TRANZACTIILE CU PLATA PE BAZA DE ACTIUNI determinarea valorii juste

si modalitati de recunoastere a acestora

Rezumat:
In aceasta lucrare ne-am propus sa prezentam principalele caracteristici care influenteaza
determinarea valorii juste a instrumentelor de capitaluri proprii acordate n tranzac iile cu plata pe baz de
aciuni precum si recunoasterea principalelor tranzactii in relatia cu salariatii:

Introducere
O modalitate de plata din ce n ce mai folosita de societati ( nu neaprat din Romnia) este plata
pe baza de actiuni. Tranzactia poate presupune fie transferul efectiv al intrumentelor de capital, fie
decontarea n numerar n functie de valoarea unor instrumente de capital.
Dei n Romnia practica tranzactiilor pe baz de numerar nu este foarte ntlnit, putem remarca
totusi un nceput timid dar cu potential de crestere n ceea ce priveste acordarea de instrumente de capital
angajatilor proprii ( actiuni sau optiuni ) precum si stimulente salariale de natura stock-options
plan(pachete de actiuni in cadrul firmei). Aceste beneficii salariale intr sub sfera IFRS 2
Obiectivul principal al acestui IFRS 2 este de a prezenta raportarea financiara a unei entitati cand
efectueaza o tranzactie cu plata pe baza de actiuni. In mod special, se solicita unei entitati sa prezinte in
contul de profit si pierdere si in situatia financiara efectele tranzactiilor cu plata pe baza de actiuni,
inclusiv cheltuielile asociate cu tranzactiile in care optiunile pe actiuni sunt acordate angajatilor.
Tranzactie cu plata bazata pe actiuni - O tranzactie n care entitatea primeste bunuri
sau servicii ca si consideratie pentru instrumentele de capital propriu ale entitatii (inclusiv actiuni
sau optiuni pe actiuni), sau achizitioneaza bunuri sau servicii prin angajarea de datorii fata de
furnizorii bunurilor sau serviciilor pentru sume care au la baza preul aciunii entitatii sau alte
instrumente de capital ale acesteia.
Standardul distinge trei categorii de tranzactii cu plata in instrumente de capital propriu si
asimilate:
a) Tranzacii cu plata bazat pe aciuni decontate prin capitaluri proprii, n care entitatea primeste
bunuri sau servicii ca o contraprestatie pentru instrumentele de capital ale entitatii (actiuni sau optiuni
pe actiuni)
Ex: Recunoasterea in contabilitate a renumerarea salariatilor in instrumente de capital popriu:
Ch cu renumerarea salariatiilor=Capital Propriu/Optiuni pe actiuni
b) Tranzactii cu plata bazata pe actiuni decontate n numerar, n care entitatea achizitioneaza prin
angajarea de datorii fata de furnizorul bunurilor sau serviciilor pentru sumele care au la baza pretul
(sau valoarea) actiunilor entitatii sau alte instrumente de capital ale entitatii, si
Ex: Recunoasterea in contabilitate a achizitia actiunilor proprii:

Actiuni proprii=Conturi curente la banci

c) Tranzactiile n care entitatea primeste sau achizitioneaza bunuri sau servicii si termenii
contractului confera entitatii sau furnizorului de bunuri si servicii posibilitatea de a deconta
tranzactia n numerar (sau alte active) sau prin emisiunea instrumentelor de capital,
Ex: Recunoasterea in contabilitate a cheltuieli cu remunerarea salaritailor in actiuni:
Ch cu remunerarea salariatilor =%
Datorii fata de salariati
Capitaluri proprii/Optiuni pe actiuni
Ex: Recunoasterea in contabilitate a exercitarea drepturilor:
%
=%
Datorii salariale
Conturi curente la banci
Capitaluri proprii/Optriuni pe actiuni
Capitaluri proprii/Rezerve 1
Recunoasterea tranzactiilor cu plata pe baz de actiunii

Ifrs 2 prevede ca valoarea justa a bunurilor si serviciilor obtinute de intreprindere si renumerate in

cadrul tranzactiilor cu plata pe baza de actiuni si asimilate, achitate cu instrumente de capitaluri proprii ,
este contabilizata in cheltuieli im momentul in care bunurile si serviciile sunt consumate. 2
Acest principiu general se aplica atat tranzactiilor achitate cu instrumente de capitaluri proprii , cat
si tranzactiilor achitate in numerar, in functie de cursul actiunilor ,si celor pt care alegerea modalitatiilor
de achitare apartine fie beneficiarului, fie intreprinderii . n contrapartida, entitatea contabilizeaza fie o
crestere a capitalurilor proprii, n cazul unei tranzactii efectuate cu plata n actiuni, fie o datorie, n cazul
tranzactiilor pentru care plata n numerar este bazata pe pretul actiunii.
Daca tranzactia presupune o decontare fie n numerar, fie n actiuni, din punct de vedere contabil
entitatea va descompune tranzactia ntre partea sa de datorie si partea de capitaluri proprii.
Tranzactii cu plata pe baz de actiuni cu salariatii sau persoanele asimilate
salariatilor
In cazul in care acordarea drepuilor catre salariati nu este supusa unor conditii, costul serviciilor
primite este constatat intregral in cheltuiala , la data atribuirii dreptuilor , in contrapartida cu o crestere a
capitalurilor proprii.
n ultima perioada, pe plan international, din ce n ce mai multe societati au nceput sa acorde
salariatilor beneficii suplimentare sub forma titlurilor de capital proprii emise sub forma compensatiilor
suplimentare calculate pe baza actiunilor proprii. Acest lucru are mai multe explicatii, si anume:

n majoritatea tarilor fiscalitatea legata de salarii este perceputa ca fiind mpovaratoare si atunci
angajatorii cauta modalitati mai ieftine de plata a salariilor;

http://www.bdointernational.com/Services/Audit/IFRS/IFRS%20at%20a
%20Glance/Documents/IFRS%202.pdf
2
Standardul International De Raportare: IFRS2-Platii bazate pe actiuni

de regula optiunile acordate salariatilor sunt impozabile la acestia fie n momentul exercitarii fie
vnzarii titlurilor achizitionate pe baza lor (impozitarea nu se face la momentul acordarii
optiunilor, cum se face spre exemplu la salariul platit n numerar);
entitatea beneficiaza de deducerea a cel putin unei parti din cheltuiala salariala angajata;
acordarea de pensii sub forma beneficiilor determinate (modalitate foarte ntlnita la nceputul
secolului 20) este privita ca fiind foarte costisitoare pentru societate datorita evolutiei diversilor
factori cum ar fi cresterea duratei de viata utila, a salariului mediu etc.;
este un factor de stimulare a salariatilor ( n special a managerilor ) care trebuie sa obtina
performante pentru a intra n posesia titlurilor de capital (atentie la reversul medaliei: uneori
managerii vor fi stimulati sa raporteze false performante, tocmai pentru a primi compensatiile
suplimentare!);
este un factor de fidelizare, tinnd cont ca salariatul trebuie de regula sa petreaca un anumit
numar de ani n societate pentru a avea dreptul la beneficii;
societatile privesc emiterea de capital ca pe o sursa foarte ieftina de finantare si prefera n loc sa
dea bani suplimentari pe salarii sa creasca numarul de actiuni emise.
n tranzactiile cu angajatii si tertii care ofera servicii similare, entitatea trebuie sa evalueze
valoarea justa a serviciilor primite prin referire la valoarea justa a instrumentelor de capital
propriu acordate, deoarece nu poate fi estimata credibil valoarea justa a serviciilor primate.
Valoarea justa a acestor instrumente de capital propriu trebuie sa fie evaluate la data cesiunii.

Aciunile acordate angajailor vor fi evaluate prin referire la preul de pe pia al aciunilor
societii sau la un pre estimat n cazul entitilor necotate, ajustat n funcie de termenii i condiiile de
acordare a aciunilor, cu excepia condiiilor pentru intrarea n drepturi. Dac n cadrul perioadei de
satisfacere a condiiilor pentru intrarea n drepturi, aciunile nu dau dreptul la dividende, acest lucru se va
lua in calcul la determinarea valorii juste a lor.In absenta unui pret pe piata, valoare justa trebuie
determinate plecand de la un model de evaluare(model binominal sau formula Black-ScholesMerton),astfel ipotezele retinute fiind cele pe care actorii pietei le aplica pentru estimarea valorii juste.
Problema opiunilor pe aciuni acordate angajailor este i mai complicate n ceea ce privete
evaluarea din cauza inexistenei unor opiuni similare tranzacionabile deoarece cele oferite salariailor
sunt condiionate de anumii termeni i astfel nu putem gsi pe pia unele asemntoare.
Determinarea valorii juste a instrumentelor de capital acordate
Pentru determinarea valorii juste a instrumentelor la data emisiunii acestora, se tine cont doar de
conditiile dce piata , adica de performanta bazata pe evolutia cursului.Celelalte conditii de achizitionare a
drepturilor sunt luat in calcul pentru ajustare numarului de instrumente de capitalurii proprii incluse in
determinareavalorii tranzactiei.
Evaluarea la valoarea justa
Tranzactia este nregistrata de catre entitate la valoarea justa a bunurilor primite sau serviciilor
prestate.Daca valoarea justa nu poate fi determinata n mod fiabil sau daca tranzactia este ncheiata cu un
salariat, atunci o astfel de tranzactie este evaluata la valoarea justa a actiunilor acordate.
Data evaluarii
Data evaluarii la valoarea justa se determina o singura data, respectiv :
a) la data acordarii actiunilor pentru tranzactiile cu salariatii;
b) la data la care bunurile sunt primite, pentru tranzactiile cu tertii.
Metoda de evaluare folosita

Valoarea justa a instrumentelor (actiuni sau optiuni) se determina plecnd de la preturile de piata
sau, n lipsa lor, conform unei tehnici de evaluare aleasa de catre entitate. n absenta unei evaluari fiabile,
se retine valoarea intrinseca (pretul actiunii) revizuita la fiecare nchidere, pna la livrarea bunurilor sau
prestarea serviciilor sau la data exercitarii sau expirarii optiunilor.
3. Evaluarea platilor n numerar bazate pe pretul actiunii
nainte de a fi contabilizate, remunerarile bazate pe actiuni trebuie sa fie evaluate. Principiile care
se aplica platilor bazate pe pretul actiunii sunt distincte, n functie de destinatarul remunerarii care poate fi
un membru al personalului sau un tert.
Evaluarea la valoarea justa
Entitatea are obligatia de a nregistra tranzactia la valoarea justa a datoriei.
Data evaluarii
Valoarea justa va fi revizuita la fiecare nchidere, pna la data platii, variatiile acesteia fiind
nregistrate n contul de profit si pierdere.
Metoda de evaluare folosita
n cadrul tranzactiilor cu membrii personalului, principiul utilizat este cel al evaluarii indirecte.
Aceasta prespune estimarea numarului de instrumente emise, atribuibile la termen, adica numarul de
instrumentele pentru care entitatea se asteapta sa fie achizitionate, apoi sa fie masurate la valoarea lor
justa, la data atribuirii.
Referitor la tranzactiile cu tertii, principiul evaluarii utilizat este cel al evaluarii directe a
serviciului prestat. Aici se va retine valoarea justa a bunurilor livrate si serviciilor prestate, la data la care
acestea sunt efectiv primite de unitate.
4. Durata remunerarilor bazate pe actiuni
Remunerarea se poate face imediat sau poate fi amnata. Remunerarea este amnata daca se
respecta conditia prezentei salariatului n ntreprindere pe parcursul unei durate minimale, n acest sens
operndu-se cu o variabila temporala care face distinctia ntre : data de atribuire, data de achizitie a
drepturilor, data de exercitare si data de evaluare.
Data de atribuire corespunde momentul n care se ncheie contractul ntre ntreprindere si cealalta
parte, contract care va prevede si termene si care sunt conditiile acordului. Daca contractul / acordul este
aprobat de catre actionari sau Consiliul de administratie, data de atribuire corespunde datei de aprobare de
catre organul competent.
Data de achizitie a drepturilor reprezinta data la care sunt achizitionate drepturile.
Data de exercitare este data la care contrapartida si va exercita efectiv drepturile.
Data de evaluare este data la care este masurata valoarea instrumentului, serviciului sau bunului,
n cazul evaluarii directe sau data terminarii prestatiei, care corespunde cel mai adesea datei de achizitie a
drepturilor. n cazul evaluarii indirecte data de evaluare este data de atribuire.
5. Determinarea valorii juste a instrumentelor
Valoarea justa corespunde valorii de piata. Standardul IFRS 2 sustine ca acolo unde nu sunt
disponibile preturile de piata, valoarea justa va fi estimata de catre entitate prin utilizarea evaluarii tehnice
care este n concordanta cu metodologiile general acceptate pentru stabilirea pretului instrumentelor
financiare si care tine seama de urmatorii factori :
- volatilitatea preconizata a pretului actiunii ;
- dividendele viitoare ;
- rata dobnzii fara risc ;
- durata de existenta a optiunii.
Componenta de valoare temporala a banilor este determinata n functie de rata de randament
disponibila pentru titlurile mobiliare fara riscuri. Daca actiunile acopera un dividend sau se asteapta sa
acopere un dividend pe durata de existenta a optiunii, valoarea, pentru titularul optiunii din ntrzierea

platii pretului de exercitare, este doar excedentul randamentului disponibil pentru un titlu mobiliar fara
riscuri fata de randamentul disponibil din folosirea optiunii astazi si din detinerea actiunilor. 3

Volatilitatea ateptat

Volatilitatea reprezinta valoarea cu care pretul actiunii fluctueaza pe perioada exercitiului.

Aceasta se exprima n procente, deoarece se refera la fluctuatiile de pret ale actiunilor pe perioada de
studiu raportate la pretul actiunilor de la nceputul perioadei.
Valoarea temporala combinata cu volatilitatea redau capacitatea titularului de a profita
din repartizarea actiunilor de baza, n timp ce este expus pierderii primei de optiune dar nu si valorii totale
a actiunilor
Astfel, cu ct volatilitatea este mai mare, cu att este mai mare posibilitatea unui ctig sporit
pentru instrumentul respectiv

Durata de via ateptat a instrumentului

Viaa ateptat a instrumentelor de capital propriu este perioada dintre momentul acordrii
instrumentului i momentul n care el va fi exercitat. Dei, perioada contractual pentru un instrument ar
reprezenta n mod normal determinantul pentru durata de viaa a unei opiuni, exist o serie de factori ce
trebuie luai n considerare pentru aciunile necotate: aversiunea fa de risc, nontransferabilitatea opiunii
i comportamentul deintorilor.
Separarea acordrii de opiuni pe grupuri de angajai care au un comportament de exercitare
relativ omogen este foarte important. Valoarea opiunii nu este o funcie linear a termenilor opiunii;
valoarea crete cu o rat descresctoare o dat cu lungimea termenului. De exemplu, dac toate celelalte
presupuneri sunt egale, dei o opiune pe doi ani valoreaz mai mult dect una pe un an, nu valoreaz de
dou ori mai mult. Aceasta nseamn c prin calcularea valorii opiunii pe baza duratei de via medii
ponderate care include duratele de via individuale ar supraestima valoarea just total a opiunilor pe
aciuni acordate. Separarea opiunilor acordate pe mai multe grupuri, fiecare dintre acestea avnd o arie
relativ ngust a duratelor de via incluse n durata de via medie, micoreaz supraevaluarea.
Rata dobnzii fr risc
n mod obinuit, rata dobnzii fr risc este randamentul implicit al emisiunilor de obligaiuni
guvernamentale de cupon zero n valuta rii n care este exprimat preul de exercitare, cu un termen egal
cu cel ateptat al opiunii care se evalueaz (avnd la baz durata contractual restant a opiunii i avnd
n vedere efectele exercitrii timpurii). Ar putea fi necesar s utilizeze un nlocuitor corespunztor, dac
nu exist emisiuni de obligaiuni guvernamentale sau circumstane care s indice c randamentul implicit
al emisiunilor de cupon zero nu este reprezentativ pentru rata dobnzii fr risc (de exemplu economiile
inflaioniste). De asemenea, ar putea fi utilizat un nlocuitor corespunztor dac participanii pe pia ar
putea determina rata dobnzii fr risc utiliznd respectivul nlocuitor, mai degrab dect randamentul
emisiunilor de obligaiuni guvernamentale de cupon zero, cnd se estimeaz valoarea just a opiunii cu o
durat egal cu termenul preconizat al opiunii .

Dividendele ateptate
3

.Liliana Feleaga, Niculae Feleaga, Contabilitate Financiara.O abordare europeana si internationala, edita a II a
,vol2, Ed. Economica , pag 214-220

Dac au fost acordate opiuni angajailor i sunt ndreptii s primeasc dividende

aferente aciunilor suport sau echivalente de dividende (care ar putea fi pltite n numerar sau aplicate
pentru a reduce preul de exercitare) ntre data acordrii i data exercitrii, opiunile acordate trebuie
evaluate ca i cnd nu vor fi pltite dividende pentru aciunile suport, adic intrrile pentru dividendele
ateptate vor fi zero.
Similar, la data acordrii, cnd se estimeaz valorea just a aciunilor acordate angajailor,
nu este solicitat nici o ajustare pentru dividendele ateptate dac angajaii sunt ndreptii s primeasc
dividende pltite n timpul perioadei de ndeplinire a condiiilor pentru intrarea n drepturi.
Altfel, dac angajaii nu sunt ndreptii s primeasc dividende n timpul perioadei de
ndeplinire a condiiilor pentru intrarea n drepturi (sau nainte de exercitare, n cazul unei opiuni),
evaluarea drepturilor la data acordrii, aferent aciunilor sau opiunilor ar trebui s in cont de
dividendele ateptate. Cnd este estimat valoarea just a aciunilor acordate, acea valoare trebuie redus
cu valoarea prezent a dividendelor ateptate a fi pltite n timpul perioadei de satisfacere a condiiilor
pentru intrarea n drepturi.
n general, modelele de evaluare a opiunilor utilizeaz randamentul dividendului ateptat. Totui,
modelele pot utiliza att suma dividendului ateptat, ct i randamentul. Dac entitatea folosete ultima
variant, trebuie s considere modelul istoric de cretere a dividendelor. De exemplu, dac politica unei
entiti a fost n general s creasc dividendele cu aproximativ 3%, valoarea estimat a opiunii nu trebuie
s presupun un dividend n sum fix de-a lungul duratei opiunii cu excepia cazului n care exist o
dovad c presupunerea este susinut.
Presupunerea referitoare la dividendele ateptate trebuie s aib la baz informaia disponibil
public. O entitate care nu pltete dividende i care nu are planuri s fac astfel, trebuie s-i asume un
randament ateptat al dividendelor de zero. Totui, o entitate care fuzioneaz i care nu are un istoric de
plat a dividendelor s-ar putea atepta s nceap plata dividendelor n timpul
Duratei de via a opiunilor pe aciuni ale angajailor. Acele entiti ar putea folosi o medie a
randamentului dividendelor anterior (zero) i randamentul dividendului al unui grup comparabil
corespunztor.