Sunteți pe pagina 1din 38

SUPRAEXPLOATAREA SPECIILOR IN ROMANIA

CUPRINS

ARGUMENT.4
I.

SUPRAEXPLOATAREA RESURSELOR NATURALE....5

II.

SPECII PE CALE DE DISPARITIE PE GLOB7

III.

SPECII FAUNISTICE PE CALE DE DISPARITIE IN ROMANIA...10

IV.

SPECII FLORISTICE PROTEJATE IN ROMANIA...14

V.

UTILIZAREA DURABILA A COMPONENTELOR BIODIVERSITATII..18


CONCLUZII28
BIBLIOGRAFIE.29
ANEXE..30

ARGUMENT

I.

SUPRAEXPLOATAREA RESURSELOR NATURALE


2

Resursele naturale sunt componente ale mediului nconjurtor; ele reprezint bogia unei ri.
Resursele regenerabile sunt: terenurile agricole, terenurile forestiere, resursele de ap. n aceast categorie
de resurse intr plantele, animalele, gazele din atmosfer. Energia eolian, cea a mareelor, precipitaiile
sunt, de asemenea, resurse regenerabile. Resursele neregenerabile sunt combustibilii fosili, care genereaz
energie, i minereurile, care nu genereaz energie. De asemenea, nu se mai refac speciile de plante i
animale disprute de pe Glob.
1. SUPRAEXPLOATAREA TERENURILOR AGRICOLE
Solurile Romniei reprezint o bogie extrem de important. Din suprafaa total a rii, 62%
reprezint terenuri agricole, unele dintre ele deosebit de fertile. Practicarea unei agriculturi printr-o
chimizare complex, care urmrete s asigure, pe de o parte, o nutriie complet a plantelor iar, pe de alt
parte, protejarea acestora de atacul bolilor i duntorilor, duce la exploatarea intensiv a terenurilor
agricole.
Consecina supraexploatrii este srcirea solului n substane nutritive i poluarea. La acestea se
adaug vnturile puternice i precipitaiile bogate din unii ani, care marcheaz o degradare important a
solurilor; anual sunt scoase din circuitul agricol mari suprafee de teren. n vederea conservrii terenurilor
este necesar practicarea unei agriculturi ecologice n care s domine ngrmintele naturale n locul
unor doze excesive de ngrminte chimice, s fie folosite raional produsele de protecie a plantelor, s
se aplice rotaia culturilor, capabil s menin sau s creasc fertilitatea solului.
2. SUPRAEXPLOATAREA FONDULUI FORESTIER
Pdurile au multiple funcii ecologice i o deosebit valoare economic, datorit masei lemnoase
exploatabile i speciilor de animale care le populeaz. Tierile abuzive de arbori au dus la reducerea
suprafeei pdurilor (fondului forestier), iar vnatul neraional a afectat fauna cinegetic a acesteia (s-a
redus numrul mistreilor, cerbilor, caprelor negre etc.).
Pentru conservarea terenului forestier este necesar extinderea suprafeelor ocupate cu pduri la
toate terenurile care nu pot fi utilizate pentru alte culturi iar, pentru protejarea vnatului, respectarea
reglementrilor n vigoare (are loc n anumite perioade, iar unele specii se vneaz cu autorizaie
special). Protejarea masei lemnoase se face prin nlocuirea acesteia cu noi materiale.
3. SUPRAEXPLOATAREA RESURSELOR DE AP I A FONDULUI PISCICOL
Apa constituie o resurs de importan vital. Romnia este o ar cu resurse moderate de ap.
Cea mai mare cantitate de ap utilizabil este extras din rurile interioare, dei Dunrea este cea mai
important surs de ap. n ultimul timp a crescut consumul de ap n industrie, agricultur i consumul
casnic, cu efecte asupra resurselor de ap. Pentru conservarea resurselor de ap, desfurarea normal a
circuitului apei n natur are un rol important. Se apreciaz c, la nivel planetar, jumtate din cantitatea de
precipitaii anuale se ntoarce n apele rurilor i lacurilor devenind o surs de ap pentru populaie.

Pentru conservarea cantitii i calitii apei trebuie eliminat poluarea apelor de suprafa i din
pnza freatic, recuperat i economisit apa industrial. Pescuitul intensiv a dus la reducerea cantitii de
pete din lacuri i ruri. Pentru conservarea fondului piscicol se vor respecta reglementrile referitoare la
zonele i perioadele n care se poate pescui. De asemenea, trebuie combtute activitile de braconaj din
Dunre i Delta Dunrii.
4. SUPRAEXPLOATAREA REZERVELOR ENERGETICE I DE MINEREURI
Odat cu creterea consumului energetic, n ultimele decenii a avut loc i o diversificare a
formelor de energie utilizate, aa cum se observ n graficul alturat. De asemenea, industria a consumat
mari cantiti din zcmintele naturale metalifere i nemetalifere. Pentru conservarea resurselor energetice
i de minereuri se impun: gestionarea raional a consumurilor specifice, valorificarea deeurilor pentru
economisirea unor combustibili clasici, punerea n valoare a combustibililor inferiori, crearea de noi
tehnologii bazate pe folosirea unor noi tipuri de materii prime, utilizarea energiei solare i eoliene,
reducerea consumului. Resursele naturale regenerabile, dar n special cele neregenerabile, trebuie
conservate pentru a se evita deteriorarea mediului.

II.

SPECII PE CALE DE DISPARITIE PE GLOB

Peste 19.000 de specii de plante si 5.000 de specii de animale de pe Glob sunt clasificate ca fiind
pe cale de disparitie. Alte cateva mii de speciii ajung in pragul disparitiei in fiecare an inainte ca biologii
sa le poata identifica.
Principalele cauze ale disparitiei speciilor de plante si animale sunt: distrugerea habitatelor,
exploatarea comerciala (colectarea de plante, vanatul irational si braconajul), distrugerile produse de catre
speciile aclimatizate si poluarea. Dintre aceste cauze, distrugerea habitatelor reprezinta cea mai mare
amenintare pentru aceste specii.
De-a lungul erelor geologice, diferitele specii de plante si animale au evoluat incet si au disparut
din cauza schimbarilor climatice radicale si a imposibilitatii de a se adapta competitiei pentru
supravietuire. Totusi, din anii 1600, rata de disparitie a crescut progresiv, odata cu cresterea populatiei
umane si consumarea resurselor naturale.
Multi oameni de stiinta considera ca de la disparitia dinozaurilor, in urma cu 65 de milioane de
ani, astazi ne aflam in mijlocul celei mai mari perioade critice, de distrugere ireversibila a numeroase
specii de plante si animale.
Mentinerea ecosistemelor actuale, precum padurile, recifurile de corali sau mlastinile, depinde in
mare masura de biodiversitatea lor. Disparitia uneia dintre speciile care alcatuiesc un astfel de lant trofic
poate duce la declinul ecosistemului respectiv.
Scaderea ireversibila a biodiversitatii are un impact serios asupra nivelului de trai al oamenilor.
Ecosistemele sanatoase asigura hrana, aer curat, apa si soluri fertile pentru agricultura. De asemenea, 40%
din medicamentele moderne provin de la plante si animale.
Cauze:
Distrugerea habitatelor de catre activitatile umane este cauza primara a disparitiei unor specii de
plante si animale. Pe masura ce vietuitoarele evolueaza, ele se adapteaza unor habitate specifice,
care le asigura conditiile optime de viata de care au nevoie. Poluarea, drenarea mlastinilor,
defrisarea padurilor, urbanizarea si constructia de drumuri (Transamazonianul, Transsiberianul)
duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de viata. Astfel, speciile pierd contactul cu
celelalte populatii, reducandu-se astfel diversitatea genetica si adaptandu-se mai greu la conditiile
climatice schimbatoare. In unele cazuri, habitatul fragmentat devine o zona prea restransa pentru
a suporta o populatie mare.
In ultimii 400 de ani, exploatarea comerciala mondiala a animalelor pentru hrana si alte produse a
crescut simtitor. Multe specii de balene au ajuns in pragul disparitiei dupa ce au fost pur si simplu
macelarite pentru ulei si carne. Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african, ucis pe
scara larga pentru cornul sau, care este pretuit ca medicament si afrodisiac. De asemenea, familii
intregi de cactusi si orhidee sunt amenintate cu disparitia din cauza culegerii lor irationale.
Speciile aclimatizate introduse unui nou ecosistem au cauzat, de multe ori, declinul speciilor
native. In 1959, colonistii britanici au introdus bibanul de Nil in lacul Victoria in Africa de Est.
Acest peste de prada a redus drastic populatiile native de pesti si a cauzat disparitia a nu mai putin
de 200 de specii endemice, care se hraneau cu alge. Astfel, vegetatia acvatica din lacul Victoria a
crescut extrem de mult si echilibrul natural a fost dereglat, ireversibil pana in ziua de astazi.
O alta cauza majora care a dus si duce la diminuarea drastica a faunei si florei este poluarea
mediului. Diferite chimicale toxice s-au raspandit tot mai mult in circuitul hranei in cadrul
5

ecosistemelor. Poluarea apei si temperaturile ridicate ale apei au facut sa dispara numeroase specii
de pesti endemici. Ploile acide au distrus, pana la sfarsitul sec.XX, 118 milioane m3 de material
lemnos in Europa. De asemenea, deversarile chimice au afectat pentru mult timp si fundul
oceanic.
Exemple:
Lista de specii de plante si animale recunoscute ca fiind pe cale de disparitie este mult prea lunga
pentru a fi amintita fiecare specie in parte. Exemple mai concludente sunt:
Porumbelul pasager detinea candva suprematia absoluta ca numar de exemplare intre pasari si
mamifere. In anul 1813, s-au numarat peste 1 miliard de porumbei in statul american Kentucky;
peste un secol, in acelasi stat, a incetat din viata ultimul exemplar din aceasta specie.
Pasarea dodo, asemanatoare porumbelului, dar nezburatoare, a fost zarita prima oara in anul
1598, in insula Mauritius din Oceanul Indian; ultimul exemplar a disparut in jurul anului 1681.
Condorul californian, considerat ca cea mai mare pasare pe cale de disparitie, a intrat in atentia
specialistilor care au luat ultimele exemplare din mediul lor natural si le-au trecut in rezervatii
speciale, unde se incearca inmultirea lor.
Vulturul plesuv, cu capul alb si acoperit de pene, in ciuda numelui sau, a fost declarat in anul
1782 ca pasare simbol a S.U.A. Existenta sa a fost pusa in mare dificultate din cauza poluarii
excesive, dar in urma masurilor energice luate de specialisti, numarul lui s-a redresat simtitor.
Multi papagali sunt grav amenintati de distrugerea nemiloasa a padurilor din habitatele lor
tropicale si subtropicale, si de cererea mare de pasari de colivie. Printre speciile amenintate este
ara lui Spix, din nord-estul Braziliei, din care se crede ca doar un singur mascul mai traieste in
salbaticie. Kakapo din Noua Zeelanda este alt papagal amenintat, impins aproape la disparitie de
pradatori ca hermeline, pisici, sobolani introdusi in habitatul lor de colonistii europeni.
Dintre cele 4600 specii de mamifere cunoscute, se considera ca peste 1000 de specii sunt puternic
afectate, multe fiind pe cale de disparitie, printre care:
Lupul tasmanian, al carui ultim exemplar a murit in captivitate in anul 1936.
Ursul panda urias din China a devenit simbolul mondial al animalelor pe cale de disparitie si se
fac eforturi pentru prezervarea lui.
Irbisul (leopardul zapezilor), avand habitatul in Himalaya si in zonele invecinate, isi are existenta
pusa in pericol din cauza vanarii excesive pentru blana sa valoroasa.
Yakul tibetan, candva in numar foarte mare, a fost redus simtitor ca numar de exemplare datorita
vanarii lui extensive.
Fiind vanate fara mila pentru pielea lor deosebita, speciile de crocodil american si crocodil de Nil
isi vad astazi existenta periclitata.
Elefantii sunt la randul lor amenintati cu disparitia datorita comerciantilor de fildes care pun mare
pret pe acest produs. In 1979 in Afica mai traiau in salbaticie 1,3 milioane de elefanti dar din
cauza braconajului acest numar a scazut la 600.000 in 1989. Elefantul indian -ca specie- este intro situatie mult mai grea. Din cauza reducerii habitatului, in salbaticie mai traiesc 35000-54000 de
exemplare, majoritatea lor in India. Alte 16000 de exemplare sunt tinute ca animale domestice in
diferite tari din Asia.
Rinocerul s-a aflat si el mult timp in tinat vanatorilor, ceea ce a dus la o scadere drastica a
numarului de exeplare ale speciilor lui. Rinocerul alb, rinocerul de Sumatera si de Borneo,
rinocerul de Java si cel african se gasesc acum numai in cateva sute de exemplare
6

Focile sunt de asemenea amenintate datorita vanatorilor, care erau interesati doar de pielea si
blana animalelor. Populatia de foci inelate a ajuns de la catev asute de mii la doar 10000 de
exemplare in regiunea arctica-canadiana. Foca calugar, care traieste in ape calde, este cea mai rara
dintre foci, in unele regiuni ea fiind deja disparuta.
Primatele se afla si ele pe lunga lista a animalelor amenintate cu disparitia, fapt datorat reducerii
suprafetelor ocupate cu paduri tropicale. Specia cea mai periclitata este urangutanul. Numarul
gorilelor de munte a scazut si el la doar 350 de indivizi ramasi in salbaticie.
Alte animale pe cale de extinctie sunt vidrele marine si cele uriase, soparla de Komodo, balenele
ucigase si cele cu cocoasa, tigrul siberian, unele specii de hiene, jaguarul si unele specii de reptile si
amfibieni, cum ar fi broasca testoasa uriasa de Galapagos, broasca aurie, tuatara sau iguana.
Situatia nu sta mai bine nici in tara noastra. Odinioara in numar foarte mare, bourul si acvila au mai ramas
doar ca simboluri pe stema Moldovei si a Munteniei. Zimbrul nu mai figureaza decat in legendele legate
de Dragos-Voda. Falnicul zagan a ramas doar in toponimia muntelui Zaganu. Dropia, care odinioara
impanzea Campia Baraganului, a fost redusa numeric la cateva exemplare existente astazi in Dobrogea.
Rasul, capra neagra si cocosul de munte sunt astazi animale ocrotite de lege. In acelasi regim
legislativ se afla si multe plante din patria noastra, reduse multe cantitativ, printre care: floarea de colt,
garofita Pietrei-Craiului, tisa, bujorul romanesc, sangele voinicului si altele.
Eforturi de prezervare:
Situatia a devenit de-a dreptul dramatica. Specialistii considera ca astazi dispar zilnic de pe
suprafata Pamantului numeroase specii de plante si animale, multe dintre acestea chiar inainte de a fi
cunoscute de om.
Pentru a se curma aceasta stare intolerabil de fapte, atat pe plan mondial, cat si pe plan national,
au fost elaborate o multitudine de acte normative care sa conduca la impiedicarea degradarii mediului, a
ecosistemelor si implicit sa salveze de la pieire numeroase specii de plante si animale, printre care:
In anul 1973, 125 de natiuni au semnat Conventia Internationala privind Protectia Faunei si Florei
aflate pe cale de disparitie (CITES);
Sub egida Natiunilor Unite, au fost constituite numeroase rezervatii naturale;
Au fost constituite organizatii (Greenpeace) si partide politice (partidele ecologiste) care
militeaza impotriva poluarii mediului inconjurator si pentru salvarea faunei si florei, practic a
planetei noastre, de la pieire.
Exista o tot mai mare presiune de a impune o interdictie totala asupra importului de papagali
salbatici, si orcine vrea sa cumpere un papagal ar trebui sa se asigure ca a fost crescut in
captivitate.
Din cauza ingrijorarii mondiale privind soarta soarta elefantilor in 1989 s-au introdus restrictii
internationale privind comertul cu fildesul. Ca urmare a acestei masuri, numarul elefantilor
africani care traiau in salbaticie a fost de 600000 in 1995.

III.

SPECII FAUNISTICE PE CALE DE DISPARITIE IN ROMANIA


7

Europa ii recunoaste Romaniei atuul biodiversitatii: aici traiesc jumatate din salbaticiunile
vechiului continent. Suprafata Carpatilor din Romania constituie habitatul a 35% dintre lupii europeni,
50% dintre ursi si 30% dintre risi. Ne putem chiar mindri cu aspretele, o specie de peste care dateaza de
acum 30 de milioane de ani si care e de negasit in vreo alta tara din lume. Fauna Romaniei cuprinde 62 de
specii amenintate: 15 de mamifere, 13 de pasari, doua de reptile, 10 de pesti si 22 de nevertebrate.
Detinem, deci, 62 de specii amenintate in diverse stadii, de la critic la moderat. De la sturioni sau foca
sihastru la linx si testoase, la racul european ori vipera de stepa. Exista si proiecte de repopulare, ca acela,
de succes, prin care a fost resuscitata capra neagra sau marmota.
In 1935 se infiinteaza Parcul National Retezat, urmat de alte rezervatii naturale: Padurea Letea,
Finetele Clujului, Codrul Secular Slatioara. In 1965, in Romania existau 130 de rezervatii, intinse pe o
suprafata de 75.000 de hectare. In prezent, in Romania sint 134 de rezervatii naturale si monumente ale
naturii cu o suprafata de 130.000 de hectare.
Multe dintre speciile prioritare sint pe cale de disparitie. Un exemplu ar fi foca sihastru, cu burta
alba sau calugar, al carei habitat se afla pe coasta bulgara si romana a Marii Negre. Specia a fost aproape
eradicata de catre pescari, deoarece se credea ca le distruge plasele. Actualmente, estimarile spun ca nu
exista mai mult de 400 de exemplare. Si perpetuarea unor efective de pesti este periclitata. Un efect nefast
asupra lor a avut constructia barajelor si lacurilor de acumulare pe o parte din riurile interne, de pilda
sistemul hidroenergetic de la Portile de Fier I si II. Acestea din urma nu sint dotate cu trecatori pentru
specii migratoare precum sturionii, lucru care impiedica reproducerea naturala in zona Cazanelor, spatiu
predilect al imperecherii. In aceste conditii, afectate pina in pragul extinctiei sint populatiile de pastruga,
morun, cega si nisetru.
Monumente ale naturii sunt declarate specii de animale sau plante care se afla in pericol de
disparitie (capra neagra, ursul, rasul, floarea de colt, sangele voinicului etc. sau arbori de varste
considerabile).
Un alt exemplu este Antilopa saiga - dupa anii 60, specialistii au mai semnalat citeva exemplare
izolate in Moldova si in Delta Dunarii. Acum ele traiesc in Lunca Prutului din judetul Botosani intr-o
mica rezervatie naturala.
In Romania, numarul rasilor se estimeaza la 2.000 de exemplare, Carpatii fiind zona cea mai dens
populata de aceasta specie (si de ursi, si de lupi) din Europa. Risii sint insa greu de numarat prin metode
traditionale, pentru ca sint activi noaptea tirziu si dimineata devreme, atunci cind ei se pot orienta vizual,
iar noi, nu.
Dintre cele aproape 150 de specii periclitate pe plan european care cuibaresc in Romania, opt sint
amenintate cu disparitia: pelicanul comun si cel cret, rata rosie, acvila tipatoare mare, acvila de cimp,
vinturelul mic, cristeiul de cimp si dropia, afirma Dan Munteanu, presedintele Societatii Ornitologice
Romane. Unele specii ca piciorongul, califarul rosu si cel alb, stircul lopatar, au fost declarate monumente
ale naturii. O alta specie primejduita in Delta este pelicanul, a carui perioada de incubatie este perturbata
adesea de ambarcatiunile cu turisti care doresc sa ii admire cit mai indeaproape zborul.
In Delta Dunarii exista specii nalt pretuite, aflate pe cale de disparitie, ca Nimphaea alba si
Nuphar luteum, specii rare ca rata sulitar (Anas acuta), rata pitica (Anas crecca), rata lopatar (Anas
clupata), rata cu ochiul alb (Aythia niroca). Specia tiganusul (Plegadis falcinellus) inclusa n componenta
pasarilor sfinte egiptene, ocupnd cuiburile noastre din stuharie, a atins un numar stabilit de noi de peste
500 exemplare.
8

Nu tot atat de spectaculoase precum crocodilii, dar mai vechi decit acestia, broastele testoase se
sting intr-o criminala nebagare in seama. Au traversat sute de milioane de ani in armurile lor ciudate si
incomode ca sa dispara tocmai in zilele noastre, sub ochii nostri. La Centrul de Crestere in Captivitate a
Testoasei lui Hermann (CCCTH) din comuna Eselnita-Mehedinti, se da o batalie disperata, contra
cronometru, pentru salvarea testoaselor. Cladirea si aparatele sofisticate, cum se vad in documentarele de
la Animal Planet, au costat sute de mii de euro. Doar o particica din cele 300 de milioane de euro alocati
de UE pentru ocrotirea speciilor pe cale de disparitie de pe continent.
Parcul Natural Portile de Fier a fost infiintat, prin lege, in 2003 si are citeva caracteristici unice:
este cel mai mare parc natural din Romania (peste 115.000 de hectare); are o diversitate geologica
deosebita, e un adevarat muzeu de geologie in aer liber; intilnim acolo peste 4.000 de specii de plante si
peste 5.200 de specii faunistice, multe dintre ele protejate la nivel mondial.
In timp, datorita influentei omului in natura si datorita schimbarilor climaterice multe animale au
disparut sau sunt pe cale de disparitie.
In urma vanarii nechibzuite au disparut din fauna tarii noastre bourul si zimbrul si numarul altor
animale a scazut foarte mult.
Stramosul zimbrului a fost Bison priscus. In tara noastra s-au gasit multe exemplare fosilizate in
carierele de pietris din Campia Romana sau din Campia Transilvaniei. Treptat, Bison priscus si-a
schimbat forma, devenbint mai mic si s-a adaptat la viata in regiuni deluroase sau mlastinoase
Putin modificat in marime s-a mentinut pana in Evul Mediu si bourul, specie mult mai legata de
campie, care nu s-au putut adapta, decat temporar, la viata de padure, ceea ce a contribuit la staipirea sa
mult mai timpurie decat a zimbrului.
Bourul a fost domesticit inca din timpurile preistorice Acest animal prezenta o statura uriasa, un
spate aproape drept, frunte latita cu crestetul in linie dreapta si coarne neobisnuit de lungi, ascutite si
curbate in sus. Animal extrem de agil, iute si indraznet, ataca intotdeauna cu ferocitate cand ere ranit.
In Europa bourul s-a stins dinspre vest spre est, cu circa 300 pana la 500 de ani inaintea zimbrului. S-au
pastrat insa, in intreaga Eurasie o multime legende legate de bour. Desenele de capete de bour au fost
stilizata si transmise de la o epoca la alta.
Din pricina interventiei omului in scopuri civilizatoare, s-au distrus o mare parte a conditiilor
de dezboltare naturala a speciilor.
Astfel, melcul de gradina va deveni in curand o piesa de muzeu, la fel si crapul autohton, din ce in
ce mai rar in libertate, prezentat mai mult in crescatorii. Dropia a disparut deja, la fel si cega, iar lupii sunt
si ei in pericol.
Printre animalele disparute sau pe cale de disparitie din fauna noastra se numara: scarabeul, vestit
gandac mitologic, vulturul negru, broasca testoasa dobrogeana, soimul dunarean, pelicanul cret, cega si
toti sturionii, nurca, rasul, lupul si alte animale.
Lostrita, peste legendar dispare si ea. Din familia pastravilor, dar de dimensiuni cu totul
respectabile, lostrita abia daca mai este intalnita in raurile si lacurile de munte. Crapul roamnesc sau
autohton era in perioada interbelica cel mai raspandit si apreciat peste din Romania. O data cu lansarea
Luncii Dunarii, in perioada de reproducere a fost distrus.Acum mai este prezent in numar ingrijorator de
mic in stare de libertate, mai mult in Dunare.
Lupul a devenit si el o specie pe cale de disparitie din Romania. Inamicul public numarul unu al
vacilor de stane, lupul a fost vanat fara discernamant inca din Evul Mediu. Intr-o situatie disperata se afla
si rasul. Exemplarele rarisime abia daca mai pot fi intalnite in Fagaras si Piatra Craiului. La fel stau
lucrurile si pentru capra neagra, vipera cu corn si vulturul negru sau acvila.
9

Topul speciilor faunistice protejate in Romania


4 decembrie a fost declarata Ziua Internationala a Protejarii Faunei Salbatice. De aceea astazi este
ziua perfecta pentru a vorbi despre speciile de animale din Romania care trebuie protejate, inainte sa
dispara pentru totdeauna.
Zimbrul (anexa 1) este o specie de bizon care se intalneste in Europa si reprezinta cel mai greu
animal erbivor de pe uscat din acest continent. In Romania, zimbrii pot fi admirati in:
Rezervatia Dragos-Voda de la Vanatori Neamt,
in Rezervatia Neagra de la Bucsani, Dambovita (cea mai mare rezervatie din Romania ca numar
de exemplare),
in rezervatia Valea zimbrilor din Vama Buzaului, Brasov, la Hateg - Slivut,
la Gradina Zoologica din Targoviste
un singur exemplar, la Gradina Zoologica din Bucuresti.
Zimbrii au fost re-introdusi in Romania in anul 1958, cand primele doua exemplare de animale au
fost aduse din Polonia si tinute intr-o rezervatie din Hateg. In data de 21 martie 2012 au fost eliberati 5
zimbri din Parcul National Dragos Voda, ei sunt monitorizati in permanenta.
Vulturul Egiptean (anexa 2) este o specie de vultur plesuv de culoare alb-galbuie, ce se
hraneste cu insecte, oua, hoituri. "Puiul faraonului"cum mai este numit are o semnificatie deosebita in
mitologia egipteana. In Romania apar periodic 1-2 exemplare de hoitar in zona Dobrogei, iar cat despre
cei din Europa, numarul acestora a ajuns undeva sub 5000 de exemplare.
Gasca cu gat rosu migreaza in Romania si in zona litorala nordica a Bulgariei si este una dintre
cele mai rare specii de gasca din lume. In prezent, mai traiesc doar 55.000 de exemplare la nivel mondial.
Aproximativ 90% din acestea ierneaza la noi de la sfarsitul lunii octombrie pana in luna martie in zona
lacurilor Techirghiol, Razelm, Sinoe, Golovita etc.
Balaurul Dobrogean este una dintre cele mai mari specii de serpi neveninosi de pe teritoriul
Romaniei. Exemplare ale aceste specii au fost intalnite numai in zona Dobrogei, cat si in Iasi, Vrancea,
Buzau si Galati.
Soimul dunarean: in incercarea de a salva aceasta specie, SOR a amplasat 14 cuiburi artificiale
in zone impadurite din Podisul Babadag, invecinate cu ariile de stepa. Daca unele cuiburi au fost
deteriorate, altele au fost furate, astfel ca rezultatele proiectului au fost sub asteptari.
Aspretele este o specie de peste apa dulce care a aparut acum peste 65 de milioane de ani, din
1963 a fost clasificata ca fiind critic periclitat la nivel mondial. Datorita pescuitului si amenajarilor
hidrocentralelor pe cursurile raurilor, specia a ajuns in pericol de disparitie si in momentul de fata nu se
mai intalneste nicaeri in lume.
Arealul sau s-a restrans numai la zona raului Valsan, intre localitatile Bradet si Malureni. Se pare
ca mai exista aproximativ 100 de exemplare aflate in libertate.
Boa de nisip (anexa 3) nu este amenintat cu disparitia in alte tari. In Romania s-a gasit insa pana
acum un singur exemplar, in 2011, langa Turnul Magurele.
Rasul este vanat anual deoarece un numar foarte mare al acestora reprezinta un pericol pentru
comunitatea locala. Dintre toate tarile europene, aici se intalnesc cele mai multe exemplare, aproximativ
1.300.
Dihorul patat (anexa 4). Romania este singura tara din UE unde mai traieste aceasta specie de
rozatoare. Dihorul patat se gaseste in Dobrogea si in prezent specia sa numara aproximativ 500 de indivizi
in Romania.
10

Grivanul mic este o specie de rozatoare specifica tarii noastre dar si nord-estului Bulgariei.
Denumit si hamsterul dobogean aceasta rozatoare exclusiv ierbivora nu depaseste lungimea de 340mm,
durata de viata este de 2-3 ani si este intalnit pe terenurile nelucrate agricol. In tara se gasesc in numar de
aproximativ 2000 de indivizi.

IV.

SPECII FLORISTICE PROTEJATE IN ROMANIA

11

Calatorind prin rezervatiile naturale ale Romaniei, de la campie pana pe crestele semete ale
Carpatilor, putem intalni numeroase specii de plante si flori ocrotite de lege. Din pacate, multe dintre
florile care impodobeau odinioara campiile si muntii Romaniei au fost rupte fara mila si au disparut, iar
altele sunt din ce in ce mai rare.
Aceste plante rare, endemisme si relicte galaciare, de o mare importanta stiintifica si estetica sunt
astazi declarate monumente ale naturii fiind ocrotite prin lege, pentru a permite perpetuarea lor in flora
Romaniei.

Floarea de colt (Leontopodium alpinum)


Floarea de colt sau floarea reginei, o adevarata perla a muntilor nostri, este o specie declarata
monument al naturii din anul 1933. Planta erbacee, perena, din familia Asteraceae, de o frumusete aparte
si totodata cea mai rara din intreaga flora montana creste in muntii calcarosi, in pajistile de pe versantii
abrupti si insoriti sau pe stancarii. Este intalnita in Romania pe stancile aproape inaccesibile omului din
Muntii Vrancei, Muntii Bucegi, Muntii Fagarasului, Muntii Maramuresului, Rodna, Obcinele Bucovinei,
Masivul Ceahlau, Retezat, Godeanu.
Papucul Doamnei (Cypripedium calceolus)
Papucul Doamnei este o specie foarte rara de orhidee. In toata Europa, Papucul Doamnei este pe
cale de disparitie si este pe locul intai pe lista plantelor protejate de lege. Multe organizatii au inceput
proiecte de inmultire in vitro si repopularea zonelor istorice, unde specia acum nu mai exista, cu
plantute obtinute in laborator. Multe autoritati au introdus amenzi exorbitante pentru distrugerea plantei
sau a zonei in care ar creste. In Romania, Papucul Doamnei este protejat inca din 1938, prin Decret Regal.
Face parte din familia Orchidaceae si se intalneste prin paduri, mai mult sau mai putin umbroase, pe
coaste, in tufisuri, de preferinta in terenuri calcaroase, in grupe sporadice.
Sangele Voinicului (Nigritella rubra si Nigritella nigra)
Sangele voinicului este o planta din familia Orchidaceae si este una dintre cele 58 de specii de
orhidee care pot fi intalnite si in Romania. Florile acestora inflorescente conice par rubine
stralucitoare in bataia Soarelui. Mirosul lor caracteristic, amintind de vanilie, este atat de patrunzator,
incat prezenta podoabei sangerii poate fi simtita de la distanta. Infloresc incepand cu luna mai-iunie pana
prin august-septembrie. Cum pot fi deosebite: unele inflorescente sunt mai rotunde si bat in negru
(Nigritella nigra), altele sunt mai lunguiete si mai trandafirii (Nigritella rubra).
Garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus) anexa 5
Acum mai bine de 150 de ani aceasta floare nu era cunoscuta. A fost descoperita pe crestele
prapastioase ale Pietrei Craiului, de doi botanisti ardeleni, Kotschy si Schott. Aparitia ei a produs senzatie
si nedumerire in lumea stiintei. Pe de o parte, ea nu a mai fost gasita in nici un alt loc din lume, si nici
macar pe vreuna din culmile muntoase vecine Pietrei Craiului. Pe de alta parte, aceasta garofita nu
seamana cu garofitele cunoscute, intrunind caracterele a doua grupe sistematice ale genului: Alpini si
Glauci. De astfel, originea sa nu este cunoscuta nici azi.
12

Crinul de padure (Lilium martagon)m anexa 6


Crinul este una dintre cele mai frumoase si gratioase plante. Crinul de padure (Lilium martagon)
face parte din familia Liliaceea si creste in zona padurilor de stejar si fag, fiind o specie mezofila. Poate fi
intalnit foarte rar in paduri cu substrat calcaros, molidisuri sau in zona de munte. Este o specie rara,
declarata monument al naturii si este ocrotita prin lege. Este o planta salbatica, perena, originara din
Europa si infloreste in lunile mai - iunie. Un singur fir de crin de padure poate duce si 50 de flori, dar in
general au 10-20 flori! Florile au diverse culori: rosu, roz sau violanceu. Citeste mai departe
Degetarutul Pitic Alpin (Soldanella montana) anexa 7
Degetarutul este o erbacee perena din familia primulaceelor, care creste in zonele muntoase, in
general descoperite, in luminisuri, la marginea padurii, fiind o floare gingasa, ca un clopotel roz franjurat,
fructul fiind o capsula. Are o inaltime de pana la 25 cm si infloreste in lunile mai si iunie. In Romania se
gaseste in Carpatii Orientali. In jurul lacului Balea cresc plante specifice circurilor glaciare cum este si
Degetarutul pitic alpin. Denumirea populara a acestuia este potiras.
Bulbucii de munte (Trollius europaeus)
Bulbucul de munte este o planta perena cu flori din familia Ranunculaceae. Planta este deosebita
ca aspect, eleganta si rar intalnita. Are tulpina mare, de 10 - 60 cm inaltime. La varful tulpinii este o
singura floare mare ca o maciulie, cu 30 mm diametru. Floarea este formata din 10 sepale inghesuite,
aproape rotunde. Florile sunt galben-verziu sau galben-auriu si au in exterior vinisoare verzi. Infloreste in
lunile mai-iulie. Frunzele au culoarea verde intunecat, adanc spintecate in 3-5 parti, cu segmente trifide,
dintate pe margini. Frunzele de la baza tulpinii au coditele mai lungi. Fruct folicula. Se gaseste in
Romania in Carpatii Orientali, Meridionali si Apuseni, din zona de padure pana in zona alpina, prin
pasuni, poieni si in locuri umede.
Bujorul romanesc (Paeonia Peregrina var. Romanica)
Bujorul romanesc este o varietate endemica (traieste aproape exclusiv numai in Dobrogea,
altundeva in lume nefiind semnalat) a speciei Paeonia peregrina (bujor de padure). Bujorul romanesc este
o peoniacee care se intalneste cu totul izolat in Oltenia (Padurea Calugareasa) si ceva mai des in padurile
din Dobrogea (intre Tuzla si Mangalia, Babadag, Niculitel, Baia). Floarea rosie are mai putine petale
decat bujorul de gradina si are frunzele mai adanc si mai dens sectate. Specia este protejata prin lege inca
dinaintea celui de-al doilea razboi mondial.
Ghintura galbena (Gentiana Lutea) anexa 8
Planta erbacee, perena care vegheaza pe versantii abrupti si suficient de umezi, face parte din
flora spontana, ajunge pana la 1-2 m inaltime si apartine familiei Gentianaceae. Tulpina sa este dreapta,
cilindrica, neramificata, se termina cu un rizom puternic si lung in pamant. Frunzele sunt mari, opuse, au
nervuri puternice, numai tulpinare, iar cele de la baza sunt petiolate. Florile sunt dispuse la baza frunzelor,
sunt de culoarea galbena si alungite, au cate 5-7 petale. Infloreste in lunile iulie si august. Vegeteaza in
pajistile alpine, pe soluri bogate in humus, preferand pantele insorite si destul de umede din muntii
Ciucas, Barsei, Bucegi, Fagaras, Retezat, Rodnei, Maramures, Bihor, Oas - Gutai.

13

Laleaua pestrita (Fritillaria meleagris)


Laleaua pestrita este o specie de planta rara, cu raspandire locala, protejata de lege in toate tarile
europene. Denumirea sa populara este floare de sah, bibilica, clopotar sau caldarusa. Populeaza fanetele
umede si padurile de foioase. Floarea are forma de cupa, are culoarea maronie - violacee cu pete albe si
incanta privirile. Tulpina are aproximativ 20-30 cm, iar floarea 2 cm. Laleaua pestrita, o specie salbatica,
autohtona infloreste in cateva regiuni restranse din Romania, in luna mai, pentru doar 7 zile.
Zonele si rezervatiile unde acesta creste: Orheiu Bistritei printre stejari in rezervatia naturala
numita Padurea din Ses; Padurea Margaritului situata in comuna Danesti, Gorj; Lunca Poganisului din
judetul Timis, a fost declarata arie protejata prin lege de catre Consiliul Judetean Timis in 1995;
Rezervatia naturala Lunca cu lalea pestrita din Valea Salajului; Fersig Maramures; Cheilor Turzii, si in
unele zone in judetele Mures, Olt si in Banat. Laleaua pestrita este o specie ocrotita de lege, inca din anii
1980.
Iedera alba (Daphne blagayana)
Planta este un arbust pitic cu inaltimea de 15 - 35 cm. Popular i se mai spune: blagaiana, floare de
Sfanta Ana, ghiocei de Postavar. Este o planta monument al naturii si este ocrotita prin lege. Tulpinile
sunt taratoare sau erecte, ramurile au frunze numai in varf. Frunzele sunt alungit - eliptice sau ovate,
stralucitoare. Florile sunt adunate intr-o inflorescenta (capitul) de marimea unui pumn si sunt de culoare
alba - galbuie. Infloreste in aprilie-mai. Creste in luminisurile unor paduri de foioase sau conifere, pe
povarnisuri pietroase si pe barnele stancoase din regiunea montana si subalpina a muntilor Bucegi,
Ciucas, Bihor, Mehedinti si Cozia.
Smardarul (Rhododendron kotschyi)
Rhododendron (din grecescul: rhodos, trandafir, si dendron, arbore) este un gen numeros
(peste 800 de specii) de plante (arbori si arbusti) din familia Ericaceae. Este originar din estul Asiei si, in
ciuda numelui alternativ de bujor de munte, nu trebuie confundat cu bujorul propriu-zis care face parte
dintr-o alta familie botanica, respectiv cea a Ranunculaceelor. Smardarul creste spontan in tufe pitice in
zona alpina. Frumusetea florilor sale - care emana un miros si o aroma asemanatoare visinelor - si care
apar de obicei pe la sfarsitul lunii iunie si la inceputul lunii iulie, si raritatea sa, face ca smardarul sa fie o
planta ocrotita si protejata ca atare in perimetrul Parcului National Bucegi. Frunzele sunt si raman si peste
iarna verzi.
Lotusul termal (Nymphea lotus var. thermalis) anexa 9
Lotusul termal este o specie de nufar endemica pentru zona bailor 1 Mai, Romania. Aceasta
specie traieste in apele paraului Petea, din apropierea bailor 1 Mai Felix, de langa Oradea.
Caracteristica apelor paraului este temperatura crescuta (ape termale). Se considera ca aceasta specie ar fi,
probabil, un relict tertiar. Specia a fost descoperita in anul 1789 de botanistul P. Kitaibel. Numele l-a
primit ceva mai tarziu, in 1908 cand J. Tuzson ii da aceasta denumire datorita asemanarii cu nufarul de
Nil. Datorita unicitatii ei (Baile Felix este singurul areal unde se intalneste aceasta specie), Nymphaea
lotus var. thermalis a fost declarata inca din 1931, monument al naturiI.

14

Roua cerului (Drosera rotundifolia)


Roua cerului este una din putinele plante carnivore ce pot fi intalnite si in Romania. Specie
ocrotita, ea poate fi admirata in turbariile muntoase, majoritatea astazi aflate in rezervatii naturale.
Populeaza tinoavele cu muschi de turba de la Timovul Mohos, Poiana Stambei, Sancraieni Ciuc. Planta
consuma aproximativ 50 de insecte pe an. Poate fi usor recunoscuta dupa florile de culoare alba si
indeosebi dupa frunze, care au pe suprafata lor numerosi peri glandulari cu rol in digerarea insectelor.
Perisorii, numiti si tentacule, secreta substante lipicioase care se aduna sub forma unor picaturi
stralucitoare de roua, de unde vine si denumirea plantei.
Alte plante ocrotite de lege mai sunt: macul galben (Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stefani),
gladiola salbatica (Gladiolus imbricatus), tulichina (Daphne cneorum), irisul de balta (Iris pseudacorus),
laricea (Larix deddua).

15

V.

UTILIZAREA DURABIL A COMPONENTELOR BIODIVERSITII

Dac dezvoltarea sistemelor economice n secolul trecut avea ca suport ideea c mediul nu
reprezint un factor limitant al dezvoltrii, importan major avnd doar capitalul financiar, problemele
create de diminuarea drastic a resurselor i efectele din ce n ce mai vizibile ale impactului activitilor
antropice asupra mediului i asupra calitii vieii au determinat o schimbare de gndire a politicilor
economice. n momentul de fa capitalul natural mpreun cu cel financiar i cel uman trebuie s
constituie pilonii oricrei dezvoltri.
Utilizarea durabil a componentelor biodiversitii presupune abordarea ecosistemic a
managementul integrat al resurselor i integrarea prioritilor de conservare a biodiversitii n politicile i
strategiile sectoriale. Pn n prezent aceste deziderate nu se regsesc ntr-o form coerent i unitar n
politicile sectoriale, principalul motiv fiind lipsa unei valori monetare acordate serviciilor oferite de
ecosistemele naturale, servicii care n prezent sunt considerate bunuri publice fr valoare de pia. Prin
urmare, aa cum o arat i concluziile intermediare ale unui studiu efectuat la nivel internaional2, este
esenial evaluarea corect a valorii resurselor naturale regenerabile i neregenerabile i a serviciilor
oferite de TEEB The Economics of Ecosystems and Biodiversity (Valoarea economic a ecosistemelor
i biodiversitii)
Obiectivele operaionale pentru asigurarea integrrii prioritilor de conservare a biodiversitii n
politicile i strategiile sectoriale
- Evaluarea adecvat a impactului strategiilor, politicilor, planurilor i programelor asupra biodiversitii;
- Creterea participrii factorilor interesai n procedurile de evaluare adecvat a impactului;
- Internalizarea valorii biodiversitii n anlizele cost/beneficiu;
- Stabilirea schemelor de eco-etichetare bazate pe analiza ciclului de via al produselor pentru care
producerea, distribuia, utilizarea sau depoztarea pot afecta biodiversitatea;
- Integrarea conceptului de biodiversitate n mecanismele de evaluare;
- Identificarea i introducerea stimulentelor pentru utilizarea durabil a componentelor biodiversitii i
eliminarea celor ce au impact negativ;
- Creterea importanei funciilor ecologice ale terenurilor, inclusiv ale zonelor ripariene i a celor cu
vegetaie aluvial, pentru combaterea proceselor de eroziune i pentru meninerea funciilor
ecosistemelor.
1. AMENAJAREA TERITORIULUI
Dezvoltarea Romniei s-a fcut prin transformri brute i radicale fie din dorina de integrare i
recuperare a ntrzierii fa de Europa, fie din cauza regimurilor politice. Dezechilibrele rezultate s-au
succedat rapid (industrializarea comunist forat, urbanizarea brutal a mediului rural, agricultura
cooperatist intensiv, privatizarea prin distrugere total, integrarea european prin abandonarea
tradiiilor etc) producnd distrugeri, fr s permit regenerarea durabil a sistemelor rurale i urbane.
Ansamblurile tradiionale prin care s-au dezvoltat i se conserv practici, ecosisteme i peisaje
valoroase au fost desconsiderate prin politica de stat comunist din cauza conotaiilor burgheze. n
prezent, ele sunt ameninate de interesele economice ale noii societi de consum formate dup anii 90,
prin fenomenele de frmiare, distrugere i abandon.
16

Valorile i peisajele rurale i pierd tot mai mult funciile, din cauza migraiei populaiei ctre
orae i a fenomenului emigrrii. La nivelul aezrilor urbane uniformizarea i locuirea colectiv impus
n perioada comunist se perpetueaz, neexistnd politici de ncurajare a calitii i de diversificare a
tipurilor de locuire.
Comunitile care triesc tradiional reprezint un reper al culturii naionale i al identitii
regionale i europene. Romnia este unul din puinele state europene care a pstrat tradiii de trai potrivit
spiritului local. Aceste tradiii se refer la principii i tehnici de arhitectur vernacular i agricultur n
armonie cu mediul, flora i fauna cu un impact sczut asupra bioversitii.
Valorile tradiionale sunt instrumente valabile, verificate n timp pentru funcionarea unei
societi durabile. Transformarea accelerat a ecosistemelor impune restabilirea acestor principii,
protejarea i conservarea valorilor i peisajelor naturale i culturale.
Aceast stare de fapt a fost generat de urmtoarele carene legislative i administrative:
Lipsa lurii n considerare a noiunii de peisaj (natural i/sau cultural) n realizarea i evaluarea
proiectelor de amenajare a teritoriului i de dezvoltare a infrastructurii (transport, energetic, producie), n
concordan cu prevederile Conveniei Europene a Peisajului (ratificat prin Legea nr. 451/2002);
Carene, incoerente i derogri legislative, insuficiena reglementrilor i sanciunilor pentru
infraciunile privind amenajarea teritoriului, urbanism i protecia patrimoniului natural i cultural;
Cadrul instituional deficitar, existnd conflicte de competene ntre mai multe autoriti ce conduc la
diminuarea responsabilitilor i aplicarea deficitar a prevederilor legale;
Dezechilibre grave n ecosistemele urbane cauzate de neluarea n considerare a biodiversitii locale i
a polurii excesive.
Obiectivele operaionale pentru asigurarea managementului integrat al amenajrii teritoriului
1. Dezvoltarea i aplicarea politicilor de amenajare a teritoriului n sprijinul conservrii biodiversitii. O
atenie special trebuie acordat coridoarelor ecologice, zonelor situate n afara ariilor naturale protejate
dar care au un nivel crescut de biodiversitate, cum ar fi zonele montane, cele costiere i zonele umede;
2. Includerea conservrii peisajului ca una din condiiile principale ale proiectelor de dezvoltare finanate
prin Fondurile Structurale i de Coeziune.
2.

MANAGEMENTUL PDURILOR anexa 10

n Romnia managementul pdurilor se realizeaz conform principiilor de gestionare durabil


stabilite prin Codul Silvic (Legea nr. 46/2008 cu modificrile i completrile ulterioare), dup cum
urmeaz:
a) promovarea practicilor care asigur gestionarea durabil a pdurilor;
b) asigurarea integritii fondului forestier i a permanenei pdurii;
c) majorarea suprafeei terenurilor ocupate cu pduri;
d) politici forestiere stabile pe termen lung;
e) asigurarea nivelului adecvat de continuitate juridic, instituional i operaional n gestionarea
pdurilor;
f) primordialitatea obiectivelor ecologice ale silviculturii;
g) creterea rolului silviculturii n dezvoltarea rural;
h) promovarea tipului natural fundamental de pdure i asigurarea diversitii biologice a pdurii;
i) armonizarea relaiilor dintre silvicultur i alte domenii de activitate;
j) sprijinirea proprietarilor de pduri i stimularea asocierii acestora;
17

k) prevenirea degradrii ireversibile a pdurilor, ca urmare a aciunilor umane i a factorilor de mediu


destabilizatori.
Managementul pdurilor se face pe baza amenajamentelor silvice elaborate conform normelor
tehnice cu respectarea urmtoarelor principii:
a) principiul continuitii recoltelor de lemn;
b) principiul eficacitii funcionale;
c) principiul asigurrii conservrii i ameliorrii biodiversitii;
d) principiul economic.
Dup ratificarea CBD, au fost stabilite o serie de principii i criterii pentru certificarea produselor
forestiere, n scopul stabilirii unui management durabil al pdurilor. n Romnia procesul de certificare a
nceput n anul 2000, n pdurile din Parcul Natural Vntori Neam. Acest proces a fost parte din
proiectul Managementul Conservrii Biodiversitii, finanat de GEF/Banca Mondial, Guvernul
Romniei i RNP.
Replicarea acestui proces a nceput n 2004 i au fost deja certificate n jur de 1 milion de hectare
de pduri proprietate a statului, administrate de RNP. De asemenea, au fost certificate 25 centre pentru
prelucrarea lemnului.
Implementarea procesului de certificare a pdurilor va determina luarea n considerare a
aspectelor ecologice i sociale n procesul de management durabil al pdurilor, deoarece presupune
condiii speciale de identificare a componentelor biodiversitii forestiere i msuri pentru conservarea
acesteia.
Produsele certificate devin din ce n ce mai competitive i mai cutate pe pia, comparativ cu
cele necertificate. Acesta este principalul stimulent i factor de dezvoltare al procesului de certificare. Mai
mult, procesul trebuie s se extind i la pdurile private.
Din totalul de 2.815.658 ha de pdure care nu sunt n prorpietatea statului, doar 2.438.370 ha sunt
administrate de ocoale silvice autorizate. Aproape 377.288 hectares sunt nc neadministrate sau nu au
fost nc ncheiate contracte cu direciile silvice. n acord cu prevederile Codului Silvic, toi proprietarii
de pdure trebuie s aib cel puin contracte cu ocoalele silvice pentru asigurarea unor servicii de baz
(supraveghere, marcarea copacilor pentru extracie, plantri etc.).
Pe suprafeele neadministrate, volumul de tieri ilegale este mai mare, iar managementul practicat
nu este unul durabil (tipurile de tieri).
n prezent, n fondul forestier naional exist suprafee, n special n regim de proprietate privat,
exploatate i neregenerate. Din totalul de 8.574 ha plantri n 2007, 8.000 ha au fost plantate de ctre RNP
i doar 574 ha au fost plantate n pdurile administrate de ocoalele silvice private, de ctre autoritile
locale.
Conform statisticilor oficiale (Anuarul Statistic 2007) suprafaa pe care s-au executat tieri rase n
2007 a fost de aproximativ 4458 hectares, dar a crescut n ultimii ani, n special n molidiuri (fig.4.1).
Tierile rase normale reprezint mai puin de 1% din tierile totale din 2007.
Suprafaa total de tieri de igienizare a fost de 1.125.620 ha, mult mai mare dect n mod normal (84.276
ha), n acord cu planurile de management. Acest fapt se datoreaz subiectivitii administratorilor
fondului forestier.
Procesul de restituire al pdurilor n trei etape a avut unele efecte negative asupra biodiversitii i
mediului. Conform datelor statistice oficiale, dup prima etap de retrocedare din 1991, din 350.000 ha de
pdure restituite, aproximativ 30% au fost tiate la ras (mai mult de 100.000 ha). i urmtoarele etape, din
2000 i 2005, au avut efecte negative asupra ecosistemelor de pdure. Fenomenul a nceput s se reduc
18

odat cu mbuntirea cadrului legislativ, n perioada 2005-2008, i prin creterea numrului de personal
la Inspectoratele de Control Silvic.
Conform rapoartelor oficiale privind starea pdurilor, n 2006 aproape 700 ha de pdure au fost
afectate de tierile ilegale n pdurile private, iar n pdurile proprietatea statului au fost tiai legal
64.000 mc.
Pdurile sunt i valoroase resurse energetice. Conform studiului privind abordarea strategic a
Romniei cu privire la biocarburani, n 2005 s-a recoltat un volum de mas lemnoas de 15671.103 m3
din care a rezultat 414.103 m3 pierderi tehnologice i 869.103 m3 coaj lemnoas. Aceast potenial
pierdere anual de cca. 8% material lemnos rezultat din prelucrarea primar poate fi folosit i pentru
producerea biocombustibililor de generaia a II-a. Introducerea culturilor forestiere perene destinate
produciei biocombustibililor de generaia a II-a ar reduce ciclul de via al arborilor la 3-15 ani. Speciile
lemnoase recomandate pentru cultivare n acest sistem conform acestor linii strategice ar fi plopul i toate
tipurile de salcie, dnd o producie de mas uscat ntre 10-15 t/ha/an (180-260 GJ/ha/an).
Principalele cauze ale tierilor ilegale:
Gradul de srcie al populaiei locale
Tranzaciile cu terenuri mpdurite nu sunt nregistrate corespunztor, iar noii proprietari nu ncheie
contracte de administrare cu ocoalele silvice
Mai mult de 200.000 ha nu sunt administrate de structuri autorizate
Insuficieni inspectori
Lipsa controlului volumului de material lemnos procesat
Dezvoltarea de mici ntreprinderi de prelucrare a lemnului neautorizate
Lipsa resurselor financiare pentru compensarea sau pentru susinerea activitilor adminsitrative ale
deintorilor privai de pdure
Obiectivele operaionale pentru asigurarea managementului durabil al pdurilor
1. Implementarea Ghidurilor generale pentru conservarea pdurilor de la nivel European (Conferina de la
Helsinki - Rezoluia H2) i a recomandrilor Forumului Interguvernamental al Pdurilor (IPF);
2. ntrirea capacitii instituionale de administrare i control a activitilor de exploatare a masei
lemnoase;
3. Dezvoltarea mecanismelor de stimulare a proprietarilor de terenuri forestiere pentru certificarea
pdurilor.
3. EXPLOATAREA SPECIILOR SLBATICE CU VALOARE ECONOMIC
Valorificarea plantelor i animalelor slbatice aparinnd speciilor a cror prelevare din natur i
exploatare fac obiectul msurilor de management, precum i a altor specii cu acelai regim de protecie, se
face n condiii compatibile cu meninerea acestor specii ntr-o stare de conservare favorabil, lundu-se,
dup caz, urmtoarele msuri: reglementarea accesului n anumite zone i/sau anumite perioade;
interdicia temporar i/sau local a recoltrii i capturrii anumitor specii; reglementarea perioadelor, a
modurilor i a mijloacelor de recoltare/capturare, n conformitate cu prevederile legislative n vigoare;
instituirea unui sistem de autorizare a recoltrii/capturrii plantelor i animalelor slbatice n scopuri
comerciale, inclusiv stabilirea de cote; ncurajarea cultivrii i creterii n captivitate a speciilor de flor i
faun slbatic de interes economic, n vederea reducerii presiunii asupra populaiilor naturale.
Activitile de recoltare, capturare i/sau de achiziie a plantelor i animalelor slbatice, ca i a
unor pri i produse din acestea, se desfoar n baza autorizaiilor de recoltare/capturare emise de
19

ageniile judeene pentru protecia mediului prin procedura specific O.M. nr. 647/2001 pentru aprobarea
Procedurii de autorizare a activitilor de recoltare, capturare i/sau de achiziie i comercializare pe piaa
intern sau la export a plantelor i animalelor din flora i fauna slbatic, precum i a importului acestora
i O.M. nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitilor de recoltare, capturare i/sau
achiziie i/sau comercializare, pe teritoriul naional sau la export, a florilor de min, a fosilelor de plante
i fosilelor de animale vertebrate i nevertebrate, precum i a plantelor i animalelor din flora i, respectiv,
fauna slbatice i a importului acestora.
Pe teritoriul Romniei avem o mare varietate de specii de flor i faun, valoroase din punct de
vedere economic i social, fiind utilizate n diverse sectoare. n anul 2008, au fost eliberate 1.136
autorizaii (248 conform O.M. nr. 647/2001 i 888 conform O.M. nr. 410/2008) pentru activiti de
recoltare, capturare, i/sau achiziie i comercializare pe piaa intern a plantelor si animalelor din flora i
fauna slbatic.
Conform O.M. nr. 647/2001, au fost eliberate un numr total de 248 de autorizaii (72 pentru
faun i 176 pentru flor), iar conform O.M. nr.410/2008, au fost eliberate un numr total de 888 de
autorizaii (435 pentru faun i 453 pentru flor).
Colectarea i comercializarea plantelor medicinale i aromatice se supun i reglementrilor
specifice din Legea nr. 491/2003.
n vederea asigurrii utilizrii durabile i meninerii ntr-o stare favorabil de conservare a
populaiilor speciilor de interes economic, prin legislaia naional este reglementat de asemenea comerul
(exportul, importul n/din state tere precum i punerea spre vnzare din Romnia n alte State Membre)
cu exemplare ale speciilor non-CITES (specii care nu sunt incluse n Anexele Regulamentul (CE) nr.
407/2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr 338/97) recoltate/capturate pe teritoriul Romniei.
Autoritatea competent, reprezentat de Ministerul Mediului i Pdurilor, autorizeaz desfurarea acestor
activiti prin eliberarea acordurilor de export/import sau certificatelor de origine.
Pescuitul
n anul 2008, la fel ca i n anii precedeni, n sectorul marin romnesc activitatea de pescuit
industrial, practicat de pescarii profesioniti, s-a realizat n dou moduri: pescuitul cu unelte active,
efectuat cu navele trauler costiere la adncimi mai mari de 20 m i pescuitul cu unelte fixe, practicat de-a
lungul litoralului, n 28 puncte pescreti, situate ntre Sulina i Vama Veche, la mic adncime (3 - 11 m).
La aceasta se adaug i pescuitul costier la scar mic.
Biomasa stocurilor, pentru principalele ase specii de peti, a fost estimat la circa 92.806 tone n
anul 2008, (din care 60.000 tone pentru prot), fa de 75.316 tone n 2004 2005 i doar 15.350 tone n
2006 (cnd au fost luate n considerare doar protul i speciile de guvizi).
n anul 2008, att pentru icrele, ct i pentru larvele de prot, s-au nregistrat valori mai mici n
ceea ce privete efectivul estimat ct i n privina densitilor medii, comparativ cu anul precedent, iar
efectivul puietului de bacaliar a fost de circa 4 ori mai mic fa de anul 2006. Hamsia continu s fie
specia dominant n ihtioplanctonul din perioada cald a anului, att pentru icre, ct i pentru larve.
Principala problem n ceea ce privete pescuitul o reprezint lipsa unui evaluri adecvate a starii de
conservare a speciilor de peti, datele existente privind stocurile fiind contradictorii.

20

Vntoarea
Conform Legii fondului cinegetic i a proteciei vnatului (Legea nr. 407/2006 cu modificrile i
completrile ulterioare), fauna de interes cinegetic este considerat resurs natural regenerabil, bun
public de interes naional i internaional, iar exercitarea vntorii se face n scopul asigurrii echilibrului
ecologic, ameliorrii calitii populaiilor faunei de interes cinegetic, cercetrii tiinifice, precum i n
scop didactic sau recreativ-sportiv.
n vederea conservrii faunei de interes cinegetic, administratorul mpreun cu autoritatea public
central care rspunde de protecia mediului i gestionarul delimiteaz n fiecare fond de vntoare una
sau mai multe zone de linite a faunei cinegetice n care exercitarea vntorii este interzis. Suprafaa
zonelor de linite a faunei cinegetice nsumeaz minimum 10% din suprafaa total a fiecrui fond de
vntoare. n coridoare ecologice de migraie sau n habitate naturale de interes comunitar, zonele de
linite se constituie integral sau parial, dup caz, n suprafaa acestora. n parcurile naionale i n zonele
de protecie integral i protecie strict din parcurile naturale vntoarea este interzis. Apropate toat
suprafaa Romniei este divizat n fonduri de vntoare (21.966.355 ha).
Dintr-un total de 2149 fonduri de vntoare, 570 sunt gestionate de ctre RNP, inclusiv 22 fonduri
de vntoare pentru cercetare i 14 rezervaii genetice speciale. Rezervaiile pentru conservarea resurselor
genetice au fost desemnate pentru carnivorele mari (7), cerb comun (3), zimbru (2) i ca zone de iernare
pentru psri (2).
Cele mai multe fonduri de vntoare sunt gestionate de ctre asociaii de vntori afiliate la
Asociaia General a Vntorilor. De asemenea, exist i cteva fonduri de vntoare gestionate de
asociaii de vntori neasociate la AGV.
Pentru speciile strict protejate, cum sunt ursul brun, lupul i pisica slbatic, evaluarea efectivelor
a nceput s devin un proces participativ. De asemenea, acest lucru se observ i n evaluarea efectivelor
de capr neagr din parcurile naionale.
n Raportul privind Starea pdurilor din 2007 au fost identificate unele probleme privind
practicarea vntorii, cum ar fi:
Nu se respect ntotdeauna procedurile de emitere a permiselor de vntoare, metodele de vntoare i
principiile de selectare a animalelor ce trebuie eliminate;
Metodele de evaluare a efectivelor populaionale nu se respect ntotdeauna, cotele de captur fiind
supraevaluate i ducnd la declinul populaiilor.
arcurile i fermele de vntoare
n Romnia exist 18 arcuri de vntoare unde speciile de interes vntoresc sunt inute pentru
vntoare. n unele ferme sunt deinute specii sau diferite subspecii i varieti alohtone, ce pot afecta
fauna slbatic natural n cazul n care scap n slbticie. Dincolo de problemele legate de drepturile
animalelor, n mare msur existena acestor arcuri poate diminua presiunea vntorii asupra speciilor
din slbticie, muli vntori prefernd modaliti mai uoare de vntoare.
Obiectivele operaionale pentru exploatarea durabil a speciilor cu valoare economic a
- Promovarea utilizrii durabile a speciilor cu valoare economic;
- Dezvoltarea msurilor tehnice de conservare pentru asigurarea utilizrii durabile a speciilor de interes
economic;
- Interzicerea practicilor de acvacultur i de reproducere n captivitate a speciilor de interes cinegetic ce
pot afecta starea de conservare a speciilor slbatice i a habitatelor naturale.

21

4. AGRICULTURA
Avnd o suprafa agricol de 14.741,2 mii ha (sau 61,8% din suprafata total a rii) n anul
2005, Romnia dispune de resurse agricole importante n Europa Centrala i de Est. Dei zone
semnificative din suprafaa agricol utilizat sunt clasificate ca fiind zone defavorizate, condiiile
pedologice sunt deosebit de favorabile activitilor agricole de producie n regiunile de sud i de vest ale
rii. Cea mai mare parte a suprafeei agricole este arabil (64,1%) iar punile i fneele dein de
asemenea ponderi importante (22,6% i respectiv 10,4%). Podgoriile i livezile, inclusiv pepinierele,
reprezint restul de 1,5% i respectiv, 1,4% din suprafaa arabil a rii (INS Anuarul Statistic al
Romniei, 2008).
Suprafaa agricol a Romniei a sczut uor de la un an la altul. Transferul suprafeelor de teren
ctre sectorul construciilor a constituit cauza principal a reducerii suprafaei agricole n ultimii douzeci
de ani. Reducerea suprafeelor de teren, prin includerea acestora n zona urban reprezint un fenomen
ntlnit n zonele cu productivitate mai mare, n timp ce schimbarea categoriei de folosin a terenului
agricol n cel forestier apare, n special, n zonele defavorizate.
Retrocedarea i redistribuirea suprafeelor de teren agricol a nceput n anul 1991, desfurnduse n mai multe etape succesive. Ca urmare, pna n anul 2005, 95,6% din suprafaa agricol a rii a fost
retrocedat fotilor proprietari sau motenitorilor legali ai acestora. Totui, titlurile de proprietate au fost
emise fr o verificare corespunztoare a terenurilor din punct de vedere cadastral i fr nscriere n
Cartea funciar. Identificarea i delimitarea parcelelor retrocedate nu au fost ntotdeauna corect realizate,
fcnd astfel obiectul multor litigii i dispute.
Terenurile aflate n proprietatea public a statului au n prezent o pondere de numai 0,5% din
suprafaa total arabil (367,2 mii ha), 0,7% din suprafaa total puni (231,2 mii ha) i 0,2% din
suprafaa total de fnee (32,4 mii ha) (INS, 2004). n Anuarul Statistic din 2008 lipsesc date referitoare
la proprietatea privat i de stat.
Distribuia exploataiilor agricole are un pronunat caracter dual. n 2007, din totalul de 3.931.350
exploataii, 3.851.790 utilizau o suprafa agricol de 13.753.046,49 ha. Suprafaa agricol medie a unei
exploataii agricole din Romnia este de 3,50 ha i este divizat n aproximativ 3,57 parcele, fapt care o
situeaz cu mult sub dimensiunea medie a unei ferme europene. Aceast medie sczut mascheaz
diferena dintre exploataiile agricole n ceea ce privete dimensiunea acestora, remarcndu-se o
distribuie bipolar. Aproape 80% din suprafaa agricol utilizat (SAU) este mprit aproximativ egal
ntre dou categorii: un grup foarte numeros (80% din totalul exploataiilor), format din exploataii de
mici dimensiuni, sub 5 ha i un grup foarte mic, de exploataii cu dimensiuni de peste 50 ha (13.830 care
exploateaz 40% din SAU). Restul de 20% din SAU este exploatat de ctre un segment intermediar,
reprezentat de exploataii cu dimensiuni ntre 5 i 50 ha, segment care este redus comparativ cu alte state
din UE i care necesit a fi dezvoltat (INS Anuarul Statistic al Romaniei, 2008).
Cea mai mare parte a suprafeei agricole a exploataiilor cu personalitate juridic aparine
administraiei publice, i anume, municipiilor i comunelor (44,2%). Restul este mprit ntre societile
comerciale cu capital majoritar privat (35,81%), unitile agricole private (15,44%), societile comerciale
cu capital majoritar de stat (1,25%), cooperative (0,08%) i alte tipuri (3,2%) (INS Anuarul Statistic al
Romniei, 2006). n Anuarul Statistic din 2008 setul acesta de date lipsete.
Performana n agricultur a fost sczut i a devenit tot mai instabil. Acest lucru este rezultatul
unei structuri duale i nvechite a exploataiilor agricole, a lipsei pieelor care s sprijine restructurarea
i modernizarea sectorului agricol i a industriei alimentare care nu i-a ncheiat nc procesul de
22

restructurare i modernizare. Suprafeele cultivate cu vi nobil n perioada 1998-2005 au sczut cu 16%.


Randamentul soiurilor de vi nobil este de numai 30 hl de vin/ha, cu mult sub media european, de 50
hl/ha. Suprafaa cultivat cu soiuri hibride n gospodriile individuale a sczut i ea cu 20% n aceeai
perioad. Suprafaa acoperit de livezi a urmat i ea o tendin descendent, scznd cu 15% n perioada
1998-2005. n medie, suprafaa cultivat cu legume a depit 260.000 ha n perioada 2000-2005,
nregistrnd un vrf de 380.000 ha n 2004. n ciuda fluctuaiilor determinate de factorii climatici,
tendina general a acestei suprafee a fost una ascendent.
Efectivele de animale au sczut drastic pe parcursul perioadei de tranziie. Desfiinarea sau
privatizarea cooperativelor agricole de producie i a fermelor de stat au avut drept rezultat apariia unor
modificri structurale semnificative. Neputnd utiliza spaiile i dotrile tehnice din fostele uniti de
producie intensiv, micii agricultori s-au bazat pe creterea animalelor, n principal pentru consumul
propriu.
Odat cu aderarea Romniei la Uniunea European s-a realizat armonizarea complet a sistemului
legislativ i corespunztor a cadrului instituional din domeniul biosecuritii. Romnia a adoptat, de
asemenea, Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea prin Legea 59/2003. n prezent principalul
act legislativ este reprezentat de Legea 247/2009 pentru aprobarea cu modificri i completri ulterioare a
OUG nr. 43/2007 privind introducerea deliberat n mediu i pe pia a organismelor modificate genetic la
care se mai adaug OUG nr. 68/2007 privind rspunderea de mediu, cu completrile i modificrile
ulterioare. Totui sistemul BCH n Romnia nu este nc deplin implementat i se impune instruirea
continu a personalului implicat din cadrul autoritilor publice centrale i de la nivel regional i local.
Pentru testarea n cmp a plantelor modificate genetic Romnia a depus un total de 48 dosare de
notificare la DG JRC3 dup cum urmeaz: 14 n 2007, 9 n 2008, 21 n 2009 i 4 dosare la nceputul
anului 2010. Aceste date justific preocuparea pentru cercetarea n domeniul biotehnologiilor i totodat
n domeniul evalurii riscurilor. Dac fermierii romni au cultivat peste 110.000 ha de soia modificat
genetic nainte de 2007, dup integrarea n Uniunea European au nceput s cultive porumb modificat
genetic iniial pe o suprafa de 350 ha pentru ca n 2008 s ajung la 7146 ha i s nregistreze o scdere
la 3244 ha n 2009. O atenie deosebit trebuie acordat n prezent creterii capacitii de asigurare a
trasabilitii i studiilor de evaluare a riscurilor orientat i fa de organismele modificate genetic
neautorizate n Uniunea European.
Toat aceast stare de fapt a agriculturii romneti poate constitui un imens potenial pentru
recostruirea ntregului sector agricol pe alte baze, durabile i centrate pe punerea n valoare a
biodiversitii. Principalele probleme care ngreuneaz acest proces sunt urmtoatele:
Conceptul de agrobiodiversitate nu este introdus n politica naional agrar n sensul corect al
termenului;
Schemele actuale de agro-mediu iau parial n considerare obiectivele i principiile de conservare a
biodiversitii, n unele cazuri fiind contradictorii cu msurile de conservare a speciilor slbatice i a
habitatelor naturale;
Subveniile pentru agricultur nu iau n considerare principiile conservrii biodiversitiii;
Utilizarea nedurabil a terenului (fragmentare, conversia terenurilor, abandonul terenurilor agricole);
Alinierea la cerinele politicii agrare comune privind extinderea culturilor destinate obinerii de
biodiesel, etanol, biomas, fr a se ine cont de realitile romneti;
Lipsa unui inventar naional al raselor autohtone;
Lipsa unor stimulente pentru omologarea i promovarea raselor i soiurilor autohtone;
Lipsa unor programe de conservare a raselor si soiurilor autohtone omologate;
23

Inexistena unei politici agrare naionale care s stimuleze diversificarea tipurilor de culturi prin
producerea i consumul unor plante cu potenial agricol, neutilizate (lintea, bobul, meiul, etc.);
Lipsa unor mecanisme care s stimuleze aplicare unor scheme agro-ambientale pentru obinerea
produciei agricole;
Lipsa unor mecanisme care s stimuleze producia agricol de tip eco, bio, etc;
Lipsa unei strategii clare privind organismele modificate genetic.
Obiectivele operaionale pentru asigurarea managementului integrat al agriculturii
1. Meninerea i dezvoltarea practicilor agricole extensive i a metodelor tradiionale de utilizare a
terenurilor ce asigur conservarea habitatelor semi-naturale:
o Dezvoltarea standardelor pentru bunele practici agricole
o Promovarea i asigurarea viabilitii speciilor i soiurilor/raselor ce contribuie la conservarea
ecosistemelor i speciilor slbatice
o Dezvoltarea schemelor actuale de agro-mediu
2. Diminuarea efectelor negative ale practicilor agricole intensive
3. Implementarea Principiilor de la Addis Ababa i a Ghidurilor privind Utilizarea Durabil.
5. TURISMUL
Turismul a fost una din cele mai de succes industrii n cretere de dup cel de-al doilea rzboi
mondial, o cretere semnificativ nregistrnd n ultimii ani turismul n ariile naturale protejate. innd
cont de faptul c aspectele de mediu devin din ce n ce mai importante pe agenda public (mai ales n
rile din Europa i America care genereaz turism), ageniile de turism devin din ce n ce mai sensibile
att fa de interesul crescut fa de zonele naturale protejate, ct i fa de impactul pe care l pot avea
turitii asupra acestora. World Resources Institute (n.t. Institutul Mondial al Resurselor) raporteaz c pe
parcursul ultimei decade turismul pe baz de experiene naturale a crescut de la 20% la 30%. n plus,
aproximativ 40% din volumul turismului de la nivel internaional este ctre rile n curs de dezvoltare i
cu o economie n curs de tranziie, n care sunt situate marea majoritate a ariilor natural protejate, aa cum
este i cazul Romniei. Aceasta este o cretere surprinztoare de la cei 3% nregistrai n 1950. Aceste noi
destinaii sunt des considerate a fi atracii de biodiversitate i dei acoper doar 2% din ntreaga
suprafa a Terrei, cuprind mai bine de jumtate din ntreaga biodiversitate a planetei. Pe msur ce
fragilele ecosisteme sunt sufocate de trafic (uman sau cu vehicule) i de poluanii asociai acestuia,
principalul lor punct de atracie este ameninat de distrugere. Prin urmare, provocarea cu care se confrunt
industria turismului din Romnia este aceea de a menine echilibrul dintre a rspunde cererii n continu
cretere pentru zonele naturale protejate i a conserva integritatea acestora.
Companiile care promoveaz un turism responsabil fa de mediu recunosc din ce n ce mai des
faptul c nu au un impact enorm doar asupra mediului natural, ci i asupra dezvoltrii sociale i
economice a comunitilor. Multe companii care i desfoar activitatea n industria turismului joac un
rol pro-activ n conservarea tradiiilor culturale. Multe dintre acestea vor s fie ceteni corporatiti
responsabili i nenumrate hoteluri i staiuni, mici sau mari, au impus practici care s economiseasc
sursele de energie/ap sau s diminueze poluarea, fiind astfel lideri n cadrul comunitilor lor. n timp ce
aceste companii contribuie la conservarea calitativ a noilor destinaii i pentru viitorii lor clieni, ele i
consolideaz de asemenea i loialitatea fa de marc i fa de propria lor imagine public.
Un numr remarcabil de 8 milioane de persoane sunt angajate direct de sectorul turistic al UE, iar
turismul are de asemenea un important impact indirect asupra numrului locurilor de munc din serviciile
24

adiacente industriei. Unele surse estimeaz c numrul locurilor de munc din turism va crete cu mai
bine de 2,5 milioane pe parcursul urmtorilor 10 ani. Prin urmare turismul va reprezenta pe parcursul
urmtorilor ani o important oportunitate pentru crearea de noi locuri de munc mai ales n Romnia.
Dar creterea numrului de locuri de munc nu este singurul impact benefic al turismului. Activitile
turistice sunt de asemenea i factori sociali, deoarece turismul nu mai este doar o activitate pentru puinii
privilegiai, ci mai degrab o practic rspndit pentru marea majoritate a cetenilor UE.
Principalele probleme pe care le poate genera dezvoltarea turismului n ariile naturale protejate i n afara
acestora:
peisaje distruse datorit construciilor de noi structuri de cazare
eroziunea zonelor intens vizitate
prezena turitilor poate face s dispar obiceiuri locale, poate schimba valoarea terenurilor i a forei
de munc, poate determina dezvoltarea unor companii multinaionale detaate de problemele locale
transportul spre i dinspre aceste zone poate avea un impact negativ, prin consumul mare de
combustibili fosili i eliberarea de CO2 i noxe
transformarea unei destinaii turistice ntr-o zon total dependent de aceast activitate, dac nu se
pstreaz o diversificare a activitilor din zon.

25

CONCLUZII

26

BIBLIOGRAFIE

Ecologie si protectia mediului de Dr. Gh. Mohan si Dr. A. Ardelean;

Berca M., 1998, Strategii pentru protecia mediului i gestiunea resurselorl. Ed. Grand,

Bucureti;

Botu I., M. Botu, 2000, Protecia i conservarea biodiversitii. Ed. Conphys, Rm. Vlcea;

Internet.

27

ANEXE

ANEXA 1. ZIMBRUL

28

ANEXA 2. VULTURUL EGIPTEAN

29

ANEXA 3. BOA DE NISIP

30

ANEXA 4. DIHORUL PATAT

31

ANEXA 5. GAROFITA PIETREI CRAIULUI


32

ANEXA 6. CRINUL DE PADURE

ANEXA 7. DEGETARUTUL PITIC ALPIN


33

34

ANEXA 8. GHINTURA GALBENA

ANEXA 9. LOTUSUL TERMAL

35

36

ANEXA 10. MANAGEMENTUL PADURILOR

37

CONSEERVAREA BIODIVERSITATII PANORAMA

38

S-ar putea să vă placă și