Sunteți pe pagina 1din 6

1.n 2 propoziii compar conceptele Lider i Conductor .

Diferena ntre un lider si manager e ca orice persona poate sa


ajung lider, dar nu oricine are capacitarea de a fi manager de a conduce o echipa. Un manager e un antrenor, iar pentru a fi
n aceast postur ai nevoie de abiliti speciale. Pentru a fi un lider e nevoie ca cineva sa te asculte sa te urmeze si sa aib
ncredere n ideile tale. Notiunea de lider implica crearea unei legaturi ntre oamnei, cea de manager se refer la pozitie
manager de succes e acela care stabileste o relatie cu consumatorul sau bazata pe emitie, pe spiritualitate. Un manager e un
profesionist care organizeaz, planifica, dirijeaz i controleaz ceea ce se ntmpl ntr-o companie. Lider se manifest doar
n influenta pe care o are n directionarea celor din jur ctre a atinge scopurile organiza iei.
2.n 4-5 propoziii dezvluie esenaa legii Yerkes i Dodson . Legea optimumului motivaional susine c nivelul
performanei crete direct proporional cu cre terea nivelului motiva iei, dar dac motiva ia subiectului cre te prea mult,
performana acestuia ncepe s scad. Cre terea performan ei e propor ionala cu intensificarea motiva iei numai pn la un
punct, dincolo de care urmeaz stagnarea i chiar regresul. Declinul motiva iei depinde de complexitatea i dificultatea
sarcinii. Nivelul optim al motivaiei depinde nu numai de caracteristicile sarcinii ci i de particularit ile psihice
individuale:emotivitatea, echilibruli stapnirea de sine. Echilibrul performan a motiva ie-combaterea problemelor usoaregrele, s i provocm fr a le da soluii, s descopere, s evoluam performan ele fiecruia. Efectul dificult ii sarcinilor a dus
la ipoteza ca legea poate fi descompus n doi fatori: partea ascendent a curbei poate fi considerat ca reprezentnd efectul
energizator al excitaiei. Partea descendent e cauzat de afectele negative ale stresului asupra proceselor cognitive precum
atenia, memoria i rezolvarea de probleme.
3.n 5-6 propoziii fondeaz necesitatea funciei exper/conselier i condi iile eficien ei ei. Aceast funcie poate fi
examinat din 3 perspective: a realizrii unei aa caliti ca competen; realizrii conducerii prin selectarea i delegarea
unor mputerniciri subalternilor; controlului lucrului efectuat de colaboratori, a analizat n form de convorbire, consiliere.
Competena condiioneaz eficiena lui nu numai n sfera de producere dar i n domeniul relaiilor interpersonale avnd n
vedere autoritatea lui n colectiv determinat nu numai de post. Capacitatea de a delega mputerniciri subalternilor, de a
folosi complet posibilitile colaboratorilor" este o dovad de organizator iscusit i cere competen de expert. Aceast
metod poate rmne neeficient dac conductorul n-are aptitudini organizationale sau practice corespunztoare. Nu risc s
delegheze puterea i un conductor nencrezut n sine din teama c nu va alege reuit, c cineva se poate supra, c lui nu i sau oferit mputerniciri etc. G. Kounce i O. Donel evideniaz 5 condiii a delegrii eficiente a mputemicirelor: Sarcinile
delegate s corespund scopurilor generale;Executanii s fie alei n corespundere cu specificul sarcinei;S fe asigurat
schimbul liber de informaie ntre conductori i subalterni;S fe stabilit un sistem flexibil de control asupra utilizrii
mputernicitelor delegate. De remunerat succesul n realizarea mputernicitelor. consilierea deseori se efectueaz n scopul
controlului: S te compori natural, s spui la ce te gndeti; S nu recurgi la manipulare n interese meschine; S te strui s
nelegi starea sufleteasc, sentimentele pe care le triete interlocutoiul; S fii gata s comunici fapte neplcute
colaboratorului lr a pierde stima fa de el; S tinzi a obine ca subalternul s contientizeze necesitatea unei mai mari
responsabiliti i activism n soluionarea problemelor.
4. Dezvluie 3-4 propoziii legea influenei . Sunt 5 mituri: mitul managementului (meninerea sistemelor i proceselor
aferente) pentru a ndrepta oamenii spre o direc ie trebuire s po i influen a. Mitul ntreprinztorului nici ntreprinztorul nu
poate fi considerat lider, oamenii cumpr ce el vinde ns nu-l urmeaz, el poate s convinga clientul pe un moment, dar nu
poate influnea pe termen lung. Mitul cunoaterii nu te face lider neaprat i coeficientul de intelegen mcar ca cunoa terea
nseamn puterea. Mitul pionerului pt.ca o persoan s fie lider, oamenii tr-e s-l urmeze n mod inten ionat i s ac ioneze
conform viziunii lui. Mitul funciei nu poziia te face lider ci lidrul d via pozi iei (S.Huffy).
5.2-3 reguli ale complementului Pentru a face un compliment trebuie sa stim: -Trasaturile reale valorile -sa cunoastem
autoaprecierea. -fara preamarire, hiperbolizari. -Fara moralizari -fara adaugari piparate
6.greelile tipice care se comit n procesul realiz.func iei de planificare Studiul planurilor reale a efilor din veriga medie
au evideniat urmtoarele greeli: decompoziia neraional a scopurilor (subscopurile nu acoper scopul sau sunt
contradictorii); n calitate de scop se declar procesul i nu rezultatul; transferul focusului ateniei asupra scopurilor de mina
a doua. Conductorii notri de multe ori nu tiu s aleag just prioritile dup criteriile "valoare i urgent".
7.funciile social-psihologice: motivaia, crearea climatului psihologic favorabil, comunicare, educational, psihoterapeurica,
expert si consiliere, reprezentativ.
V-II
1.liderismul personal
2.esena legii percepiei neadecvate a omului de ctre om. Reflectarea neadecvat a unor persoane const n faptul c
fiecare om e blocat de multe mecanisme de aprare. n afar de aceasta structura uman e destul de complex i multilateral.
Totodat omul nu e deseori gata s se deschid s se prezinte sincer, expunndu- i esen a. Jarikov a stabilit linii de aprare a
personalitii: sfera datelor biografice, trsturi intelectuale, orientri personale, motivele activit ii, atitudinile i rela iile
personale cu unii oamnei, aspectele intime ale vie ii, nivelul aspira iilor, atitudine fa de lume, atitudine fa de unele
evenimente, sfera emoional i volitiv. Leagea lui Ash procesul percep iei altor persoane noi ne centrm pe o anumit
trstur.
3.necesitatea crerii climatului psihologic favorabil. Este cunoscut faptul c de dispoziia oamenilor, starea lor psihologic
depinde productivitatea muncii nu numai din punct de vedere cantitativ, ci i calitativ. Climatul social-psihologic favorabil
este un factor hotrtor n toate sferele activitii umane. A. N. Lutochin spune c starea emoional sau dispoziia
colectivului este principala component ce formeaz climatul psihologic. Iar prin dispoziie el subnelege rezultatul
tuturor evenimentelor ce se petrec n colectiv i care se reect asupra sentimentelor sale i relaiilor din grup. Climatul

social-psihologic se formeaz n procesul activitii n comun al oamenilor i se manifest n conduit, n reaciile voluntare
i involuntare a unuia fa de altul, n modurile de comunicare. Climatul social-psihologic este rezultatul reectrii
condiiilor materiale, organizaionale i psihologice. Procesele dinamicii grupale se reect n contiina i conduita
oamenilor i determin asemenea forme de manifestare a climatului social-psihologic ca relaiile reciproce, dispoziia
membrilor colectivului, atitudinea fa de munc, randamentul nalt n munc, circulaia opiniilor etc.
4. legea procesului. Secretul succesului este ascuns n agenda noastr zilnic. ( Tag Short).Dac investeti permanent n
dezvoltarea tiinei conducerii, lsnd cunotinele s se multiplice, rezultatul inevitabil este o dezvoltare armonioas n timp.
Orice proces de dezvoltare trece prin 4 etape.; Prima etap - Nu tiu cea ce nu tiu. Atta timp ct un om nu tie cea ce tie nu poate evalua. Epata a doua - tiu ce acea nu tiu. Asta o nelegem cnd ne dm seam,c nimeni din jurul nostru nu ne
urmeaz/. A 3-Cind persoana se dezvolta,dezvoltarea incepe sa se faca simtita de ea. La etapa a IV conducerea devine
aproape automat.
5. etapele unei convorbiri n 2. Stabilirea contactului; evidenierea problemei; cutm alternative; luarea deciziei n comun.
6. prioritatea comunicrii parteneriale a colaborrii n procesul de conducere
Complexitatea comunicrii aduce n planul practicii o cerin special fa de manager: abilitatea de a fi un bun comunicator.
Or, aceast abilitate se dezvolt n primul rnd pe nelegerea rolului comunicrii organizaionale.
7.form de comunicare despre cele trite. 5 forme: 2 nefavorabile (njosirea partenerului; comportament dualist), 3
favorabile (i comunic ce cred eu ce simte el, dar i comunic primul sentiment eu vad ca te doare; i spun ce simt eu i tot i
spun primul sentiment; la mersul convorbirii) Posibil verbal, non-verbala, scrisa. n funcie de traseul parcurs i de
completitudinea etapelor, procesul de comunicare poate mbrca rmtoarele forme: - proces de comunicare unilateral - se
desfoar ntr-un singur sens, de la emitent la receptor. Aceast form este lipsit de 26 ultima etap a procesului, feedback-ul, i asta pentru c emitentul nu consider necesar verificarea rspunsului. Printre caracteristicile comunicrii
unilaterale se numr: plasarea sub control exclusiv a emitentului; desfurarea rapid; bazarea pe presupunerea
concordanei mesajelor transmise i a celor receptate. Procesul comunicrii unilaterale i dovedete eficiena n anumite
situaii: stri de urgen i xcepionale, determinate de calamiti naturale (incendii, cutremure, inundaii), intervenii
chirurgicale, conflicte armate etc. Toate aceste situaii se caracterizeaz printr-o trstur comun: discuiile, dezbaterile i,
chiar, simplele explicaii sunt nepermise, considerate consumatoare inutile de timp.
V-I
1.def.conceptele conducerii si influenei. Conducere-influenta unui system(S1-sistem de conducere) asupra altui
system(S2) cu scopul de-a duce acest system S2 intro stare dinainte bine determinate. Influenta-o actiune care duce la
schimbare.ca sa putem influenta avem nevoie de putere
2. legea reaciei nedeterminate. Este legea dependentei reactiei la un excitant exterior de lumea interna a persoanei asupra
caruia ii orientat excitantu.Mediu nu determina direct constiinta. Ea apare in rezultatu interactiunii mediului cu lumea
interna. Schema: M-L.interna-Situatie. Orice actiune ii interactiune, si rezultatul depinde de ambele parti. Reactia omului va
depinde si de situatie. Daca o persoana nu respecta indicatiile noastre nu treb so etichetam, dar sa ne dam seama ca nu putem
conduce o asa persoana.unul si acelas om in diferite situatii poate actiona in mod diferit fiind influentat de conditiile
existente ale mediului extern.
3.necesitatea scopurilor intermediare. In determinarea scopurilor intermediare avem in vedere scopul final dar ne centram
mai mult pe potentialul colectivului.(tin cont unde vreau sa ajung dar tin cont unde se afla colectivul, ca sa pot formulez
scopu in zona proxima zona dezv actuale si zona dezv apropiate ceea ce el poate face cu siguranta daca depune efort si ii
sustinut de conducator. Avem nevoie de scop intermediary deoarece: -asigura aparitia sentimentului succesului ; -din moment
ce apare succesul automat apare interesul; -Sporesc credibilitatea acordata conducatorului.
4.legea navigaiei. Orcine poata sa tina cirma unei nave dar numai un lider cunoaste cursul. Un lider bun este cel care vede
mai mult decit ceilalt, care vede mai departe fata de ceilalti,vede inaintea celorlalti.Secretu legii sunt pregatirile-cind te
pregatesti bine transmiti incredere si celorlalti. Dupa Maxwell pregatirile include m m etape: -planificarea cursului;
-determinarea telurilor; -alegerea prioritatilor; -lucru cu oamenii cheie. -prevederea unei perioade de timp. Oamenii treb
permanent sa aiba informative despre successe si realizari pentru a fi siguri ca merg pe drumul cel bun,planurile si
rezultatele obtinute periodic trebuie revazute.
5.etapele stabilirii contactului cu interlocutorul. 1. Concentrarea la partener :stabilim ce persoan st n faa noastr; n ce
stare sufleteasc se afl. 2. Incercm s-l predispunem spre noi. 3. Dac la un moment dat discu ia nu merge, indiferent la ce
etap ne aflm efectuam corelaia rela iilor.
6.necesitatea liderismului personal bazat pe principii. 1principiu-imaginatiei scopului final-deoarece putem avea success
doar daca orientam eforturile intro singura directie, daca fiecare pas il evaluam referindu-ne la scop.daca ne orientam la
scopul final ne putem da seama daca ceea ce facem la moment nu contravene criteriilor pe care singuri le-am determinat.
2principiu-principiu a 2 creatii-prima creatie este intelectuala si a doua fizica. Daca cunoastem acest principiu si suntem
responsabili pt fiecare dintre ele atunci noi actionam in interiorul cercului nostru de influenta, largind hotarele lui.
7.sursele motivaiei interne. Au 3 surse:\-natura si continutul muncii ; -utilitatea sociala; -tendinta de-asi dezvolta
personalitatea.
V-IV

1.def.concept autoritate i putere. Autoritate- puterea care io dau sefului subalternii datorita trasaturilor lui de
personalitate Putere-are acela si numai acela care care poate satisface necesitatile unei personae sau care-l incurca sa faca.
Capacitatea de-a influenta de la politologie
2.legea compensrii Dezvoltarea insuficienta a unei modalitati senzoriale sau lipsa ei duce la perfectionarea alteia atit de
mult, incit aceasta preia pe seama ei functiile celei dintii. La orbi si la surzi se dezvolta sensibilitatea tactila, vibratorie,
olfactiva. Compensarea este o lege mai generala a psihicului, ea actionand nu numai la nivel senzorial. Cercetari interesante
asupra compensarii la orbi, soldate cu propunerea unui aparat acustic menit a facilita orientarea orbilor in spatiu, au fost
facute de psihologul roman Dorin Damaschin. Compensarea este capacitatea organismului, in cazul nostru capacitatea
sistemului senzorial, de a se autoconstitui structural si functional. Ca fenomen interior psihofiziologic, compensarea pp.
restructurari functionale, substitutii, comutari nervoase si autoreglari, care se soldeaza cu reechilibrarea organismului si cu
refacerea potentelor lui adaptative care asigura echilibrul dintre obiectiv si subiectiv. 3.necesitatea funciei de control i
condiiile eficienei. Controlul are menirea de a stabili dac activitatea sau rezultatul ei final corespund planurilor sale,
normativelor, standartelor. Scopul lui - de a evidenia locurile slabe i greelile, de a le corecta la timp i de nu a admite
repetarea lor. Control curent, preventiv, rezultatelor. controlului menioneaz c controlul trebuie s fie sistematic i
operativ, pentru a nu scpa momentul. Controlul trebuie s fe obiectiv bazat pe normative sau criterii clare, adecvate
i nu pe simpatii sau nesimpatii. El nu trebuie s fie total fiindc asta ar lipsi muncitorii de independen i
originalitate, iniiativ.
4.legea cercului intern. Potenialul unui lider este determinat de cei, care i sunt apropiai. Dac oamenii apropiai sunt
puternici, atunci liderul poate avea un impact mai mare. n cercul intern e bine de promovat cinci tipuri de oameni. 1.oamenii
cu potenial, cei care se promoveaz singuri. 2.cei care ridic moralul organizaiei ( ncrederea n reuita starea de spirit, i
nivelul moral al angajatoilor etc Oamenii, care sunt capabili s-i promoveze pe alii i s le ridice moralul sunt o comoar
inestinabil pentru cercul intern al unui lider. 3.Oamenii care pot ajut liderul tot s ajung n vrf , care iau oferit sprigin).
Oamenii , care i promoveaz pe ceilali ( observ oameni talentai; i i promoveaz). Aceia , care promoveaz ali lideri
( acei care- i promoveaz oameni, care la rndul lor promoveaz ali oameni. Maxwell consider c cercul intern al liderului
trebuie s se mbunteasc n permanen. Credul acestuia este. Angajeaz cel mai bun colectiv posibil, ajut-l s se
dezvolte ct poi i deleag ct mai multe responsabiliti. Lee Jaccoca spune c succesul nu se bazeaz pe cea ce tii, ci pe
cine cunoti i pe modul n care te prezini, acestor oameni.
5. ????compliment eficient -trasaturile reale valorile -sa cunoastem autoaprecierea.
-fara preamariri -adaugari piparate sau moralizari
6.analiz.greelile tipice care se comit n procesul realiz.func iei de planificare. Studiul planurilor reale a efilor din veriga
medie au evideniat urmtoarele greeli: decompoziia neraional a scopurilor (subscopurile nu acoper scopul sau sunt
contradictorii); n calitate de scop se declar procesul i nu rezultatul; transferul focusului ateniei asupra scopurilor de mina
a doua. Conductorii notri de multe ori nu tiu s aleag just prioritile dup criteriile "valoare i urgent".
7.greelile tipice n procesul realiz.funciei de luare a deciziei . Reflectarea fragmentat a situaiei de problem, formularea
greit care are la baz intelect i/sau experien limitat nclina ia spre stereotipizare; -punerea nu la timp a problemei: cu
ntrziere, prea devreme; -decizii impuse, lipsa criteriilor adecvate pt. determinarea gradului de actualitate a contradic iilor
aprute n viaa subdiviziunii.-nu se delegheaz adecvat mputernicirile.
8. numete i caracterizeaz succint tipurile de motiva ie extern. Motiva ia extrinsec reprezint acele sentimente,
raiuni a muncii care se gasesc n afara muncii propriu-zise, ex.salariu i alte beneficii economice, dorinta de apreciere, de
promovare, teama de blam, critic. Motivatia extrinsec poate fi: pozitiv acele aspecte utile omului care pot fi obinute prin
munc i pt.obinerea crora omul consider ca trebuie s munceasc, ex. Salariul i alte beneficii ec-ce, dorin a de apreciere,
de promovare, etc. Negativ acele aspecte neplacute pe care omul caut s le evite prin munc i care sunt asociate n general
cu performantele sczute, ex. Teama de blam, critica, concediere, etc.
Varianta I
1.In 2 prop. defineste conceptele conducere si influienta.
Conducere - influenta unui system (S1-sistem de conducere) asupra altui sistem (S2) cu scopul de a-l duce pe acesta (sistem
S2) intr-o stare dinainte bine determinat.
Influenta - o actiune care duce la schimbare gndit. Pentru a influenta avem nevoie de putere.
2.In 4-5prop. fondeaza legea reactiei nedeterminate.
Este legea care ne vorbete despre aceea ca orice aciune exterioar se rsfrnge prin lumea intern a omului i ca reacie
reprezint rezultatul interaciunii dintre influiena extern i intern. Ea apare in rezultatu interactiunii mediului cu lumea
interna. Schema: M-L.interna-Situatie. Orice actiune ii interactiune. Reactia omului va depinde si de situatie. Daca o
persoana nu respecta indicatiile noastre nu treb so etichetam, dar sa ne dam seama ca nu putem conduce o asa persoana. Unul
si acelas om in diferite situatii poate actiona in mod diferit fiind influentat de conditiile existente ale mediului extern.
3.In 4-5 prop. fondeaza necesitatea scopurilor inermediare.
In determinarea scopurilor intermediare avem in vedere scopul final dar ne centram mai mult pe potentialul colectivului.(tin
cont unde vreau sa ajung dar tin cont unde se afla colectivul, ca sa pot formulez scopu in zona proxima zona dezv actuale si
zona dezv apropiate ceea ce el poate face cu siguranta daca depune efort si ii sustinut de conducator. Avem nevoie de scop
intermediary deoarece: -asigura aparitia sentimentului succesului, -din moment ce apare succesul automat apare interesul,
-Sporesc credibilitatea acordata conducatorului.
4.Dezvaluie in 3-4 prop. Legea navigatiei (legile liderismului).
Orcine poata sa tina cirma unei nave dar numai un lider cunoaste cursul. Un lider bun este cel care vede mai mult decit
ceilalt, care vede mai departe fata de ceilalti, vede inaintea celorlalti. Secretu legii sunt pregatirile - cind te pregatesti bine

transmiti incredere si celorlalti. Dupa Maxwell pregatirile include m/m etape: -planificarea cursului, -determinarea telurilor,
-alegerea prioritatilor, -lucru cu oamenii cheie, -prevederea unei perioade de timp.
5.Numeste etapele stabilirii contactului cu interlocutorul.
- ne predispunem la partener, - stabilesc ce persoana sta in fata mea si in ce stare sufleteasca se afla, - incerc sa-l predispun
spre mine, - daca pe parcursul convorbirii se pierde contactul, indiferent la care etapa ne aflam, ne intoarcem la stabilirea
contactului
6.Fondeaza in 5-6 propozitii necesitatea liderismului personal bazat pe principii.
I principiu - imaginatiei scopului final - deoarece putem avea success doar daca orientam eforturile intro singura directie,
daca fiecare pas il evaluam referindu-ne la scop. daca ne orientam la scopul final ne putem da seama daca ceea ce facem la
moment nu contravene criteriilor pe care singuri le-am determinat. II principiu a 2 creatii - prima creatie este intelectuala si a
doua fizica. Daca cunoastem acest principiu si suntem responsabili pt fiecare dintre ele atunci noi actionam in interiorul
cercului nostru de influenta, largind hotarele lui.
7.Numeste sursele motivatiei interne.
Au 3 surse: - natura si continutul muncii, -utilitatea sociala, -tendinta de-asi dezvolta personalitatea.
Varianta II
1.In 2 propozitii defineste liderismul personal.
Liderismul personal este un proces continuu, in care persoana tine in vedere viziunile si valorile proprii. Sau liderism
personal mai inseamna a actiona in centrul propriului cerc de infulenta prin intermediul celor trei elemente, care-i stau la
baza: autoconstiinta, imaginatia si constiinta
2.In 4-5 propozitii dezvalue esenta Legii perceptiei neadecvate a omului de catre om.
Parerea noastra despre altii e subiectiva si sunt o multime de cercetari ce dovedesc aceasta. De aceea nu trebuie sa ne folosim
de tu-trimiteri, ne folosim doar de eu-trimiterin. Reectarea neadecvat a unor persoane const n faptul c ecare om
este blocat de multe mecanisme de aprare. n afar de aceasta, structura uman e destul de complex i multilateral.
Totodat, omul nu este deseori gata s se deschid, s se prezinte sincer, expunndu-i esena.
Legea lui Ach-in procesul perceptiei altor personae noi ne centram pe o anumita trasatura.
3.In 5-6 propozitii fondeaza necesitatea crearii climatului psihologic favorabil.
Este cunoscut faptul c de dispoziia oamenilor, starea lor psihologic depinde productivitatea muncii din punct de vedere
cantitativ i calitativ. Climatul social-psihologic favorabil este un factor hotrtor n toate sferele activitii umane. Starea
emoional sau dispoziia colectivului este principala component ce formeaz climatul psihologic. Climatul socialpsihologic se formeaz n procesul activitii n comun al oamenilor i se manifest n conduit, n reaciile voluntare i
involuntare a unuia fa de altul, n modurile de comunicare. Climatul social-psihologic este rezultatul reectrii condiiilor
materiale, organizaionale i psihologice.
4.Dezvaluie in 3-4 propozitii legea procesului(legile liderismului).
Legea procesului. Esena acestei legi poate fi formulat astfel: tiinta conducerii se nva zilnic i nu ntr-o zi! Secretul
succesului e ascuns n agenda noastr zilnic. Pentru a fi eficieni liderii au nevoie de mult pregtire. Liderii de succes snt
cei, care permanent nva.
Orice dezvoltare trece prin 4 etape de baza: Prima - nu tiu ceea ce nu tiu, A doua - tiu ceea ce nu tiu, Cnd persoana
ncepe sa se dezvolte, dezvoltarea se face simit de ea. La etapa a 4 conducerea devine aproape automat.
5.Numeste etapele unei convorbiri in doi.
Etapele procesului de comunicare i mecanismele interne ale acestuia sunt:
a)codificarea nelesului, care const n selectarea anumitor simboluri, capabile s exprime semnificaia unui mesaj.
b) Transmiterea mesajului const n deplasarea mesajului codificat de la emitent la receptor prin canalul vizual, auditiv, tactil
sau electronic de comunicare
c) Decodificarea i interpretarea se refer la descifrarea simbolurilor transmise i respectiv explicarea sensului lor, proces
formalizat n receptarea mesajului
d) Filtrarea const n deformarea sensului unui mesaj datorit unor limite fiziologice sau psihologice.
e) Feed-back-ul ncheie procesul de comunicare. Prin intermediul su, emitentul verific n ce msur mesajul a fost neles
corect ori a suferit filtrri
6.Fondeaza in 4-5 prop. prioritatea comunicarii parteneriale ale colaborarii in procesul conducerii.
Complexitatea comunicrii aduce n planul practicii o cerin special fa de manager: abilitatea de a fi un bun
comunicator. Or, aceast abilitate se dezvolt n primul rnd pe nelegerea rolului comunicrii organizaionale.
7.Caracterizeaza succinct o forma de comunicare despre cele traite in 2-3 propozitii.
Posibil verbal, non-verbala, scrisa.
n funcie de traseul parcurs i de completitudinea etapelor, procesul de comunicare poate mbrca rmtoarele forme:
- proces de comunicare unilateral - se desfoar ntr-un singur sens, de la emitent la receptor. Printre caracteristicile
comunicrii unilaterale se numr:
plasarea sub control exclusiv a emitentului;
desfurarea rapid;
bazarea pe presupunerea concordanei mesajelor transmise i a celor receptate.
Procesul comunicrii unilaterale i dovedete eficiena n anumite situaii: stri de urgen i excepionale, determinate de
calamiti naturale (incendii, cutremure, inundaii), intervenii chirurgicale, conflicte armate etc.

Vatianta III
1.In 2 prop. Compara conceptele de lider si conducator.
Conducator - pesoana care ocupa un post de conducere.
Lider pers care are forta reala asupra subalternului, care e urmat benevol de subaltern.
Liderii sunt persoane, de regul cu funcii de conducere, care obin rezultate inedite, cu eficien sigur, n orice domeniu,
indiferent de obstacole i fr a neglija grija fa de oameni.
2.In 4-5 prop.dezvaluie esenta legii Erk si Donson.
Aceast lege arm dependena productivitii activitii de intensitatea motivaiei. Cu ct activitatea e mai simpl, cu att e
mai puternic motivaia exterioar i cu ct activitatea e mai complicat, cu att ea poate mai productiv doar n prezena
motivaiei interioare. Vorbeste despre ceea ca exista o motivatie optima, care asigura cea mai inalta productivitate.
3. In 5-6 propozitii fondeaza necesitatea functiei de expert si consilier si conditiile eficientei ei.
Aceast funcie poate fi examinat din 3 perspective: a realizrii unei aa caliti ca competen; realizrii conducerii prin
selectarea i delegarea unor mputerniciri subalternilor; controlului lucrului efectuat de colaboratori, a analizat n form de
convorbire, consiliere.
Ne amintim c am menionat c consilierea deseori se efectueaz n scopul controlului:
S te compori natural, s spui la ce te gndeti;
S nu recurgi la manipulare n interese meschine;
S te strui s nelegi starea sufleteasc, sentimentele pe care le triete interlocutoiul (i s vorbim despre aceste
sentimente, adic, el are senzaia c este neles. Eu vd c mata eti amrt. Eu neleg c va-i struit, c a-i vrut s facei
cum i mai bine);
S fii gata s comunici fapte neplcute colaboratorului lr a pierde stima fa de el (Vorbim despre fapt i nu despre om);
4.Dezvaluie in 3-4 propozitii legea influientei (legile liderismului).
Adevarata masura a tiinfei conducerii este Influenfa. Influenta o actiune ce duce la schimbare. Ca sa influentam avem
nevoie de putere. Putere are acela care poate satisface necesitatile unei personae sau care-l incurca sa la satisfacerea acestora.
Gradul de influenta a unor oameni asupra altora depinde de autoritatea, puterea si competentele acestor oameni in fata celor
care simte aceasta influenta.
5.Numeste 3-4 reguli ale complimentului.
1.complimentul trebuie sa fie sincer, 2. trebuie sa scoata in evidenta punctele forte ale persoanei, 3.trebuie sa fie lipsit de
orice conotatie ironica si insotit de un zimbet.
6.In 5-6 prop. Analizeaza greselile tipice care se comit in procesul realizarii functiei de planificare.
Studiul planurilor reale a efilor din veriga medie au evideniat urmtoarele greeli: decompoziia neraional a scopurilor
(subscopurile nu acoper scopul sau sunt contradictorii); n calitate de scop se declar procesul i nu rezultatul; transferul
focusului ateniei asupra scopurilor de mina a doua. Conductorii notri de multe ori nu tiu s aleag just prioritile dup
criteriile "valoare i urgent".
7.Numeste functiile social psihologice.
Ele corespun necesitatilor colectivelor. Sunt: -f. de motivare, -f. de creare a climatului psihologic favorabil, -f de comunicare,
-f educationala, -f psiho-terapeutica, -f de expert si consilier, -f reprezentativa.
Varianta IV
1.In 2 prop.defineste conceptele de autoritate si putere.
Autoritate - puterea care io dau sefului subalternii datorita trasaturilor sale personale.
Putere - are acela si numai acela care poate satisface necesitatile unei personae sau care poate leza satisfacerea acestor
necesiti. Capacitatea de-a influenta de la politologie.
2.In 4-5 prop dezvaluie esenta legii compensarii.
Compensarea este o lege mai generala a psihicului, ea actionand nu numai la nivel senzorial. Cercetari interesante asupra
compensarii la orbi, soldate cu propunerea unui aparat acustic menit a facilita orientarea orbilor in spatiu, au fost facute de
psihologul roman Dorin Damaschin. Compensarea este capacitatea organismului, in cazul nostru capacitatea sistemului
senzorial, de a se autoconstitui structural si functional. Ca fenomen interior psihofiziologic, compensarea asigura echilibrul
dintre obiectiv si subiectiv.
3.In 5-6 prop. fondeaza necesitatea functiei de control si condoiile eficientei ei.
Controlul are menirea de a stabili dac activitatea sau rezultatul ei final corespund planurilor sale, normativelor, standartelor.
Scopul lui - de a evidenia locurile slabe i greelile, de a le corecta la timp i de nu a admite repetarea lor. Controlul trebuie
s fe obiectiv bazat pe normative sau criterii clare, adecvate i nu pe simpatii sau nesimpatii. El nu trebuie s fie total fiindc
asta ar lipsi muncitorii de independen i originalitate, iniiativ. Control: curent, preventiv, rezultatelor.
4.Dezvaluie in 3-4 propozitii legea cercului intern (legea liderismului).
Potenialul unui lider este determinat de cei care snt n jurul lui. Liderul nu poate fi clreul singuratic, el gasete n grupul
su mreie. Angajeaz cel mai bun colectiv posibil, ajut-l s se dezvolte ct poi i deleag ct mai multe responsabiliti. n
cercul intern e bine de promovat cinci tipuri de oameni: - oamenii cu potenial, - cei care ridic moralul organizaiei, oamenii care pot ajut liderul, - oamenii care i promoveaz pe ceilali. Angajeaz cel mai bun colectiv posibil, ajut-l s se
dezvolte ct poi i deleag ct mai multe responsabiliti.
5.Numeste 2-3 personalitate ce trebuie pentru a face un compliment eficient.
-trasaturile reale, -valorile, -sa cunoastem autoaprecierea, -fara preamariri, adaugari piparate sau moralizari.

6.In 5-6 propozitii analizeaza greselile ce se comit in procesul realizarii functiei de planificare.
Studiul planurilor reale a efilor din veriga medie au evideniat urmtoarele greeli: decompoziia neraional a scopurilor
(subscopurile nu acoper scopul sau sunt contradictorii); n calitate de scop se declar procesul i nu rezultatul; transferul
focusului ateniei asupra scopurilor de mina a doua. Conductorii notri de multe ori nu tiu s aleag just prioritile dup
criteriile "valoare i urgent".
7.In 5-6 propozitii analizeaza greselile ce se comit in procesul realizarii functiei de luare a deciziei.
Nu se delegheaz adecvat mputernicirile: nu n volumul t complexicitatea necesar, nu persoanei potrivite cu
componente potrivite.
Premisele psihologice ale acestor abateri: stilul autoritar al conducerii, nencrederea n calitile morale i profesionale ale
subiecilor, cunoaterea insuficient a personalului anxietatea personal a conductorului.
O dificultate n delegarea puterii o constituie i montajul conductorului cu privire la contradicia dintre activitile mai mult
sau mai puin emoional atractive i activitile nsemnate dar neatractive pentru el.
8.Numeste si caracterizeaza succinct tipurile motivatiei externa.
M.E. (motivaia extrinsec) i-a forma unor tensiuni subiective generate de factori sau stimuli exteriori muncii (exemplu
competiia dorina de a ctiga, de a fi ludat, de a evita pedeapsa, obine privilegii etc.). Aceast motivaie se manifest
subiectiv prin triri emoionale att pozitive, ct i negative.
a) motivele extrinseci a forelor pozitive au o orientare pragmatic. Ele vizeaz dobndirea de beneficii sau utiliti
rezultate din practicarea cu succes a muncii: salariu mare, premii etc. Ele asigur angajarea efectiv n munc, dar nu fac
munca mai atractiv, viznd doar finalitatea muncii i nu munca propriu-zis. Este suficient ca beneficiile s fie mai mici sau
s nceteze ca intensitatea i calitatea i cantitatea muncii s scad. Fora acestor motive are o durat relativ scurt de
manifestare i de aceea trebuie permanent ntreinut;
b) motivele extrinseci negative se manifest prin reacii de respingere sau de aversiune fa de consecinele neplcute
(sanciuni administrative, penalizri economice); Astfel de motive acioneaz mai ales, la persoanele pentru care munca
practic nu prezint interes sau atractivitate, dar care sunt sensibile fa de sanciuni, penalizri. Aa motive se ntlnesc
frecvent i atunci cnd n instituii se aplic des constrngerile, interdiciile.