INTRODUCERE

Actualitatea temei:
Abordnd problema educaiei speciale n Republica Moldova nseamn a
defini condiiile istorice de dezvoltare a psihopedagogiei speciale ca tiin i
concomitent a reliefa evoluia sistemului de nvmnt, ce a cunoscut pe
parcursul ultimelor secole perioade concistente de dezvoltare social-economic
i cultural.
Referindu-ne la constituirea sistemului de nvmnt special din ara
nostr, constatm c n perioada anilor 1944-1990 coala special a cunoscut o
evoluie mai consistent. Cu toate acestea vom meniona c ideologizarea
excesiv a nvmntului i culturii a fcut s creasc numrul peroanelor.
Dup Heward i Orlansky, primii care au recunoscut ofocial unele
persoane ca fiind deficiente mintal au fost grecii (552 .Hr.) i romanii (449
.Hr.). biblioa conine referiri, dei, din pcate,nutocmai favorabile, la
persoanele care nva ncet.
Exist miltiple ncercri de a delimita i caracgteriza evoluia general a
percepiilor i atitudinilor fa de persoanele deficiente mintal.
Kolstoe i Frey (1965) descriu cinci ere cronologice ale atitudinilor fa
de persoanele deficiente:
- exterminarea;
- ridiculizarea;
- plasarea n aziluri semicarcerale:
- educaia;
- adecvarea ocupaional.
Wolfensberger (1972) face distincia a patru etape specifice:
- eliminarea (prin suprimare fizic) a persoanelor deficiente;
- segregarea;

- schimbarea statututlui persoanelor deficiente;

- prevenirea i tratarea deficienei.
Gearheart i Litton (1975) caracterizeaz astfel istoria deficienei mintale:
- perioada timpurie (anterioar anilor 1800), definit n primul rnd prin
superstiii i exterminare;
- secolul al XIX-lea perioada crerii instituiilor rezideniale pentru
persoanele deficiente;
- secolul al XX-lea perioada nfiinrii colilor publice pentru persoanele
cu nevoi speciale.
Hewett (1977)consider c perioadele specifice ale istoriei deficienei mintale
trebuie s se fac n funcie de rolul i importana:
- supravieuirii;
- superstiiei;
- dezvoltrii tiinei;
- structura serviciilor pentru persoanele disabilitate.
Abordnd problematica evoluiei gndirii i atitudinilor fa de deficiena
mintal, R.Perron (1979) va indica urmtoarele etape:
- nainte de 1800, cnd problema nu exista dinn punct de vedere tiinific,
ea punndu-se maiales ca problem social;
- erapa 1800-1870, cnd se ntreprind primele cercetri sistematice i se
nregistreaz primele demersuri terapeutice ieducaionale;
- aproximativ din 1870 pnla cel de-al doilea rzvoi mondial,cnd
dezvoltarea gndirii tiinifice cu privire la deficienii mintal cunoate o
evoluie destul de contradictorie;
- dup cel de-al doilea rzboi mondial, cnda apare o orientare clar spre o
abordare mai realist i acelai timp mai optimist.
Scopul lucrrii: evidenierea atitudinii fa de persoanele cu deficien.

Ipoteza: se presupune c odat cu dezvoltarea tiinific, cea social

economic, n societate se produc numeroase schimbri, precumm i a atitudinii
interpersonale. Studierea comparativ a procesului de formare fa de
persoanele cu disabiliti n diferite perioade de timp ne va da posibilitatea de a
compara acest proces.
Obiectivele cercetrii:
1. Analiza literaturii;
2. Studiul actelor documentare;
3. concluzionare.
Structura lucrrii: introducere, un capitol, concluzii i bibliografie.

CAPITOLUL I
RETROSPECTIV ISTORIC

1.1.Evoluia gndirii tiinifice i a

atitudinii fa de persoanele cu handicap
Evoluia sistemului de educaie speciala, ne duce cu gndul la ara
noastr. Moldova este o tara mica, unde numrul copiilor alcatuiesc-1.174.000,
adic 2,7% din populaia totala. In ultimul timp nestabilitatea politica, urmrile
sociale, reformele economice, inflaia cronica, toate acestea influeneaz direct
asupra situaiei mamei si copilului.
Ocrotirea sanatatei mamei si copilului in Republica Moldova, legislativ
este recunoscuta ca direcie prioritara in activitatea tuturor organismelor
statale.Asistenta mamei si copilului este garantata de stat. Pentru prima data
legislativul a evideniat obligaiunile prinilor in ocrotirea sntii copilului.
Daca e sa ne referim la aspectul istoric a problemei, destinul handicapailor in
Moldova a fost asemntor cu cel al copiilor cu deficiente mentale senzoriale
sau fizic din alte tari.
Aceti nenorocii si uitati de lume, in secolul trecut,se aflau in familia
draga sau a rudelor apropiate.O parte din suferinzi se aflau la mnstiri, alii
erau tinuti in calitate de slugi.Muli handicapai deveneau ceretori si
vagabonzi. Documentele de arhiva ne dovedesc ca in Basarabia, aflata sub
ocupaia Ruseasca, aceti copii nu erau tinuti la evidenta.Primele date despre
persoanele cu deficienta mentala profunda, senzoriala si fizica le gsim in
materialele recensamintului efectuat in imperiul Rus din 1897.Aici au fost
inregistrate urmtoarele: in Moldova-1804 surzi si mui, 2069-orbi, 1734-alenati
mental.In total-5607 persoane cu diverse devieri in dezvoltare.Avem tot temeiul
sa conchidem ca aceste date nici pe departe nu sunt complete,pornind de la
asistenta medicala nesatisfacatoare a popilatiei din a cea epoca.Erau diagnozate

numai

formele

cele

mai

severe

de

deficienta

locomotora

si

mentala.Diagnosticarea medicala nu era desvoltata la nivelul cuvenit.

In diverse judete,cu prere de rau asistenta medicala nu era univoca ,1a
fel de calificata.Nu funcionau pretutindeni specialiti in medicina. O analiz
comparative ne permite sa concluzionam ca si in privina deficienilor
senzoriale,fizice si a cele mentale se observa o afectare mai frecventa in mediul
brbailor de cit printre femei.La 100.000 ceteni, erau 18,8 brbai suferinzi
de diverse anomalii.
Se nregistra un brbat orb dintre 913, o femeie oarba dintre 960, un
brbat debil mental 969 si o femeie alienate mental dintre 1346 femei.
Analiza documentelor permite sa deducem ca persoanele cu debilitate
mentala nu aveau posibilitatea sai intemeieze familii, de aceia si ramineau in
calitate de lucratori auxiliary sau deveneau ceretori si vagabonzi.Desi organelle
conductoare manifestau indiferenta fata de persoanele cu deficienta psihica
mentala, fizica si senzoriala, une reprezentani progresiti ai opiniei publice
alertau contiina forurilor conductoare pentru a le face sa amelioeze
modalitile de ocrotire a persoanelor handicapate.Pina in 1918, sistemul de
instruire si iluminare culturara, asistenta medicala in Basarabia era la nivelul cel
mai sczut. Aici funcionau doar 17 scoli medii, in fiecare an se construiau doar
a asea parte din instituiile care trebuiau sa fie ridicate.
Dar in aceasta perioada sa evideniat activitatea medicului psihiatru
Mihai Leon. Acest medic a prezentat un proect cu privire la construirea unei
colonii pentru bolnavii psihici.
Selectarea pacienilor se desfura in felul urmtor: mai intii toi erau
cazai in secia de psihiatrie, mai apoi, fiind examinai, unii ramineau pe loc,
alii erau transferai la dispensar. In secia de psihiatrie ramineau cei agresivi,
zgomotoi, bolnave cu un exterior neingrijit, toi cei care necesitau o ingrijire
medicala deosebita. La dispensar erau repartizai cei cu forme severe dereglri

psihice, cu deficienta mentala altceva insa era la dispensar Costiujeni. In timpul

sezonului cald pacienii erau antrenai la lucrri agricole de asemenia si in
citeva meserii: croitorie, cizmrie, lacatuserie, fierrie. O parte dintre bolnavi
lucrau la buctrie, reparau inventarul, tiau lemne, fceau curenie in curte.
Din 1897 la dispensar incepe sa funcioneze o scoal duminicala pentru
instruirea copiilor, angajailor de acolo si pacienii de virsta colara. Pe baza
liberului consimtamint scoal era condusa de preotul G.Celan; la scoal
dumisale predau mai muli pedagogi fara a fi reunerati.

1.2.Momente importante n dezvoltarea

sistemului de educaie speciala n R.Moldova
Actuala stare de lucruri al sistemului de instruire si educaie speciala a
copiilor invatamintul special reprezint o parte integranta a sistemului unitar de
invatamint public , in care se desfoar procesul de educaie si instruire a
copiilor deficieni. Fiind intro legtura indisolubila cu sistemul invatamintului
general , invatamintul special are destinaii profund speciale, care intro mare
msura depind de problemele social - economice, ideologice si morale ,
caracteristice societii. In ultimii ani se dezvolta intens instituiile speciale
pentru copii cu deficiente multiple: dereglri ale auzului si intelectului, auzului,
vzului, si intelectului. Din an ce creste numrul copiilor educai in instituiile
perscolare speciale. O amploare deosebita au luat cercetrile tiinifice in acest
domeniu .Sa elaborat clasificarea clinica a oligofreniei , sau studiat formele de
oligifrenie, sa determinat structura
dezvoltarea

psihica,

sau

defectului

copiilor

cu

retentie

in

elaborat princiipiile de difereniere a retentiei in

dezvoltarea psihica si oligofrenie. Se efectueaz cercetarea clinico- pedagogica

a copiilor cu diverse dereglri de spaiu si debilitate mintala , condiionata de
hodrocefalie. Sa realizat cercetarea in complex a copiilor la care defectele
vzului , auzului sunt complicate de insuficienta de ordin intelectual.

Un

compartiment aparte ii constituie studierea formelor genetice, ereditare

ale tulburrilor in dezvoltarea copiilor deficieni. Cercetrile au demonstrat ca
multe tipuri de anomalii sunt condiionate genetic si se transmit prin ereditate.
Realizrile menionate nu epuizeaz toate problemele aprute recent in sistemul
invatamintului special in legtura cu reorganizarea social- economica in
societate. Ramin o mulime de contradicii si imperfictiuni ce frfneaza procesul
activ de antrenare in viata societii modeme a persoanelor deficiente.
Extrem

de nesatisfacator se prezintasistemul de coordonare intre asociaiile :

de pedagogie, psihologie, medicina, asistenta sociala , juridica care sunt puse in

serviciul

pentru rezolvarea problemelor anomaliilor infantile. Lipsete un

sistem de asigurare cu asistenta pedagogica , medicala, sociala a fiecrui

handicapat, adecvat deficientei.

1.3 Atitudinea societii fata de persoanele cu CES

In orei etapa a dezvoltrii sale societatea na putut fi indnferenta fata de
persoanele handicapate . Tot o data a aprut necesitatea de asi determina
atitudinea fata de aceste personae,situatia lor juridica,principiile ,obiectivele si
formele necesare de ajutor. Ignorarea problemelor indicate se resfringe negative
asupra dezvoltrii raporturilor sociale. Atitudinea societii fata de persoanele cu
anomalii caracterizeaz nivelul dezvoltrii economice,viziunile politice, morale.,
religioase,filozofice ale societii. Numai in condiiile unei societi
nedezvoltate, handicapat este considerat individul cu deficiente fizice si psihice
grave.
In etapa actuala,anual, in tiina se descriu 10 stri genetice nozologice
independente, legate cu semnele care acioneaz asupra formarii creerului si
intelectului .Aceste sarcini sunt numite interaciuni ale microfenei indivizibile ,
unde este greu de difereniat dominanta biologica de cea sociala. Factorul social
nu se mrginete numai la nedezvoltarea timpurie a sistemo-genezei, ci
influeneaz si asupra formarii intelectului si dezvoltrii creerului timp
indelungat, de aceea, chiar , si retentia in dezvoltarea psihica este i8nsotota de
schimbri morfologice ireversibile in sistemogeneza creerului. Cu fiecare an se
lrgete spectrul factorilor cu aciune negative asupra reproducerilor
generaiilor. De rind cu factorii biologii cataclismelor ecologice in urma
chimizrii abundente, oscilizarii fondului radioactive, psihogenizarea modului
de viata,succesele medicinii in domeniul neonatologiei s.a contribuie la sporirea
numerica a copiilor deficieni. In aceste condiii societatea isi asuma anumite
obligaiuni privind persoanele cu anomalii, conducinduse nu numai de motive
umaniste, dar si motive social-economice. Complexitatea problemei anomaliilor
infantile (aspect medical, pedagogic , psihologic , juridic-demografc ,
sociologic , economic)

necesita eforturi din partea statului in crearea

sistemului de protecie social-psihologica a copiilor cu anomalii.

1.3

Cadrul juridic fa de invatamintul special

De-a lungul timpului, instruirea , educaia, corecia copiilor cu deficiente

este gratuita si obligatotie. In toate tipurile de scoli speciale , cu excepia celor
pentru copii cu deficiente intelectuale, elevii, in termini diferii de instruire ,
capata studii medii generale complete sau incomplete si pregtire preliminar
pentru munca de producere . In procesul instruirii elevilor li se formeaz : valori
morale , capacitatea de autoperfectionare si instruire permanenta, cultura
psihologica estetica si ecologica, cultura vorbirii, atitudinea contienta si grijulie
fata de sntatea proprie ; orientarea justa in legile principale ale naturii,
societii si culturii; priceperea de a se orienta in relaiile umane, cunotine
necesare vieii familiale si educaiei copiilor ; priceperi si deprinderi de munca,
obinuina de amunci, cultura muncii, cunotine necesare pentru asi allege
profesia. Coninutul invatamintului special prevede o legtura a instruirii cu
munca social-utila si de producere bazinduse pe nivelul individual de dezvoltare
psihologica a elevilor cu deficiente. Coninutul invatamintului asigura
absolvenilor colilor speciale experiena relaiilor interpersonale si sociale,
responsabilitatea civica; familiarizarea cu valorile culturii naionale si
universale; experiena; activitii intelectuale , communicative , fizice si de
munca; perceperi si deprinderi de munca, organizatorice si igienice; necesare in
viata de fiecare zi si in producie sociala, pentru continuarea studiilor si
autoinstruirii (pentru copii deficieni fizic).
Sistemul invatamintului special al republicii asigura tuturor cetenilor
posibiliti egale de obinere a studiilor, indiferent de cenzul politic , national,
confessional, patrimonial in conformitate cu aptitudiniile inascute, capacitile
fizice si intelectuale .
Continutiul instruirii, planurile de invatamint, programele . metodele de
instruire , materiale didactice intuitive , mijloacele tehnice speciale, realizarea

masurilor medicale corespunztoare naturii defectului, se intemeiaza pe

atitudinea difereniata si trebuie sa corespunda defectelor primare si secundare ,
specificului particularitilor activitii cognitive si practice a copiilor anomali.
Particularitile de dezvoltare ale diferitor categorii de copii anomali sunt puse in
baza determinrii coninutului, formelor si metodelor de corecie . Aceste
particulariti se manifesta in :
- variaia coninutului si structurii activitii perspective ,condiionata de
specificul organizrii proceselor senzoriale a copiilor anomaly de o
anumita categorie, aceasta necesitind recodificarea informaiei didactice in
corespundere cu posibilitile cognitive ale elevilor si particularitile lor
de insusire a mijloacelor si procedeelor de percepie;
- dereglarea corelaiei feluilor gindirii instructive-plastice, verbal-logice,
condiionate partial de percepia senzoriala nemijlocita a obiectelor,
cunoaterii limitate, presupunind organizarea speciala a instruirii, ce
asigura formarea unei baze concrete, bogate in aciuni mintale;
- coninutul si structura factorilor, care determina formarea productive a
proceselor de compensare la copii anomali, permitind realizarea selective
a direciilor, aciunilor de corecie si selectarea coninutului adecvat al
mijloacelor de realizare.
Scoal medie speciala pentru surzi in timp de 12 ani asigura elevilor
studii medii incomplete, iar cu intensificarea procesului instructive- studii medii
generale. In structura scolii se organizeaz o clasa pregtitoare pentru copii ce
nau nici o pregtire precolara. Copiii oligofreni-surzi sunt instruii in clase
speciale (1-8) in aceeai scoal dup un plan de invatamint si programe
speciale. Instruirea in aceasta scoal se realizeaz inlimba maternal. Instruirea
elevilor surzi se realizeaz in condiiile mediuluiauditiv-verbal ce include
percepia auditiv-verbala a vorbirii cu ajutorul aparatelor de amplificare a
sunetelor. Instruirea speciala a copiilor hipoacuzi si cu surditate tardiva se

difereniaz nu atit dup gradul de dereglare a auzului,cit dup manifestrile

secundare:

particularitile

dezvoltrii

vorbirii

si

ctivitatii

de

conoastere.Atitudinea difereniata in organizarea instruirii speciale a copiilor cu

auz sczut cere o structuradeosebita a
scolii. Scoal speciala pentru copii hipoacuziei si cu surditate tardiva asigura
instruirea in volumul studiilor medii incomplete si medii.
Specificul organizrii procesului pedagogig in scoal pentru copiii
hipoacuzi consta in compensarea si corectarea dezvoltrii psihice a copiilor.
Copiii cu surditate tardiva pot fi instruii in scoal de masa .
In cadrul scolii pentru hipoacuzi vor funciona 2 secii in dependenta de
nivelulde dezvoltare a vorbirii.
Terminul de studii pentru 1 secie este de 10 ani.
Studiile medii complete elevii acestei secii le vor capata in termen de
12 ani.
In secia a 2 termenul de studii poate fi diferit:
Varianta A - 10 ani .In acest caz in clasele 1-4 grupa se va constitui din 6
elevi, iar in clasele a 5-10 din 12 elevi;
varianta B -12 ani, clasa grupa se va constitui din 12 elevi.
Instruirea copiilor in institutile pentru hipoacuzi si surzi se va efectua I
citeva etape:
1 etapa-clasa 1-3
2 etapa- clasa 4-10 (obligatoriu )
3 etapa- clasa 1 l-12(prin studii medii cu hotarirea consiliului pedagogic).
colile medii pentru handicapai de vaz prevd in structural or secii
precolare cu termen de trei ani si instruirea colara cu termen de 12 ani, ce
ofer posibilitatea absolvenilor de a continua studiile in colegii si instituii
superioare. In colile pentru handicapai de vaz se instruiesc atit copii orbi, cit si
cei cu vederea partial pstrata, dar cu intellect normal.

Handicapaii de vaz cu oligofrenie la nivelul debilitaii sunt instruii in

clasele speciale.
Safcina scolii pentru handicapai de vaz consta in compensarea vederii
pe baza percepiei auditive, tactile , locomotore. Scoal activeaz conform
programelor speciale , ce reflecta specificul dezvoltrii acestor copii. Sistemul
instruirii in scoal pentru copii irbi se fondeaz in baza dezvoltrii tactile , dup
sitemul Brail.
Termenul instruirii obligatorii a aacestei categorii de elevi este de 10 ani ( 9 ani
ai scolii generale ).Termenul studiilor medii este de 12 ani.
In aceste scoli copii capata studii medii si pregtire preliminar pentru munca .
Coninutul instruirii in intregime corespunde coninutului instruirii in
scoola de masa , cu excepia desenului artistic , desenului liniar , leciilor de
munca , culturii fizice , activitilor de corecie.
Copii cu dereglri ale aparatului locomotor sunt instruii in colile de tip
special .
Numrul determinat de elevi din aceste scoli ii constituie copii cu
paralizii cerebrale, dereglri motote , ca consecine ale poliomelitei. Aceste
scoli asigura copiilor studii in volumul scolii medii, pregtirea pentru munca si
orientarea profesionala . Paralel cu procesul instructive -educativ se
indeplineste si un volum mare de terapie de aantrenare si de reabilitare a cpiilor,
realizata de ortopeze, metodisti si gimnastica curative .
Invatamintul obligatoriu in clasele de copii cu intellect normal este de 10
ani, iar in clasele speciale de 8 ani. Numrul elevilor in clasa -grupa pentru cei
cu intelect normal sete de 10, iar in cele speciale -7.
Elevii care siau fcut studiile in clasele de tip general poate continua
invatatura in instituiile medii de specia litate , colile profesionale sau in
instituiile superioare . Pentru absolvenii claselor speciale se vor crea grupe
anumite peling colile profesionale de tip special.Scoal speciala realizeaz

instruirea si educaia copiilor cu handicap mintal, pregatindui pentru activitatea

de munca . Volumul si nivelul coninutului instruirii in materiile de studii de
cultura generala si munca este determinat de particularitile dezvoltrii psihice
si de posibilitile lor de a insusire a materialului instructiv.
Sarcina de baza a scolii speciale este corecia insuficientei dezvoltrii
activitii cognitive si dezvoltrii psihologice generale ale elevilor.
Corectarea dereglrilor verbale grave si a motoricii se efectueaz la
leciile de corecie speciala: logopedice, de ritmica si gimnastica curative.
Durata instruirii in scoal speciala - 8 ani . In dependenta de dezvoltare
psihofizica a copiilor si de profesia aleasa perfecionarea pregtirii
profesionale este posibila in grupe speciale , in centre speciale si la
ntreprinderi.
Pentru copii cu retentie in dezvoltarea psihica sunt deschise scoli de tip
itemat speciale, scoli cu regim semiintern,, clase de nivelare si compensare in
baza colilor de cultura generala
Aceste forme de organizare a instruirii rezolva sarcini unice, avind
structura si coninut identic si activind pe baza unui regulament unic. Sarcinile
acestor tipuri de scoli sunt diagnosticarea finala, cercetarea neajunsurilor in
dezvoltarea activitii cognitive a vorbirii, nlturarea lacunelor in cunotine si
asigurarea cunotinelor in volumul scolii medii de cultura generala incomplete.
Realizarea

acestor

sarcini

se

nfptuiete

prin

introducerea

compartimentelor specifice in planul de invatamint si coninutul instruirii prin

atitudinea individuala fata de elevi prin folosirea metodelor si procedeelor
specifice in organizarea activitii de cunoatere a elevilor, prin majorarea
termenului de instruire primara cu un an, prin micorarea numrului de elevi in
clasa pina la 15 , de aemenea prin mbinarea muncii instructive - educative cu
masuri curative profilactice.
Copiii cu defecte pronunate in vorbire cu intellect si auz normal sunt

instruii in scoli speciale pentrucopii cu dereglri grave de vorbire. Defectul

principal al acestor copii este nedezvoltarea fonetico - fonematica si lexico gramaticala a vorbirii ce determina sarcinile, specificul coninutului si metodele
de corecie in procesul instruirii.
Copiii cu forma grava de bilbiiala sunt instruii in scoli speciale pentru
copii cu defecte in vorbire . Elevii acestor scoli capata cunotine in volumul
scolii medii de cultura generala incomplete, sunt multilateral dezvoltai si
orientate spre munca si viata.
Ramin nerezolvatc problemele depistrii, constatrii timpurii a gradului
de nedezvoltare a copiilor anormali.
Problemele instruirii prin munca , formarea profisionala, amplasarea in
cimpul muncii a persoanelor deficiente fizice si de intelect se rezolva fara a tine
cont de ocrotirea social-juridica ulterioara a acestor categorii de copii.
Neindestulata ramine si asigurarea materiala a instituiilor, ce deservesc aceasta
categorie de copii. Orientarea categoric-negativa privind necesitatea unui sistem
de educaie si instruire special a copiilor handicapai predomina opinia
publica.IN sistemul organelor de stat lipsesc persoane cu funcii responsabile
pentru sntatea si dezvoltarea copiilor deficienti.Lipseste profilaxia orientata
spre activitatea de prentimpinare a cersterii numrului copiilor handicapai.
La etapa actuala lipsesc principiile, formele, metodele de integrare a
copiilor anormali in sistemul colilor de cultura generala.Nu este fondat
sistemul de tiina defectologica pentru copii cu deficiente puin pronunate,
instruii in scoal de masa. Diagnosticarea, depistarea, asigurarea didacticometodica a procesului educational al copiilor anormali se realizeaz adesea nu
in limba materna a acestor copii.
Muli elevi deficieni fizic , romini de naionalitate, sunt instruii in
limba rusa. O parte considerabila a copiilor anormali se afla in condiii
neadevate pentru educare si instruire, iar o parte nu sunt colarizai, ultimii,

aflinduse in scoal de masa , lipsita de posibilitile de a asigura realizarea cit

de cit a potenialului de dezvoltare, de aceea unii dintre aceti copii in diferite
grupri antisociale.Nau fost create condiii pentru cercetri tiinifice a
problemelor etiologiei deficientelor la copii anormali, educaiei si instruirii lor,
conform esenei biologice si sociale a deficientelor psihice si fizice, efectivitatii
influentei socio-biologice in dinamica.
Cristalizarea acestei stri inainteaza necesitatea perfetionarii sistemului special
de instruire si educaie, prognozarea variantelor optimale in condiiile
reformelor social-economice in republica.
Copii cu defecte de vorbire puin pronunate sunt instruii in colile
de masa, primind ajutor special in punctele logopedice.
Pregtirea prin munca si profesionala a copiilor cu anomalii in
dezvoltare se realizeaz tinind cont de noile condiii economice .
Pregetirea profesionala a handicapailor este condiionata, nu numai de
insusirea profesiei concrete ci si de posibilitile rele ale amplasrii
absolvenilor in cimpul muncii.
Instruirea prin munca a ccopiilor este orientata spre formarea atitudinii
positive fata de munca, spre intelegerea insemnatatii muncii in viata omului,
spre educaia gradului de pregtire si necesitile indeplinirii lucrului accesibil
impreuna cu maturii, spre formarea deprinderilor stabile de a pstra ordinea si
curatenea in jurul sau .
Instruirea prin munca a precolarilor se realizeaz dup programe
speciale in timpul activitilor si in viata de toate zilele .
Realizarea planificata a instruirii prin munca a copiilor de virsta
precolara are orientare propedeutica si contribue la dezvoltarea psihofizica a
precolarului.
Caracterul si felurile profesiilor, dup care se infaptueste instruirea in
scoal, trebuie raportate la condiiile economice , geografice si etnografice .

Perfectionarea pregtirii ctre munca a elevilor colilor speciale se

realizeaz, tinind cont de atitudinea individuala fata de copiii handicapai si pe
baza evidenierii , in limita clasei a grupelor tipologice de elevi.
Ridicarea nivelului cunotinelor de cultura generala a majoritii
elevilor colilor speciale permite perfecionarea nivelului de pregtire pentru
munca, extinde cercul profesiilor studiate .
In procesul lucrului de corecie la leciile de munca o atenie deosebita se
acorda dezvoltrii gindirii si vorbirii.
E necesar sa dezvoltam gindirea tehnica a elevilor . La leciile de
munca elevilor li se ofer posibilitatea de asi concretiza si a consolida
cunotinele acumulate , iar I cazuri aparte , de asi imbogati cunotinele
cptate la materiile de studiu de cultura generala .
In sitemul invatamintului special se ofer o atenie deosebita
orientrii profesionale a elevilor . Consultaia profesionala asigura practic
alegerea profesiei accesibile pentru fiecare elev.
Alegerea profesiei se face avind ca baza interesele, aptitudinile,
particularitile dezvoltrii handicapailor , reesmd din posibilitile plasrii lor
in cimpul de munca .

1.4. Punctele forte a organizaiilor nonguvernamentale

i integrarea sociala a persoanelor cu CES
O data cu Declaraia Universala a Drepturilor Omului, Convenia despre
drepturile copilului , Programului Mondial de Aciuni privind Persoanele
Handicapate, in toate statele lumii au inceput sa apar organizaii
nonguvernamentalecare activeaz in domeniul proteciei sociale a persoanelor
disabilitate. In fond ,daca e san e referim la acest domeniu de cind a aprut
psihopedagogia ca tiina , au luat flinta multipleorganizatii de filantropie, au
existat personae particulare, care acordau ajutor dezinteresat copiilor si adulilor
disabilitati.
Astzi , in diverse state ale lumii , aceste organizaii funcioneaz
conform legislaiei tarii respective, avind ostructura unanim recunoscuta si
destat, si de opinia publica. Structurile, insa , sunt diferite, in dependenta de
nivelul dezvoltrii social-economice a statului , de capacitatea fiecrei taride a
forma si implementa aciunile prevzute de Programul Mondial. Guvernul
poarta nemijlocit rspundere pentru implementarea aciunilor recomandate.
Totodat, manifestarea acestei responsabiliti nu e univocal in toate statele.
Pretutindeni, dup cum se adeverete la seminarele internaionale , guvrenele
acioneaz in problemele proteciei persoanelor handicapate numai daca se
simte presiunea asociaiilor copiilor si prinilor cu nevoi speciale.
Azi sau solidarizat statele lumii , care sub auspiciile Ligii fondata inca
in 1960, realizeaz proiecte in comun privind protecia persoanelor cu nevoi
speciale si familiile acestora.
Car

sunt

directiile-cheie

de

activitate

organizaiilor

nonguvernamentale? IN majoritatea statelor ele sunt asemntoare:

1. ameliorarea nivelului de viata a persoanelor disabilitate, integrarea lor
sociala cit mai armonioasa;

2. consolidarea eforturilor specialitilor pentru aciunile de prevenire

handicapului;
3. elaborarea programelor de dedepistare precoce a handicapului si
intervenire timpurie;
4. participarea prinilor in aceasta activitate si ajutorarea familiilor in care
triesc copiii inadptati;
5. mobilizarea comunitii in domeniul reabilitrii si integrrii colare si
sociale a copiilor cu cerine speciale ;
6. accesibilitatea tehnologica a fiecrui individ disabilitat;
7. accesul egal ineducatie, adoptarea filozofiei scpala pentru toi;
8. inaugurarea complexelor pentru ntreinerea si educaia copiilor si
adulilor disabiitati, asigurarea de locuine ; angajarea in cimpul mucii si
ocupaiile zilnice; activitatea culturala, serviciile sociale si de sntate.
In viziunea UNESCO , UNICEF si OMS statele trebuie sa manifeste
vigilenta in urmtoarele direcii:
1. realizarea importantei factorilor sociopolitici si economici in realizarea
proteciei speciale pentru persoanele cu handicap;
2. funcionarea corecta a legislaiei in diverse domenii care trebuie sa aib
in vedere si necesitile persoanelor handicapate;
3. colaborarea tuturor factorilor implicate in abilitarea si reabilitarea
persoanelor inadaptate;
4. excluderea oricror rupture intre factorii de decizie administrative si
specialiti, respective reprezentanii persoanelor handicapate;
5. necesitatea unei gindiri positive in depirea ignorantei privind
valorizarea corespunztoare a rolului social al persoanelor cu
incapacitate.
Dup 1990 si la noi au inceput sa funcioneze un numr impuntor de
ONG-uri strine. ACtionind mai ales in domeniul proteciei copilului, ONG

solidarizeaz structurile respective de pe intreg arealul rominesc. Contribuia lor

in ameliorarea condiiilor de viata a copiilor in instituii este impresionanta. Ele
au antrenat ceteni romini si in multe cazuri au ajutat la crearea unor ONG
rominesti. In Republica Moldova sunt inregistrate 1400 ONG, multe din ele se
ocupa de problemele persoanelor disabilitate.
Conform modulul de activitate , ONG sunt divetrse: unelr acioneaz
strict local, altele cuprind zone intinse din teritoriul tarii, unele desfasoatra un
singur tip de acvtiuni, altele au preocupri extreme de variate. Majoritatea
dintre ele activeaz dup aceleai principii:
1. dezvolta activiti in interesul copilului;
2. promoveaz protecia individualizata a copilului ;
3. dezvolta sisteme de protecie care rspund nevoilor copilului;
4. reunesc partenerii implicate, publici sau private, inclusive copii si familii.
Activitile ONG-urilor sunt variate :
1. formarea de personal;
2. tehnici, metode de ingrijire ondividualizata a copilului;
3. schimbarea sistemului de protecie;
4. educarea si consilierea prinilor;
5. sensibilizarea mediului public.
Rezultatele dup incheierea proiectelor ONG:
1. prevenirea institutionalizarii;
2. dezvoltarea de alternative la institutionalizare;
3. adaptarea si integrarea in comunitate a familiei cu copil handicapat;
4. plasament familial.
DAca ne referim la Asociaia pentru personae HANDICAPATE
MINTAL
humanitas din Moldova , membra a Ligii Internationale a Asociaiilor
pentru Persoanele cu handicap Mintal , ea activeaz din 1991 ca ONG cu scop

umanitar , fondatorii fiind prini cu copii disabilitati, specialiti care cunosc in

esenta problemele handicapailor si familiile persoanelor acestora si activeaz
pe baza de voluntariat.
Asociaia HUMANITAS, prin tot ceea ce face , lupta pentru respectarea
drepturilor persoaneloer cu handicap mintal si pentru schimbarea opticii despre
persoanele cu disabilitati.
SCOPUL ASOCIAIEI: a contribui

la normalizarea vieii persoanelor

cu handicap mintal.
OBIECTIV:
1. mbuntirea integrarii in comunitate prin fondarea instituiilor de
alternative , Centru de zi , Centru de Activiti, care sociale , ingrijire de
rgaz, centre de familie.
2. infiintarea de servicii de sprijin la domiciliu coordinate de asisteni sociali;
3. informarea prinilor cu privire la legislaia de care pot beneficia , la metoda
de recuperare , la unitile de invatamint special, la staiuni in care pot
merge impreuna cu copilul, reeaua de servicii oferite de ONG;
4. schimbarea opticii societii asupra handicapului.
In present Asociaia HUMANITAS militeaz pentru modernizarea
tuturor

serviciilor

si

instituiilor

destinate

recuperrii

complexe

ale

handicapailor , asigurarea condiiilor care contribuie la preintimpinarea

handicapului, depistarea lui precoce , diagnosticarea si tratarea corecta a
persoanelor suferinde , protecia sociala si integrarea socioprofesionala a
persoanelor cu nevoi speciale , acordarea de servicii speciale oferite familiei ,
elevilor , catedrelor didactice , comunitii., promovarea drepturilor persoanelor
cu disabilitati, egalizarea anselor acestora.
In scopul integrrii problematicii persoanelor handicapate mintal din
Republica Moldova, in contextual

European

si mondial

, Asociaia

HUMANITAS promoveaz si susine o larga colaborare cu grupuri sau

organizaii de profil asemntor din alte tari :UNAPEI, LIAHM, NFU,

WAIMH, VZW. Direciile motorii, promovate de voluntarii Asociaie
HUMANITAS sunt:
1.Consolidarea eforturilor pentru actiunle de prevenire, realizarea si egalizarea
anselor;
2.Programe de intervenire timpurie
3.Mobilizarea comunitii pentru activitatea in aciunile de integrare a
persoanelor disabilitate
4.Accesul egal la educaie
5.Adaptarea filozofiei scoal pentru toi
Tot aici includem :
6.lipsa susinerii filantropice;
7. . lipsa susinerii din partea statului a programelor sociale importante a
organizaiilor nonguvernamentale ;
8. lipsa unui plan national de aciune in favoarea copiilor pentru dezvoltarea
serviciilor sociale locale si private de ONG-uri;
9. concepia privind integrarea si normalizarea vieii persoanelor cu nevoi
speciale ;
10. crearea unui cadru legislative privind integrarea in comunitate a persoanelor
cu nevoi speciale .
Ideea primordiala a integrrii colare si sociale este schimbarea globala , care
trebuie sa porneasc de la oameni concrei, ce acioneaz in cadrul comunitii
proprii.
Stareaactuala de lucruri in privina respectrii drepturilor omului , ale
copiilor ne oblige san e dublam forele , somind guvernele si autoritile locale
sa-i onoreze

obligaiile fata de oameni sntoi si cei inadaptati, fata de toate

persoanele cu disabilitati.
Astzi muli din copiii de toate virstele devin victime ale inechitii

sociale , mai ales daca ne referim la tarile post-comuniste. In ceeea ce privete

educaia speciala si ocrotirea sociala a copiilor si adulilor cu disabilitati in
tarile Europei Occidentale - Anglia , Norvegia, Frana, Germania, Suedia sau
elaborate demult regulamentele pe care guvernele le respecta. Dar , bineinteles,
nu fara eforturile grupelor de presiune din partea comunitilor.
inem cont sa menionam ca pentru prima data in Republica Moldova ,
din mai 1991 , prin intermediul Asociaiei HUMANITAS din Moldova , se
implementeaz PRIIECTUL COLABORAREA FLANDRA_ MOLDOVA.
Coordonatorul si promotorul Proiectului :Martin Vanden Hende,
directorul Centrului OBRA -Flandra, liderul Proiectului-dr. Sergiu Racu,
persedintele Asociaiei pentru Presoanr Handicapate Mintal HUMANITAS din
Moldova. SCOPUL COLABORRII- imbunatatirea nivelului de trai si
perfecionarea conditilor de munca ale persoanelor cu disabilitati din Moldova
prin susinerea modernizrii legislaiei existente.
Vor fi promovate metodele ortopedagogice de ingrijirea persoanelor cu
disabilitati , noi atitudini fata de aceste persoane prin creearea unui Centru de zi
si aunui ccentru de activiti.
Implementarea proiectului colaborarea Flandra - Moldova va infiuinta
planul guverna mental de aciune privind reforma sistemului de proterctie
social in Republica Moldova , asigurind cetenilor tarii un trai mai bun , mai
decent. Cetenii RM vor fi sensibilizai despre aciunile intreprinse ,
rezultatele obinute in urma acestei colaborri prin intermediul emisiunilor
televizate si radio, informaiilor din ziare si reviste .
Obiectivul final al implementrii proiectului : schimbarea atitudinii
societii cu privire la problemele complexe ale integrrii sociale a persoanelor
cu disabilitati, in rezultatul studierii minuioase a nevoilor si posibilitilor
comunitii; aplicarea noilor tehnologii in prestarea serviciilor ; recunoaterea
persoanelor cu disabilitati ca persoane cu drepturi si anse egale promovind

politicii sociale de protecie si

servicii sociale depind cadrul ingrijirii

rezideniale , acentul major fiind pus pe rolul prioritar al familiei.

Specialitii care activeaz la HUMANITAS utilizeaz cele mai diverse
cai pentru a acorda sprijin si ajutor copiilor cu nevoi speciale, reacioneaz la
problemele copiiilor prin intermediul presei si televiziunii,formeaza opinii pe
care le nainteaz fata de organelle de stat.
HUMANITAS iniiaz si aplica experiena avansata si noile
tehnologii educaionale cu copii handicapai, cerceteaz si alcatueste proecte
pentru serviciile de educaie speciala individualizate , plecind de la o evaluare
exacta anevoilor fiecrui copil, inplmienteaza in realitatea republicii
progamului mondial de aciune privind persoanelor handicapate.
In 1995 Asociaia pentru Copii Handicapai HUMANITAS si-a adus
contribuia la editatrea crtii, (Vocaiei pedagogica).
Prin intermediul acestei lucrri autorii V. stoica si A.Racu au valorificat
un important material privind probleme ale persoanelor handicapate:
o -sporirea numrului de copii cu cerine speciale
o -familia si copilul handicapat
o -inposibilitatea fregventa da ele acorda ajutor corectiv-recuperativ
si instructive-educativ copiiloir handicapai si consultarea famiilor
acestora
o -diferentele privind instruirea separate sau integrala a copiilor cu
handicapuri
INTEGRAREA presupune o planificare foarte minuioasa si o
pregtire aprofundata acelor care desvresc prin aceasta matoda educaia
handicapailor, precum si crearea unor servicii de sprigin specializate.
Specificul acestei instruiri in tarile de peste hotare si multe alte probleme
a cror rezolvare depinde de compententa specialitilor si solidaritatea lor in

soluionarea problemelor strigente de depistare precoce, prevenire ,recuperare si

egalizarea sasenlor persoanelor cu nevoi speciale .
La etapa in care ne aflam se preconizeaz si se studiaz masuri de
optimizare a recuperrii complexe a copiilor handicapai :
-inbunatatirea legislaii cu privire la aciunea de recuperare si integrare sociala
si profisionala a copiilor cu nevoi speciala -schimbarea atitudinii societii cu
privire la rezolvarea problemelor complexe ale integrrii

handicapatiilor

pornind de la studiul amnunit al nevoilor si posibilitilor locale

-elaborarea unor metode de intervenie recuperatorie eficienta -deagnosticarea
si recuperarea timpurie
-schimbarea metodologiei didactice de educare, introducerea noilor tehnologii
in lucrul cu handicapaii
-perfecionare si mode4rnizarea planurilor, programelor si manualilor colare
-pregtirea a noi specialiti pentru protecia sociala a copiilor;initiera
si perfecionare teoretica si metodologica a personalului didactic.

CONCLUZII

In ultimii ani se dezvolta intens instituiile speciale pentru copii cu

deficiente multiple :handicap de auz , si intellect ,vaz .
In 1991 odat cu infiintarea Institutul de stimte pedagogice si
psihologice , a fost organizata secia colarizarea difereniata a copiilor de
excepie .
Odat cu infiintarea acestui serviciu a fost determinate si fondate
tiinific noile strategii ale invatamintului special in RM , elaborate obiectivele
si finalitile invatamintului special, programe de tranziie pentru invatamintul
special.
Concomitent , sunt fondate tiinific , elaborate si experimentate noile
modele ale coninutului instruirii pentru colile speciale , la baza fiind principui
formative-dzoltativ , cit si programul de implementare a acestor coninuturi in
instituiile special de invatamint.
Ministerul Invatamintului a intreprins , de asemenea diverse masuri
orientate spre protecia a copilului : la 15 decembrie 1994

afost aprobata

Legea privind drepturile copiilor . De comun accord cu ISPP a fost elaborate

Programul complex de dezvoltare a invatamintului special .In 1995 Direcia
invatamintului special

a MI

si ISPP

au prezentat la consiliul MI pentru

aprobarea noua concepie a invatamintului special.

La 28 aprilie Guvernul RM a adoptat Hotarirea 268 < Cu privire la
enele masuri suplimentare de mbuntire a condiiilor de ntreinere , instruire
si educaie a copiilui din instituiile tip internat
De asemenea , se prevd servicii de educaie speciala individualizata ,
pornind de la nevoile fiecrui elev , continuind prin metode educative clar

definite si cu obiectivele pe termen scurt.

Serviciile vor fi situate la distanta rezonabila fata de domiciliu sau fata
de locu;l de aflare a copilului .Se evideniaz tendina ca centrewle de educaie
speciala vor fi acccesibile tutiuror celor care au nevoie de educaie speciala ,
indifferent de virsta sau de gravitatea handicapului. Conform hotaririi
guvernului RM din 24 ianuarie 1994 au fost instituite consultaiile republicane
si rationale

medico-psiho -logo-pedagogic

pentru copii cu deficiente

senzoriale , fizice si mintale .

In baza acestei hotariri , specialitii consultaiei republicane sunt
remunerate conform normelor de salarizare a profesiilor cu studii si vechime in
munca respective din instituiile insrructive-educativ si curative.
Personalul cabinetelor metodice ale seciilor invatamintului public va fi
completat cu unitatate de metodist, care va exercita funcia de preedinte al
consultaiei si va fi responsabil de problemele instruirii si educaiei speciale.

BIBLIOGRAFIE