Sunteți pe pagina 1din 15

Organizarea sistemului senzitiv

curs

Tipuri de sensibilitate
Superficiala (exteroceptiva)
Termo-algica
Tactila
Profunda (proprioceptiva)
Musculara, articulara, osoasa
Constienta, inconstienta
Viscerala (interoceptiva)
Tipuri de sensibilitate
Tactila
Epicritica (fina) - receptori- corpusculi Meissnner
Protopatica (grosiera) receptori dicurile Merkel
Dureroasa - receptori -terminatii nervoase libere
Termica receptori- receptori Krause, Ruffini
Musculara, articulara, osoasa
Receptori: specifici pentru fiecare tip de sensibilitate
Cai de conducere: 3 neuroni
Primul neuron - in ganglionul anexat radacinii posterioare rahidiene sau unui nerv
cranian
Al doilea neuron - in nucleii senzitivi din coarnele posterioare ale maduvei sau in
trunchiul cerebral
Al treilea neuron in talamus, nucleul VPM
Proiectia corticala: homunculus senzitiv, in circumvolutiunea postcentrala
Caile de conducere ale sensibiitatii
Calea spino-talamica in cordoanele laterale medulare
Sensibilitatea termo- algica
Sensibilitatea tactila protopatica
Cordoanele posterioare (ceare fac sinapsa in trunchiul cerebral cu neuronii care formeaza
lemniscul medial)
Sensibilitatea profunda constienta
Sensibilitatea tactila epicritica
Caile spino-cerebeloase conduc impulsurile proprioceptive ale sensibilitatii inconstente
Tulburari de sensibilitate
Deficit
Hiopestezie = scaderea sensibilitatii
Anestezie =abolriea sensibilitatii
Disestezii = perceptia anormala a unor stimuli
Hiperestezie= perceptia exagerata a unui stimul de intensitate normala
Alodinie = perceperea oricarui stimul ca durere
Parestezii= perceptii care apar in absenta unr stimuli: amorteli, furnicaturi
Dureri
Sindroame senzitive in functie de localizare
Sindroame segmentare
Sindromul de afectare periferica polineuropatii
Sindroame medulare
1

Sindromul altern senzitiv- localizare in bulbul rahidian


Sindromul talamic
Sindroame emisferice
Corticale
Profunde
Sindroamele senzitive periferice
Afectarea tuturor tipurilor de sensibilitate
Dispozitie
In teritoriul radacinii sau trunchiuui nervos afecta
Distal, la nivelul membrelor
in manusi
in ciorapi
Sindroame medulare
Sindromul de disociatie siringomielica (centromedular)
Sindrmul de disociatie tabetica (cordonal posterior)
Hemisectie medulara
Sectiune medulara
Sindromul de disociatie siringolielica
Leziune: centromedulara
Afecteaza cel de-al doilea neuron senzitiv in calea sensibilitatii termo-algice
Simptome;
Abolirea sensibilitatii termo-algice
Conservarea sensibilitatii profunde
Siringomielia
Sindromul de disociatie tabetica
Leziuni la nivelul cordoanelor posterioare
Afecteaza axonii primului neuron in calea sensibilitatii profunde
Simptome:
Abolirea sensibilitatii profunde
Conservarea sensibilitatii termo-algice
Sindromul Brown Sequard
Sindromul de sectiune medulara
Sindromul altern senzitiv
Leziuni emisferice
Tulburari corticale ale sensibilitatii
!!! Pentru evientierea tulburarilor corticale de sensibilitate este sential ca pacientul sa nu
aiba anestezie pe partea respectiva
Grafoestezie: recunoasterea unui numar sau a unei litere scrisa pe palama
Stereognozie : recunoasterea unui obiect pe baza atingerii cu mana
Extinctia: distanta la care doua puncte de stimulare sunt percepute separat
Hemineglijenta: idnetificarea nui stimu unic alicat pe partea afectata, dar incapacitatea
de identificare a lui daca este aplicat simultan pe partea afectata si sanatoasa
Durerea
Durerea este o senzatie neplacuta raportata la un segment corporal, cu o reactie somatica
si psihica specifica si reprezentnd perceptia unei leziuni existente, posibila sau imaginata
Este o experienta subiectiva strict individuala
Fiind o perceptie, deci o interpretare psihica, durerea se raporteaza la experienta
anterioara a individului, factori cognitivi, anxietate
2

O senzatie cunoscuta, nteleasa poate sa nu fie descrisa ca durere de un individ si ca


durere de un altul, care o resimte pentru prima oara, nu i cunoaste semnificatia si caruia i
inspira teama.
Esentiala pentru supravietuire si vindecare: !!! apara
Evaluarea, influentarea durerii
Evaluarea durerii este foarte complexa, cu multiple fatete: comportamentale, senzoriale,
emotionale
Perceptia durerii poate fi modulata prin
Factori comportamentali: stres
Influentarea statusului mental : starea de transa
Infuentarea stari cognitive: hipnoza
Norme sociale
Medicamente
Nociceptorii
Receptorii sunt terminatii nervoase libere
Fibrele A
Transmitere rapida
Mielinizate, cu diametru 1-5 microni
Sensbili la stimuli mecanici
Viteza mare de conducere: 2-30m/sec
Fibrle C
Transmitere lenta
Amielinizate, cu diametru0,5-1,5 microni
Sensibile la multipli stimului : chimici, mecanici, termici
Viteza mica de conducere: 0,5-2 m/sec
Stimulare nociceptiva
Stimuli nociceptivi
ionul de H
ionul de K
ac. lactic
neurokinine
bradikinina
glutamat
aspartat
Stimuli hiperalgezianti
prostaglandine
noradrenalina
adenozina
NO
leucotriene
NGF
Tratamentul durerii in periferie
Etapa medulara
Fibre A delta: lamina I
Fibre C: lamina I si lamina II pentru durerea pentru durerea somatica
Fibre C: laminele I, V, X pentru durerea pentru durerea viscerala
Etapa medulara
Mediatorii durerii

Substanta Prec NK 1
Glutamat - rec NMDA
- rec AMPA
- rec mGlu
Caile de transmitere a durerii
Calea neospinotalamica
Calea paleospinotalamica
Calea arhispinotalamica
Cai indirecte de transmitere a durerii
Spino-reticulo-talamica
Spino-mezencefalica rol in implicarea afectiva
Mediatori implicati in durere
Caile descendente ale durerii
Opioidergice-PAG
Noradrenergice-LC
Serotoninergice-NRM
Dopaminergice hT-A11
MORFINA

NEFOPAM (ACUPAN)
inhiba recaptarea de 5HT
inhiba recaptarea de NA
inhiba recaptarea DOPA

TRAMADOL
agonist slab al rec
inhiba recaptarea de 5-HT
inhiba recaptarea de NA
Mecanisme de influentare a durerii

PAIN GATE
Aplicatii pain gate
Stimularea fibrelor sensibilitatii tactile pentru ameliorarea durerii
Acupunctura
Masaj
Stimulare electrica cutanata
Eliberarea opioizilor naturali
Hipnoza
Tehnici de nastere naturala
Durerea cronica
Durerea cronia este persistenta sau recurenta , persistenta mai mult decat evolutia
obisnuita a suferintei acute sau mai multe decat 3-6 luni
Durere care continua cand nu ar trebui
Poate fi
NOCICEPTIVA
NEUROPATA
Durere neuropata
Sindroame variate, clasificari incerte
Raspuns anormal, datorat unor tulurrui ale SNP, SNC
Mononeuropatii si polineuropatii
4

Sindroame de dezaferentare- include mecanismele centrale


Exemple de dureri neuropate
PNP diabetica
Sdr de incarcerare
Nevralgia postherpetica
Nevralgia trigeminala
Neuropatii in HIV
Neuropatii in boli maligne
Neuropatii in PAR, LED
Neuropatii idiopatice ale fibrelor subtiri
Neuropatii toxice: As, Th, lcool, cisplatin,
PNP amiloidoza familiala
PNM in disproteinemii
Neuropatii in vasculite
Complex regional pain
Durerea talamica
Membrul fantoma
Alodinie
reorganizarea fibrelor A
Mecanisme periferice ale durerii neuropate
Sensibiizarea activitatii spontane a neuronulu prin scaderea pragului de actiune, fapt care
determina cresterea raspunsulu la stimuli
Formarea unor pace-makeri ectopici pe traiectul nervului unde creste expresia canalelor
de Na si a canalelor voltaj dependente de Ca
Demielinizarea axonilor adiacenti poate determina aparitia unor conexiuni electrce
anormale
Mecanisme centrale ale durerii
Realizarea unor stimului durerosi sustinuti la nivelul coarnelor posterioare
Cresterea spontana a activitatii neuronilor din cornele posterioare, scaderea pragului de
excitatie al acestora
Extinderea campului de receptori
Moartea neuronilor inhibitori
Sensibilizarea centrala mediata NMDA care elibereaza mediatori excitatori si neuropeptide
Cresterea eferentelor simpatice in radacinile dorsale
Membrul fantoma
Pacientii il simt ca si cum ar fi prezent, uneori incearca sa mearga pe el
Creierul contine imaginea corpului intreg, ca o holograma

SISTEMUL MOTOR
Obiective
Intelegerea organizarii sistemului motor si a controlului miscarilor
Intelegerea comportamentului ca fiind rezultatul activitatii integrate a mai mutor
componente
Intlegrea faptului ca mecanismele care regleaza comportamenltele sunt permanent
supuse plasticitatii
Intelegerea modalitatii in care tulburari ale comportamentului motor relfecta deficite ale
componentelor functionale
5

De ce este sistemul motor important?


Toate manifestarile comportamentale sunt direct vizibile prin activitatea sistemului motor
Fara sistemul motor putem experimenta senzatii, putem citi, putem gandi, rezolva
probleme, dar nu putem comunica
Functiile sistemului motor
Miscarea in mediu inconjurator
Manipularea lucrurilor exterioare
Mentinerea posturii si echilibrului
Realizarea unor miscari care tin de functiile vegetative (de exemplu, respiratia)
Vorbirea, gesturile, scrisul
Tipuri de miscari
Reflexe - tuse, ROT : exista cateva grupuri musculare care realizeaza o contractie
stereotipa la un anumit stimul . Nu pot fi controlate
Semivountare induse de un stimul sau care determina inlaturarea unei senzatii
neplacute (akatisia, sdr. picioarelor nelinistite, ticurile)
Automate mersul, inotul, mestecatul: anumite grupuri musculare din jurul unei
articulatii se contracta realtiv stereotip nu neaparat in functie de intensitatea stimulului
Voluntare vorbitul, manipularea unor obiecte: exista un scop direct, modificabil, care nu
necesita stimulare exterioara
Involuntare nu pot fi oprite
Studiul miscarilor = dificil
Miscarile sunt punctul final dupa o serie de comenzi
Depind de istoria motorie a unui individ
Fiecare moment al unei miscari este potential unic
Necesita abordarea functionarii retelelor neuronale
Aspecte generale ale sistemului motor
Interactiunea activitatii mai multor centri (retele)
Coexistenta permanenta a impulsurilor efectoare cu cele senzitive de feed-back
Elemente:
Neuronul motor central
Sistemele de control si coordonare
Neuronul motor periferic
CONTROLUL MISCARILOR VOLUNTARE
COMANDA MISCARILOR VOLUNTARE
Planficarea miscarilor are loc in aiile de asociatie
Comanda motorie de la cortexul motor este trimia prin caile cortico-spinale si corticobulbare la neuronii motori periferici
Colaterale ale acestori cai ajung la nucelii bazali si la cerebel
Nucleii bazali si cerebelul trimit imformatii la cortexul motor si premotor prin intermediul
talamusului
Nucleii bazali si partea laterala a emisferelor cerebeloase par a fi implicate si ele in
elaborarea comenzii, pentru ca s-a evidentiat o crestere a activitatii electrice a acestora
inainte de initierea miscarii.
Efectuarea miscarii determina impulsuri senzoriale de la nivelul muschilor, tendoanelor,
tegumentelor. Aceste informatii realizeza mecanismul de feed-back care ajusteaza
miscarile
Cortexul motor

Cortexul motor trimite impulsuri motorii spre maduva spinarii si trunchiul cerebral
Impulsurile sunt sinergice, comanda activarea musculara secventiala
Ariile de asociatie sunt implicate in planificarea si pregatirea miscarilor
Trunchiul cerebral
Transmite impulsurile de la cortex la maduva spinarii
Cuprinde o retea complicata de arii motorii si non-motorii
Integreaza impulsuri venite din surse diferite
Semnaleaza maduvei spinarii tipul de semnal motor necesar
Maduva spinarii
Este sediul reflexelor motorii
Este tinta finala a impulsurile trimise de cortex
Contine neuronii motori periferici care conduc impulsurile catre muschi
CALEA DIRECTA DE ACTIVARE A SISTEMULUI MOTOR
Este reprezentata de sistemul piramidal
Este, practic, realizata de un singur neuron: neuronul motor central, al carui axon
formeaza tractul cortico-spinal
Lateral-incrucisat: fibre incrucisate la nivelul decusatiei motorii
Anterior direct
Functia majora: efectuarea miscarilor voluntare, cu precadere cele de precizie, executate
sub control constient
Mediatori: GABA( inhibitor), glutamat (excitator)
Leziunile determina :
semne de deficit- paralizii
Semne de excitatie- crize jacksoniene
Elementele sistemului piramidal
Cerebelul
creierul mic
Reprezinta 20% din volumul creierului, dar contine 50% din neuroni
Structura riguros organizata
Are arii motorii si non-motorii
Compara semnalul planificat cu realizarea motorie actuala pentru a realiza corectarea
erorilor
Trimite impulsuri spre
Cortexul cerbral, via talamus
Maduva spinarii via trunchiul cerebral
Leziunile cerebelului determina ataxie
Nucleii bazali
Grup de nuclei suncorticali: N. Caudat, N. lenticular, N subtalamic luys
Organizarea mai putin precisa decat la nivelul cerebelului
Realizeaza selectarea impulsurilor motorii
Asigura realizarea unor comenzi motorii adecvate continuarii unei anumite activitati
NUCLEII BAZALI
Nucleii bazali
Influenteaza miscarile prin impulsuri spre cortexului motor, via talamus
Nu au acces direct la reteaua motorie
Au rol important in
Initierea miscarilor
Oprirea miscarilor
7

Planficarea si programarea miscarilor


Monitorizarea miscarilor repetate initiate de cortex
Regleaza miscarile automate, antrenate
Leziunile la nivelul nuceilor bazali determina miscari cu pattern anormal
Parkinsonism: hipertonie, bradikinezie
Miscari involuntare :
Activarea indirecta a sistemului motor
Reprezinta o modaliate difuza, primitiva de activare (sistem extrapiramidal)
Rol in activarea miscarilor automate: mentinerea ortostatismului, mersul, mestecatul,
activitati sportive, reactii motorii rapide antrenate
Coordonarea acestor activitati este subconstienta
Sunt implicate: corpii striati, fasciculele reticulo-spinale, vestibulo-spinale, rubrospinale
Afectarea acestor structuri determina anomalii ale tonusului muscular si miscari anormale
IERARHIA MOTORIE
Au loc procese paralele in toti centrii
Nu este vorba despre o cale liniara de comanda ci are loc transmiterea unor impulsuri
ascendente si descendente care conecteaza nivelele
Ierarhia functionala
IDEE (care este scopul?)
PLAN (cum trebuie sa actionez ?)
PROGRAM (care muschi trebuie sa se contracte si cat de mult?)
EXECUTIE (trimiterea comenzii motorii)
Unitatea motorie Motoneuronul si totaliatea fibrelor musculare inervate de un neuron
MISCAREA
Neurnul motor periferic
Este calea finala comuna
Face sinapsa cu muschii prin placa neuromotorie
Localizare:
Nucleii motori ai nervilor cranieni
Nucleii motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii
Neurotransmitator: acetilcolina
Unitatea motorie
Motoneuronul si totaliatea fibrelor musculare inervate de un neuron
Placa neuromusculara
Fusul neuromuscular
Dezvoltarea sistemului motor
Comportamentul motor initial cuprinde
miscari reflexe, miscari spontane si comportamente rudimentare
Miscarile spontane sunt stereotipe
In primii doi ani de viate comportamentele motorii rudimntare se dezvolta in sensul cresterii
controlului motor in sens cranio-caudal si proximo-distal
anumite asimetrii (legate de lateralizarea cerebrala) sunt evidente pe parcursul primilor doi ani
de viata
Comportamentul motor se diversifica, miscarile devin tot mai precise si rafinate
Spre varsta a treia are loc o regresie a performatelor motorii
Comportamantele motorii reflexe
8

Sunt reactii motorii involuntare


Sunt controlate in zonele subcorticale ale sistemului nervos central (SNC)
Au rol in supravietuirea copilului
Stimuleaza dezvoltarea SNC si muschilor
Sunt utilizate pentru evaluarea dezvoltarii neuromotorii a sugarului
Cel mai multe reflexe dispar in dezvoltarea copilului
Unele persista pe tot parcursul vietii: tuse, stranut, clipit
Tipuri de reflexe
Primitive
Rol in supravietuire si protectie
Posturale
Reprezinta reactii la gravitatie si schimbari ale pozitiei
Au rol in mentinerea echilibrului
Locomotorii
Se aseamana cu viitoarele miscari locomotorii
Reflexele primitive
Reflexul Moro
Apare de la natere i persist pn la aproximativ 3 luni.
Se declaneaz cnd nou-nscutul se sperie de un zgomot puternic sau cnd capul
i este lsat s cad pe spate. Va reaciona prin extensia (ntinderea) simetric a
membrelor asociat de extensia gtului i apoi flexia (unirea) membrelor urmat de
plns.
Absena unilateral (ntr-o singur parte a corpului) a acestui reflex poate indica
prezena unei pareze de plex brahial. Absena lui bilateral (n ambele pri ale
corpului) poate indica o afectare a creierului sau a mduvei spinrii.
Reflexul de supt
Este prezent de la natere pn la vrsta de 4 luni.
Apare cnd un obiect este aezat pe buzele sau n gura nou-nscutului, acesta
ncepnd s sug.
Acest reflex este important pentru supravieuire, bebeluul nu trebuie nvat s se
hrneasc, pentru el aceasta este un reflex.
Reflexele primitive
Reflexul de apucare palmar i plantar
Reflexele primitive ale nou-nascutului
Apare de la natere pn la vrsta de 3-5 luni respectiv 9-12 luni.
Bebeluul va strnge pumnul sau degetele de la picior dac palma sau planta
(talpa) este stimulat cu un obiect.
Reflexul Babinski
Acest reflex poate persista n primul an de via dar prezena lui dupa vrsta
aceasta este indicator al unei afeciuni neurologice.
Atunci cnd este atins poriunea lateral a plantei copilului, degetul mare face o
micare de extensie iar celelalte degete se deschid ca un evantai.
Reflexele primitive
Reflexul de cutare
Acest reflex exista la natere i dispare la vrsta de 4 luni.
Se manifest n momentul n care este atins zona din apropierea coltului gurii sau
obrazul copilului, el i va ntoarce capul n partea respectiv cutnd obiectul cu
care a fost atins.

Acest reflex ajuta la gsirea snului i alimentare


Reflexul spadasinului
Este prezent de la 0-2 luni i dispare la vrsta de 4 luni.
Apare atunci cnd la copilul aezat pe spate i se ntoarce capul ntr-o parte. Acesta
va extinde (ntinde) braul i piciorul de aceeai parte i le va flecta (ndoi) pe cele
de partea opus.
Reflexele primitive
Reflexul Galant
Este prezent de la natere i persist pn la 3-6 luni.
Apare atunci cnd la copilul aezat cu faa n jos, este atins poriunea lateral a
coloanei vertebrale, acesta va mica oldul de partea respectiv.
Reflexul Babkin
Apare i la prematuri i dispare pn la 10 sptmni.
Aplicarea unei presiuni uoare la nivelul ambelor palme ale unui nou-nscut,
determin deschiderea larg a gurii acestuia, rotirea si flexia capului.
Reflexele primitive
Reflexul de redresare a capului
Acest reflex exist ncepnd cu 2-5 luni i ajut copilul a nva s se menin n
poziie ridicat.
Copilul aezat pe spate este tras de mini pn ajunge n ezut. Acesta va ncerca
s menin capul n poziie vertical dar nu va reui.
Reflexul de paraut
Apare la 6-9 luni de via i este unul dintre puinele reflexe care persist.
Dac copilul este inut ntr-o poziie n care este lsat s cad uor n fa, i va
ntinde minile. Acest reflex protejeaz copii n timpul cderilor.
Reflexele primitive care persista toata viata
Reflexul de clipire - apare atunci cnd ochiul este atins sau stimulat de o surs de
lumin.
Reflexul de tuse - se declaneaz tusea cnd este stimulat tractul respirator.
Reflexul faringean - apare cnd este stimulat fundul de gt i se declanseaz voma.
Reflexul de strnut - declanat cnd este stimulat cavitatea nazal.
Reflexe locomotorii
Reflexul mersului
Este prezent de la natere i persist pn la vrsta de 6 sptmni 2 luni.
Acest reflex se manifest atunci cnd innd copilul n poziie vertical, susinndu-i
capul, piciorul este atins de o suprafa dur. Acesta i va ridica piciorul i va face
micri asemntoare mersului.
Reflexul de not
Apare la copilul sub 6 luni.
Acest reflex se declaneaz cnd copilul atinge apa, ncepnd s mite braele i
picioarele pentru a nota. Un bebelu aflat cu capul sub ap i ine automat
respiraia
Reflexul de trre
Este prezent pn la vrsta de 3 luni.
Aezat pe burt, copilul va lua o poziie de trre cu picioarele ndoite i minile
utilizate ca suport, ncercnd s se mping nainte i i ridic uor capul
ntorcndu-l dintr-o parte n alta.
Miscari spontane stereotipe

10

Sunt primele miscari


Au aspect stereotip, repetitiv
Apar in absenta unor stimuli
Sunt aparent fara scop
Comportamente motorii rudimentare
Sunt raspunsuri motorii voluntare
Sunt prezente de la nastere pana la 2 ani
Apar in secvente predictibile:
Control postural
Mersul rudimentar
Controlul manual
Controlul postural
Necesita interactiunea dinamica a
Sistemului nervos
Sistemului muscular
Se face in directie cranio-caudala
Controlul postural
Controlul postural
Secventele dezvoltarii locomotiei
Mersul tarat: 6-8 luni
Mersul in patru labe; 8-10 luni
Mersul
Cu ajutor: 9-10 luni
Singur: 12-14
Cu spatele: 14-18 luni
Urcat, coborat scari: 2-4 ani
Perfect : 5 ani
Evolutia mersului
Apar in evolutie modificari:
Se ingusteaza baza de sustinere
Se modifica modalitatea de contact cu solul
Se face miscarea genunchilor
Se dezvolta
Echilibrul
Sistemele de control ale
Lungimii pasului
Frecventei pasilor

Controlul manual
Se dezvolta intinderea mainii, apucarea si eliberarea obiectelor
Apare prehensiunea: este elementul initial de utilizare vlntara a mainii
Apare manipularea: utilizarea mainilor cu scop voluntar definit

Clasificarea tulburarilor motorii


SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL
Este rezultatul afectrii neuronului motor central la orice nivel: corpul neuronal aflat la
nivelul ariilor motorii corticale i/sau axonilor acestora la oricare nivel al cilor piramidale
Clinic, o leziune la unul din aceste niveluri se exprim prin:

11

1. Diminuarea/abolirea micrilor voluntare, conservarea micrilor reflexe


2. ROT vii
3. Prezena reflexelor patologice semnul Babinski
4. Hipertonie de tip piramidal (spasticitate).
SINDROMUL DE NEURON MOTOR PERIFERIC
Este rezultatul afectrii neuronului motor periferic la oricare din nivelurile acestuia: corp
celular (n nucleii motorii intranevraxiali) sau axon (la nivelul rdcinilor, plexurilor
nervoase i nervilor periferici).
Clinic, o leziune la acest nivel se exprim prin:
1. Diminuarea/abolirea micrilor voluntare i reflexe
2. Diminuarea/abolirea ROT
3. Hipotonie muscular
4. Atrofii musculare
5. Prezena fasciculaiilor. Acestea sunt nelipsite n leziunile pericarionale, dar pot s
apar i leziuni axonale.
SINDROAME MOTORII- TERMENI
deficit motor = Scderea forei musculare
paralizie = deficit motor complet: nu exist nici o micare
parez = scderea forei musculare, da sunt posibile anumite miscari
Deficit motor segmentar = afecatrea unui segment al corpului ( teritoriul unui nerv sau
al unei radacini )
monoparez/plegie = afectarea unui membru
hemiparez/plegie = afectarea unui hemicorp (membrul superior si inferior de aceeasi
parte afectarea fetei)
paraparez/plegie = afectarea membrelor inferioare
tetraparez/plegie = afectarea tuturor membrelor.
Deficit motor prin afectare medulara
Sindrom de neuron motor periferic la nivelul leziunii
Sindrom de neuron motor periferic sub leziune
Clinic:
1. Leziuni cervicale, deasupra originii plexului brahial
Leziune completa: tetraplegie
Hemisectie: hemiplegie
2. Leziuni la nivelul plexului brahial:
Paralizie flasca la nivelul plexului
Paralizie spastica sublezional
3. Leziuni sub originea plexului cervical
Leziuni complete: paraplegie
Hemisectie: monoplegie
Sindrom Brown Sequard
Sindrmul de neuron motor periferic
Aspectul clinic este de
1. Monoplegie : afectarea unui plex
2. Paralizie segmentara: afectarea
radiculara
tronculara
Miscari anormale
(movement disorders)

12

Miscari cu pattern anormal


Pacientii nu au paralizii
Hipokinezii
1. Parkinsonismul: bradikinezie, hipokinezie, hipertonie
Hiperkinezii
Diagnosticul unei miscari anormale necesita:
1. Identificarea patternului miscarii
2. Identificarea altor semne neurologice
3. Determinarea etiologiei specifice
Hiperkinezii
Atetoza, coreea balismul - desemneaz micri aritmice, vermiculare cvasipermanente
ale degetelor. Apare n leziuni ale corpilor striai.
Miocloniile - micri brute localizate, ritmice sau aritmice, care pot deplasa sau nu
segmente corporale.
Miokimiile reprezint micri fine, abia sesizabile, ce se propag din aproape n aproape
Ticurile sunt micri simple sau complexe, stereotipe, parial controlabile cu un efort
considerabil n fazele iniiale.
Distoniile miscari persistente care determina posturi anormale
Tremorul miscare ritmica a unui segment al corpului nde o parte si alta a unei axe
Miscari involuntare
Tremorul
Miscare oscilatorie ritmica si regulata produsa prin contractia alternativa sau simultana a
muschilor agonisti si antagonisti
Tremor
1. De repaus: Parkinson
2. De actiune: cerebelos
3. De actiune : tremor esential
4. Fiziologic
Tremorul de repaus
Amplitudine mica
Lent (4 - 7 cicli/s)
Dispare in somn si in timpul miscarilor voluntare
Se accentueaza la emotii, oboseala, in timpul unui calcul mental
Apare unilateral
Afecteaza cel mai tare extremitata membrului superior
Element de referinta: Boala Parkinson

1.

2.

1.

Tremorul postural
Caracteristicis:
Rapid: 7-12 cicli/s
Apare in timpul mentinerii unei atitudini
Etiologies:
Hipertiroidie
Sevraj la alcool
Iatrogen: preparate de Li,Depakine, antidepresive triciclice
Tremor esential
Tremorul de actiune
Caracteristici:

13

Lent
Apare in timpul unei miscari voluntare
Etiologie:
Leziuni cerebeloase (vasculare, SM): se agraveaza spre sfarsitul miscarii
Tremor esential: are aceeasi intensitate pe tot parcursul miscarii si in repaus
3.
Tratament: -blocante
Tremor esential
Criterii de diagnostic
Bilateral, simetric
Postural si de miscare
La nivelul mainilor si antebratelor
Tremor al capului, dar fara posturi anormale
Durata peste 3 ani
Istoric familial
Raspuns favoraila la alcool
Argumente impotriva
Tremor unilateral (BP)
Tremor la nivelul piciorului (BP)
Tremor de repaus (BP)
Asocierea cu hipertonie (BP)
Tremor izolat al capului sau tremor focal (tremor distonic)
Debut acut ( psihogen, toxic)
Tratamente medicamentoase
Miocloniile
Definitie: Contractii bruste, scurte, involuntare ale unui muschi sau unui grup muscular
Etiologie: extrem de variata, pot fi generate la diferite niveluri
-Epilepsie+++
-Iatrogene: L-dopa, antidepresive triciclice, litiu
-Post anoxice
-Toxice: aluminiu, bismut
-boala Creutzfeldt-Jacob
- sughitul
-Miocloniile de adormire
Atetoza
Definitie: miscari ale extremitatilor care realizeaza un aspect vermicular
Caracteristici: lente, putin ample, apar in repaus, dispar in somn
Etiologie:
- encefalopatii neonatale
- Boala Wilson
Coreea (1)
Definitie: miscari involuntare bruste, explozive, anarhice si imprevizibile
Caracteristici:
-amplitudine mare
-afectarea fetei si extremitatii membrelor
- dispar in somn
- se accentueaza la emotii
-exista hipotonie
Coreea (2)

2.

14

Etiologie:
-boala Huntington
-Choreea Sydenham : post-streptococica
-Choreea in lupus
-Choreea gravidica
-Intoxicatia cu CO
Hemibalismul
Definitie: miscari violente , bruste, de mare amplitudin, unilaterale, predominant la
radacina membrelor musculatura centurilor
Etiologie: Atingerea nucleului lui Luys
Distonia
Definitie: Contractii musculare involuntare, persistente, care determina aparitia unor
posturi anormale
Etiologie:
-Distonii simptomatice: boala Wilson, Parkinson
-Distonies idiopatice:
focalizate: blefarospasm, spasm fcial, distonie oromandibulara, distonii
ocupationale
segmentare: torticolis spasmodic
generalizate
Ticurile (1)
Definitie: miscari involuntare stereotipe, bruste si repetate caricatural repetate
Caracteristici:
- se agraveaza la emotii si la frig
- dispar in somn
- in fazele initiale pot fi partial controlate voluntar cu pretul unui stress major
Etiologie : Boala Gilles de la Tourette

15