sau mai multe persoane, a unei activititi autorizate ce consta in producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servieii,indiferent dac& are sau nu ca scop obfinerea de profit fat. 3 alin. (3) Cod civil}. > Lege nr 31/1990 a fost republicaté in M. Of. nr. 1066 din 17 noiembrie 2004 si ulterior modificata si completala. *0.U.G. ne, 44/2008 a fost publicaté in M. OF. nr. 328 din 25 aprilie 2008. nso Legea ne. 85/2006 a fost publicaté in M. Of, 359 din 21 apritie 2006, a fost consolidata prin Legea nr. * Codul civil reglementeaza in Cartea a H-a (art. 258-534) ,Despre familie”. Dispozi raporturile de familie se completeaza cu dispoziiile ar. 607-619 Cod procedura civil (referitoare la divort). A se vedea, B. Stefineseu, R. Dimitriu (Coordonatori), op. cit, p. 25; Branduga Vartolomei, Dreptul sami per int econo Bs Eoonric, 200, Bucuresti, pp. 13-14 fem. Bucuresti, 2012, p. 11 (si Til |. Introducere in dreptul afaceritor 7 - treabii importanti, indeletnicire, ocupatie. ¥ Ca disciplina juridied - deoarece mu este 0 ramura de drept de dreptul afacerilor are doud acceptiuni, care, in cea mai mare parte a lor, cuprinde semnificatiile notiunii de afacere, prezentate mai sus. Prima accepjiune porneste de la echivalenta dintre afacere si activitatea come! ciali, ceea ce tnseamna cA ,dreptul afacerilor reprezinta denumirea moderna a dreptului comercial, deci dreptul afacerilor este sinonim cu dreptul comercial! cuprinzénd normele juridice aplicabile comerciantilor, societatilor comerciale si activitatilor de comert, toate acestea fiind reglementate de legile comerciale, in a doua acceptiune, termenul de afacere este mai larg decat nofiunea de comert, dreptul afacerilor cuprinznd ,,norme juridice care se regisesc in dreptul consumului, drept bancar, dreptul fiscal ete.” putand adauga la acestea gi norme juridice din dreptul administrativ, dreptul muncii, dreptul penal (al afacerilor), dreptul financiar. Nu toate normele din ramurile prezentate mai sus sunt incluse in dreptul afacerilor, ci numai acelea care sunt incidente cu activititile de afaceri. Se poate afirma ei, dreptul afacerilor se caracterizeaza prin interferenta unor norme juridice de drept privat si de drept public. Dreptul afacerilor are, astfel, caracter interdisciplinar. O alta particularitate, pe care o considerim ca find 0 constanti a dreptului afacerilor, respectiy a raportului de afaceri, este profesionistul, fie persoani fizici, fie persoana juridicd, Dreptul afacerilor cuprinde, prin urmare, totalitatea normelor juridice care reglementeazi raporturile juridice dintre profesionisti, precum si raporturile dintre acestia si orice alte subiecte de drept civil, in calitatea lor de consumatori. Aceste raporturi sunt reglementate, de Codul civil, care reprezinta dreptul comun in materie, respectiv, legea generalé, potrivit art. 3, Codul civil, ca norma general se completeaz cu normele speciale care reglemen- teazi profesionistii in calitatea lor de: - persoane juridice societati (comerciale), carora le sunt aplicabile normele dreptului comercial, ce se regasesc cu precidere in Legea nr. 31/1990 a societatilor (comerciale); ~ angajatori cérora le sunt aplicabile normele dreptului muncii, ce se regasese cu precddere in Codul muncii; ~ contribuabili, platitori de taxe si impozite, guvernati, tn principal, de normele dreptului fiscal, financiar, vamal, care se regisese in Codul fiscal, Codul de procedura fiscala etc, Normele dreptului civil care reglementeazi raporturile dintre profesionisti, precum si raporturile dintre acestia si orice alte subiecte de drept civil, impreuna cu. normele juridice care privesc profesionistii din celelalte legi (spre exemplu, Codul muneii, Legea nr, 31/1990 etc.)°, formeaza partea de drept privat din dreptul afacerilor. "A se vedea, S. Chatillon, Droit des affaires internationale, Ed. Libraitie Vuibert, 2 edition, Paris, 1999, p.6. "idem. * Pe care le vom prezenta intt-o sectiune ulterioara si care formeaz’ izvoarcle dreptului afaceritor. 18 __ Dreptul afacerilor. Introducere in dreptul afacerilor. Raportul juridic de afaceri. Contractul Dreptul afacerilor este, prin urmare, un drept al profesionistilor, adicX al acelora care exploateazi o intreprindere, care pot avea atit calitatea de comercianti, clit si de necomercianti. ‘Nofiunea de profesionisi, asa cum este prevazuta de art. 3 Cod civil, include, potrivit art. 8 din Legea nr. 71/2011, categoriile de comerciant, intreprinzitor, operator ‘economic, precum $i orice alte persoane autorizate si desfasoare activititi economice profesionale, astfel cum sunt prevazute de lege, la data intrarii in vigoare a Codului cb ‘Acestor categorii Ie sunt aplicabile, pe Kingi dispozitiile Codului civ dispozifiile legilor speciale - pe care le consideram ca fiind comerciale sau de dreptul muneii (dupa caz). in privinta activititilor profesionale pe care le desfasoara profesionistii este avuta in vedere intreprinderea ca activitate organizati, indiferent daci are sau nu ca scop obtinerea de profit [in conditiile art. 3 alin. (3) Cod civil]. § 4. Functiile si principiile dreptului Funetiile dreptului sunt acele directii fundamentale ale actiunii mecanismului juridic, la indeplinirea carora participa intregul sistem al dreptului (ram i normele dreptului), precum si instantele sociale special abilitate cu atributii in domeniul realizarii dreptului'. Functiile dreptului sunt’: 1. functia de institutionalizare sau formalizare juridiei a organizirii social - politice, Dreptul cuprinde in sfera sa un domeniu vast, acela al domeniului organizarii sociale, Astfel, organizarea si functionarea puterilor publice, precum si a institutiilor politice fundamentale sunt concepute de maniera juridic’. 2. functia de conservare, apirare si garantare a valorilor fundamentale ale societitii. Dreptul, ca ansamblu de norme, de institutii si sanctiuni formalizate, stabileste principiile de baza ale convietuirii sociale. Astfel, dreptul apara, prin mijloacele specifice fiecdrei ramuri, securitatea persoanei, libertatea individului si proprictatea, iar norma de drept, ca regula ce prescrie o conduiti posibila sau datorati, este 0 cale pentru realizarea unor valori. 3. functia de conducere a societiifii, Dreptul reprezinta mijlocul cel mai eficient pentru realizarea scopurilor social-politice, iar actul normativ, juridic, este un act de conducere social. 4, functia normativa. Aceasti functie se explica prin aceea ci, dreptul este destinat s& asigure subordonarea acfiunilor individuale fata de o conduit’ tip. Ea este indestructibil legat de caracterul normativ al dreptului Principiile fundamentale (generale) ale dreptului sunt acele linii care directio- neazi confinutul tuturor normelor juridice. Acestea sunt’: ' A se vedea, N. Popa, M.C. Eremia, S. Cristea, op. cit, p. 115, 3 Idem, p. 117. > A se vedea, B. Stefanescu, R, Dimitriu (Coordonatori), op. cit, p. 26; N. Popa, M.C. Eremi: Cristea, op. cit, pp. 106-114. Titul i, Introducere in dreptul afacerilor 19 1, asigurarea bazelor legale de functionare a statului, ea stat de drept; in statul de drept intinderea puterit trebuie compensati de scurtimea duratei sale, pentru a se pondera tendinjele abuzive, discretionare ale structurilor etatice, astfel incat individului sa i se garanteze linigtea intr-o ordine juridica activa: 2. principiul libertitii si egalitatii cetitenilor; in prezent se considera in mod unanim, cA o societate civild are tei drepturi absolut necesare: securitatea persoanei, Tibertatea individului, proprietatea; tn acest context individul solicit’ nu numai reglementarea juridicd a libertatii, ci si garantarea participarii la libertate; 3. principiul responsabilitifii, care trebuie si insoteasca libertatea si democr principiul se refer& de asemenea, in asumarea réspunderii de catre fiecare cetifean fata de rezultatele actiunii sale sociale; 4. principiul echitafii si al justitiei, in corelatia logica si necesara dintre ele. Echitatea reprezinta, dreptate, nepirtinire, obiectivitate in impartirea actului de justtic. Toti camenii sunt egali in fata legii. Justitia consta in starea de normalitate a societatii, aceasta se realizeaza prin asigurarea pentru fiecare individ a drepturilor sale legitime. } | 20 Dreptul afacerilor. Introducere in dreptul afacerilor. Raportul juridic de afaceri.. Contractul CaPITOLUL II Norma juridica § 1. NOTIUNEA $I TRASATURILE NORMEI JURIDICE Cuvantul norma” desemneazi in general o reguli de conduit, un model de comportament, un ,,program”' pe care oamenii trebuie si-I respecte in relafiile dintre ef sau in relafiile Jor cu natura, Normele juridice impreun’ cu relatiile juridice nascute din acestea formeazi ordinea de drept, parte componenta a ordinii sociale”. Ordinea socialé este, prin urmare mai larga ca intindere decét ordinea juridic’. Ordinii sociale #i corespund nu numai normele juridice (care formeazi ordinea juridica), ci si norme sociale, cum ar fi: morale, politice, juridice, religioase, cu caracter de obicei ete. Normele juridice nu sunt decdt o varietate a normelor sociale, care se deosebesc de acestea din urma prin caracterul lor imperativ. Definitie. Norma juridicd este o reguld de conduité, general, impersonalit si obligatorie, expresie a vointei de stat, al cdrei scop este acela de a asigura ordinea social, indeplinirea ei fiind asigurata, la nevoie, prin constrangere statala’. Din aceasta definitie se pot desprinde trésaturile caracteristice ale normei juridice. a) este general‘; prescrie (impune sau recomanda) 0 conduit8 tipic’ opozabilé in mod egal fiecdrui individ, sau unor grupuri sociale, si se aplic& pe intreg cuprinsul f&rii. Norma nu-si pierde caracteristica de a fi generala daca vizeaza parti determinate dintr-un teritoriu (unitate administrativ-teritoriala, zoné de frontier, domeniul silvic etc.) sau priveste anumite categorii de subiecte de drept (personalul din invapimént, personalul medical, militarii, studenfii etc.). Faptul ca este general, nu inseamna c& norma cuprinde in structura sa (in ipoteza) toate situatiile in care s-ar putea afla un subiect, pentru c& situatiile sunt atipice, iar norma isi propune sA cuprinda situafiile care se tntmpla de cele mai multe ori’, Prin urmare, norma juridied preserie o conduit tipica capabila s& cuprinda situafii atipice. b) este impersonal; norma juridicd nu se adreseazi unor persoane individuale (concrete), ci unui cere nedeterminat de persoane. Norma juridicd nu-gi pierde caracterul impersonal prin faptul existentei unor reglementari care vizeazi organe unipersonale, spre exemplu: Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justifie, procurorul General al Tari, Ministrul Justitiei, Presedintele Curtii de Conturi ete. Prin reglementarile menfionate se A se vedea, N. Popa....0p. cits p. 130, 2 Idem, 3 A se vedea, M. Stoica, Introducere in studliul dreptului, Lito A.S.E., Bucuresti, 1975, p. 10. *'A se vedeo, Papinian, 1, 3, 1, Digeste, citat de N. Popa... op. cit.p. 132, si anume ,legea este 0 ispozitie general (lex est communae praeceptur). 5A se vedea, lulianus, 3, 1, Digeste, Libro LVIM, digerstorum, 10, citat de N. Popa... op. cit. p. 132, $1 nue ,nici legit nick senatus ” consultele nu pot fi sevise astel incdt s4 cuprind tonte cazurile care s-ar by ‘reodati, dar care este suficient ea ele si includd ceea ce se intampld de cele mai multe ori” (necque feges neeque senatus consultaita seribi possunt, ut omnes casus qui quardoque incidetiat comprehendaantur, sed suficit la quae plerum accident continert Titlu |, tntroducere in dreptul afacerilor 21 are in vedere functia ca atare nu persoana care indeplineste Ja un moment dat functia respectiva, Prin cele doud caracteristici, generala si impersonala, norma juridied se deosebeste de un act individual, care este coneret si personal, care individualizeaza persoana destinatarului (spre exemplu, autorizafia de constructie este un act adminisirativ, individual, indica destinatarwl, producdndu-si efecte numai asupra acestuia, sau, contractul incheiat intre doud persoane, este un act juridic individual ale cari efecte se produc, in principiu, numai cu privire la pargile contractante)', c) este tipielis aceasta caracteristicd rezulta din generalitatea normei juridice, di preocuparea puterii publice (statale) de formare a modelului de conduitd - tip - a unui etalon, un model de comportament - in vederea acceptarii acesteia in practica relatiilor sociale, prin raportare la un interes social legalmente protejat. d) este obligatorie; norma juridica este o porunca, un comandament, altfel spus »forta legii consti in: a ordona, a interzice, a permite, a pedepsi””. Obligativitatea normei Juridice este dictata, in mod exclusiv, de necesitatea asiguririi ordinii sociale gi de drept si este asigurata prin constréngere exterioard, prin intermediul sanctiunii juridice’. ©) este repetabili si are caracter de continuitate’; norma juridica se va aplica imediat, din momentul intrarii in vigoare, continu si neconditionat, pana la data de la care iese din vigoare’; § 2. STRUCTURA NORMEI JURIDICE Norma juridica, pentru a indeplini conditiile unui etalon de conduita la care s& se raporteze membrii societatii in relafiile dintre ei (sau in relatiile lor cu natura) trebuie si indeplineasca cerinfele unei organizari interme, trebuie s raspunda unor condifii de logica interna. Din aceasti perspectiva se reliefeazi structura logis alcatuita din trei elemente® a) ipoteza normei juridice, indick domeniul situatiilor, al imprejuririlor in care se aplici norma juridied; ipoteza poate fi determinatd, daca legea insagi determina imprejuririle in care se aplicd norma respectiva, sau nedeterminati (sau relativ- determinata) daci imprejurarile sunt formulate de o manieri generala; ca princi ipoteza normei juridice este determinati, pentru a nu intémpina greutiti in privinta ‘transpunerié in vial b) dispozitia normei, formeazd continutul acesteia, deoarece poate impune o anumita conduit’, obliga la abtinerea de la savarsirea unei fapte, permite anumite actiu * Impersonalitatea normei juridice este pust in lumina print-o exprimare eoncisi de Ulpianus in Digeste, 3, 1, Ill ad Sabinum 1,8, citat de N. Popa... op. eft, pp. 131-132, .dreptul se rnduieste mu pentru figeare om in parte, ci pentru tol” Jura non singulas personas, sed generaiter constituuntut”), * A se vedea, Modestinus, Digeste 3, Libro | regulorum I. 7, cital de N. Popa... op. cit. p. 131. > .Niciodata nu vor fi respectate legile intr-un stat unde nu existd trick de pedeapst”, (Sofocle, cital de N. Popa... op. cit, p. 135. “A se vedea, B. Steftinescu, R. Dimitriu (Coordonatori, op. elf, p. 27. * A se vedea, N. Popa... op. eft, p. 135. "A se vedea, B. Steffinescu, R, Dimitriu (Coordonatori), op. cit, p. 28; N. Popa... op. cit, p. 138. 22 _Dreptul afacerilor, Introducere in dreptul afacerilor. Raportul juridic de afaceri. Contractul toate acestea in cadrul conditiilor prevazute de ipotez. Pe scurt, dispozitia cuprinde drepturile gi obligatiile pe care le au subiectele de drept in cadrul imprejuririlor descrise de ipoteza. Dispozitia, dup& modul in care este prescrisd, poate fi, determinatd sau relativ- determinati. Dispozitia poate fi exprimat prin urmatoarele precizari: ,,are dreptul”, are obligatia”, ,,i se impune”, ,poate”, ,are posibilitatea” etc. c) sanetiuniea prescrie consecinfele nerespectarii dispozitiei. Sanctiunea are rolul de a descuraja comportarea nelegala, a persoanei, neconforma cu dispozitia. Dupa gradul de determinare, sanctiunile pot fi: determinate, relativ-determinate, altemative, si cumulative. Dupa ramura de drept potrivit careia se aplicd, sanctiunile pot fi: civile (pentru Greptul civil), disciplinare (pentru dreptul muncii), administrative (pentru dreptul administrativ), penale (pentru dreptul fiscal) etc. Dup& natura lor, sancfiunile pot privi: patrimoniul (patrimoniale), drepturile persoanei (deciderea din drepturi), actele persoanei (nulitatea, rezolutiunea, rezilierea), persoand insti (privativa de libertate). Y Cele trei elemente de structura nu sunt riguros intdlnite in toate normele juridice. Dintr-o norma juridica poate lipsi ipoteza sau sanctiunea, dispozitia nu poate lipsi niciodata. De asemenea, ordinea elementelor de structura este indiferent. 3. CLASIFICAREA NORMELOR JURIDICE Clasificarea normelor juridice se face dupa mai multe eriterii: a) Dupa obieetul de reglementare juridicd si al metodelor de reglementare specifice fiecdrei ramuri de drept in parte, distingem atatea tipuri de norme cate ramuri de drept existi in sistemmul dreptului, si anume: de drept constitutional, de drept civil, de drept comercial, de dreptul muneii, de drept administrativ, de drept penal ctc. b) Pottivit fortei juridice a actului normativ care este determinat’ de natura gi locul onganului de drept de la care provine respectiva norma, avem norme juridice cuprinse in': ~ legi, atunci cand actul normativ este elaborat de Parlament. fn sistemul actelor normative legea are forfa juridica suprema. ~ in decrete, in hotiirari guvernamentale sau ordonante. Decretul este emis de Presedintele Roménici in cAteva domenii (situatii) stabilite prin Constitutie (spre exemplu, instituirea starii de asediu sau a stiri de necesitate). Hotirdrea Guvernului se adopta in vederea executirii legilor. Ordonanta (denumita si simpla) si Ordonanta de urgent se adopti de céitre guvern si au aprobarea Parlamentului (anterioara sub forma unei legi de al Executivului pe perioada vacantei parlamentare, in cazul ordonantei sau ulterior, in cazul ordonantei de urgent). Ordinele, regulamentele, instructiunile, circularele emise de ministri, de Guvernatorul Bancii Nafionale, de Presedintele Comisici Nationale a Valorilor Mobiliare etc., vizeazi, de regulé, domenii relativ restranse si au, ca scop, executarea legilor. VA se vedea, N. Popa... op. cit, p. 144; B. $tefinescu, R. Dimitriu (Coordonatori, op. ei, p. 30. | | | Tittul |. Infroducere in dreptul afacerifor 23 ~ deciziile emise de autoritatile administratiei publice locale (consiliile judetene i locale) reglementeaza, in limitele legii si ale hotarérilor de guvern, probleme diverse, specifice razei teritoriale respective (judet, comung, oras). ©) Dup& modul de cuprindere a clementelor de structura ale normei juridice, normele juridice se impart in: complete (sau determinate) si incomplete (sau nede- terminate). Normele complete cuprind, in continutul lor (ce corespunde articolului din actul normativ in care sunt publicate) toate elementele de structura (ipoteza, dispozitie, sanetiune), Un act normativ, insa este elaborat tindnd seama de corelatiile cu alte acte normative, reglementare care face trimitere sau se completeaza cu alte reglementari din acelagi act normatiy sau din alte acte normative, fiicénd loc unei interpretari sistematice. Aceasti norma (exprimaté fntr-un act normativ) se consider’ incompleté sau nedeterminaté. Normele incomplete se clasifiea, la rndul tor, in norme de trimitere si norme in alb, Normele de trimitere se completeaz cu norme in vigoare (ex normativ sau in alte acte normative). Normele in alb urmeaza a fi intregite cu dispozi intre in vigoare. 4) Dupa sfera de aplicare normele juridice se impart in norme generale, speciale si de exeeptie, Normele generale se aplica tuturor relajiilor sociale dintr-un domeniu sau dintr-o ramurd de drept. Au, prin urmare, cea mai larg sfera de aplicabilitate, Din aceasta perspectiva normele generale dintr-o ramura formeazé dreptul comun pentru o intreaga sferd de reglementare, ce cuprinde mai multe ramuri de drept. in acest sens, art, 2 Cod civil prevede ,,prezentul cod este alcatuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se refera litera sau spiritul dispozitiilor sale” pentru ca art. 3 si precizeze fn cuprinsul titlului sau ,aplicarea generalA a codului civil”. Normele speciale se aplici unei sfere mai restrdnse de relatii sociale din cadral unui domeniu sau ramuri de drept. fn acest sens, Codul civil precizeaza ca ,Normele speciale, restrding exercitiul unor drepturi civile sau prevad sanctiumi civile, acestea se aplica numai in cazurile expres prevazute de lege [art. [1 alin, (I)]. Nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseaza ordinea public’ sau de la bunele moravuri (art. 11 alin, (2))”. Prin urmare, normele speciale derogé de la normele generale ale dreptului comun (specialia generalibus derogant). Spre exemplu, Codul civil prevede ed dispozitiile capitolului VII (Titlul IX) constituie dreptul comun in materia societatilor fart. 1887 alin. (1)]. Dupi forma lor, societdfile pot fi: simple, in participatiune, in nume colectiv, in comandité simpld, cu raspundere limitata, pe acfiuni, in comandité pe actiuni, cooperative, alte tipuri de societate anume reglementate de lege [art 1887 alin, (2) Cod civil]. Potrivit art. 1887 alin. (2), legea insa poate reglementa in afarat de cele previizute de Codul civil (la art. 1888) si alte tipuri de societdfi, dupa forma juridicd, natura si obiectul de activitate. fn acest sens, exemplificm Legea nr. 31/1990, care este lege speciala prin raportare la Codul civil in materia societitilor. Aceasta prevede ed, societéiile comerciale pot ‘ente in acelasi act i din acte normative ce urmeaza si 24 Dreptul afacerilor. Introducere in dreptul afacerilor. Raportul juridic de afaceri. Contractul jmbrdca wmédtoarea forma juridicd: in nume colectiv, in comandita simplé, cu raspundere limitata, pe acfiuni, in comandita pe actiuni (art. 2), deci numai cinei dintre cele enumerate la art. 1888 Cod civil. Dacd se pune problema aplicarii celor dou’ categorii de norme - general sau speciala - unor anumite relafii sociale, se aplied intotdeauna norma special. ‘Normele de excepfie compleicazi normele generale sau speciale, respectiv, admit derogari de la conduita prescrisi de acestea, Normele de exceptie, ca si normele speciale, sunt de strict interpretare (exceptiones sunt strictissimae interpretations) si aplicare, deci nu pot fi extinse prin interpretare. Spre exemplu, activitatea de asigurare in Romania poate fi exercitatd, potrivit Legit nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurdrilor, numai de cditre societagi pe actiuni sisau societéfi mutuale, ‘din cadrul societijilor enumerate de Codul civil si Legea nr. 31/1990 ¢) Dupa earacterul conduitei prescrise normele sunt: 1. imperative, care exclud orice derogare (abatere), trebuie aplicate intoomai, deci ele impun o anumiti conduita de urmat; acestea se impart la randul lor in: = onerative, care oblig& expres o anumitd actiune (conduits); & prohibitive, care obliga la abjinerea de la o anumité actiune, care interzic sivargirea unor actiuni (sunt prin excelent norme de drept penal); Nerespectarea normelor onerative si prohibitive atrage dupa sine aplicarea unor sanofiuni. 2. dispozitive, sunt acele norme a cdror aplicare este lisatd Ia aprecierea (dispozitia) subiectului. Deci, subiectul isi hotardste propria conduits, din mai multe. Aceste norme sunt la randul lor: @ permisive (de imputernicire), care previd anumite drepturi in beneficiul persoanelor fizice sau juridice. Deci nici nu obliga, nici nu interzic sévargirea unei actiuni. & supletive, care permit subiectelor si-si aleagi singure conduita de urmat, si numai dac& acestea nu si-au determinat singure conduita se va aplica dispozifia normei. Prin urmare normele supletive inlocuiesc (suplinesc) manifestarea de vointi a partilor, reglementand conduita lor numai tn subsidiar. ‘Cele mai multe norme de acest fel le intalnim in dreptul civil, unde se aplicd cu precddere principiul ,,forfei obligatorii a contractului intre parti” potrivit caruia ,contractul valabil jncheiat are putere de lege intre partile contractante” [art. 1270 alin. (1) Cod civil]. O categorie aparte de norme, o formeazi normele de recomandare. Aceste norme se utilizeazi cu prilejul reglementirii unor probleme de interes general ale activitatii organizatiilor cooperatiste sau persoanelor juridice fara scop patrimonial, c&rora lise recomanda sa adopte reglementari aseminatoare celor din domeniul autoritatilor publice, societatilor comerciale cu capital de stat, mixt sau privat'. {) Sistemul normelor juridice cunoaste o categorie de norme juridice considerata aparte, denumite norme organizatorice’. Aceste norme se referi la organizarea institutiilor si a organismelor sociale, i prevéd in confinutul lor: modul de inflintare, "A se vedea pentru detalii, B. $tef'ineseu, R. Dimitriu (Coordonatori), op. cit, p. 295 si hitp-/facultaterogiclive.ro/cursurifdrept-civiVclaificarea-normelor-juridice-6472. html A se vedea, E. Sperantia, Introducere in filozofia dreptulti, Cluj, 1940, p. 329, citat de N. Popa, Teoria general a dreptului, ed. alll a, B4. CH Beck, Bucuresti, 2008, p. 133. Till |. tntroducere in dreptul afacerilor 25 scopurile competentele, relatiile cu alte institutii etc.'. Aceste norme reprezinta cadrul legal de organizare $i functionare a institutiilor gi organismelor sociale. g) Stlinta dreptului face deosebire intre normele juridice si cele tehnice. Normele tehnice sunt reguli de conduita care prescriu modul de utilizare a mijloacelor de productie prin raportare la fortele naturii, in concordant cu legi gi procese obiective. Uneori acestea dobindesc valoare juridica. Astfel, statul este interesat in respectarea cu strictete a prescriptiilor lor, atunci cand fiind incélcate sunt urmate de aceidente de munca si drept urmare atrag dupa sine sanctiuni de natura juridiea. Spre exemplu, inciilearea unor norme de protectie a muncii, care este urmaté de consecinfe grave (pierderi de vieti omenesti sau prejudicii patrimoniale grave). Prin urmare, raportul initial tebnic, devine un raport juridic. “idem, ke FE ES 26 _ Dreptul afacerilor. Introducere in dreptul afacerilor. Raportul juridic de afaceri. Contractul CapITOLUL III Aplicarea/actiunea normei juridice ‘Normele juridice sunt elaborate pentru a fi aplicate. fn acest sens norma juridica se aplic& sau actioneazi concomitent: int-o anumita perioad’ de timp, pe un anumit teritoriu (spatiu) si asupra persoanelor. § 1. APLICAREA/ACTIUNEA NORME! JURIDICE iN TIMP! Actiunea in timp a normei juridice este guvernati de trei momente: intrarea in vigoare, aciunea si iesirea din vigoare a normei juridiee. ¥ Normele juridice intra in vigoare dupa cum urmeaza: = legile intra in vigoare la trei zile de 1a publicarea lor in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dacd nu se prevede o alta data (art. 78 din Constitutia Roménici, revizuita); ~ ordonantele emise de Guvern in temeiul unei legi speciale de abilitare intra in -vigoare la trei zile de la data publicarii lor in Monitorul Oficial al Roméaniei sau la o data ulterioara precizata in confinutul lor; Termenul de trei zile atét pentru intrarea in vigoare a legilor, cét si a ordonanfelor emise de Guvern se calculeazi pe zile calendaristice (nu pe zile libere, ca termencle procedurale) incepand cu data publicatii in Monitorul Oficial si expira la orele 24 ale celei de-a treia zi de !a publicare. - ordonantele de urgenta ale Guvernului intra in vigoare la data publicarii lor in Monitorul Oficial, Partea I, cu conditia sd fie depuse in prealabil la acea Camera a Parlamentului competent si fie sesizat’, dact cuprinsul ordonantelor nu prevede o data ulterioara; - celelalte acte normative adoptate de Parlament, actele administrative cu caracter normativ ale autoritatilor administrative autonome, inclusiv, ordinele, instructiunile si alte acte normative emise de organele administratiei publice centrale de specialitate intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial, dac& in textul lor nu se prevede o data ulterioara’, Y De la data intrarii in vigoare norma juridic& incepe si se aplice, cu alte cuvinte, devine activa’. Actiunea normei juridice este guvernaté de prineipiul neretroactivititii, potrivit ciruia norma juridica este activa, respectiv, se aplicd numai pentru viitor, din momentul intrérii fn vigoare pana la data iesirii din vigoare. Principiul neretroactivitiii este prevazut expres in urmatoarele dispozitii normative: ~ in Constitutie, potrivit art. 15 ,,Legea dispune numai pentru viitor (...)”; * A se vedea, N. Popa, op. cit, p. 134; 1. Vida, Aetiunea normei juridtce in timp, in Dreptul nr. 12/2004. ? A se vedea, art. 10', din Legea nr. 189/2004 pentru modificarea si completarca Legit nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa * Pentru detalii, a se veden, N. Popa, op. cit. p. 134. Titlul |. Introducere in dreptul afaceriior 27 ~ in Codul civil, in art. 6 - cu referire la legea civild - se precizeaza ,.Legea civil este aplicabilA cfit timp este in vigoare. Ea nu are putere retroaetivi” per a contrario, se aplic& pentra viitor. - in Codul penal, art. 11 prevede ca, legea penal nu se aplica faptelor care, la data cnd au fost savargite, nu erau prevazute ca infractiuni. De asemenea, norma interpretativa produce efecte numai pentru viitor [art, 9 alin. (2) Cod civil}, contrar doctrinei unanim acceptata pani la intrarea in vigoare a actualului Cod civil, potrivit cireia, normele interpretative care interpreteaza norme ce sunt deja in vigoare, fac corp comun cu normele juridice interpretate, gi prin urmare retroactiveazii; Principiul neretroactivitatii comport urmatoarele exceptii = retroactivitatea normelor juridice, potrivit edreia, normele juridice se aplicd si asupra raporturilor nascute inaintea intricii sale in vigoare. Art. 15 din Constitutie prevede neretroactivitatea legii, ca regult (Legea dispune numai pentru viitor), dar, cu exceptia legii penale mai favorabile (mai blande) sau contraventionale mai favorabile, care retroactiveaza. in acest caz, Codul penal prevede retroactivitatea normei penale, daca de la savargirea infractiunii gi pana la judecarea definitiva a cauzei intervin mai multe reglementéri, se va aplica norma care stabileste un regim sanctionator mai favorabil [art. 13 alin. (1)]. De asemenea, normele juridice penale care previd dezincriminarea unor fapte retroactiveazi, si anume ,legea penala nu se aplicé faptelor sévarsite sub legea veche, daca nu sunt prevazute de legea nous” (art. 12 Cod penal). - ultraactivitatea normei juridice, presupune ci o norma juridica isi extinde efectele dupa iesirea ei din vigoare; spre exemplu, in dreptul penal, dacd legea veche pe timpul cdrreia s-a produs infractiunea prevede o sancfiune mai blandé decdt legea noud, potrivit regulii legii mai favorabile, se aplica legea vecke, care-si produce efecte dup iesirea ef din vigoare. Ultraactivitatea se aplica la situatii determinate, precizate de legea nou in mod expres, find 0 exeeptie. Un exemplu de ultraactivitate a normei juridice este Legea nr. 7/1996 privind cadestrul si publicitatea imobiliard, care prevedea', ca desi legea noua intré in vigoare la 90 de zile de la publicare, unele dispozitii vor iesi din vigoare treptat si progresiv, dupa 90 de zile - deci continu& si-si produca efectele si dupa abrogare - in raport de data finalizarii_lucrarilor cadastrale gi a registrelor de publicitate imobiliaré la nivelului judetului (art. 72 alin. (2) $i 3)}. Cu privire [a ultraactivitate Curtea constitutionala a precizat cf o lege posterioars mu poate atinge dreptul nascut sub imperiul legii anterioare. Legea nou’ poate modifica, suprima sau fnlocui acest drept cu un alt drept care se naste prin legea nowt. ¥ Norma juridica se aplicd pani céind iese din vigoare. Un act normativ iese din vigoare prin abrogarea sa de un alt act normativ de acelasi grad sau de un grad superior. Elaborarea normelor juridice este determinaté de anumite conditii sociale, economice, politice, culturale, prin urmare, schimbarea acestora trebuie si se reflecteze si in normele de drept. "Tn prezent Legea nr, 7/1996 este abrogatd prin Codul civil (Legea nr. 287/2009) Titlul Vil din Cartea a nttulat, Cartea funciara” art 858 - 875, * A se vedea, N, Popa, M.C. DM. Dragnea, Teoria generald « dreptulnt, Sinteze de seminar, Ed, All Beck, Bucuresti, 2005, p. 128. 28 _Dreptul afacerilor. Introducere in dreptul afacerilor. Raportul juridic de afaceri. Contractul Normele juridice inceteaz4 s& se aplice prin trei modalitati: ajungerea la termen, desuetudinea si abrogarea. ‘Ajungerea la termen, ca mod de iesire din vigoare, este specifica asa-numitelor legi temporare! pentru care se prevede un termen de iesire din vigoare’ (spre exemplu un act normativ de indexare a salariilor pe o anumiti perioadé?) sau acte normative care au fost edictate pentru cauze exceptionale (denumite stiri de necesitate, calamitati), ajungerea la termen pentru acest din urma caz este incetarea cauzei respective (de necesitate). Desuetudinea este un mod de iesire din vigoare a unei norme juridice, consideraté perimata sau invechitd, datorita: - schimbitilor radicale ale condifiilor social-economice si politice care au determinat edictarea ei, spre exemplu, in cazul unei revolutii care a determinat schimbarea ordnduirii sociale; - neaplicarea ei 0 perioad’ mai lungé de timp, in care s-au schimbat conditiile economico-sociale, relatiile sociale ce au format objectul sau de reglementare". ‘Abrogarea este principala modalitate de iegire din vigoare a normei juridice, si este determinati de intrarea in vigoare a altei norme juridice, noi. Abrogarea este expresé si tacit’. Abrogarea expresa poate fi direct sau indirecti. Abrogarea expresii direct araté in actul normativ nou legea anterioari sau ce articol anterior care se abrogs, nominalizeazA deci, legea, capitolele sau articolele dintr-o lege care se abrogi. Se foloseste urmatoarea formulare: la data intrarii in vigoare a prezentei legi (decret, hotirare etc.) se abrogi legea (decretul hotarérea) cu nr. (...) indicndu-se anul aparitiei. Abrogarea expresi indirect specifica faptul c& normele juridice contrare (care sunt anterioare) actului normativ nou se abrogé. fn acest sens se utilizeazi urmétoarea formulare: ,,pe data intrarii in vigoare a prezentului act normativ se abroga orice dispozitie legal& contrara”. Abrogarea tacita sau implicit rezulti din faptul c4 actul normativ nou cuprinde o reglementare diferita de actul normativ anterior. Se injelege astfel c&, legiuitorul a dorit, tacit, s scoala din vigoare vechea reglementare, § 2. APLICAREA/ACTIUNEA NORMEI JURIDICE iN SPATIU Ca principiu, normele juridice se aplicd pe teritoriul unui stat. Actiunea normei juridice in spatiu este guvernati de principiul teritorialititii. Prin urmare, legile statului roman se aplici pe teritoriul Roméniei cu excluderea actiunii legilor altor state. Acest principiu este consacrat de legea romana fn: = Codul civil, care consacré teritorialitatea legii civile astfel: ,Actele normative adoptate de organele, de autoritafile si institujiile publice centrale se aplicd pe tntreg, * Clasificarea in legi permanente si Iegi temporare se poate utiliza doar din perspectiva teoretica (Gidactica), deoarece, Tn sensul strict al cuvantului, nu exista legi permanente; a se veda, B. Steffinescu, R. Dimitsiu (Coordonatori), op. ci, p. 33; ? Fiind suficient scurgerea pericadei de timp pentru care au fost adoptate. * Idem. Spre exemplu, o norma juridica eu termen este Decretul-Iege nr. 60 din 7 februarie 1990, privind pensionarea cu reducere de varstd a unor salariai, care, in art. 8 prevede: ,Prezentul Decret-lege int in vigoare la data de 1 martie 1990 gi se aplica pe o durata de 6 luni * A se vedea, B. Stefenescu, R. Dimitriu (Coordonatori), op. eit, p. 33; Titlul |. Introducere fn dreptul afacerilor 29 teritoriul tari, afara de cazul in care se prevede altfel, Actele normative adopiate, in conditiile legii, de autoritatile si institutiile administratiei publice locale se aplicd numai in raza lor de competenta teritoriala” fart. 7 alin. (1) si (2)]; ~ Codul penal (art. 3) care prevede ca: ,Legea penali se aplica infractiunilor pe teritoriul Romdniei”. Norma penalé defineste in continuare si notiunea de teritoriu pe baza urmatoarelor coordonate: a) solul; b) subsolul; ¢) marea teritoriald; d) apele pe care se stabileste frontiera de stat (rauri, fluvii); e) subsolul; f} coloana de aer aflati deasupra teritoriului'; Prin utilizarea ,fictiunii juridice” prineipiul teritorialitatii cunoaste efecte de extindere sau efecte extrateritoriale, Efectul de extindere al nofiunii de teritoriu presupune cd ,,teritoriul RomAniei” cuprinde si suprafata si spatiile navelor si aeronavelor roménesti care au arborat drapelut national. Prin urmare oriunde s-ar afla aeronavele si navele roménesti la bordul lor se aplica legea romana”. De asemenea, ,,teritoriul Romaniei” cuprinde $i sediile misiunilor lomatice gi consulare ale Roméniei in alte tari, precum si reprezentantele economice si turistice ale statului roman deschise pe teritoriul altor state, Efectele de extindere ale nofiunii de teritoriu sunt prevazute si in Codul penal, care prevede ,.Legea penala se aplicd infractiunilor savérgite tn afara teritoriului yarii, contra siguranfei statului romAn sau contra vietii unui cetdtean roman, ori prin care s-a adus 0 vatimare grava integri corporale sau sdnatitii unui cetijean roman, cénd sunt sivarsite de un cetafean strain sau de o persoana fara cetaitenie care nu domiciliazé pe teritoriul tari” [art. 5 alin. (1). Efectul de extindere al notiunii de teritoriu este prevazut si de Codul civil, astfel »starea civild si capacitatea persoanei fizice sunt cdrmuite de legea sa nationali, daca prin dispozitii speciale nu se prevede altfel [art. 2572 alin. (1) Cod civil]. Aceasta Snseamna ci, persoana romana aflati in strdindtate rimdne supusi legii romane. Potrivit legii romaine legea personal este legea cetiteniei. De asemenea, in practica internationala, in vederea reglementérii aplicarii extrateritoriale a normelor juridice, se incheie conventii multilaterale, spre exemplu, fn materia vénzérti internationale de bunuri?, Exist situafii in care principiul teritorialititii cunoaste efecte de restrangere. Spre exemplu, legea nationalé nu se aplic& pe teritoriul statului respectiv asupra unor persoane straine si asupra bunurilor lor’. Astfel, personalul diplomatic al unei misiuni diplomatice se bucur’ de imunitate diplomaticd, respectiv, de un sistem de drepturi gi privilegii, cea ce inseamné c& acesta nu intra sub incidenta normelor juridice nationale’. Actiunea normei juridice in spatiu cunoaste doug aspecte, intern si international. Aspectul intern se refera la faptul c& norma juridica se aplicd raporturilor juridice care se nasc, se modifica gi se sting pe teritoriul Romaniei, indiferent c& normele respective au vocatia aplicarii pe intreg teritoriu fétii sau in limitele teritoriale ale unui judet, municipiu, oras, comuna. " A se vedea, N. Popa, M.C. Eremia, D.M. Dragnea, op. ci, p. 130, Teritoriul cuprinde: solul, subsolul, apele interioare, marea teritorialé, fuviile ce stabilesc frontiers (Firul ape'), coloana de aer euprinsa aceste limite, suprafaja navelor si a aeronavelor romane (care desi nu fue parte din teritoriu, pe ele se apl norma nafionala), a se vedea, N. Popa, op. cit, p. 142 2 Idem, 5 Ase vedea, B. $teffinescu, R. Dimitriu (Coordonatori), op. cit, p. 34: + Fann. * Pentru detalii a se vedea, N. Popa. op. cit, p. 143, 144 si autorii citati acoto. 30 _Dreptul afacerilor. Introducere in dreptul afacerilor. Raportul juridic de afaceri. Contractul Aspectul inter este exemplificat de dispozitiile Codului civil care prevad: ,,Actele normative adoptate de autorititile si institutiile publice centrale se aplicd pe intreg teritoriul tirii, afar de cazul in care se prevede altfel. ‘Actele normative adoptate, in conditiile legii, de autorititile si institutiile administratiei publice locale se aplic numai in raza lor de competenta teritoriali” [art. 7 alin, (1) si 2))- Aspectul international, este pus in lumina de prezenta unui element strain (de extraneitate) care priveste unul dintre elementele de structurd ale raportului juridic (fie persoanele, fie confinutul sau obiectul). Astfel cA, pe teritoriul unui stat se pot naste si conflicte de legi, determinate de extinderea raporturilor civile si comerciale pe plan international, datorita prezentei elementului de extraneitate. Acest fapt a condus la intalnirea mai multor reglementari nationale din state diferite dnd nastere la conflicte de legi. Conflictele de legi sunt rezolvate de normele conflictuale ce intra in obiectul de studiu al ramurii de drept international privat. Conflictele de legi se nasc din raporturi de drept privat cu element strain - de extraneitate! (spre exemplu, obiectul unui contract de vanzare-cumpdrare este situat in strdindtate, sau executarea unui contract se realizeazd pe un teritoriu strain fat de locul incheierii contractului, sau una dintre paryile contractante este de altdi cetdjenie, decat cealalté etc.) Dintre normele conflictuale care rezolvi conflicte de legi, exemplificdm: lex fori (legea instanfei), Zex loci actus (legea locului in care sa incheiat contractul) lex personalis (legea personal) les ret sitae (legea locului unde se afla bunul) etc.” Pentru raporturile juridice cu element de extraneitate, determinarea legii civile aplicabile, care tnseamna si rezolvarea conflictului de legi in spatiu, se face tindndu-se seama de normele de drept international privat. Acestea sunt cuprinse in Cartea VI din Codul civil, potrivit art. 8 Cod civil. § 3, APLICAREA/ACTIUNEA NORMEI JURIDICE ASUPRA PERSOANELOR Dreptul este © stiint& social’ prin urmare, normele juridice, ca set de reguli de conduit, au ca destinatari persoanele, fizice sau juridice, dupa caz. Principiul care guverneazi aplicarea normei juridice asupra persoanelor este principiul personaliti{ii, care presupune cA ,,legea elaboraté de puterea se stat se aplica tuturor persoanelor ce se afla in relatie politico-juridica cu statul ori care dispun de un anumit statut juridic acordat de stat”. De asemenea, aplicarea normelor juridice asupra persoanelor are la baz prineipiul egalititii in drepturi in fata legii. Astfel, ,Cetatenii beneficiazd de drepturile si libertafile consacrate de Constitufie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea” (art. 1 din Constitutie), Sau, referitor la egalitatea in fata legii civile, exemplificam: »Normele juridice se aplic’ in mod egal asupra tuturor cetatenilor fra deosebire de rasi, ' Blementul de extraneitate reprezinta o imprejurare de fapt datorité careia un raportjuridic are legatur’ cu dou sau mai multe sisteme de drept, a se vedea, hitp:/to.wikipedia.org/wiki/Blement_de_extraneitate, sitat din I. Macovel, Drept international priva, ea tl-, Ed, Ars Longa, Iasi, 2001. 7A se vedea, I. Flipesca, Drept international privat, Ed. Academic, Bucuresti, 1991, p. 234. ‘Ase vedea, N. Popa, M.C. Eremia, D.M. Dragnea, op. cit, p. 131. Tilul 1. Introducere in dreptul afacerior 31 culoare, nationalitate, de origine etnica, de limba, religie, varsté, sex sau orientare sexuala, opinie, convingeri personale, de apartenenti politica, sindicald, la 0 categorie sociala ori la o categorie defavorizata, avere, origine sociala, grad de cultura (art. 30 Cod civil). Dar actele normative pot viza diferite categorii de cetateni: avocati, magistrati, notari, functionari publici, cadre didactice, medici, farmacisti, etc. Sintetizand, si exemplificdnd, normele juridice din dreptul privat (dreptul civil si dreptul comercial) pot fi impartite in trei categorii, din punctul de vedere al sferei subiectelor Ja care se aplica: © legi cu vocatie generali de aplicare, care privesc atat persoanele fizice c4t si persoanele juridice, spre exemplu, Codul civil. = legile civile cu vocatie speciali de aplicare, adica au ca destinatari: - numai persoanele fizice, spre exemplu, O.U.G. nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de ctre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intteprinderile familiale (corespunzand profesionistilor comercianti persoane fizice); numai persoanele juridice, spre exemplu, Legea nr. 31/1991, republicata si modificaté, privind societatile comerciale (corespunzdnd profesionistilor comercianti persoane juridice). Aplicarea normei juridice asupra persoanelor se refera si la regimul juridic al strainilor’, care cunoaste trei forme de reglementare*: regimul national, regimul special, clauza natiunii celei mai favorizate: - potrivit regimului national se recunoaste strinilor aceleasi drepturi de care se bucura proprii sai cetateni; ~ prin ul special, se acorda strainilor unele drepturi, previzute in acorduri internationale sau in legislatii nationale; Clauza natiunii celei mai favorizate consta, spre exemplu, in aceea c& un stat acorda cetafenilor din statul A un tratament la fel de avantajos ca acela oferit cetatenilor unui stat B, considerat favorizat. Clauza are ca temei juridic 0 conventie intre par A se vedea, G, Moca, Drept international public, Tipogratia Universitatii Bucuresti, 1989, p. 215. 3 Pentru detalii a se vedea, N. Popa, op. cit, p. 143, 14 si autor citati acolo. > Idem. 32 __Dreptul afacerilor. Introducere in dreptul afacerilor. Raportul juridic de afaceri. Contractul CAPITOLUL IV Izvoarele dreptului. Izvoarele dreptului afacerilor § 1. SENSURILE EXPRESIEI ,,[ZVOR DE DREPT” Expresia ,izvor de drept” are, in principiu doua sensuri, material gi formal. in sens material, prin izvor de drept intelegem condifiile materiale de existent care au determinat aparifia normelor juridice, prin actiunea legiuitorului, (deoarece din necesitiile practice se naste obiceiul juridic). in sens formal, izvoarele de drept reprezinti formele de exprimare a normelor juridice, respectiv, actele normative, legile. Dup& modul in care sunt exprimate, izvoarele de drept sunt scrise (actul normativ, legea) si neserise (obiceiul juridic). § 2, ZVOARELE FORMALE ALE DREPTULUI v in sens strict, izvoarele formale ale dreptului sunt actele normative, respectiv legile. Prin lege se infelege, in sens strict, actul normativ adoptat de Parlament, si in sens larg, toate actele normative (decrete, hotérari, ordonante, ordine, instructiuni, regulamente, circulare, de Sunt jzvoare de drept: = legea, adoptati de Parlament (organul puterii legiuitoare). Legea este fundamental, respectiv, Constitufia (reglementeazi procedura legiferarii). De asemenea, Parlamentul adopti legi constitutionale (sunt cele de revizuire a Constitutiei). De asemenea, legile sunt: organice (reglementeaza anumite domenii prevazute in Constitutie! si legi ordinare” (art. 73 din Constitutie); = decretul, este emis de presedintele Roménici (art. 100 din Constitutie) in cateva situatii prevazute de Constitutie’; - hotirarile si ordonanfele, sunt adoptate de Guvern (organul puterii executive). Hotirérile se emit pentru organizarea executarii legilor. Ordonantele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si conditiile prevazute de acestea (art. 108 din Constitutie)". Guvernul poate adopta si ordonante de urgenti fn situatii extraordinare a cAror reglementare nu poate fi aménata [art. 115 alin. (5) din Constitutie}; = ordinele, instrucfiunile, regulamentele, circularele emise de ministri, de Guvematorul Bancii Nationale, Presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare * Domeniile sunt previzute de art. 73 alin, (3), din Constitutia Roméniei. Legile organice se adopta cu ‘votul majoritaii membritor flecdrei Camere fart. 76 alin. (1) din Constitute). a Legil oxtare se adopti eu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera [art. 76 alin, (2) jin Const > Situafiile sunt prevazute de art. 91 alin. (1) si (2), art. 92 alin, (2) gi G), art. 93 alin, (1) art. 94 fit. a), »), 6), din Constiutie * Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domeniul care nu fac obicctul legilor onganice (art, 115 alin (1) din Constitutic]. Legea de abilitare stabileste domeniul si data pana la care se pot emite ordonante. Tilul 1. Introducere in dreptul afacerilor 33 (CN.V.M,), Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asiguratilor (C.S.A.) au in vedere domenii relativ restrénse gi au ca scop executarea legilor; ~ deciziile emise de autoritijile administratici publice locale (consiliile judejene si locale) reglementeaza, potrivit legii si hotararilor de Guvern, problemele specifice unititii administrativ-teritoriale respective (judet, oras, comuna)'; - contractul normativ’, contractul, ca atare, este un act juridic individual, in sensul c el stabileste drepturi si obligatii pentru subiecte determinate; contractul normativ, tnsa nu vizeaza drepturile si obligatiile unor subiecte determinate (cum este cazul partilor raportului juridic, respectiv, vanzdtor-cumparator, locator-locatar etc.), ci are in vedere reglementéri cu caracter general. Astfel, in domeniul raporturilor de munca (in ramura dreptului muncii si al securitafii sociale) contractul normativ este izvor de drept sub forma contractelor colective de munei, care reglementeaza conditiile generale ale organizirii procesului muncii si in temeiul cérora sunt incheiate, ulterior, contracte individuale de munea. in acest sens art. 41 alin. (5) din Constitutie prevede ,dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate”. - deciziile Curtii Constitutionale, de la data publicdrii lor in Monitoral Oficial al Romniei, sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor (art. 147 din Constitutie); Curtea Constitutional este organ distinct de instantele judecatoresti avand competenta de a verifica daci un anumit text de lege este conform cu prevederile Constitutici. Curtea Constitutional nu este competent si emits norme juridice, dar hotararile sale pot decide ca o norma juridic& si nu se mai aplice, deoarece nu este constitutionala. - prevederile tratatelor de instituire a Uniunii Europene, precum si celelalte reglementiri ale Uniunii cu caracter obligatoriu (regulamente, directive decizii) au prioritate fat de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare [art. 148 alin. (2) din Constitutie). Y In dreptul nostru nu constituie izvoare de drept: obicelul juridic (cutuma), jurisprudenta judiciaré sau practica judecitoreasc (precedentul judiciar), doctrina (literatura juridica). Obiceiul juridic este format dintr-un ansamblu de reguli rezultate din experienta de viafa a unei comunitati, din repetarea unor practici. Aceste reguli cutumiare devin norme juridice numai prin recunoasterea lor expresa prin lege. Ramutile dreptului muncii, ale dreptului penal’ sau ale dreptului administrativ ete., nu cuprind referiri la obicei. In dreptul civil, dreptul comercial, dreptul intemational public’ cutuma constituie in anumite cazuri, prevazute de lege’, dupa cum vom vedea intr-o sectiune ulterioara, izvor de drept. Jurisprudenta judiciar’ sau practica judecitoreases. Precedentul judiciar. Jurisprudenta sau practica judecitoreasca reprezint& totalitatea hotérarilor judecdtoresti "A se vedea, B. Steffinesca, R. Dimitriu (Coordonatori), op. cit. p.30: 2 A se veclea, N. Popa. op. cit. pp. 161 si 162. > Spre exempla, in dreptul penal se aplics principiul legalitatii pedepsei si al incriminarii (nadla poena sine lege sf nullun crimen sine lege) adica, izvor al dreptului penal este ttotdeauna legen seris. * Statutul Curt internationale de Justitie mentioneaza expres cutuma ca ,.dovada unei practick generale, acceptate ca drept”, a se vedea, N. Popa, op. cit p. 154; A. Bolintineanu, A. Nastase, B. Aurescu, Drep! international contemporan, Ed. All Beck, ed. aa, Bucuresti. 2000, pp. 49 = 52, * A se vedea, B. Stefiinescu, R. Dimitriu (Coordonatori), op. cit, p. 31; 34 Dreptul afacerilor. Introducere in dreptul afacerilor, Raportul juridic de afaceri. Contractul pronuntate de instantele de toate gradele!. Rolul jurisprudentei este de a interpreta si aplica legea la cazuri concrete”, prin urmare, nu este creatoare de norme juridice. Hotdrdile judecitoresti produc efecte numai intre partile din proces, potrivit principiului relativitiii, pe cdnd izvorul de drept reprezinta o norma general, opozabila erga omnes (tuturor). Deci, nu este izvor de drept. Cu toate acestea, in practic, se constaté c& instantele de judecaté ajung la solufii unitare in interpretarea si aplicarea unui text de lege’. Precedentul judiciar reprezinta o decizie a judecdtorului pronuntata anterior intr-o. cauzi analog’. Para a fi doar sursi de interpretare, decizia judecatorului devine astfel surs& creatoare de drept. ,,in masura in care o decizie anterioara interpreteazi dreptul existent, aceasti interpretare se impune in cauzele suficient de asemanatoare™*. (© situafie special este reprezentaté de hot&rarile fnaltei Curti de Casatie si Justifie in procedura recursului in interesul legii, in cadrul carei proceduri hotérarile au fect general. Dacd instanfele judecatoresti pronunfa solutii diferite referitoare la aceleasi probleme de drept, Inalta Curte (...) poate ,,impune alegerea unei solutii si unificarea, pentru viitor, a solutiilor care vor fi pronuntate”. Prin aceasta procedura Inalta Curte (...) asigurd interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre diversele instante judecstoresti. Doetrina, sau literatura juridied, reprezinti interpretirile si analizele pe care specialistii in drept le dau fenomenului juridic. Doctrina nu este izvor de drept, dar aceasti teorie juridica sprijind legiuitorul in procesul de creare a normelor juridice $i judecttorul in procesul de aplicare a acestora. § 3. SISTEMATIZAREA ACTELOR NORMATIVE* ‘Actele normative formeazi sistemul legislatiei, un sistem dinamie care presupune permanente modificari si adaptiri in concordant cu schimbarile economico-sociale si politice, Sistematizarea legislafiei, este determinata de varietatea actelor normative, aceasta preocupare fine seama de particularitatea raporturilor juridice, pe care le reglementeazd, specificd fiecdrui domeniu sau ramuri, Sistematizarea inseamn’ simplificarea, reducerea si concentrarea reglementirilor. Formele de sistematizare sunt: incorporarea si codificarea. Incorporarea, considerati forma inferioaré de sistematizare, presupune asezarea actelor normative dup& anumite criterii: cronologie, ordine alfabeticé, pe ramuri, pe institutii ete. Spre exemplu, incorporarea conduce la alc&tuirea de colectii de legi, de decrete, de hotirari publicate, periodic etc., sau la aledtuirea de culegeri de acte normative sau de indrumare legislative, efectuate de persoane particulate de specialitate juridica. Codificarea este forma superioara de sistematizare, deoarece organizeazd normele juridice care aparfin acelejasi ramuri intr-un act normativ, cu forfi juridica de lege, " Instanjele judecatoresti in ordine ierarhicd erescatoare sunt: judecdtorile,tribunalele, curjile de apel si Inalta Curte de Casafie si Justitie (este instanta cu cel mai inalt rang in sistemul judiciar roman). Ae vedea pentru detalii, N. Popa, op. cit, pp. 156- 161. lem * [bidem, ou seferte la H. Brun, G, Trembleay, Droit constinaionnel, Cowansville (Quebec), 1990, p. 24. 5A se vedea, C. Leaua, Dreptul afacerilor. Nojiuni generate de drept privat, Ex, Universul Juric, Bucuresti, 2012, p. 13, © se vedea pentru detali 1. Popa, op. eit, pp. 182-186, Titlu | Introducere in dreptul ataceriior 35 denumit cod. Codul reflecta patru grupe de factori: politici, economic, ideali si juridici Codul, ca rezultat al actiunii de sistematizare superioard, trebuie si indeplineased conditii de: claritate, precizie, integralitate in expunere, logic’ etc. Eforturile speciale actiunii de codificare au determinat elaborarea codurilor civil: muncii, penal, fiscal procesual civil etc. § 4. IZVOARELE DREPTULUI AFACERILOR Sunt avute in vedere izvoarele formale ale dreptului afacerilor, acestea sunt materializate tn actele normative (legile, in sens larg) ce reglementeazé raporturile juridice in care o parte are calitatea de profesionist, fie comerciant, fie necomerciant. Raporturile juridice respective sunt de drept civil, de drept comercial, de dreptul muneii, de drept administrativ, de drept fiscal, de drept penal Izvoarele dreptului afacerilor sunt: 1. Constitutia, deoarece este reglementarea de baz& in privinta organi economice a {arii, a formelor de proprietate, a economiei de piata, a liberei initiative si concurenta, a libertatii comertului, 2 concurenfei loiale, a drepturilor si obligatiilor cetifenilor etc, Dispozitiile legale corespunzitoare acestor domenii, dezvoltate prin legislatie speciald, formeaza cadrul legal de baz’ pentru dreptul afacerilor. 2. Codul civil romiin’, deoarece in art. 3 se precizeaza expres aplicarea general a acestuia cu privire la ,raporturile dintre profesionisti si la raporturile dintre acestia si orice alte subiecte de drept civil”. Din categoria codurilor, mentionim: Codul muncii, Codul fiscal, Codul vamal, Codul consumului, Codut penal in masura in care raporturile juridice specifice acestor ramuri au in vedere profesionistii (comercianti sau necomercianti).. 3. Legile, in sensul larg al termenului, reprezinti sfera cea mai cuprinzdtoare - supus unui proces de modificare permanenté - prin care se reglementeazA raporturile juridice de afaceri, Fara a le cuprinde in totalitate, exemplificam, legi, ordonante, ordonante de urgent’, hotérari de guvern, regulamente, circulare ~ izvoare de dreptul afacerilor: Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata si modificats’; Legea nr. 26/1990 privind la registrul comertului, republicata si modificata’; Legea mr. 85/2006 privind procedura insolventei, modificaté’; Legea nr. 161/2003 privind unele masuri Pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitétilor publice, a functiilor publice si in "A se vedea, A.C, Angelesco, La technique legislative en matiére de codification eivile, Bochard, Paris, 1930, p. 96, citat de N. Popa, op. cit. p. 182. * Legea nr. 287/209, publicata in M. OF, nt. $11 din 24 julie 2009. Nout Cod civil a fost republicat in Mz Of. nr. 505/201 1 aplicabil din 1 octombrie 2011, In prezent Noul Cod civit cste actualizat prin Legea nr. (60/2012 privind aprobarea 0.U.G nr. 79/2011 pentru reglementarea nor masuri necesare intraii in vigoare a Legti ne. 287/2009 privindl Codul civil, publicatt in M. OF nr. 255/2012. * Legea a fost republicata tn M. Of nr. 1066 din 17 noiembrie 2004. Ulterior a fost moditieata. Ultima ‘modificare a fost prin O.U.G. nt. 2/2012. “ Modificata prin Legea nr. 84/2010, Publicata in M. Of. nr 323 din 17 mai 2010 * Modificata prin 0.U.G. nt. 86/2006 publicata in M.OF. ny. 944 din 22 noiembric 2006. 36 _ Dreptul afacerilor. Introducere in dreptul afacerilor. Raportul juridic de afaceri, Contractul mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, modificata'; Legea nr. 335/2007 privind camerele de comert si industri, modificats si completatt’; Legea nr. 21/1996, privind concurenta (Legea concurentei), republicata’; Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit’; Legea nr. 217/2005 privind constitute, organizarea si functionarea comitetului european de intreprindere, republicatd’; 0.U.G. nr 44/2008 privind desfaisurarea activitatilor economice de citre persoanele fice autorizal, intreprinderi individuale gi tnteprinder familiale, modificata’; O.U.G. nr. 99/2006 privind institufile de creditsi adecvarea capitalului, modificata’; Ordonan{a nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicatai si modificata®; Hotirarea de Guyern nr. 187/2007 privind procedurile de informare gi consultare si alte modalititi de implicare a angajatilor in activitatea societifii europene’; Regulamentul privind ordinul de plata nr. 8/1994", aprobat de Banca National a Roméniei, modificat prin Cireulara nr. 33 din 21 august 2002 ete. 4, Uzanele si principiile generale ale dreptului. ¥ Uzantele potrivit Codului civil fart. 10 alin. (4)] inseamna obiceiul locului si uzurile profesionale (denumite, anterior intrarii in vigoare a Codului civil actual, uzuri comerciale'). Calitatea de izvor de drept a uzanjelor este insi o situatie de exceptie, deoarece”: ~ se face apel la acestea numai in subsidiar, si anume ,,in cazurile neprevizute de lege” fart. 10 alin. (1) Cod civil). - yin materiile reglementate prin lege, uzanfele produc efecte numai tn miisura tn care sunt recunoscute ori admise expres de lege” [art. 10 alin. (2) Cod civil]. Acest aspect reaultt din cuprinsul articolelor din Codul evil care timit expres la obieel, spre exemplu: at 603 alin. 2)", art. 613 alin, (1), art. 613 alin. (2), art. 1349 alin. (1)'% * Publicata in M. Of, nt. 279 din 27 aprilie 2003, modificaté prin Legea nr. 144/2007 publi ‘nt. 359 din 25 mai 2007 ¢i aceasta din urma republicata prin Legea nr. 76/2010, privind infiinjarea, functionarea si organizares Agentiei Nationale de Integritate, Publicata in M. Of. nr. 836 din 6 decemabrie 2007, modificata si completata prin Legea nr. 39/2011, publicata in M. OF. nr. 224 din 31 marti 2011 > Publicats in M. Of nr. 88 din 30 aprile 1996, republicata in M, OF. nr. 742 din 16 august 2005 4 Publicata in M. OF, ne. 456 din 27 ianuarie 2002. * Publicata in M. OF. nr. 628 din 19 iulie 2005, republicata prin 0.G. nr, 48/2006, Publicata in M. Of, ar. 250 din 13 apriic 2007. © Publicala in M. Of. nr. 328 din 25 aprilie 2008, modificata prin O.U.G. nr. 46/2011, publicata in M. Of, mr, 350 din 20 ianuarie 2011. * Publicata prin M. OF. nr. 1027 din 27 decembrie 2006, modificata prin O.U.G. nr, 43 publicatt in M. ‘OF. ne, 455 din 06 ite 2012. § Republicata prin Legea nr. 363/2007, publicata in M. Of, nr, 899 din 28 decembrie 2007, modificata prin Q.U.G. nr. 174/208 publicata in M. Of. nr. 795 din 27 noiembrie 2008, * Publicata in M. Of. nr. 161 din 07 martie 2007 ‘ Publicat in M, Of. nr. 119 din 14 iulie 1999, "' Notiunile nu se acoperd intru totul, pentru ¢& notiunea de profesionist excede notiunea de comerciant, ” A se vedea pentru detalii, T. Bodoased, S. Nour, I. Arghir Cionca, Drept civil. Partea generalé, Ed. Universul Juridic, Bucuresti pp. 38 gi 39. 5 Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei ‘vecinitti, precum si a respectarea celorlate sarcini care, potivit legit sau obiceiulu,revin proprietarul "in lipsa unor dispozitii cuprinse in lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiultit locului, arborii trebuie siditi la o distanjé de cel putin 2 metri de linia de hotar, cu exceptia acelora mai mici de 2 met, a plantatilor si a gardurilo vi. "5 in lipsa unor dispoziti Iegale, a regulilor de urbanism sau a obiceiului locului, inaltimea zidului se ste de pati, dar rd a depasi 2 metri. ___' rice persoand are indatorirea s& respecte regulile de conduita pe care legea sau obit impune si sa nu aducd atingere (..) drepturilor sau intereselor legitime ale ator persoanec. stabil locutui le Tilul f_Introducere in dreptul afacerilor 37 Tilul Introdlicere in CrepiiF afaceron - existenta, respectiv, cuprinsul unei uzante se dovedeste prin culegerile elabo- rate de ciitre autorititile sau institutiile competente in domeniu care publicd astfel de uzanfe [art. 10 alin. (3) Cod civil]'. Potrivit aceluiasi articol (din Codul civil), publicarea unei uzante intr-o astfel de culegere creeaz’ prezumtia ca aceasta exista, pad la proba contrara. ¥ Principiile generale (fundamentale) ale dreptului?, despre care am facut referire Intr-o sectiune anterioara, se aplica astfel” in cazurile in care legea nu prevede, se aplied uzantele, iar in lipsa acestora, dispozitiile legale privitoare la situatiile juridice aseminitoare, iar cind nu exist asemenea dispozitii, prineipiile generale ale dreptului” [art. 10 alin, (1) Cod civil]. Aplicatea principiilor generale ale dreptului, se face in mod subsidiar, dupa constatarea c& legea nu acoperd situatia/situatiile din practica, nu exist uzante, in materie, si nici dispozitii legale privitoare la situatii juridice aseméinditoare. Ele nu se regisesc, ca atare in norme juridice, ci se dedue din sistemul normativ, din practica instanjelor judecdtoresti si din doctrina juridicé. Din acest motiv, aplicarea acestor principii a fost denumita in literatura juridica si analogia dreptului’, 5. Tratatele internationale privind drepturile omuiui sunt izvoare de dreptul afacerilor, deoarece ,in materiile reglementate de Codul civil, dispozitiile referitoare la drepturile si libertatile persoanelor se vor interpreta si aplica in concordanti cu Constitutia, Declaratia Universali a Drepturilor Omului, pactele si celelalte tratate la care Romania este parte, Dacd existi neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Roménia este parte, si prezentul cod, au prioritate reglementarile intemationale, cu exceptia cazului in care Codul civil contine dispozitii mai favorabile” [art 4 alin. (1) si (2) Cod civil]. Aceste tratate au calitatea de izvoare, daca privese raporturi juridice care inte’ in sfera de reglementare a dreptutui afacerilor, care se regaseste in materiile previzute de Codul civil. 6. Dreptul Uniunii Europene. Referirea la dreptul Uniunii Europene ca izvor de drept civil, respectiv de dreptul afacerilor, se face de art. 5 Cod civil, astfel, ,,in materiile reglementate de Codul civil, dreptului Uniunii Europene se aplici in mod prioritar, indiferent de calitatea sau statutul pirtilor”. Dreptul Uniunii, ca izvor de dreptul afacerilor este reprezentat de: ~ dreptul primar sau originar al Uniunii Europene care cuprinde: tratatele institutive ale Uniunii Europene (Tratatul de Funetionare a Uniunii Europene* - T.F.U.E. si Tratatul asupra Uniunii Europene - T.UE.), Conventia european pentru. apararea " La origine wantele comerciale priveau vanzarile maritime, iar intelesul lor era diferit in functie de loc, de port (maritim sau fluvial), sau de fara, Incepiind cu anul 1920 Camera International de Comers de la Paris, are inigitiva i Intreprinde codificarea termenilor comerciali cei mai uzuali, Prima codificare a avut loc it anul 1936, a fost revizuita in anul 1953, completata in 1967, 1976, 1980 si 1990. Cea mai recent’ varianta dateaza din 1999 fiind publicata in anul 2000 sub titulatura de Incoterms 2000. INCOTERMS este un seconim pentru International Commercial TERMS tn wraducere inseamna Termeni de Comert Internationcl. Uzanjele comerciale internationale s-au format. de reguli, spontan. fa inifitiva unui partener contractual. Find aeceptate de celaalt partener contractual * Principiile generale (fundamentale) ale dreptul statului, ea stat de crept, principiul libertatié si egalia chit sat justitie A se vedea, T. lonaseu §.2,, Tratat de drept civil, vol. 1, Bd, Academici, Bucuresti, 1967, p. 83. * Tratatul de Funetionare a Uniunii Europene si Tratatul asupra Uniunii Buropene au fost semnate ta Lisabona pe 13 decembric 2007 si au intrat in vigoare la | iamuarie 2009, sunt: asiguratea bazelor legale de funetionare a etaifenilor, principiu! responsabilitatil, principiut 38 Dreptul afacerilor. Introducere in dreptul afacerilor. Raportul juridic de afaceri. Contractul drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, la care Uniunea a aderat, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, astfel cum @ fost adaptata la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, actele de aderare ale noilor state membre; = dreptul derivat consti in actele adoptate de institutiile Uniunii Buropene; in principiu, acestea sunt: regulamentul, directiva, decizia, avizul si recomandarea, Numai primele trei dintre acestea sunt obligatorii, celelalte doué nu au acest caracter. Regulamentul are aplicabilitate generala, este obligatoriu in toate elementele sale si este direct aplicabil in fiecare stat membru', Ca si o lege nationala regulamentul contine prescripfii generale si impersonale. Acesta produce, automat, fra nicio interventie din partea autoritifilor nationale, efecte juridice in ordinea juridica internd a statelor membre. Regulamentul dispune astfel de o putere normativa completi, se adreseazi direct subiectelor de drept intern din statele membre; de asemenea, intra in vigoare si se aplica simultan pe teritoriul Uniunii. Exemplificdm trei segulamente care sunt izvoare de dreptul afacerilor: Regulamentul (CEE) nr. 2137 al Consiliului din 25 iulie 1985 privind Grupul European de Interes Economic, Regulamentul (CE) nr, 2157/2001 al Consitiului din 8 ‘octombrie 2001 privind statutul societatii europene, Regulamentul (CE) nr. 1435/2003 al Consiliului din 22 julie 2003 privind statutul societétii cooperative europene; Directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar, cu privire la rezultatul care trebuie atins, lasénd autoritatilor nationale competenta in ceea ce priveste forma gi mijloacele?. Directiva indeplineste 0 functie de apropiere a legislatiilor nationale’, de armonizare a acestora cu dreptul Uniunii, prin transpunerea lor in dreptul inter, Pentru a fi pusd in aplicare, directiva este supus& unui proces de implementare, in dreptul national al statelor membre, stabilind in cuprinsul acesteia termene cu privire la transpunere. Directiva jimbrac” forma unei legi, hotirari de guvern ete. Statul membru este liber in privinta formei si a mijloacelor pentru atingerea rezultatului prevazut in continutul directivei. Exemplificdm in acest sens cf, la nivelul Uniunii Europene, ca si izvoare ale dreptului afacerilor, au fost adoptate 12 directive in materia societatilor comerciale, care reglementeazi: constituirea societiilor comerciale, aporturile, modificdrile de capital, fuziunile, contabilitatea etc., toate acestea fiind transpuse in legislatia national. Decizia este un act obligatoriu tn toate clementele sale. in cazul in care indica destinatarii, decizia este obligatorie pentru acestia’. Deciziile, ca de altfel toate actele de drept derivat, se pot adresa, in egala masurd, statelor membre ori persoanelor fizice sau juridice. Decizia se aseamana cu actu! administrativ individual din dreptul intern, find un ‘act de executare administrativé a dreptului Uniunii, iar daca prescrie unui stat sau tuturor statelor membre un obiectiv, parcurge toate etapele de edictare a masurilor nationale de aplicabilitate generala; din aceasta perspectiva se aseamana cu directiva’, 1 A se vedea art. 288 alin. 2) TRUE. A se vedea art, 288 alin. (3) T.P-U.E. 3 Consiliul(..) adopti directive pentra apropierea actelor cu putere de lege si a actelor administrative ale statelor membre” A se vedea in acest sens, G. Isaac, M. Blanguet, Droit communautaire general, 8° Ed, Dalloz, Paris, 2001, p. 144, 1S se vedea art. 288 alin, (2) TEU.E. #4 se vedea, G. Isane, M. Blanguet, op. cit. p. 145. Titlul |. Introducere in dreptul afaceriior 39 Avizul si recomandarea nu sunt obligatorii nici pentru autorul nici pentru destinatarul lor’, dar, sunt instrumente utile de orientare a legislatiilor nationale? invitand pe destinatar si adopte o linie de conduit determinata’. Uneori ins, recomandarile si avizele au caracter obligatoriu cand au drept obiect completarea dispozitiilor dreptului Uniunii, cu scopul de a asigura acestuia deplina punere in aplicare* tn statele membre. Spre exemplu, Recomandarea Comisiei 2003/361/CE din 6 mai 2003 referitoare la definirea microtntreprinderilor gi a intreprinderilor mici gi mijlocii, transpusd in legislatia na{ionald (aceasta are caracteristicile unei directive) in O.G. nr. 27/2006° aprobata prin Legea nr. 175/2006°, Acest act normativ completeazi Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiinfarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii (ca rezultat al transpunerii Recomandarii Comisiei nr. 96/280/96 cu privire la intreprinderile mici si mijlocii, inlocuita prin Recomandarea Comisiei 2003/361/CE). - jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii prin hotirarile sale’ desi, in principiu nu reprezinta jzvor de drept - a condus la crearea unor principii de drept, proprii ordinii juridice a Uniunii, spre exemplu, principiul prioritatii/suprematiei dreptului Uniunii® sau al efectului direct al acestuia’, "A se veddea art. 288 alin. (5) T.F.ULE. 2 CICE, 1 si 14/1957, Ste usines a tubes de la Sarre, 10. 12. 1957, Ree. 201 ? A se veea, 0. Manolache, Tratat de drept comunitar, ed. V a, Ed, C.H. Beck, Bucuresti, 2006. p. 188 si op. ct. acolo. * CICE, 322/88, Grimaldi, 13 decembrie 1989, Rec. 4407. * Publicati in M. OF, nr. 88 din 31 ianuarie 2006, Publicata in M. Of. nr. 438 din 22 mai 2006. Recomandarea Comisiei 2003/361/CE a inlocuit Recomandarea, * Cu precidere hotdréile propuniate in baza tsimiterii preliminarii in fafa CIUE (potivit art, 267 TPULE, foste 234 TCE, 177 TCEE). * A se vedea, hotiriirea CostaENEL din 15 iulic 1964, E.C.R., 985-594, ° A se vedea, hotirirea Van Gond en Loos, 05 februarie 1965, aff. 26/62, Ree. I 40 Dreptul afacerilor, Introducere in dreptul afacerilor. Raportul juridic de afaceri, Contractul CAPITOLUL V Interpretarea normelor juridice § 1, NOTIUNEA DE INTERPRETARE fncadrarea in generalitatea normei juridice a unui caz particular, singular, presupune din partea organului de aplicare a normei respective, .,o pregitire teoreti impecabila”. Legiuitorul insi, nu poate cuprinde intr-o dispozitie tipicd toate situatiile practice, care sunt, in principiu, atipice. De aceea pentru a rezolva un caz coneret este nevoie de interpretarea normei juridice, care urmeaza si se aplice, in vederea incadrarii corecte a cazului respectiv in prescriptiile normei. Interpretarea normei juridice este operatiunea logico-rationali prin care se explicd confinutul (dispozitia) si sensul normelor juridice. Acest proces urmireste jncadrarea situafiilor practice, potrivit imprejuririlor previzute de ipotezi, in dispozitia normei. Scopul interpretirii este aplicarea corecti a normei, generals, interpretati la cazurile concrete din viata particulard. § 2. CLASIFICAREA INTERPRETARILOR Interpretarea normei juridice se poate clasifiea dupa cum urmeazi a) interpretare oficiala, este obligatorie si are forfii juridici; este realizatii de organele care emit acte normative (Iegiuitoare sau administrative) sau de organele care aplic4 dreptul {instantele judecatoresti). Daca organul emitent interpreteazi propriul act interpretarea se numeste autenticd, legald sau general. fn procesul aplicarii dreptului intervine interpretarea cauzald, sau de caz, realizati de instanfele judecdtoresti, si care este obligatorie numai la speta respectiva. Interpretarea oficiald, realizaté fie, de organele care emit norme ,fie de organele care aplicd normele respective, este reglementata expres de Codul civil in art. 9, si anume: Cel care a adoptat norma civila este competent sé facd si interpretarea ef oficial’, Norma interpretativa produce efecte numai pentru viitor. Interpretarea legii de catre instanti se face numai in scopul aplicarii ei in cazul dedus judecatii™. D) interpretarea neoficiala, denumiti si doctrinarZ, este cuprinsd, de obicei, in teoria juridicd (in literatura juridica, de specialitate); aceasta interpretare este facultativa, neavand, prin urmare, forfa juridica. $j Pentru detalii a se vedea, N. Popa, op. cit, p. 198, 201 si autorli citati acolo. Idem. 7 A se-vedea pentru detalii, C. Leaua, p. 17 subsol, 1. | | | | | Titi. Introducere in dreptul afacerilor 4 § 3. METODELE DE INTERPRETARE in procesul de interpretare a normelor juridice organul care interpreteazii norma juridied intrebuinteazi mai multe metode': a) metoda gramaticali, care presupune lamurirea intelesului unei dispozitii legale folosind analiza sintactica si morfologica (gramaticald) a textului din actul normativ; b) metoda sistematied presupune lamurirea infelesului unei dispozitii legale in contextul intregului sistem legislativ, {indndu-se seama de legaturile unei dispozitii cu altele, din acelasi act normativ sau din alt act normativ. Metoda sistematica este intdlnita frecvent in practiced, pornind de la calificarea unei dispozitii ca norma general ori norma speciali, prin respectarea urmitoarelor doud reguli: norma general nu derogi de la norma special, norma special derogi de Ia norma general. Norma generala reprezinté regula, iar norma special constituie excepfia. In cazul in care o situatie din practic& intra sub incidenta atat a unei norme generale, cat si a uneia speciale, iar norma speciala prevede expres chiar in cuprinsul ei c& se aplica situatiei respective, are prioritate, in ceea ce priveste aplicarea, norma speciala. Raportul dintre norma generala si special este pus in lumina si de Codul civil in art, 10 alin. (1). care precizeaza ci ,,Legile care derogi de la o dispozitie general (deci normele speciale, n.a.), care restriing exereitiul unor drepturi civile sau care previd sanefiuni civile se aplied’ numai in cazurile expres previzute de lege”. Prin urmare, normele speciale sunt de strictd interpretare si aplicare, © De asemenea, normele juridice romne se raporteazi, in ceea ce priveste interpretarea lor si la normele cuprinse fn: tratatele internationale, respectiv, in domeniul drepturilor omului, si in dreptul Uniunii Europene, acestea din urma avand prioritate fata de normele juridice romane. Acest aspect rezulta din cuprinsul Codului civil, dupé cum urmeaza: ~ in materiile reglementate de Codul civil, dispozitiile privind drepturile si libertatile persoanelor vor fi interpretate si aplicate in concordanté cu Constitutia, Declaratia Universala a Drepturilor Omului, pactele $i celelalte tratate la care Romania este parte. Daci exista neconcordante intre pactele gi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte si prezentul cod, au prioritate reglementitile internationale, cu exceptia cazului in care Codul civil confine dispozitii mai favorabile fart. 4 alin. (1) si (2) Cod civil]; ~ in materiile reglementate de Codul civil, normele dreptului Uniunii se aplicd in mod prioritar, indiferent de calitatea si statutul partilor (art. 5 Cod civil). Din spiritul acestor dispozitii rezulté 0 regula de interpretare, potrivit careia, actul normativ de rang inferior se interpreteaza astfel incat si nu existe contradictii intre acesta si cuprinsul actului normativ de rang superior. Astfel, toate normele trebuie s& fie constitufionale si sé se interpreteze in concordant cu prevederile Constitufiei. lar normele juridice interne se interpreteaz’ potrivit normelor din tratatele internationale la care Romania este parte, ©) metoda istoried este modalitatea de limurire a sensului si infelesului normei Juridice luand in consideratie condifiile istorice, social-juridice care au stat la baza "A se vedea, pentru detalii, N. Popa, op. cit, pp. 203-208. 42 Dreptul afacerilor. Introducere in dreptul afacerilor. Raportul juridic de afaceri, Contractul elaborarii acesteia. fn cazul acestei interpretri se recurge la comparatii intre actuala si anterioara reglementare, la punerea in lumina a principiilor de drept, toate acestea conducdnd la injelegerea scopului pentru care a fost adoptata norma care se interpreteaza, in contextul istoric dat. d) metoda logicd intrebuinfeazi reguli si argumente de interpretare logica exprimate in adagii juridice: exceptia este de strict interpretare si aplicare. In interpretarea normei juridice se tine seama de raportul dintre legea generala care reprezinta regula si legea speciala care reprezint& exceptia. Aceasté metoda se aplicA pentru: dispozitiile legale ce contin ‘enumerari limitative, dispozitiile legale care instituie prezumtii legale, dispozitiile legale ce contin excepti ~ unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie si distinga. Aceasti regula presupune c&, unei formulari generale a textului legal trebuie si-i corespunda o aplicare a sa tot general, far ca prin interpretare s& se introducé exceptii pe care legea nu le prevede. - legea trebuie interpretati in sensul aplicdrii ei, iar nu in sensul neaplicirii. Daca o dispozifie legal este neclara ca trebuie interpretata pentru a avea sens, adicd in yederea aplicarii, si nu in sens contrar, acela al neaplicarii Dintre argumentele de interpretare de logica formala intrebuinfate de organul de aplicare pentru interpretarea normei juridice exemplificam: & argumentul per a contrario, acesta inseamna c&, ori de cate ori un text de lege prevede un anumit lucru, se prezumé ca el neaga contrariul; @ argumentul a fortiori. Pe baza acestui argument se ajunge la extinderea aplicarii unei dispozitii legale, previzutd pentru o anumita situatie, la un caz nereglementat expres; © argumentul de analogie. Acest argument se referd la faptul c&, acolo unde existé aceleasi ratiuni trebuie aplicat’ aceeasi solutie. Acest argument este folosit indeosebi, pentru rezolvarea asa-numitelor lacune ale legii, cea ce conduce la faptul ci norma se aplica prin analogie si la alte situatii decat cele prevazute de norma in cauzi. © argumentul reducerii la absurd. Pe baza acestui argument se are in vedere c& numai o anumiti solufie este admisibila rational, solutia contrara find o absurditate, care nu poate fi acceptati. TITLUL I RAPORTUL JURIDIC DE AFACERI CAPITOLUL I Raportul juridic civil. Raportul juridic de afaceri § 1. NOTIUNE SI CARACTERE JURIDICE Raportul juridie este o relatie social in care conduita persoanelor fizice sau juridice este reglementata prin norme de drept' Raportul juridic civil este o relatie sociala, stabilitl prin vointa persoanelor fizice sau juridice aflate pe pozitie de egalitate juridica, intotdeauna reglementata de o norma de drept civil, Caracterele juridice juridice ale raportului juridic civil sunt: a) raportul juridic eivil are caracter social, deoarece toate raporturile juridice se stabilesc intre oameni, priviti ca persoane fizice sau ca persoane juridice. Chiar daca slegea vorbeste” despre ,,regimul juridical bunurilor”, in realitate se are in vedere conduita oamenilor (ca atitudine purtitoare de voin{a, n. a.) cu privire la bunuri sau lucruri’; b) raportul juridic civil are caracter volitional, deoarece, prin vointa persoanelor, exprimati liber, si care imbraci forma unui acord, se incheie, se modified sau se desfiinteaza raportul juridie; Raportul juridic civil, in coneret, se transpune in practica sub forma unui contract (de vanzare, de mandat, de inchiviere, de schimb etc.), care presupune o reglementare in Codul civil, ce reprezinta vointa legiuitorului exprimata prin norma de drept civil. Din acest motiv, se poate vorbi de un caracter dublu volitional al raportului juridie, respectiv, vointa exprimata de legiuitor prin norma de drept civil care reglementeazd contractul (sau actul juridie civil), spre exemplu Codul civil’, la care se adauga vointa autorilor contractului exprimat& in clauzele contractuale. ¢) Raportul juridic civil se caracterizeazi prin pozitia de egalitate juridicd a PArfilor (care nu trebuie confundat& cu egalitatea cetétenilor in fata legii sau in fata autoritajilor publice, fara privilegii gi discriminari, potrivit art, 16 alin, (I) din Con- stitujie}. Egalitatea pértilor in cadrul raportului juridic se exprima prin nesubordonarea A se vedca, G. Boroi, Drepr civil. Teoria general, Ed. All, Bucuresti, 1997, p. 39: G. Beleiu, Drept civil romin, Introducere in dreptul civil. Subiectele drepulu civil, ed. a VII a revizutd st adiugiti de M. Nicolae si P. Trused, Ed, Universul Juridic, Bucuresti, 2001, p. 63, tulescu, Observariun asupra reorganizarit facultapilor de drept, Bucuresti, 1904, * A se vedea, N. | pp. 47-48, * A se-vedea, Cariea a V- a, Titlul IL, Capitolul |, Cod civil. 44 —_Dreptul afacerilor. Introducere in dreptul afacerilor. Raportul juridic de afaceri, Contractul unei parti fafi de cealalta, in ceea ce priveste vointa exprimata, la incheierea, la modificarea sau la desfiinfarea raportului juridic respectiv. 4) raportul juridic civil poate fi patrimonial sau nepatrimonial. fn masura in care raportul juridic civil are un continut economic, evaluabil in bani, raportul juridic civil este patrimonial (spre exemplu, comtractul de vanzare, de schimb, de inchiriere etc.). Dac raportul juridic civil nu are confinut evaluabil in bani, are caracter nepatrimonial (spre exemplu, convengia parintilor unui copil ndscut in afara clisttoriei cu privire la stabilirea numelui de familie al acestuia). § 2, STRUCTURA RAPORTULUI JURIDIC. SPECIFICUL RAPORTULUI JURIDIC DE AFACERI Raportul juridic civil cuprinde in structura sa urmatoarele elementele: pirtile, continutul si obiectul. 1. Pirtile, respectiv, subiectele raportului juridic civil sunt persoanele fizice si persoanele juridice, titulare de drepturi si obligati civile. Codul civil in art. 1 si 3 prevede expres c& acesta se aplic&: & yaporturilor pattimoniale gi celor nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil. Subiectele de drept civil sunt persoanele fizice si persoanele juridice (art. 25 Cod civil). © yaporturilor dintre profesionisti, @ raporturilor dintre profesionisti si orice alte subiecte de drept civil 2. Continutul raportului juridic cuprinde drepturile subiective si obligatiile civile (corelative drepturilor) pe eare le au partile. 3. Obiectul raportului juridie civil const in prestafiile la care este obligat subiectul pasiv (debitorul). De reguli, astfel de prestatii se concretizeaz’, ca exprimare material’, in bunuri, Bunurile reprezinti, prin urmare, element de structura al raportului juridic, ca obiect derivat al acestuia. Y Profesionistii confer particularitate raporturilor juridice civile, Participarea acestora la raporturile juridice respective face ca aceste raporturi si devina de afaceri. Prin urmare dreptul afacerilor cuprinde norme ce reglementeazi raporturile dintre profesionisti (comercianti sau necomercianti), precum si raporturile dintre profesionisti si orice alte subiecte de drept civil (consumatori de bunuri si servieii, beneficiarii unor executiri de lucriri), cHrora li se aplic& dispozitiile Codului civil [potrivit art. 3 alin. (1) si @) Cod eivil]. Raporturile juridice la care participa profesionistii comercianti’ tn vederea desftisurarii activitatii de afaceri, se caracterizeazi pri A. pozitia de egalitate juridici, in situatiile tn care incheie, modificd seu desfiinfeazd raporturi de afaceri (spre exemplu, contracte); Deoarece din spiritul leg rezulta ca fiind participant la raporturile juridice de afaceri si profesionisti necomercinn|i, acestia find in principiu persoanele care care exercith profesii liberale Persoane fizice si Juridice, cu preponderenta, fizice, care isi desfagoara activitatea in baza unei autoriziri de la 0 autoritate de ‘management in domeniy, spre exemplu: Consiliul Medierii (pentru mediatori), Corpul Expertilor Contabili si Contabililor autorizati (pentru experti contabili si contabili autorizati et. Title! fl. Raportul juridic de afaceri 45 B. pozitia de subordonare, in cadrul raporturilor juridice in care ,cealalta parte” esie statul, reprezentat, spre exemplu, de registrul comerjului, administrayia fiscald, Monitorul Oficial etc.). in acest sens, profesionistul comerciant persoand fizicd (persoand fizicd autorizata, intreprinzitor individual, intreprindere familial) sau persoand juridica (societate comercial) nu poate s4 exploateze legal o intreprindere ori si inceapa activitatea: a) fara a se inserie in prealabil in registrul comerfului (care este registru public)! fie pentru constituirea sa valabila (in cazul societatii comerciale) fie pentru autorizarea exercitirii comertului (in cazul persoanelor fizice), ) fara sa se inregistreze fiscal (obtinnd codul unic de identificare) si si achite taxele si impozitele generate de activitatea sa de afaceri; ©) far sa inregistreze in registrul comerfului toate informatiile gi actele necesare incunostinfarii tertilor in legatura cu schimbérile intervenite in statutul siu organic si profesional”; ¢) fara, ca societatea comerciald, sa fie publicata in Monitorul Oficial al Romanici, De asemenea, raporturi juridice de subordonare se stabilesc intre anumite societati comerciale cu statut special si autoritati publice, administrative, de reglementare, supraveghere si control, infiintate in domeniile de specialitate respective, spre exemplu: ~ Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.), Aceasta are ca atributii prineipale autorizarea si supravegherea activitatii de asigurare, de reasigurare, si de brokeraj de asigurare. Spre exemplu, ,Un asigurdtor (societate de asigurare) nu poate fi inregistrat in registrul comerfului fara avizul prealabil in vederea inregistrérii emis de C.S.A.” [art. 11 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, modificata si republicata’); - Comisia National a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M) este autoritate competenta in domeniul pietei de capital si vizeazi activitatea de prestare de servicii de investitii financiare ale societatilor de servicii de investitii. Aceste societiti denumite S.S.L ti (Societati de servicii de investitii financiare) isi desfigoara activitatea si functioneazd numai in baza autorizajiei C.N.V.M, (art. 6 din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital)’; - Banca National a Roméniei acorda autorizatii (insotite de documentatii necesare) pentru inflintarea institutiilor de credit (art. 10 din O,U.G. nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, modificata*), A se vedea, Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, modificath si ropublieata, in art. 2, Registrul comerului este (..) in iniserului Justitied. * Asse vedea, Gh. Piperea, op. eit, p. 43. Ultima modificarea fost prin Legea nr. 304/2007 publicata in M. Of. nr, 784 din 19 noiembrie 2007. *M, OF, nr. 371 din 29 iunie 2004, * Modificat# prin Legea nr. 227/207. publicata in M. Of. nr. 480 din 18 iulic 2007. ie publied cu personalitte juridied (..) organizala in subordinen 46 _Dreptul afacerilor. Introducere in dreptul afacerilor. Raportul juridic de afaceri. Contractul CAPITOLUL II Persoana fizica. Profesionistul persoana fizica 2.1. Persoana fizicd subiect de drept civil. Notiune. Capacitatea civilé a persoanel fizice Subiectele de drept civil, parti ale raporturilor juridice civile sunt persoanele fizice gi persoanele juridice. Persoana fizied este omul, privit individual, ca titular de drepturi si obligatii civile fart. 25 alin, (2) Cod civil]. Persoana juridie’ este orice forma de organizare care, intrunind conditiile cerute de lege, este titulara de drepturi si obligatii civile” [art. 25 alin. (1) si (2) Cod civil]. Toate persoanele, fizice si juridice, dispun de eapacitate civi in structura capacitatii civile intra capacitatea de folosinfa si capacitatea de exercitiu. ‘Astfel, orice persoana are eapacitate de folosinta, si cu exceptia cazurilor prevazute de lege, capacitate de exereitiu [art. 28 alin. (2) Cod civil]. Capacitatea civil, priviti din perspectiva celor dou’ laturi ale sale - capacitate de folosinta si de exercitiu - are urmatoarele caractere juridice: - legalitatea, deoarece capacitatea civild este instituita prin lege; - universalitatea, deoarece capacitatea civil este recunoscuta tuturor persoanelor (art. 28 Cod civil). Universalitatea priveste capacitatea de folosinta, iar cu exceptiile prevazute de lege, si capacitatea de exercitiu a oricdrei persoane fizice [art. 28 alin. (2) Cod civil]; ~ intangibilitatea, inseamnd ci legea interzice orice atingere adusé capacitatii civile a persoanelor. Astfel ci ,nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinga sau lipsit, in tot sau in parte, de capacitatea de exercitiu, decdt in cazurile si conditiile expres prevazute de lege” fart. 29 alin, (1) Cod civil}; inalienabilitatea, presupune c& ,nimeni nu poate renunfa, in tot sau in parte, la capacitatea de folosinfa sau de exercifiu” [art. 29 alin. (2) Cod civil]; ~ egalitatea, presupune ca toate persoanele sunt egale in fata legii. Acest caracter se exprima prin aceea c¥, ,,rasa, culoarea, nafionalitatea, originea etnica, limba, religia, varsta, sexul sau orientarea sexual, opinia, convingerile personale, apartenenta politica, sindicala, la 0 categorie socialé ori la o categorie defavorizata, averea, originea sociala, gradul de cultura, precum si orice alta situatie similaré, nu au nicio influent& asupra capacitatii civile (art. 30 Cod civil); Att persoanelor fizice, cat si persoanelor juridice legea le recunoaste, le ocroteste si le garanteaz& drepturile si libertitile civile (art. 26 Cod civil). Orice persoané fizicd sau persoana juridicd este titular’ a unui patrimoniu. Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau afectatiuni, ins numai in cazurile si conditiile prevazute de lege. Titu!l. Reportul jure de afaceri 47 2.2, Persoana fizicd. Capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu a persoanei fizice. Clasificare. ¥ Capacitatea de folosinta este aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii (art. 34 Cod civil). Capacitatea de folosinté incepe la nasterea persoanei (art. 35 Cod civil). Prin exceptie, capacitatea de folosinta, incepe de Ia conceptie, numai in privinta drepturilor, cu condifia ca persoana fizicd si se nasca vie'. Prin urmare se recunoaste copilului nenascut, o capacitate anticipaté de folosinta, dar numai in privinta drepturilor. Capacitatea de folosinta inceteaza la decesul persoanei, dupa cum urmeazai: - decesul persoanei se constati fizic si se dovedeste prin certificat de deces; ~ decesul persoanei, care a disparut, se declara prin hotirdre judecdtoreasca, 1a cererea oricdrei persoane interesate, dacd au trecut cel putin doi ani de la data primirii ultimilor informatii sau indicii din care rezulté cA era in viata. Y Capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei de a exercita drepturi gi de a- si asuma obligatii prin faptul incheierii, personal si singur, de acte juridice civile (art. 37 Cod civil). Persoanele fizice prin raportare Ja capacitatea de exercitiu se impart in trei categorii: 1. Persoane lipsite de capacitate de exercitiu, cdrora le lipseste discemaméntul, Acestea sunt: minorii sub 14 ani si interzisii judecdtoresti (alienatii si debilii mintali). Pentru cei lipsiti de capacitate de exercitiu, actele juridice se incheie, in numele acestora, de reprezentantii lor legali, in conditiile prevazute de lege [art. 43 alin. (2) Cod civil]. Persoana lipsit’ de capacitate de exercitiu poate incheia si singur anumite acte prevaizute de lege, pottivit art. 43 alin. (3) Cod civil, si anume: ~actele de conservare, - actele de dispozitie de mic& valoare, cu caracter curent si care se executa la momentul incheierii lor. Actele pe care minorul le poate tncheia singur pot fi fiicute gi de reprezentantul sau legal, afaré de cazul in care legea ar dispune altfel sau natura actului nu i-ar permite acest lucru fart. 43 alin, (4) Cod civil]. incheierea de catre minor a altor acte decét cele prevazute de lege pentru aceasta varstdé, sau incheierea de citre tutore fara autorizarea instantei de tuteli, atunci cand aceasti autorizare este cerut de lege, sunt sanctionate de nulitate relativa, chiar dacd nu se dovedeste vreun prejudiciu (art. 44 Cod civil). 2. Persoane cu capacitate de exercitiu restrénsi, sunt cele cu varsta cuprinsa intre 14 - 18 ani. Cu privire la acestea Codul civil prevede doua exceptii: ~ minorul care se cisdtoreste de la 16 ani, dobandeste capacitate de exercitiu deplina [art. 39 alin. (1) Cod civil]; ~ minorului de 16 ani i se recunoaste capacitate de exercitiu deplina (anticipata), de cAtre instanfa de tuteld, pentru motive temeinice (art. 40 Cod civil). Minorul care a implinit 14 ani are dreptul si incheie: " Tinmpal legal al conceptiuni este reglementat de Codul civil tn art. 412. 48 —_ Dreptul afacerilor. Introducere in dreptul afacerilor. Raportul juridic de afaceri, Contractul - acte juridice cu incuviintarea parintilor sau, dupa caz, a tutorelui, iar tn cazurile prevazute de lege, si cu autorizarea instanfei de tuteld. Incuviinfarea sau autorizarea poate fi data, cel mai tarziu, in momentul incheierii actului (art. 41 alin. (2) Cod civil]; ~ singur, acte juridice de conservare, acte de administrare care nu il prejudiciaza, precum si acte de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent si care se execut la data incheierii lor (art. 41 alin, (3) Cod civil]. Dac& minorul a implinit 15 ani poate incheia acte juridice referitoare la munca, la fndeletnicirile artistice sau sportive ori la profesia sa, cu incuviintarea parinfilor sau a tutorelui, precum si cu respectarea dispozitiilor legii speciale daci este cazul. in acest caz, minorul exerciti singur drepturile si executi tot astfel obligatiile izvoriite din aceste acte si poate dispune singur de veniturile dobandite. 3, Persoane cu capacitate de exercitiu deplind denumite majore. Persoana devine mejor la implinirea varstei de 18 ani, cu exceptia referitoare la minorul care se cAsitoreste la 16 ani, si care devine major la aceasta varsta. jn cazul in care cAsatoria este anulatd, minorul care a fost de bund-credinta la incheierea cisatoriei plistreazA capacitatea deplind de exercitiu [art. 39 alin. (2)]- Y Dupi criteriul cetifeniei, persoanele fizice mai pot fi impartite in: - persoane fizice de cetitenie romani; «= persoane fizice de cetiitenie strain’; aceste persoane au alté cetitenie decdt cea roménd; aici includem si persoanele ou dubla cetétenie, dintre care niciuna nu este romani; ~ persoane fizice fara cetdtenie, denumite apatrizi. Potrivit Codului civil, cetitenii straini si apatrizii sunt asimilati, in condi cetitenii romani, in ceea ce priveste drepturile si libertatile civile (art. 27). ile legii, cu 2.3, Identificarea persoanei fizice Persoana fizicd se identifica prin nume, domicilin, resedinti, stare civili. Aceste atribute de identificare se dobandese in condifiile legii (art. 59 Cod civil). ¥ Numele cuprinde numele de familie si prenumele (art. 83 Cod civil). Numele de familie se dobandeste prin efectul filiatiei si poate fi modificat prin efectul schimbarii stirii civile (spre exemplu, ca urmare a casatoriei) in conditiile previzute de lege. Prenumele se stabileste la data inregistrarii nasterii, pe baza declaratiei de nastere. Cetijenii roméni pot obfine, in condifiile legii, schimbarea pe cale administrativa a numelui de familie si a prenumelui sau numai a unuia dintre ele (art. 85 Cod civil). Y Domiciliul sau resedinta se poate stabili sau schimba, in mod liber, de cdtre cetitenii romani, in tard sau in strdinatate, cu exceptia anumitor cazuri prevazute de lege {art. 86 alin, (1) Cod civil]. O persoana fizic& nu poate si aib& in acelasi timp dect un singur domiciliu si o singuré resedinta, chiar si atunci céind define mai multe locuinje (dac& prin lege nu se prevede altfel, pottivit art. 86 alin. (2) Cod civil]. Domiciliul persoanei fizice este locul unde igi are principala asezare. Resedinta persoanei fizice este tn locul unde isi are locuinta secundar’. Regedinfa va fi considerati domiciliu cfnd acesta nu este cunoscut. in lipsi de resedinf’, persoana Titul . Raportul juridie de afaceri 49 fizicd este considerata ca domiciliazé la locul ultimului domiciliu, iar daca acesta nu se cunoaste, la locul unde acea persoana se gaseste. Dovada domiciliului si a resedintei se face cu mentiunile cuprinse in cartea de identitate (art. 91 Cod civil). Din perspectiva dreptului afacerilor! consideram cd, domiciliul este profesional si ales, astfel: - domiciliul profesional il are persoana care exploateazi o intreprindere, adica profesionistul. Acesta are domiciliul si la locul intreprinderii respective, in tot ceea ce priveste obligatiile patrimoniale ce s-au nascut sau urmeazi a se executa in acel loc (art. 96 Cod civil); - domiciliul ales este acela pe care partile unui act juridic il pot alege in vederea exercitirii drepturilor sau executarii obligatiilor néscute din acel act (art. 97 Cod civil) ¥ Starea civili este dreptul persoanei de a se individualiza, in familie si societate, prin calitafile strict personale care decurg din actele si faptele de stare civila (art. 98 Cod civil). Starea civild se dovedeste prin actele de nastere, casatorie si deces intocmite potrivit legii, in registrele de stare civila, precum si prin cettificatele de stare civila eliberate pe baza acestora [art. 99 alin. (1) Cod civil]. 2.4. Profesioni persoane fizice si persoane juridice. Clasificare 2.4.1, Precizéri prealabile Subiectele raporturilor de dreptul afacerilor sunt: 1. Profesionistii comercianti, persoane fizice, persoane juridice (in principiu, societiti comerciale); 2. Profesionii liberale); 3. Persoanele de drept civil, fizice gi juridice, care nu au calitatea profesionisti, [a care Codul civil in art, 3 alin, (1) face referire astfel ,alte subiecte de drept civil” (consumatori de bunuri, de servicii, beneficiari de executarm de lucrari). 1, Profesionistii comercianti, persoane fizice sunt: persoane fizice autorizate, intre- prindeti individuale si intreprinderi familiale, Aceste categorii de persoane - profesionisti - sunt reglementate de O.U.G, nr. 44/2008, privind desfigurarea activititilor economice de cate persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale’. Profesionistii comercian{i, persoane juridice sunt, in principal: societitile comer ciale, companiile nationale, societitile nationale, regiile autonome, organizatile cooperatiste, societitile cooperative, grupurile de interes economic, societatile europene, grupurile europene de interes economic. Mentionim céteva acte normative care reglementeaza aceasté categorie de profesionisti: Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata si modificata*, Legen nr. 26/1990 privind registrul comertului, hecomereianti (in principiu, persoane care desfagoaré activititi * Codul civil reglementeaza domiciliul la custode sau curator (art. 95) si domiciliul persoanei puse sub curate (art. 94) * Publicata in M. OF. nr, 328 din 25 aprilie 2008. * Legea a fost republicata in M. OF. nr. 1066 din 17 noiembrie 2004. Ulterior a fost modificats, Ultima ‘wodificare a fost prin 0.U.G. nr. 2/2012. 50 __Dreptul afacerilor. Introducere in dreptul afacerilor. Raportul Juridic de afaceri, Contractul republicata si modificata!; Legea nr, 85/2006 privind procedura insolventei, modifica Logea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparenfei in exercitarea demnitétilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanc- tionarea corupfiei, numai fn privinta grupurilor de interes economic - comercianti. 2. Profesionistii necomercianti sunt ~persoanele care exerciti, in principal, profesii liberale: avocati (cu cabinet individual), farmacisti, medici (cu cabinet medical individual), experti contabili, contabili autorizati, executori judecatoresti, mediatori, ziaristi, notari etc. [potrivit art. 1 alin. 2) O.U.G. nr. 44/2008]; Aceste categorii de persoane igi desfisoard activitatea fie: ‘a) ea persoane fizice autorizate care nu au calitatea de comercianti; fie b) ca societifti simple reglementate de Codul civil, spre exemplu, soctetatea civildé medicala, societatea civilé de avocaturd, societatea civila profesionald de practicieni in insolvenfa ete.; - unele grupuri de interes economic, deoarece potrivit Legii nr. 161/205 aceste entitati juridice pot avea sau nu calitatea de comercianti; ~ persoanele care desfisoard activitifi economice pentru care legea a instituit un regim juridie special, anumite restrietii de desfasurare sau alte interdiefii fart. 1 alin. 3) 0.U.G. nr. 44/2008}; ~ uncle institutii publice, spre exemplu: spitale, universititi, teatre, autoritafi publice de reglementare, supraveghere si control (C.S.A, C.N.V.M. B.N.R). ~ organizafii non-guvernamentale, spre exemplu: asociatii si fundatii (O.G. nr. 26/2000, Legea nr. 246/2005 pentru aprobarea O.G. nr. 26/2000), eluburi sportive, culte joase. 3, salte persoane de drept civil” - nu au calitatea de profesionisti - sunt: ~ persoanele fizice, in calitatea lor de consumatori, de bunuri si servi = persoanele juridice de drept public: statul, unitifile administrativ- teritoriale (oras, jude, comuna), Parlamentul Roméniei (puterea legislativa), Banca Nationalé a Romaniei, Organismele puterii executive (Administratia Prezidenjiala si Presedintele Roméniei, Guvernul Roméniei, Ministerele, Institutia prefecturii, Institufiile publice, Misiunile diplomatice si consulare), Organele autoritatii judecdtoresti (Inalta Curte de Casatie si Justitie, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtile de Apel, Tribunalele, Ministerul Public), Curtea Constitutional, Curtea de Contuti, partidele politice’; = persoanele juridice de drept privat: asociajii de proprietari*, sindicatele’, patronatele®, 2.4.2, Delimitdrile nofiuni de profesionist de ,alte subiecte de drept civil” ¥ Pornind de ta definitia previzuti de Codul civil [art. 3 alin. (2)] cu privire la notiunea de profesionist ,sunt considerati profesionisti tofi cei care exploateazi o intreprindere” rezult8, tn principal c&, potrivit Codului civil, distinctia dintre profesio- nisti si celetalte persoane de drept civil const in ,,exploatarea unei intreprinderi”. ' Mositicta prin Legea nt. 84/2010, Publica fn M. OF. nt. 323 din 17 mai 2010. 2 Modifica prin 0.U.G. nr, $6/2006 poblicta in M.Of nr. 944 din 22 noiembrie 2006. Legea nr. 14/2008 privind finanjarea activitaié partidelor poltice si a companiilor electorate, + Legea nr. 230/2007 privind infiinjarea, organizarea si functionarea asociafilor de proprietari. $ Legea nr. 54/2008 privind sindicatele. Legea nr. 35672001 privind patronatele. Till. Raportul juriaic de afaceri 51 © Constituie exploatarea unei intreprinderi exercitarea sistematicd, de eitre una sau mai multe persoane, a unei activitati organizate, ce const in producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri sau servicii, indiferent daci are sau nu ca scop obfinerea de profit [art. 3 alin. (3) Cod ci Distinctia dintre profesionisti si celelalte subiecte de drept civil” este pus’ in lumina si de faptul c& acestea din urma au calitatea de consumatori al produselor, serviciilor care rezult} din activitatea profesionistului in cadrul intreprinderii pe care o exploateazi, potrivit Codului civil. Prin urmare ,celelalte subiecte de drept civil” trebuie privite din perspectiva calitatii lor de consumatori. ¥ in categoria profesionistilor distingem intre profesionisti comercianti si pro- fesionisti necomercianti. Distinctia este pusi in lumina, in principal, de cerinta inregistririi la Oficiul registrului comertului a comerciantilor profesionisti, in timp ce profesionistii necomercianti, in cea mai mare parte a lor, in principal, desfisoara activitati liberale, autorizindu-se in acest scop la 0 autoritate in dome Formele de exercitare a profesiilor liberale cu drept de libera practici, se desfagoardi ~ in regim independent, prin infiintarea de cabinete individuale, cabinete asociate, societati simple (civile) profesionale’, ~ sau in regim salarial, prin incheietea unor contracte individuale de munca cu beneficiarul serviciului liberal. In vederea desfigurdrii acestor activititi economice (liberale) este necesara indeplinirea unor conditii de pregatire profesionala si/sau de atestare a pregatirii profesionale (art, 8 alin. (3) 0.U.G. nr. 44/2008). Atributele organizirii si inregistririi formelor de exereitare a profesiunilor liberale reprezinti prerogative exclusive ale organizatiilor profesionale, care, prin mecanisme proprii profesiunilor pot selecta si autoriza formele de exercitare a profe- siunilor liberale. De asemenea, raspunderea prestatorului pentru serviciile profesionale formeazi obiectul conceptului de asigurare de rispundere civila profesionala/pentru culpa profesionala, Prin urmare, profesionistii care desfigoarii activititi liberale se autorizeazi, spre exemplu: expertii contabili si contabilii autorizayi la CECCAR (Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati), farmacistii, Ja Colegiul farmacistilor, medicii, la Colegiul medicilor, executorii judecdtoresti la Corpul executorilor judectitoresti, psihologii la Colegiul psihologilor etc. Organizatiile profesionale sunt foruri profesionale recunoscute, entitati independente de autoritatile statului, specializate, autorizate s& functioneze prin legi organice, conduse de catre personalitati unanim recunoscute ale profesiunii respective, care reglementeaza unitar exercitarea unei profesiuni (Jiberale) necomerciale. Profesionigtii necomercian{i care desfigoar’ activi pendent isi organizeazi profesia sub forma de: liberale in regim inde- ' Codul civil reglementeaza societajile simple in art. 1892, acestea find societajile civile potrivit reglementit anterioare din vechiul Cod civil 52 __ Dreptul afacerilor. Introducere in dreptul afacerilor. Raportut juridic de afaceri. Contractul = persoane fizice autorizate, care se inregistreazi Ia registrul comertului, Pari a deveni comercianti prin aceasta, deoarece O.U.G. nr. 44/2008 prevede expres ca PFA poate fi comerciant sau nu, potrivit art. 20, - societiti simple (civile): de avocaturd, ale medicilor, de contabili experti, autorizati etc, Societatile simple se constituie, exclusiv, potrivit Codului civil, nu dobandese personalitate juridica, decdt daca asociatii doresc acest lucru, printr-un act de modificare a contractului de societate, indicfnd in mod expres forma juridied a acesteia, pundnd de acord toate clauzele sale cu dispozitiile legale aplicabile societaii nou-infiinfate. in acest caz societatea se inregistreaza la registrul comertului, iar activitatea liberal ce formeazé obiectul de activitate va trebui autorizata la un corp profesional. Referitor la asociatii si fundatii, acestea dobandesc personalitate juridica prin inscrierea sa la Registrul asociatiilor i fundatiilor aflat la grefa judecdtoriei in a caret circumscripfie teritoriala isi are sediul (art. 17 alin. (2) 0.G. nr. 26/2000}, 2, 5, Profesionistii comereianti persoane fizice Profesionistii comercianti sunt: Y 1, Persoane fizice, potrivit art. 4 din O.U.G. nr 44/2008, care pot desfisura activitafile economice dup cum urmeazi: a) individual si independent, ca persoane fizice autorizate. Persoana fizicd autorizatd, potrivit art, 20 alin. (1) din 0.U.G. nr. 44/2008, poate avea, sau nu, calitatea de comerciant; . b) ca intreprinzitori titulari ai unei intreprinderi individuale; fntreprinzatorul persoand fizici titular al intreprinderii individuale este comerciant persoand fizica de la data inregistrarii sale in registrul comertuluis . ©) ea membri ai unei intreprinderi familiale, intreprinderea familial se inregistreazi la registrul comerfului, data de la care membrii acesteia devin comercianti persoane fizice. Y 2, Persoane juridice, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 26/1990, Acestea sunt: regiile autonome, societitile comerciale, companiile nationale si societiitile nationale, regiile autonome si organizatiile cooperatiste, respectiv, societitile cooperative. Sintetizand dispozitiile corespunzitoare din actele normative enunjate mai sus rezulti c& sunt comercianti - societitile comerciale, companiile nationale, societitile nationale (Legea nr. 31/1990 si Legea nr. 26/1990, modificat’); = regiile autonome, infiintate prin reorganizarea unitatilor economice de stat, potrivit Legii nr. 15/1990 - modificata - in ramutile strategice ale economiei nationale’. Regiile autonome sunt persoane juridice care functioneazi pe bazi de gestiune economic si autonomie financiaras, - organizatiile cooperatiste’, au personalitate juridic& si igi desfagoard activitatea pe baza principiilor gestiunii economice. Organizatiile cooperatiste desfasoara activitate de producere si desfacere de marfuri si de prestiri servicii; "A se vedea, H.G, nr. 26/1993, privind ramurile i domeniile in care functioneaza regii autonome de interes najional (M. Of. nr. 156/1993); si O.U.G. nr, 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome (M. Of. ar. 125/197) 2 A se vedea, Legea nr. 366/204, privind cooperatia agricola (M. Of. nr. 1236/2004), 0.U.G. ar. 97/2000, privind organizatiile cooperatise de credit (M. OF. nr. 330/200); Titlul Wl. Raportul juridic de afaceri 53 - societitile cooperative, potrivit Legii nr. 1/2005 privind organizarea gi functio- area cooperati - grupurile de interes economie reprezinta o asociere de persoane fizice sau juridice in scopul inlesni economice a membrilor sai, precum si a imbunatitirii reaultatelor activitatii respective fart. 118 alin. (1) din Legea nr. 161/203]. Grupul de interes economic are personalitate juridica; poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant. - persoanele fizice, potrivit O.U.G. nr 44/2008, si anume, persoane fizice autorizate, intreprinzitori titulari ai unei intreprinderi individuale, membrii ai unei intreprinderi familiale. 2.5.1. Comerciantul persoand fizicd autorisata (PFA) Comerciantul persoana fizicd autorizata - denumiti prescurtat PFA - desfigoatii orice forma de activitate economic permis’ de lege, folosind in principal forta sa de munca si aptitudinile sale profesionale [art. 2, pet. i) gi art. 19 alin, (1), din O.U.G. nr. 44/2008}. Activitatea economic este activitatea agricol, industrial, comercial, desftisu- até pentru obtinerea unor bunuri sau servieli a caror valoare poate fi exprimata in bani care sunt destinate vanzatii ori schimbului pe pietele organizate sau unor beneficiari determinati ori determinabili, tn seopul obtinerii unui profit [art. 2 lit, a) din 0.U.G. nr. 44/2008}. PFA este obligati si solicite inregistrarea in registrul comertului si autorizarea functionarii, inainte de inceperea aetivitatii economice. Y PFA are urmétoarele drepturi: 2 poate colabora cu alte persoane fizice autorizate, intreprinzatori persoane fizice titulari ai unor intreprinderi individuale sau reprezentanti ai unor intreprinderi familiale oti cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activitati economice, fra ca aceasta sA igi schimbe statutul juridie dobndit (art. 16 din O.U.G. nr. 44/2008), Aceasta colaborare trebuie s& se fact in scopul exercitarii activitatit pentru care a fost autorizaté {art. 16 din O.U.G. nr. 44/2008); & poate cumula calitatea de persoand fizicd autorizatd cu cea de salariat al unei terfe persoane care functioneaz atdt in acelasi domeniu, cét gi intr-un alt domeniu de activitate economicd decdt cel pentru care PEA este autorizata; = poate cere ulterior schimbarea statutului juridic dobéndit si autorizarea ca intreprinzitor persoand fizicd titular al unei intreprinderi individuale; © are dreptul si angajeze cu contract de munci terfe persoane pentru desfi- surarea activitatii pentru care a fost autorizata si nici nu va fi considerata un angajat al mor terfe persoane cu care colaboreazi, in condifiile prevazute de art. 16 din O.U.G. n 44/2008, chiar daca colaborarea este exclusiva. PFA este asigurati in sistemul public de pensii si asigurari si alte drepturi de asigurari sociale si are dreptul de a fi asigurata in sistemul asigurarilor sociale de sanatate sil asigurarilor pentru somaj. "M. OF, nr, 172/205; 54 _ Dreptul afacerilor. Introducere in dreptul afacerilor. Raportul juridic de afaceri. Contractul ¥ PFA ii este interzis si cumuleze si calitatea de intreprinziitor persoand fizicd titular al unei intreprinderi individuale. v Rispunderea PFA. @& PFA rispunde pentru obligatiile sale cu patrimoniul de afectatiune, dack acesta a fost constituit, si in completare cu intreg patrimoniul stu; © dac& are calitatea de comerciant, in caz de insolvenfi, PFA va fi supusd procedurii simplificate previizuti de Legea nr. 85/2006. Orice persoand interesata poate face dovada calititii de comerciant in cadrul procedurii insolventei sau separat, prin actiune in constatare, daca justifica un interes legitim; @ daci PFA nu are calitatea de comerciant, creditorii isi vor executa creantele impotriya acesteia in conditiile dreptului comun (ale dispozitiilor Codului civil). Y fncetarea activitatii PFA. Potrivit art. 21 alin. (), PFA igi inceteazA activitatea si este radiata din registrul comertului in urmatoarele cazuri: a) prin deces; b) prin voinfa acesteia; c) la cererea unei persoane fizice sau juridice prejudiciati ca efect al unei inmatriculéti ori printr-o mentiune in registrul comertului, Radierea fnregistrarii p&gubitoare, se cere in tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, in cazul jn care prin hotirari judecdtoresti irevocabile au fost desfiintate, in tot sau in parte, sau modificate actele care au stat la baza inregistrarii cu privire la care se solicit& radicrea, daca prin hotarére judecatoreascd nu a fost dispus4 mentionarea in registrul comerfului fart. 25 alin. (1)). Cererea de radiere, insoliti de copia certificaté pentru conformitate cu originalul actelor doveditoare, dup caz, se depune la oficiul registrului comertului de pe langé tribunalul unde igi are sediul profesional, de c&tre orice persoand interesat’. 2.5.2, Comerciantul - intreprinadtor persoand fizicd titular al unei intreprindert individuale {ntreprinderea individual este intreprinderea economic, firi personalitate juridici, organizati de un intreprinzitor'. intreprinzitorul persoani fizic’ titular al intreprinderii individuale este comerciant persoanii fizicd de la data inregistrarii in registrul comertului. Prin fnregistrarea in registrul comertului intreprinderea individual nu dobandeste personalitate juridica. Y Prerogativele comerciantului persoand fizics, titular al unei intreprinderi individuale sunt: * poate angaja terte persoane cu contract individual de munci, inregistrat la inspectoratul teritorial de muncd, in calitate de angajator persoand fizicd, potrivit Jegii, pentru organizarea si exploatarea intreprinderii sale; ' Intreprinderea cconomica este activitatea economic desfigurata in mod organizat, permanent si sistomatic, combindnd resurse financiare, forla de munca atrasi, materii prime, mijloace logistice si informatie, pe iscul inte in cazurile gi in condifile prevazute de lege [art 2 lit ) din O.U.G. nr. 44/2008}. Tilul ll. Raportul juridic de afaceri 55 © poate colabora cu alte persoane PFA, cu all zitori persoane fizice titulari ai unor intreprinderi individuale sau reprezentanti ai unor intreprinderi familiale ori cu alte persoane juridice, pentru efectuarea unei activitati economice, fir ca aceasta s& fi schimbe statutul juridic dobandit. Intreprinzatorul persoané fizica titular al intreprinderii individuale nu va fi considerat un angajat al unor terte persoane cu care colaboreaza, in condifiile prevazute mai sus chiar dac& colaborarea este exclusiva, & poate cumula si calitatea de salariat al unei terfe persoane care functioneaza in acelasi domeniu, ca si intr-un alt domeniu de activitate decat cel in care si-a organizat intreprinderea individuala. Intreprinzatorul persoand fizica titular al unei intreprinderi individuale este asigurat ‘in sistemul public de pensii gi alte drepturi de asigurari sociale si are dreptul de a fi asigurat fn sistemul asigurarilor sociale de sanatate gi al asigurarilor pentru somaj. Y Raspunderea intreprinzdtorului persoané fizicd titular al unei intreprinderi individuale consta in faptul ca: & rispunde pentru obligatiile sale cu patrimoniul de afectatiune, daci acesta a fost constituit, si in completare cu intreg patrimoniul siu. © in caz de insolvenfa, va fi supus procedurii simplificate prevazute de Legea ar, 85/2006. Y Potrivit art, 27 alin. (1), intreprinzatorul persoana fizic& titular al unei intreprinderi individuale isi inceteaza activitatea gi este radiat din registrul comertului in urmatoarele cazui: a) prin deces; b) prin vointa acesteia; c) la cererea unei persoane fizice sau juridice prejudiciata ca efect al unei inmatriculari ori printr-o mentiune in registrul comertului, Radierea inregistratii pagubitoare, se cere in tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, in cazul in care prin hotirari judecatoresti irevocabile au fost desfiintate in tot sau in parte sau modificate actele care au stat la baza inregistrarii cu privire la care se solicit& radierea, daca prin hotdrdre judectitoreasca nu a fost dispusi mentionarea in registrul comertului fart. 25 alin, (1)}. Cererea de radiere, insotiti de copia certificaté pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare, dupa caz, se depune la oficiul registrului comertului de pe lang’. tribunalul unde tsi are sediul profesional, de catre orice persoana interesati. {in cazul in care intreprinzitorul decedeazé, mostenitorii pot continua intreprinderea, daca isi manifest vointa, printr-o declaratie autentica, in termen de 6 luni de la data dezbaterii succesiunii. Daci sunt mai mulfi mosienitori, acestia isi vor desemna un reprezentant, in vederea continuarii activitatii economice ca tntreprindere familis Activitatea va putea fi continuata sub aceeasi firm, cu obligatia de menfionare in cuprinsul acelei firme a calitatii de succesor. 2.5.8. Intreprinderea familialé intreprinderea familiala este intreprinderea economica, fara personalitate juridica, organizata de un intreprinzitor persoand fizica impreuna cu familia sa fart. 2 lit. h), din 0.U.G. nr. 44/2008}. 56 __ Dreptul afacerilor, Introducere in dreptul afacerilor, Raportul juridic de afaceri. Contractul intreprinderea familiala este constituitd din 2 sau mai multi membri ai unei familii. Familia, este compusi din sotul, sofia, copii acestora care au implinit varsta de 16 ani la data autorizarii intreprinderii familiale, rudele gi afinii pana la gradul al patrulea inclusiv [art. 2 lit. d), din O.U.G. nr. 44/2008]. Y Constituirea intreprinderii familiale. intreprinderea familial se constituie in baza unui aeord de constituire intre membrii familiei. Acordul de constituire imbract forma serisa, ca 0 conditie de vyalabilitate. ¥ Acordul de constituire trebuie s& cuprinda clauze referitoare la: ® numele si prenumele membrilor gi a reprezentantului; © data intocmirii acordului; © participarea fiecirui membru la intreprindere, conditiile participarii; 2 cotele procentuale in care se vor imparfi veniturile nete ale intreprinderii; & raporturile dintre membrii intreprinderii familiale;, © conditiile de retragere. Lipsa uneia din stipulatiile prevazute mai sus atrage nulitatea absoluta a acordului. jntreprinderea familialé nu are patrimoniu propriu si nu dobiindeste persona~ litate juridicX prin inregistrarea in registrul comertului, dar, prin acordul de constituire a intreprinderii familiale, membrii acesteia, pot stipula constituirea unui patrimoniu de afectatiune. Patrimoniul de afectatiune reprezinti totalitatea bunurilor, drepturilor si obligatiilor a membrilor intreprinderii familiale (dupa caz, a persoanei fizice autorizate sau a titularului intreprinderii individuale) afectate scopului exercitdrii unei activititi economice, constituitd ca o fractiune distinct a patrimoniului membrilor intreprinderii familiale (dup caz, a persoanci fizice autorizate sau a titularului intreprinderii individuale) separati de gajul general al creditorilor personali ai acestora. Prin acordul de constituire sau printr-un act aditional la acesta se vor stabili cotele de membrilor la constituirea patrimoniului de afectatiune. Dacd membrii {ntreprinderii convin in unanimitate cotele de participare pot fi diferite de cele previizute pentru participarea la veniturile nete sau la pierderile intreprinderii. ¥ Statutul membrilor intreprinderii familiale Membrii intreprinderii familiale sunt comereianfi persoane fizice de la data invegistratii acesteia in registrul comertului ‘Acestia rispund solidar si indivizibil pentru datoriile contractate de reprezentant in exploatarea intreprinderii cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit, si, in completate, cu intreg patrimoniul, corespunzitor cotelor de participare. Prerogativele membrilor intreprinderii familiale sunt: © pot fi simultan PFA sau titulari ai unor intreprinderi individuale; ‘pot cumula si calitatea de salariat al unei terfe persoane care funcfioneazi atat in acelasi domeniu, cat si intr-un alt domeniu de activitate economica decat cel in care gi-au organizat intreprinderea familial. Actele de dispozitie asupra bunurilor afectate activitafii intreprinderii familiale se vor lua cu acceptul majorititii simple a membrilor intreprinderii, cu condifia ca Till lt. Raportu juridic de afacert 37 aceasta majoritate si includa si acordul proprietarului bunului care face obiectul actului. Membrii unei intreprinderi familiale sunt asigurati in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurairi sociale si au dreptul de a fi asigurati in sistemul asigurérilor sociale de sanatate si al asigurarilor pentru somaj ¥ Interdictii, Intreprinderea familial nu are dreptul si angajeze terte persoa- ne cu contract de munca. ¥ Statutal reprezentantului intreprinderii familiale Reprezentantul intreprinderii familiale este desemnat prin acordul de constituire. Reprezentantul va gestiona interesele intreprinderii familiale si va lua deciziile privind gestiunea curenti a acesteia in temeiul unei procuri speciale, sub forma unui inscris sub semnaturd privat. Procura speciala se semneaz de toti membrii intreprinderii care au capacitate de exercitiu gi de reprezentantii legali ai celor cu capacitate de exercitiu restransa. Actele prin care se dobandese bunuri pentru activitatea intreprinderii familiale se incheie de reprezentant fri autorizarea prealabili a membrilor, daci valoarea bunului cu privire la care se incheie actul nu depiseste 50% din valoarea bunurilor care au fost afectate intreprinderii si a sumelor de bani aflate la dispozitia intreprinderii la data actului. Bunurile dobandite sunt coproprietatea membrilor. Prin reprezentantul sdu, fntreprinderea familial, poate colabora cu alte persoane fizice autorizate ca PFA, intreprinzatori persoane fizice titular ai unor intreprinderi individuale sau reprezentanti ai unor intreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activitati economice, fr’ ca aceasta si-i schimbe statutul dobindit. Colaborarea se face numai in scopul exercitirii activititii pentru care fntreprinderea familial a fost autorizati. ¥ incetarea activitat intreprinderii famitiale intreprinderea familiald isi fnceteazd activitatea si este radiata din registrul comertului in urmatoarele cazuti © mai mult de jumatate din membrii acesteia au decedat; ‘> mai mult de jumatate dintre membrii intreprinderii cer incetarea acesteia sau se retrag din intreprindere; ® la cererea unei persoane fizice sau juridice prejudiciati ca efect al unei inma- triculati ori printr-o mentiune in registrul comertului. Radierea inregistrarii p&gubitoare, se cere in tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, in cazul in care prin hotarari judecitoresti irevocabile au fost desfiinjate in tot sau in parte sau modificate actele care au stat la baza inregistrarii cu privire la care se solicits radierea, daca prin hotarére judecatoreasca nu a fost dispus% mentionarea in registrul comertutui [art. 25 alin. (1)]. Cererea de radiere, insofiti de copia certificata pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare, dupa caz, se depune la oficiul registrului comertului de pe langé tribunalul unde isi are sediul profesional, de catre orice persoand interesata, 2.6, Conditiile impuse de lege profesionistului persoana fizicd in vederea dobandirii calitatii de comerciant Conditiile impuse de lege comerciantului persoana fizicd sunt de doul feluri: necesare protejirii persoanei interesate in realizarea activititilor economice— referitoare la capacitatea juridicd a persoanei respective; 58 _ Dreptut afacerilor. Introducere in dreptul afacerilor. Raportul juridic de afaceri. Contractul b) conditii necesare protejarii intereselor generale, care se referd la cauze de incapacitate sau incompatibilitates ) conditii necesare pentru desftisurarea activitétii referitoare la exploatarea unei - intreprinderi Condifiile impuse profesionistului comerciant persoané fizicd rezulta din urmatoa- rele dispozitii legale: 1. persoana fizicd trebuie si aibi capacitatea juridicd ceruti de lege, respectiv, capacitatea deplini de exercitiu, varsta de 18 ani (art. 8 pct. 1 0.U.G. nr. 44/2008), cu exceptia membrilor intreprinderii familiale cfrora legea le solicita varsta de 16 ani la data cererii solicit&rii inregistrarii intreprinderii respective. Potrivit art. 8 pet. 1, lit. a), din O.U.G. nr. 44/2008 pot desfiigura activitati eco- nomice in formele prevazute de prezenta ordonanfa', persoanele fizice care au implinit _ varsta de 18 ani, respectiv, persoanele fizice care solicité autorizarea pentru desfasurarea de activitati economice ca PFA, ca intreprinzitor titular de intreprindere individuala si ca reprezentant al intreprinderii familiale. Pentru membrii intreprinderii familiale legea solicité implinirea varstei de 16 ani la data solicitirii autorizarii. ‘Nu au capacitatea de a fi comercianti: © minorul cu capacitatea de exercitiu restransi (14-18 ani). Acesta poate incheia insd anumite acte juridice, de la varsta de 16 ani, pentru care nu are nevoie de {incuviintarea prealabilé a reprezentantului legal; > interzisii judecitoresti, deoarece sunt lipsiti de capacitate de exercitiu, neavand discermamAntul faptelor pe care le realizeazA datorita stirii de alienatie mintala. » Prin urmare: © comerciantii persoane fizice pot presta activitatea economicé in mod independent numai de la varsta de 18 ani, de la aceasta varstt dobandind capacitatea comerciala. © persoanele fizice pot presta activitati n cadrul intreprinderii familiale de la varsta de 16 ani in calitate de membrii ai acesteia, cu condifia si nu aibé calitatea de reprezentanti ai acelei intreprinderi familiale. in cadrul intreprinderilor familiale se regisesc comercianti persoane fizice, care pot avea varsta intre 16-18 ani. Femeia si barbatul, cAsitoriti inainte de 18 ani chiar daci au dobandit capacitate de exercifiu deplini prin casitorie, nu pot dobandi si capacitatea comercial. Daci mosteneste ins’ un fond de comert pe cale succesorali, dobandeste calitatea de comerciant, dar fird s& aiba dreptul si indeplineasc& activitatile economice. in situatie similard se gaseste orice minor care dobandeste un fond de comert pe cale succesorala. 1. a, Incompatibilitafi. Nu pot fi comercianfi, datorit® functiei pe care o detin: - parlamentarii, - functionarii publici in conditiile impuse de statutul propriu, potrivit Legii nr. + magistratii (udecatorii si procurorii), - militarii ete, ' PRA, intreprinzatorul persoana fizica titular al tntreprinderi i familiale. * Legea functionarului public, republicata in data de 22 martie 2004. duale, membrii tntreprinderit Titul l. Raportljriic de atari 59 Nu pot fi comercianti, datorit’ profesiei, acele persoane care exereité profesiuni liberale: avocat , medieii. Activitatea pe care o desfigoari nu are caracter speculativ, chiar daca obtin castig, De asemenea, O.U.G. nr. 44/2008 stabileste expres cf prevederile acesteia nu se aplicé acelor activitati economice pentru care legea a instituit un regim juridic special, anumite restrictii de desfagurare sau alte interdictii, 1. b. Decdderi, Sunt decizute din dreptul de a fi comercianti persoanele care au fost condamnate penal pentru una dintre faptele (infractiunile) prevazute de lege [art, | lit. i) — Legea nr. 12/1990 modificata]. Trebuie si existe © hotdrdre judecttoreasca (de condamnare) in acest sens. Totodaté O.U.G. nr. 44/2008 art. 8 pet. 1, lit, b) prevede cd o persoani nu are dreptul si desfigoare activitaiti economice - ca PFA, ca intreprinzator persoand fizic’ titular al intreprinderii individuale, sau ca reprezentant, respectiv, membru intr-o intreprindere familial — dacd a siivarsit fapte sanctionate de legile financiare, vamale si cele care privesc disciplina financiar-fiscald, de natura celor care se inscriu in cazierul fiscal, 1. ¢. Interdictii. Interdictiile pot fi legale si conventionale. © Interdictiile legale se refera la anumite activitifi care nu pot face obiectul comertului privat (particular) si care sunt monopol de stat (prelucrarea tutunului, prospectarea si extractia c&rbunelui, a minereurilor feroase) sau activitati care sunt considerate infractiuni (fabricarea sau comereializarea unor droguri sau narcotice in alt sop decat de medicament), ® interdictiile conventionale sunt stabilite sub forma clauzelor inserate in contract si produc efecte numai intre partile contractante, Exemplificaim in acest sens: clauze de exelusivitate prin care un distribuitor se obliga fata de produciitor sd nu vandi decat anumite produse - in spetd, cele fabricate de producdtor. Spre exemplu sagentul nu poate negocja si nu poate incheia, pe contul su, fard consimfaméntul expres al comitentului, in regiunea determinati prin contract, operatiuni de comert concurente privind bunuri si/sau servicii similare celor care fac obiectul contractului de agent © elauze de nonconcurenti cu privire la comerciantul agent comercial permanent, ciruia j se impune 0 anumita restrangere de activitate prin aceasta clauzi. 2. exercitarea sistematici a unei activititi organizate (producere, administrare instrainare de bunuri sau prestarea de servicii) de productie, comert sau presti servicii, cu titlu de profesiune [art. 3 alin. (3) Cod civil coroborat cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil]; Exercitarea sistematici a unei activititi organizate se realizeazi prin exploatarea unei intreprinderi. De asemenea, persoana fizieX trebuie sa detini calificarea - pregitirea profesional sau, dupa caz, experienta profesional necesaré pentru a desfésura activitatea economics pentru care se solicita autorizatia. Calificarea se poate dovedi cu urmaitoarele acte!: 1. diploma, certificatul sau adeverinfa de absolvire a unei institutii de invatamant preuniversitar sau universitar, "A se vedea Anexa la 0.U.G. nt. 44/2008. 60 _Dreptul afacerilor.Introducere in dreptul afacerilor. Raportul juridic de afaceri. Contractul 2. certificat de calificare profesionala sau a unei forme de pregatire profesional, ‘organizata in condifiile legii, in vigoare la data eliberarii acestuia, 3. certificat de competenta profesional’, 4. cartea de mestesugar, 5. cametul de muncé al solicitantului, 6. declaratia de notorietate cu privire la abilitatea de a desfaisura activitatea pentru care se solicit autorizarea, eliberata de primarul localititii respective in mod gratuit in cazul meseriilor traditionale artizanale, 7. atestatul de recunoastere a calificdrii si/sau de echivalare pentru persoanele fizice care au dobandit calificarea in strainatate, 8. atestatul de recunoastere a calificdrii dobandite in straintate, in afara sistemului de invatimant, 9. orice alte dovezi care si ateste experienta profesionala. 3. aetivitatea profesionistului comerciant, considerati activitate economict, trebuie si aibi drept scop obtinerea de profit exeluzindu-se in principal activitatea nelucrativa [art. 2 lit. a) din 0.U.G. nr 44/2008]; 4, activitatea economic desfiigurati in mod organizat, permanent si sistematic, i fie realizati pe riscul intreprinzitorului (art. 2 lit. f) din O.U.G. nr. 44/2008); O.U.G. nr. 44/2008 reglementeaza pentru prima dat in Romania, patrimoniul de afectatiune ca fiind o fractiune distincta a patrimoniului (bunuri, drepturi si obligatii) unei PFA, titularului de intreprindere individualé, membrilor intreprinderit familiale afectata scopului exercit&rii activititii economice separat’ de gajul general al creditorilor personali ai acestora. Rispunderea nelimitat este caracteristicd pentru comerciantul persoana fizici (PFA, intreprinzator titular de intreprindere individuala). El raspunde cu patrimoniul de afectatiune, daci acesta a fost constituit, si in completare cu patrimoniul siu, adic& ou toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitoare care se gasesc in patrimoniul acestuia. ‘in cazul membrilor intreprinderii familiale legea instituie pe Kinga rispunderea nelimitat (cu patrimoniul de afectatiune, dac& acesta a fost constituit, si in completare cu patrimoniul séu propriu) si rispunderea solidara si indivizibila pentru datoriile contractate de reprezentantul intreprinderii familiale. Creditorii ale cdror creante izvorasc din activitatile economice ale comerciantului se afl in concurs si pe aceeasi pozitie cu cei creditori ai comerciantului, creditori ale ciror creante izvorasc din acte civile, 5. nu au siyarsit fapte sanctionate de legile financiare, vamale si cele care privese disciplina financiar-fiscali, de natura celor care se inseriu in cazierul fiscal [art. 8 lit. b) O.U.G. nr. 44/2008}; 6. au un sediu profesional declarat [art. 8 lit. ¢), conform art. 9 alin. (2), 0.U.G. nr. 44/2008]; Pentru stabilirea sediului profesional este necesar ca PFA, titularul de intreprinderi individuale sau oricare alt membru al intreprinderii familiale, de la caz la caz, s4 detind un dvept de folosint& asupra imobilului la adresa c&ruia acesta este declarat. Dreptul de folosinti poate avea ca temei juridic un contract de vanzare-cumparare, testament, caz. in care comerciantul este proprietar, sau un contract de locatiune, caz in care comerciantul este locatar. Titlul 1. Raportuljuridic de ataceri 61 Desfaisurarea activitatilor economice prin intermediul unui sediu permanent de catre cetatenii altor state membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economie European se realizeaza cu respectarea reglementarilor in vigoare privind sediul permanent. 7. declaratia pe propria raspundere ci indeplineste conditiile de functionare previzute de legislatia specified in domeniul sanitar-veterinar, protectiei mediului, si al protectiei muncii [art. 8 lit. d), O.U.G. nr. 44/2008); Potrivit art. 8 pet. 1 lit. d) ,,comerciantul trebuie si declare pe propria rispundere ci indeplineste condifiile de functionare previzute de legislatia specifica in domeniul sanitar, sanitar ~ veterinar, protectiei mediului si al protectiei muncii. 8. si fie inregistrat in registrul comer{ului si autorizat potrivit legilor in vigoare (art. 7 pot. 1, O.U.G. nr. 44/2008), Inregistrarea la oficiul registrul comertului este clementul ce distinge, in principal, profesionistul comerciant de profesionistul neco- merciant. Indeplinirea conditiilor de functionare se face potrivit art. 5, 15 si urmatoarele din Legea nr. 359/2004 - privind simplificarea formalititilor de inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, inregistrarea fiscal a acestora, precum si autorizarea persoanelor juridice, cu modificarile ulterioare - att pentru sediu profesional, pentru fiecare punct de lucru, cat si pentru activititile desfisurate in afara sediului pro- fesional sau a punctelor de Ineru. Cererea de tnregistrare in registrul comertului si de autorizare a functioniirii se depune la registrul comerfului de pe ling’ tribunalul din judetul in care solicitantul igi stabileste sediul profesional (art. 12 pet. 1, O.U.G. nr. 44/2008). Cererea mentionata va fi insofita de: A. documentatia de sustinere a cererii de inregistrare in registrul comertului si autorizare a functionarii PFA, care cuprinde (anexa din O.U.G. nr. 44/2008): 1. carte de identitate sau pasaport, fotocopie certificata olograf de catre titular privind conformitatea cu originalul; 2. document care s& ateste drepturile de folosinta asupra sediului profesional, precum contract de inchiriere, de comodat, certificat de mostenitor, contract de vanzare- cumparare, declarafie de luare in spafiu sau orice alt act juridic ce confera dreptul de folosinta ete., in copie legalizata; 3. declaratie pe propria raspundere care s& ateste indeplinirea condifiilor legale de functionare prevazuti de legislatia special din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii; 4, fotocopii certificate olograf de pe documentele care atest pregittirea profesional, daci aceasta este ceruta, potrivit unor prevederi speciale; 5. fotocopii certificate olograf de pe documentele care atesta experienta profesionala, daca este cazul; B. documentatia de sustinere a cererii de inregistrare in registrul comertului si autorizare a functionarii a intreprinderii individuale, care cuprinde (anexa din 0.U.G. nr. 44/2008): 1, carte de identitate sau pasaport al titularului tntreprinderii individuale, fotocopie certificaté olograf de catre titular privind conformitatea cu originalul; 2. document care si ateste drepturile de folosinta asupra sediului profesional, precum contract de inchiriere, de comodat, certificat de mostenitor, contract de vanzare- cumparare, declaratie de Iuare in spatiu sau orice alt act juridic care confera dreptul de folosinta ete., in copie legalizati; 62. Dreptul afaceritor. Introducere in dreptul afacerilor. Raportuljuridic de afaceri. Contractul 3, declaratie pe propria raspundere care s& ateste indeplinirea conditiilor legale de fumcfionare prevazuth de legislatia speciala din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii; 4, fotocopii certificate olograf de pe documentele care atesta pregatirea profesional, daca aceasta este ceruti, potrivit unor prevederi speciale; 5, fotocopii certificate olograf de pe documentele care atesti experienta profesionala, daci este cazul; C. documentatia de sustinere a cererii de inregistrare in registrul comerfului si autorizare a functionarii a intreprinderii individuale, care cuprinde (anexa din O.U.G. nr. 44/2008): 1. carte de identitate sau pasaport al fiecarui membru - fotocopie certificata olograf de catre titular privind conformitatea cu originalul; 2, document care s& ateste drepturile de folosing4 asupra sediului profesional, precum contract de inchiriere, comodat, cettificat de mostenitor, contract de vanzare-cumparare, declaratie de luare in spatiu sau orice alt act juridic care confer dreptul de folosinta etc., in copie legalizata; 3, declaratie pe propria rispundere a reprezentantului, care s& ateste indeplinirea conditiilor legale de functionare prevazuti de legislatia specialé din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului gi protectiei muncii; 4. fotocopii certificate olograf de pe documentele care atestd pregitirea profesional, daca aceasta este ceruti, potrivit unor prevederi speciale; 5, fotocopii certificate olograf de pe documentele care atesta experienta profesional, daca este cazul; 6. acordul de constituire incheiat de membrii familiei in forma scrisd, cao conditie de validitate, si procura special, sub forma unui inscris sub semnatura privat, prin care reprezentantul este desemnat prin acordul de constituire si gestioneze interesele fntreprinderii familiale. Y fnregistrarea in registrul comertului a PFA, a intreprinderti individuale si a {ntreprinderii familiale se face in baza rezolutiei motivate a directorului oficiului e pe Iingii tribunal. Dac sunt indeplinite conditiile referitoare la cuprinsul cererli, documentatiei si a documentelor care atest pregitirea si experienta profesionala, directorul oficiului registrului comertului de pe ling tribunal va dispune inregistrarea in registrul comertului si autorizarea functionarii PA, a intreprinderii individuale si a intre- prinderii familiale 2.7. Obligatiile profesionistilor comerciant{ potrivit Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului, modificata 2.7.1. Precizéiri prealabile Cele mai importante obligafii ale comerciantilor sunt: inregistrarea la Registrul Comerfului siintocmirea registrelor comerciale. precum gi alte persoane fizice sau juridice, prevazute in mod expres de lege, sunt obligati: Ti 1, Reportljridic de afaceri 6 1. inainte de inceperea activitatii acestora, s& cear’ inmatrieularea in registrul comertului. Prin integistrare se infelege atat inmatricularea comerciantului, cat si inscrierea de mentiuni, care conform legii se mentioneaza in registrul comertuluis 2. in cursul exercitirii comertului, si ceari inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror tnregistrare este prevazuta de lege (art. 1 din Legea nr. 26/1990 republicata). Potrivit acestei legi, comerciantii sunt atét persoanele fizice, intreprinderile familiale, intreprinderile individuale, ce efectueaza in mod obisnuit activitati cu scop lucrativ, societitile comerciale, companiile nationale, regiile autonome, grupurile de interes economic cu caracter comercial si organizatiile cooperatiste {societatile cooperative, Legea nr. 1/2005); § 3. LA INCETAREA COMERTULUI, SA CEARA RADIEREA. DIN REGISTRUL COMERTULUL, 2.7.2. Organizarea Registrului Comertului Oficiile registrului comertului, se organizeaza in subordinea Oficiului National al Registrului Comertului si functioneaza pe langa fiecare tribunal [art. 9 alin. (1), Legea nr. 26/1990, republicata si modificata]. Oficiile registrului comerfului comunicd Oficiului National al Registrului Comertului orice inmatriculare sau mentiune operat, in termen de cel mult 15 zile de la efectuare [art. 9 alin. (3), Legea nr. 26/1990, rep. si modif:] Comerciantii cer inmatricularea la Oficiul Registrului Comertului din judetul sau municipiul Bucuresti unde isi au sediul. Oficiul Registrului Comertului este obligat sd elibereze pe cheltuiala persoanei care a ficut cererea, copii certificate de pe inregistrarile efectuate in registru si de pe actele prezentate, precum gi certificatele constatatoare ca un act sau fapt este sau nu inregistrat. Actele pentru care s-au solicitat de cétre persoane, copii, pot fi cerute si eliberate si prin corespondenta. inmatricularea si menfiunile sunt opozabile tertilor, de la data efectuarii lor in Registrul Comertului, ori de Ia publicarea lor in Monitorul Oficial al Roménici, partea a IVa. Actele ori faptele neinregistrate, pentru care legea cere sa fie inregistrate nu pot fi ‘opuse tertilor, cu exceptia cazului in care se face dovada ca ele erau cunoscute de acestia, inregistrarile in Registrul Comertului se fac in baza unei incheieri a judecatorului delegat, sau dupa caz a unei hotairari judecdtoresti irevocabile (in afara cazurilor in care legea prevede aitfel). incheierile judecatorului delegat privind inmatricularea sau Ja orice alte inregistrari in Registrul Comertului sunt executorii de drept si sunt supuse recursului. Termenul de recurs este de 15 zile, iar pentru parti curge de la data pronuntarii incheierii. Pentru orice alte persoane interesate, termenul de recurs curge de la data publicdrii incheierii sau al actului modificator ce priveste actul constitutiv, in Monitorul Oficial al Romaniei. Reeursul se depune si se menfioneazd la Registru Comertului unde s-a facut inregistrarea, 64 Dreptul afacerilor. Introducere in dreptul afacerilor. Raportul juridic de afaceri. Contractul Competenta de solutionare a recursului revine Curtii de Apel in a carei razé teritoriald se afl4 domiciliul sau sediul comerciantului. In cazul sucursalelor infiinfate in alt judet, competenta de solutionare a recursului revine Curtii de Apel unde igi are sediul sucursala. ‘n termen de 3 zile de la data depunerii, Oficiul Registrului Comertului, inainteazi recursul Curtii de Apel (in ambele cazuri). ‘Motivele de recurs se pot depune la instanté cu cel putin 2 zile inaintea termenului de judecatd. Daca recursul este admis, decizia instanjei de recurs va fi mentionat& in Registrul Comertului. 2.7.3. Efectuarea inregistrarilor Efectuarea inregistririlor presupune o cerere de inmatriculare a solicitantului in Registrul Comerfului: ‘A. inmatricularea in registrul comertului la inceputul activitatii presupune: J) cererea persoanei fizice autorizate, sau dupa caz, a intreprinzitorului persoand fiziei titular de intreprindere individual, care va cuprinde: a. nume, prenume, codul numeric personal, domiciliul, cetijenia, data si locul nasteri, starea civild, activitatea comerciala anterioara b. firma comerciala si sediul acesteia; ¢. obiectul comertului, cu precizarea domeniului si activitiii principale asa. cum sunt prevazute in autorizarea pentru exercitarea comertului; d. numarul, data i organul emitent al autorizatiei pentru exercitarea comertului. 2) cererea intreprinderii familiale trebuie si cuprind’: a. numele si prenumele fieckruia dintre membrii, codul numeric personal, domiciliul, cetatenia, data gi locul nasterii; b. calitatea de membru al familiei; ¢. starea civild si activitatea comercial anterioara; d. datele de identificare ale persoanei care reprezinta intreprinderea in relatiile cu tertii, care este de fapt membrul de familie din initiativa c&ruia s-a inflinfat intreprinderea, sau Imputernicitul acesteia; e. firma comerciala si sediul acesteia; £. obiectul comerfului, cu precizarea domeniului si activitatii principale asa cum sunt prevazute in autorizarea pentru exercitarea comertului. Pentru ambele cazuri (1, 2) cererea va trebui insotitd de actele doveditoare ale datelor pe care le cuprind. Oficiul va inscrie la Registrul Comerfului toate datele din cerere, iar pentru intreprinderile familiale - codul unic de inregistrare atribuit conform legii. 3) cererea societitii comerciale va cuprinde datele confinute tn mod obligatoriu fn actul constitutiv si va fi insotiti de documentele doveditoare potrivit Legii nr. 31/1990, modificata si republicatd. Oficiul va inscrie la Registrul Comerjului toate datele din cerere, inclusiv codul unic de inregistrare atribuit conform legi 4) cererea de inmatriculare a unei regii autonome, companii nationale sau societiiti nationale va trebui sk cuprind: a. actul de infiinfare, denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema acesteia; b. obiectul de activitate, cu precizarea domeniului si activitatii principale; ¢. unitafile componente ce pot intra in relafii contractuale cu tertii, persoancle ‘imputernicite si le reprezinte, precum gi limitele imputernicirii acordate; Titlul I. Report juridic de afaceri 65 d. numele, prenumele, domiciliul si cetafenia, data si locul nasterii persoanelor {mputernicite sé le reprezinte, precum si limitele imputernicirii conferite. Oficiul va inserie la Registrul Comertului toate datele din cerere, inclusiv Codul Unic de Inregistrare atribuit conform legii 5) societitile cooperative, reglementate de Legea nr. 1/2005 (organizatii cooperatiste), se inmatriculeazé in Registrut Comertului cu respectarea reglementirilor privind cooperatia mestesugdreascd, cooperatia de consum, cooperatia de credit (Legea ar. 1/2005). Oficiul va inscrie la Registrul Comertului toate datele din cerere, inclusiv codul unic de inregistrare atribuit conform legii. Cererea de inmatriculare se face in termen de 15 zile, termen care incepe s& cured diferit, in functie de momentul constituirii solicitantului care cere inmatricularea: a) de la data autorizarii-pentru comercianti, persoane fizice si intreprinderi familiale; b) de la data incheierii actului constitutiv-pentru societatile comerciale; ¢) de la data actului de infiintare-pentru regiile autonome, companiile nationale, societtle nationale sau societaile cooperative Cererea de inmatriculare a unui comerciant persoana fizicd autorizata, respectiv, a intreprinzatorului persoana fizica titular de intreprindere individuald, va fi facut personal sau prin imputernicit cu procura speciala si autentica. Cererea de inmatriculare a intreprinderii familiale se face de citre membrul de familie din initiativa cdruia s-a infiintat sau imputernicitul acesteia cu procur’ speciala si autentica. Pentru dovedirea specimenului de semnatur’, comerciantul persoand fizica autorizat, intreprinz&toral persoand fizicd titular de intreprindere individual, respectiv, reprezentantul intreprinderii familiale semneaz& la Oficiul Registrului Comertului in prezenta judecstorului delegat sau a directorului Oficiului sau a inlocuitorului acestuia care va certifica semnitura. Semnatura comerciantului persoan’ fizica, respectiv a reprezentantului intreprinderii familiale poate fi inlocuité in absenfa acestuia prin prezentarea unui specimen de semnaturé legalizat de notarul public, Cererea de inmatriculare in Registrul Comertului a unei societiti comerciale va fi semnata cel putin de un administrator sau, dupa caz, de reprezentantul acestuia sau de oricare asociat. Cererea de fnmatriculare in Registrul Comertului pentru regiile autonome, companiile nationale, societitile nationale sau societatile cooperative va fi semnata de citre persoanele imputernicite si le reprezinte. Pentru dovedirea specimenului de semnatura a administratorilor, a reprezentantilor societatilor comereiale si a persoanelor ‘imputernicite si reprezinte regiile autonome sau societitile cooperative, persoanele autorizate (administrator, reprezentant etc.) semneaza la Oficiul Registrului Comertului in Prezenfa judecatorului delegat sau a directorului Oficiului sau a inlocuitorului acestuia care va certifica semnatura. Cererea de inmatriculare va fi insotita de acte doveditoare. La orice inmatriculare se vor menfiona numarul si data Incheierii judecatorului delegat. B. Pe parcursul exercitirii comertului, comerciantul este obligat si inregistreze mentiuni referitoare la: a) donatia, vanzarea, locatiunea sau garanfia reald mobiliara constituité asupra fondului de comert, precum si orice act prin care se aduc modificdri inregistrarilor in Registrul Comertului; 66 _ Dreptul afacerilor. introducere in dreptul afacerilor, Raportul juridic de afaceri. Contractul ) numele, prenumele, cetitenia si codul numeric personal pentru cetatenii romani, seria gi pagaportul pentru cetajenii straini, data si locul nasterit imputernicitului sau a reprezentantului fiscal (daca este cazul). Daca dreptul de reprezentare este limitat la o anumita sucursal, mentiunea se va face numai in Registrul unde va fi inscris4 sucursala, iar semnatura imputernicitului saw reprezentantului fiscal va fi dati tn aceeasi forma ca pentru comerciantul persoana fizica, intreprinderea familial’, societatile comerciale, regiile autonome, companiile nationale si societifile nationale. ©) brevetele de inventic, mércile de fabricé, de comert, denumitile de origine, indicatiile de provenienta, firma, emblema si alte semne distinctive asupra c&rora societitile comerciale, regiile autonome, societatile cooperative, comerciantul persoand fizicd sau intreprinderea familiala are un drept; 4) hot€rdrea de divort a comerciantului, precum si cea de imparjire a bunurilor comune obfinute in cursul exercitarii comerfului (dacd este cazul); ¢) hotardrea de punere sub interdictie a comerciantului sau de instituire a curatelei acestuia, precum si hotdrdrea prin care se ridic& aceste masuri; 1) deschiderea procedurii de reorganizare juridica si de faliment, inclusiv inscrierea mentiunilor corespunzitoare procedurii; g) hotirarea de condamnare a comerciantului, administratorului sau cenzorului pentru fapte penale care-1 fac nedemn sau incompatibil s& exercite aceasta activitate; h) orice modificare cu privire la actele, faptele si mentiunile inregistrate, Comerciantul este obligat si solicite modificarea menfiunilor prevazute mai sus in cel mult 15 zile de la data actelor si faptelor supuse obligatiilor de inregistrare. De asemenea, orice persoand interesati poate cere inregistrarea mentiunilor prevazute fn termen de cel mult 30 de zile de la data cénd au cunoscut actul sau faptul supus inregistrarii. Menfiunile se vor inregistra din oficiu in termen de 15 zile de la primirea copiei legalizate a hotdrarii irevocabile, referitoare insi numai la actele si faptele prevazute la literele e), ), g). Comerciantul nu este scutit de obligatia de a cere jnregistrarea mentiunilor pentru faptul of efectuarea lor se poate face si la cererea altor persoane sau din oficiu. Y inregistrarea sucursalei si a filialei Comerciantul care are sucursale trebuie si ceara inmatricularea acestora la Oficiul Registrului Comerfului de la sediul fiecdrei sucursale. In cerere, pe Hing datele prevazute de Legea nr. 26/1990, pentra inmatricularea comerciantului se va arata si oficiul unde a fost inmatriculati firma sediului principal. Oficiul Registrului Comertului de la sediul sucursalei va transmite Oficiului Registrului Comerfului de la sediul principal al comerciantului un extras de pe inregistrarea efectuaté pentru a fi mentionati in Registrul Comertului respectiv. ¥ fnregistrarea in Romania a sucursalelor sau a filialelor unui comerciant care are sediul principal in stritinatate {nfiintarea in Romania a unei sucursale sau filiale de citre comerciantul care are sediul principal in striinatate este supusi tuturor dispozitiilor referitoare la ‘inmatricularea, mentionarea si publicarea aetelor si faptelor cerute pentru comer- in tard. In acest caz, cererile de inmatriculare vor indica si: a) denumirea sucursalei si numele sau denumirea, forma juridica si sediul comercia ntului din strainatate; Tittul l, Raportul jurdic de ataceri 67 b) numele gi calitatea persoanelor care pot reprezenta fatéi de terti si in justitie pe comerciantul din strainatate, precum si al celor dintre ele care se ocupa nemijlocit de activitatea sucursalei; ©) ultima situatie financiara a comerciantului din strainétate aprobatd, verificata sau publicata potrivit legislatiei statului in care comerciantal isi are domiciliul sau sediul. Se vor inregistra, daci este cazul, si urmitoarele mentiuni referitoare la: a) deschidevea unei proceduri judiciare sau extra — judiciare de insolvent asupra comerciantului din strainatate; b) dizolvarea societatii din strainatate, numele si prenumele lichidatorilor; ©) inchiderea sucursalei. Toate formalititile corespunzitoare ment inilor se vor face la sediul Oficiului Registrului Comertului de Ja sediul sucursalei. Daci 0 societate cu sediul in striindtate fnfiinteazi mai multe sucursale in tar’, documentele de constituire gi alte acte ale aceleiasi societifi necesare pentru fnmatricularea unei sucursale se depun numai la una dintre sucursale. C. Radierea inregistririlor ice persoané fizicd sau juridicd prejudiciata ca efect al unei inmatriculari ori printr- o mentiune in Registrul Comertului are dreptul s& ceard radierea inregistraxii pigubitoare {n tot sau numai cu privire Ja anumite elemente ale acesteia, Radierea se cere in cazul in care prin hotirari judecdtoresti irevocabile au fost desfiinfate in tot sau fn parte sau modificate actele care au stat la baza inregistrarii cu privire la care se solicit radierea daca prin hotararea judecdtoreascd nu a fost dispusi mentionarea in Registrul Comertului. Cererea de radiere se depune si se mentioneaza in Registrul Comerfului la care s-a ficut inmatricularea comerciantului. Oficiul Registrului Comertului in termen de 3 zile de la data depunerii cererii 0 inainteaza tribunalului in a cirui razi teritorialé se afla sediul comerciantului, iar in cazul sucursalelor infiinfate in alt Judet ~ tribunalului acestui jude. Tribunalul se pronunfi asupra cererii. Vor fi citati Oficiul Registrului Comertului si comerciantul. Hotardrea judecitoreasca de solutionare a cererii poate fi atacat numai cu recurs. Termenul de recurs curge de la pronuntare pentru parfile prezente si de la comunicare pentru partile lips. Radierea va fi efectuatt de Oficiul Registrului Comerfului care va publica hotararea judecatoreasca irevocabila in Monitorul Oficial al Roméniei pe cheltuiala parti care a introdus cererea, Data inregistrarii in Registrul Comertului este data la care inregistrarea a fost effectiv operata in acest registru. Inregistrarea in registru se opereaza in termen de 24 de ore de la data ‘incheierii judecatorului delegat de autorizare a inmatricularii. Comerciantul este obligat si mentioneze pe facturi, oferte, comenzi, tarife, prospecte si orice alte documente intrebuinfate incom: numele sau denumirea, sediul comercial, codul unic de finvegistrare si, daca este cazul, codul numeric personal. De la aceasti cerinfa sunt exeeptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice care vor cuprinde clementele prevézute de legislatia in domeniu.