Universitatea Politehnica Bucuresti

AEROPORTURI DIN ROMANIA

Profesor coordonator: Dumitru Stancu

Student: Constantin Daniel

Cuprins
Introducere
Cap 1. Prezentare aeroporturilor din Romania
1.1 Aeroportul International Henri CoandaBucuresti......3-5
1.2 Aeroportul Internaional Aurel VlaicuBucuresti......6-7
1.3 Aeroportul Internaional Traian Vuia Timioara...7-10
1.4 Aeroportul Internaional Cluj-Napoca......................10-12
1.5 Aeroportul Internaional Sibiu..................................13-15
1.6. Aeroportul International Arad........................................15
1.7. Aeroportul International George Enescu Bacau.......15-16
1.8. Aeroportul International Oradea...............................16-17
Cap 2. Crizele cu care se confrunta majoritatea aeroporturilor
in contextual evolutiei sociale si umane ............................. 18-20

Introducere
Aeroporturile joac un rol esenial n sectorul aviatic, asigurnd legtura companiilor
aeriene cu pasagerii i cu clienii serviciilor lor de transport marf. Ele au devenit din ce
n ce mai importante pentru economia european, oferind o gam larg de conexiuni n
cadrul UE i asigurnd faptul c Europa rmne conectat la restul lumii. De asemenea,
sunt eseniale pentru implementarea cu succes a cerului unic european.
Un aeroport cu o dotare minim este format dintr-o pist de rulare sau un helipad (pentru
elicoptere) care folosesc la decolri i aterizri i construcii uzuale precum: hangare,
terminale i un turn de control. n plus, un aeroport mai poate avea diverse alte faciliti
i infrastructuri, incluznd aici: baz fix pentru serviciile unui operator aerian, control al
traficului aerian (acronim ATC, englez Air Trafic Control), faciliti pentru pasageri cum
ar fi restaurante, servicii de urgen.
Cap.1 Prezentarea aeroporturilor din Romania
1.1 Aeroportul International Henri CoandaBucuresti
Aeroportul International Henri Coanda (IATA: OTP, ICAO: LROP) este cel mai mare
aeroport din Romania si unul dintre cele doua aeroporturi importante din Bucuresti
(celalalt este Aeroportul International Aurel Vlaicu din cartierul Baneasa). Aeroportul
Henri Coanda este situat in afara zonei urbane a Bucurestiului, in orasul Otopeni, judetul
Ilfov.
Date generale:
Aeroportul dispune de 2 piste situate paralel:
08R-26L: 3500x45m
08R-pista cu apropiere de precizie CAT IIIB(OACI)
26L-pista cu apropiere de precizie CAT I(OACI)
08L-26R:3500x45
08L-pista cu apropiere de precizie CAT IIIB(OACI)
26R-pista cu apropiere de precizie CAT I(OACI)
Platforme: 45 posturi de stationare pentru aeronave
Mijloace de navigatie
SSR / radar primar
3

ILS / DME
NDB
PAR
SRE
PAPI
TRANSMITATOR RVR
Mijloace de salvare si lupta impotriva incendiilor specifice pentru CAT 9 OACI
Capacitate de procesare:
zboruri internationale: 1200 pasageri/ora de varf/flux
-zboruri interne: 200 pasageri/ora de varf/flux
Fiecare dintre aceste piste poate fi folosita in ambele directii. In funtie de directia aleasa
una dintre cele 2 denumiri complementare este folosita.
Cifrele corespund unghiului format intre directia nordului magnetic si directia axului
pistei impartit la 10. Literele sunt adaugate in cazul in care 2 sau mai multe piste sunt
paralele. L indica pista din stanga, privind din directia de zbor, iar R reprezinta pista
din stanga.
Dezvoltare
Prin aplicarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare,
Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti isi propune noi obiective de dezvoltare
si modernizare a infrastructurii aeroportuare:
- dezvoltarea infrastructurii conexe de transport rutier si pe cale ferata, in vederea
asigurarii accesului in zona de est a A.I.H.C.B. (termen de finalizare 2015);
- dezvoltarea infrastructurii aeroportuare necesare prelucrarii traficului de
pasageri, prin realizarea unui nou terminal de pasageri si a sistemului de cai de rulare si
platforme necesar (2015);
- dezvoltarea infrastructurii aeroportuare necesare prelucrarii traficului de marfuri
si posta, prin realizarea unei platforme multimodale cargo (2012);
- realizarea unui parc tehnologic 'high-tech' pentru dezvoltarea activitatilor conexe
transportului aerian (2015).
Urmatoarea faza de dezvoltare a aeroportului va fi derulata catre viitoarea autostrada
Bucuresti-Brasov, iar in urmatorii cinci ani se va desfasura procesul de achizitie a

suprafetei de teren necesara extinderii, care se ridica la 700 de hectare', a declarat

Valentin Iordache, directorul de calitate si mediu al aeroportului.
AIHCB va incheia in perioada 2009-2010 programul de modernizare inceput in anii 90,
prin investitii de circa 85 de milioane de euro in cadrul fazei a treia de dezvoltare,
realizate din fonduri proprii si din credite bancare.
AIHCB isi propune o extindere masiva a capacitatii pana in 2020 de la 4,5 milioane la 20
de milioane de pasageri prin dezvoltarea a patru module a cate 5 milioane de pasageri, iar
investitia de 450 de milioane de euro acopera construirea unui nou terminal de pasageri si
a unei platforme multimodale destinata transportului cargo. AIHCB se ocupa in prezent
de realizarea studiului de fezabilitate impreuna cu firmele Roland Berger si Hochtief.
Totodata, vor fi construiti patru kilometri de cale ferata, patru kilometri de metrou cu o
statie subterana multinivel tren/ metrou, conexiune cu viitoarea autostrada BucurestiPitesti, un centru de business de circa 5.000 de metri patrati si un hotel cu o capacitate de
200 de camere.
In urmatorii doi ani, aeroportul isi va moderniza fluxurile in conformitate cu Acordul
Schengen, va avea un salon oficial modernizat, urmand sa fie moder-nizata pista 1 si sa
fie construita o noua parcare de 12.000 de metri patrati, unde au inceput deja lucrarile de
constructie. Investitiile implica extinderea terminalului de plecari internationale si
Schengen la 19.600 de metri patrati, reamenajare aerogara sosiri internationale si
Schengen care va avea 500 de metri patrati si extinderea zonei de imbarcare (Finger)
pana la 14 aviobridge-uri, inclusiv Schengen, fata de 5 cate sunt in prezent. In urma
investiiiilor care vor fi realizate in 2009-2010, capacitatea aeroportului va creste la circa 6
milioane de pasageri, fata de 4,5 mi-lioane cat este in prezent.
Figura nr. 1 Traficul de pasageri pe Aeroportul Henri Coanda Bucuresti

5
Sursa: Aeroportul Henri Coanda Bucuresti

1.2 Aeroportul Internaional Aurel VlaicuBucuresti

Aeroportul International Aurel Vlaicu (IATA: BBU, ICAO: LRBS), cunoscut inainte ca
Aeroportul Baneasa, este din punct de vedere al traficului de calatori al doilea ca marime
din Romania, dupa 'Henri Coanda' Bucuresti. Inaugurat in anul 1920, este situat la 7 km
nord, pe DN1, la 90 m altitudine, pe o suprafata de 128 ha. Dispune de o pista de 3,200 m
lungime si 60 m latime. Pana la infiintarea Aeroportului International Otopeni in 1970,
acesta era principalul aeroport din capitala Romaniei.
In 1909, Louis Blriot efectueaza primele zboruri pe terenul hipodromului particular de la
Baneasa (azi cartierul Baneasa din Capitala) - o portiune din vechea mosie a contesei de
Montesquiou.
La 1 august 1912, Liga Aeriana Romana, condusa de principele George Valentin Bibescu
infiinteaza la Baneasa o scoala de pilotaj pentru piloti militari. Mai tarziu, aerodromul
devine aeroport; se adauga o scoala de pilotaj pentru piloti civili si Aeroclubul Regal
Roman.
In 1920 se infiinteaza Compania de Navigatie Aeriana Franco-Romana, prima companie
de transport aerian din lume, pentru pasageri, marfuri si posta. In 1923 iau nastere, pe
Aeroportul Baneasa, atelierele Companiei de Navigatie Aeriana Franco-Romana,
precursoarele Intreprinderii de Reparatii Motoare de Avion (IRMA) din anii '60-'70 si ale
actualei Societati Comerciale ROMAERO.
In anii 1947-1952 se construieste noua cladire a aerogarii Baneasa, care are forma de
elice cu trei pale.
In prezent, Aeroportul International Aurel Vlaicu este folosit de companii de aviatie mici,
mai ales cele de zboruri ieftine, precum Blue Air. Blue Air leaga acest aeroport cu o serie
de destinatii internationale, precum Paris, Lyon, Madrid, Berlin, Maastricht, Verona,
Frankfurt, Valencia, Barcelona, Istanbul, Torino si Roma. In afara de Blue Air, mai sunt si
Sky Europe, care are zboruri de la Bratislava si My Air, cu zboruri de la Milano, Venetia
si Napoli. Legatura cu orasul se face prin liniile de transport in comun 783 si 131, sau
prin taxi.
Date generale:
Pista 7: lungime 3200m, latime 45m - asfalt
Pista 25: lungime 3200m, latime 45m - asfalt

Cale de rulare 'D' 1750m, latime 30m - asfalt

Sursa: Aeroportul Aurel Vlaicu Bucuresti

Figura nr. 2 Traficul de pasageri pe Aeroportul Aurel Vlaicu Bucuresti

1.3 Aeroportul Internaional Traian Vuia Timioara

Aeroportul International Traian Vuia Timisoara (codul IATA: TSR) este al treilea
aeroport ca marime din Romania, dupa aeroporturile Henri Coanda si Aurel Vlaicu
din Bucuresti. Incepand cu data de 6 ianuarie 2003, aeroportul poarta numele
inventatorului roman Traian Vuia, nascut in judetul Timis.
Este considerat aeroport de rezerva pentru Bucuresti (OTP), Budapesta si Belgrad, fiind
si cel mai important aeroport din Euroregiunea DKMT.
Suprafete de miscare:
Pista decolare/ aterizare aeronave: 3500x45 m, directii 11/29
Cai de rulare: A 817x27 m si B 236x27m
Cale rulare rapida 25m/1000m - in curs de finalizare

Platforma stationare aeronave: 328x176m

Platforma aviatie generala: 181x32m
Dotari tehnice:
Sisteme de navigatie: Sistem NDB pe directia 290s
Sistem ILS/DME pe directia 290s, categoria III OA CI
Sistem NDB pe directia 110s
Statii emisie - receptie COM - VHF
Sistem automat de observare meteo
Echipamente pentru deservirea aeronavelor
Echipamente pentru deszapezirea si verificarea suprafetelor de miscare aeronave
Capacitatea operationala: la platforma - 22 aeronave/h / la pista - 14 aeronave / h
Terminale:
Terminalul 1 (intern)
Este cel mai vechi terminal al aeroportului, construit in anul 1964 si modernizat in 2002.
Are dimensiuni mai reduse, dar urmeaza sa fie marit la sfarsitul anului 2010, prin
inaugurarea extinderii constructiei, devenind astfel, terminal non-Schengen, cu un trafic
anual previzionat de 180 000 de pasageri. Actualmente functioneaza ca terminal pentru
zborurile interne si are o capacitate de procesare de 500 de pasageri/ora.
Terminalul 2 (international)
Terminalul 2 a fost inaugurat in anul 1980, apoi extins si modernizat in 2004. Este cel
mai mare terminal al aeroportului, cu o capacitate de procesare de 800 pasageri/ora si
zece porti de imbarcare
Terminalul 3 (tranzit)
Este cel mai nou si mai modern terminal al aeroportului, inaugurat la sfarsitul anului
2007, dupa o investitie de 50 de milioane de euro. Este un terminal destinat in mod
expres pasagerilor companiilor Carpatair si Moldavian Airlines, care se afla in tranzit pe
aeroportul din Timisoara, loc unde companiile si-au facut Hub-ul. Astfel, prin cele sase
porti ale terminalului trec doar pasagerii celor doua companii.
Trafic

Traficul de pasageri, cat si cel cargo a crescut vertiginos in ultimii ani, in stransa legatura
cu accelerarea dezvoltarii economice a Timisoarei. Spre exemplu, in anul 2009 se
inregistreaza in medie 7075 de zboruri pe zi si o medie de 3.000 de pasageri, fata de
anul 2005 cand se inregistrau in medie 2025 zboruri/zi si o medie de nici 1.000 de
pasageri. In orele de varf al traficului, numarul de miscari aeronave ajune la 15-18/ora
(capacitatea aeroportului fiind de 22/ora, urmand a se ajunge in anul 2015 la 45/ora.)
Numarul anual de pasageri (intrari-iesiri) a evoluat dupa cum urmeaza
Dezvoltare
Un nou terminal de plecari si sosiri Non-Schengen urmeaza sa fie finalizat la sfarsitul
anului 2010, cladirea, urmeaza sa aiba o suprafata de aproximativ 2000 mp, care va fi
destinata exclusiv zborurilor din tarile care se afla in afara spatiului Schengen. Estimarile
initiale arata ca un numar de 180.000 de pasageri vor sosi si vor pleca anual din/spre
destinatiile Non-Schengen pe care aeroportul le detine. Odata cu finalizarea cladirii, se
vor modifica si fluxurile de pasageri de pe Aeroportul Timisoara.
La sfarsitul anului 2007 (dec.) au fost finalizate lucrarile la noul terminal Carpatair (cel
de-al treilea terminal al aeroportului), in valoare de 50 de milioane de euro. Aici se face
transferul rapid de pasageri intre zborurile companiei cu HUB-ul la Timisoara.
Sunt prevazute legaturi externe cu Soseaua de Centura a Timisoarei precum si cu
Autostrada A1 (BucurestiPitestiSibiuTimisoaraNadlac), care ar urma sa treaca chiar
prin apropierea aeroportului. Ambele proiecte sunt in faza de constructie, urmand ca
centura sa fie finalizata pe o portiune de 12,6 km pana la sfarsitul anului 2009.
Societatea Nationala Aeroportul International Timisoara Traian Vuia S.A, care
administreaza aeroportul, are un plan de dezvoltare in valoare de aproximativ 100 de
milioane de euro. Acesta prevede preluarea si adaptarea la traficul civil al Aeroportului
Militar Giarmata aflat in imediata apropiere; modernizarea si extinderea centrului de
pasageri precum si a parcarii auto; construirea Terminalului Intermodal Timisoara, a unui
centru cargo si a unui centru expozitional si de conferinte, hala pentru catering, statie de
epurare, extinderi ale terminalelor, autogara, gara etc.

Sursa: Aeroportul Traian Vuia Timisoara

Figura nr. 3 Traficul de pasageri pe Aeroportul Traian Vuia Timisoara

1.4 Aeroportul Internaional Cluj-Napoca

Aeroportul International Cluj-Napoca (Codul IATA pentru aeroport este CLJ) este al
patrulea aeroport ca marime din Romania dupa aeroporturile 'Henri Coanda' Bucuresti,
'Aurel Vlaicu' Bucuresti si 'Traian Vuia Timisoara'. Aeroportul se afla in situat pe raza
comunei suburbane Someseni.
Date generale
Suprafata din beton;
Lungime: 2100 m ; latime : 30 m (beton) cu 7,5m acostamente (asfalt);
Rezistenta : 36 / R / D / W / T
Sistem de balizaj luminos CATEGORIA 1.
Terminal de pasageri sosiri cu capacitate de prelucrare de 300 pasageri/ora;
Platforma de imbarcare - debarcare de dimensiuni 182,5 m x 114 m cu capacitate de 8
locuri pentru aeronave de tip BOEING 737; ATR-42; SAAB 2000.

10

Trafic
Inca de la transformarea in aeroport international, in septembrie 1996, aeroportul a
experimentat cresteri semificative in termeni de trafic, figura 1.17. Spre exemplu in 2003,
comparat cu anul anterior, numarul de pasageri a crescut cu 22%, iar activitatea cargo cu
37% pentru marfuri (90.7 tone), respectiv 126.1% pentru posta (15.6 tone cub). Aceste
cresteri au fost cele mai insemnate din Romania. Cresterea in miscare (numar de aterizari
si decolari) in acelasi an (6.1%) a fost a doua in Romania dupa Timisoara (31.3%).
In 2007, aeroportul a avut o evolutie spectaculoasa, cu o crestere de 60% fata de 2006.
Anul 2008 a adus cea mai mare crestere a traficului de pasageri de pana acum, de
aproximativ 93%. In 2009 cresterea numarului de pasageri fata de 2008 a fost mult mai
mica (11%), lucru datorat crizei economice care a afectat si Romania.
Lucrarile de investitii in vederea modernizarii si dezvoltarii infrastructurii pe care
Aeroportul International Cluj-Napoca le are in vedere sunt urmatoarele:
Construirea unui Terminal Cargo
Se are in vedere prelucrarea traficului aerian de marfa pe linia Europa Centrala si de Vest
si deservirea activitatilor economice din regiunea de Nord-Vest. Acestea vor duce la
dezvoltarea traficului aerian si cresterea veniturilor proprii ale Aeroportului International
Cluj-Napoca.
Extinderea platformei de imbarcare debarcare
Se afla in executie extinderea platformei de imbarcare-debarcare in vederea cresterii
numarului de locuri de parcare pentru aeronave precum si pentru procesarea pasagerilor
din terminalele de plecari si sosiri.
Cale de rulare
Evolutia traficului, precum si faptul ca Aeroportul opereaza in trafic intern si
international impune realizarea unei cai de rulare suplimentare. In anumite momente ale
zilei, programul de zbor este foarte incarcat, cu varf de 6-8 miscari pe ora. Construirea
unei noi cai de rulare va duce la descongestionarea traficului aerian. Trebuie avut in
vedere faptul ca, odata cu cresterea traficului aerian, operarea pe o singura cale de rulare
ar putea duce in timp la intarzieri si la pierderea Sloturilor (timpi alocati de catre
EUROCONTROL pentru momentul decolarii pe un aeroport).

11

 Construirea unei noi piste de aterizare/decolare de 3500 de metri

Oportunitatea prelungirii pistei Aeroportului International Cluj-Napoca la 3.500 m rezulta
din faptul ca in viitor vor opera intr-o pondere semnificativa aeronave din gama mediu si
lung curier, cu capacitati de operare superioare aeronavelor utilizate in prezent. Pentru
atragerea acestei categorii de trafic, pista trebuie sa fie dezvoltata din punct de vedere al
dimensiunilor fizice si a capacitatii portante, astfel incit aeronavele ce opereaza sa nu fie
restrictionate din punct de vedere al greutatii de operare, respectiv de crestere a eficientei
companiilor aeriene.
Modernizarea balizajului luminos la CAT II de la CAT I
Modernizarea balizajului luminos la o categorie superioara cat II va duce la atenuarea
problemelor legate de ceata si de asemenea va scadea minimele de operare necesare
pentru aeronave la aterizare.
Extindere parcarii auto si construirea unui nou parking auto
Avand in vedere cresterea numarului de pasageri, a firmelor care desfasoara diferite
activitati, a numarului de angajati din perimetru, este necesara extinderea numarului de
locuri de parcare. Prima etapa urmareste executia de locuri de parcare pe sol, iar in a doua
etapa se propune construirea unui parking suprateran.
Sistematizarea accesului din soseaua europeana E576
Cresterea substantiala a numarului de curse aeriene si a numarului de pasagei pe
Aeroportul International Cluj-Napoca a dus si la o sporire considerabila a traficului de
circulatie auto si pietonala in zona aeroportului. In aceste conditii, apare necesitatea
modernizarii accesului la acest obiectiv, astfel incat sa se inregistreze un salt calitativ in
asigurarea fluentei si a sigurantei circulatiei auto si pietonale.
Figura nr. 4
Traficul de
pasageri pe
Aeroportul Cluj
Napoca

Sursa : Aeroportul Cluj Napoca

12
Sursa : Aeroportul Cluj Napoca

1.5.Aeroportul Internaional Sibiu

Amplasat la 3 km Vest de Sibiu, la o altitudine de 443 m, Aeroportul Sibiu, a fost fondat
la sfarsitul deceniului cinci din ratiuni strategice militare, dar mai ales ca aeroport de
rezerva.

Sursa : Aeroportul International Sibiu

Figura nr. 5 Traficul de pasageri pe Aeroportul International Sibiu

Dezvoltare
Important punct de trafic aerian in zona intracarpatica, Aeroportul International Sibiu
inregistreaza un trafic de pasageri care il situeaza pe primele locuri intre aeroporturile
tarii. Manifestarile ocazionate de proiectul Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007 au
determinat o crestere fara precedent a turismului in zona. Aceasta impreuna cu amploarea
investitiilor straine, au constituit principalii factori care au dus la o dezvoltare majora a
traficului aerian, in ultima perioada de timp. Situatia creata a impus demararea lucrarilor
de extindere si modernizare, cu scopul de a realiza un aeroport de categoria 4D.
Extinderea si modernizarea Aeroportului International Sibiu cuprinde urmatoarele
obiective:
Noul Terminal, emblema a portii aeriene a Sibiului si componenta importanta a cartii de
vizita a orasului, este construit intr-o conceptie moderna in concordanta cu experienta
memorabila care este calatoria pe calea aerului, si cu nivelul tehnologic folosit in

13

transporturile aeriene. Structurat pe doua nivele, terminalul permite procesarea a 300

pasageri/ora, pe fiecare flux(sosiri-plecari), intr-o prima etapa. Acesta cuprinde pe langa
spatii de procesare a fluxurilor de pasageri si bagaje, pentru statele UE si Non-UE, sali de
asteptare corespunzatoare, birouri ale companiilor aeriene, precum si suprafete folosite
pentru activitati comerciale (non-aviation). In fata teminalului de pasageri este amenajata
o parcare auto cu o capacitate de 300 de locuri.
Noul Turn de control, constructie cu o inaltime de 35m si dotata cu aparatura moderna,
garanteaza siguranta traficului aerian in zona.
In concordanta cu cerintele conexe cu privire la serviciile de prim ajutor si de prevenire si
stingere a incendiilor este construit un nou terminal pentru serviciul pompieri care va
satisface necesitatile de deservire a unui aeroport de categoria 7, intr-o prima etapa.
La aceste constructii se mai adauga redimensionarea cladirii pentru serviciile
administrative si amenajarea unui depozit de carburanti.
Pista de decolare-aterizare va fi construita pentru aeronave din clasa Boeing 737 seria
800 si va avea o lungime de 3090/45m si PCN56. Etapizarea fazelor de executie a pistei
permite executarea lucrarilor de prelungire, respectiv de modernizare, sub un trafic
normal.
Caile de rulare si punctele de stationare ale avioanelor vor fi construite conform
categoriei OACI cod B, C si D. Platforma actuala de 21.000 m, se extinde ajungand la
58.500 m.
Balizajul suprafetei de miscare va fi in conformitate cu exigentele Cat.II si va include pe
langa balizajul marginal al PDA, al cailor de rulare si al platformei,: balizaj axial al PDA,
balizaj de prag la ambele capete; balizaj pentru zona de luare a contactactului; dispozitiv
de apropiere vizuala de Cat.II, de mare intensitate tip ALPA-ATA; dispozitiv de apropiere
de Cat. II, covorul rosu; dispozitive PAPI pentru ambele directii ale PDA; barete STOP
pe caile de rulare.
Aceste lucrari vor fi completate cu instalatii noi de protectie a navigatiei aeriene: Sistem
meteo semiautomat ROMAWOS pe ambele directii ale pistei de decolare aterizare.
Echipament DVOR/DME Echipament ILS/DME RWY 27 integral dual, colocat cu GP
Radar SRE (radar primar/radar secundar). Toate acestea vor face ca incepand cu prima
parte a anului 2008 Aeroportul International Sibiu, sa se numere printre modernele porti

14

aeriene ale tarii si ale Europei. Proiecte pe termen lung: terminal cargo; pista paralela cu
facilitatile necesare pentru desfasurarea traficului cu avioane de dimensiuni mici.
Se studiaza posibilitatea instalarii unui sistem Multilateration ce va asigura TMA pentru
aeroporturile Sibiu, Cluj Napoca, Targu Mures.
Politica flexibila si stimulativa de tarifare a serviciilor oferite companiilor aeriene,
cresterea si diversificarea serviciilor oferite pasagerilor si operatorilor aerieni cat si
aplicarea unei politici active de marketing, alcatuiesc strategia de dezvoltare continua a
traficului aeroportuar
1.6. Aeroportul International Arad
Aeroportul International Arad (cod IATA: ARW, cod ICAO: LRAR) este un mic aeroport
situat in apropierea orasului Arad, Romania. Aeroportul este situat la o distanta de doar
50 km de la Aeroportul International Traian Vuia Timisoara, al treilea ca marime din
Romania, fapt ce il dezavantajeaza. Terminalul de CARGO este cel mai mare si mai
modern din vestul Romaniei. Printre partenerii cargo se numara:DHL Express,Fed Ex
Express,World Media Trans.
1.7. Aeroportul International George Enescu Bacau
Aeroportul International George Enescu (Aeroportul International Bacau, cod IATA:
BCM, cod ICAO: LRBC) este un aeroport international situat langa orasul Bacau,
Romania.
Aeroportul a fost deschis pentru public si bunuri pe 1 aprilie 1946. Are o lungime de
2500 metri, 80 de largime si o suprafata de circa 200 ha, Aeroportul George Enescu din
Bacau este cel mai mare din nord-estul Romaniei deservind calatori atat din judetul
Bacau cat si din judetele vecine.
Actualul aeroport a fost deschis oficial in 1971. In 2005 a fost marit fiind marit si
modernizat consistent.
Pe 30 decembrie 1975 aeroportul din Bacau a fost desemnat prin decret prezidential
'aeroport international'. In 2002, prin decizia guvernului, acest statut a fost reconfirmat
din nou.

15

Pozitia geografica favorabila in zona centrala a Moldovei - distante aproximativ

egale fata de principalele centre urbane din vecinatate - Galati, Brasov, Suceava, Iasi,
Piatra Neamt, Vaslui, Focsani si accesul rapid la importante cai de comunicatii terestre:
calea ferata Bucuresti - Suceava si drumul european E 85 (ambele la mai putin de 400 m
de aerogara), sunt atuuri importante pentru dezvoltarea viitoare.
In prezent, Aeroportul Bacau proceseaza anual un numar de peste 200.000 de
pasageri. Ritmul de crestere de la un an la altul este deosebit. Numarul operatorilor
aerieni de pe aeroportul Bacau a crescut de la unul singur in 2002 (Carpatair) la trei astazi
(Carpatair, Blueair, Tarom).
Din ianuarie 2010, Aeroportul International 'George Enescu' Bacau a fost preluat
in administrare privata de catre S.C. Blueaero S.R.L., pentru a deveni un motor al
dezvoltarii economico-sociale in zona centrala a Moldovei.
1.8. Aeroportul International Oradea
Prezentare
Aeroportul Oradea deserveste judetul Bihor si zonele limitrofe cuprinzand peste 750000
de locuitori, orasul Oradea cu peste 250000de locuitori si inca sase orase aflate intr-o raza
de maxim 60 km cu o populatie de peste 300000de locuitori.
Traficul aerian de pasageri derulat pe aeroportul Oradea a depasit 36000 de pasageri in
anul 2005 . Traficul aeroportului este in continua crestere inregistrandu-se o rata
constanta de 11% total pasageri. Ponderea pasagerilor externi a crescut constant in ultimii
doi ani cu o rata de 17% in pofida scaderii traficului intern.
Date generale
Pe terenul in suprafata de 160ha. este dezvoltata infrastructura aeroportuara care
cuprinde urmatoarele obiecte principale:
- Pista de decolare-aterizare (PDA) de 1800x30 m cu doua acostamente de 7,50 m
latime fiecare si doua zone largite cu dimensiunile de 15 x 100 m la capul 19 si 15 x 100
m la capul 01, fiecare situate la capetele pistei care creeaza buzunarele de intoarcere
pentru aeronave;
- Banda pistei cu dimensiunile de 1800x300 m care cuprinde pista de decolare-aterizare
si doua zone de siguranta laterale de catre 150 m latime din axul PDA;

16

Prelungirile degajate cu dimensiunile de 400x300 m la capatul nord al PDA si de

500x300 m la capatul sud al PDA;
- Calea de rulare A de 185x18 m care face legatura intre PDA si platforma de
stationarea aeronavelor in trafic civil de pasageri si marfa;
- Platforma de stationare aeronave cu dimensiunile de 60x158
- Aerogara de pasageri, cu suprafata la sol de 1300mp avand o capacitate de procesare de
maxim 300pasageri pe ora;
- Mijloace pentru navigatia aeriana (radar, ILS catB );
- Balizaj cat II
- Platforma pentru parcare autovehicule in zona publica;
- Imprejmuirea teritoriului aeroportului.
Dezvoltare
Rata de crestere industriala este de 14% anual incepand cu anul 2000. In zona activeaza
26 de filiale de banci . Ponderea investitiilor straine in oras si in zona a inregistrat o rata
de crestere de 10% anual.
Se estimeaza mentinerea ratei de crestere mentionate atat la trficul extern cat si per total
pasageri. Proportia se pastreaza si la numarul de miscari aeronave, dintre acestea 85%
reprezinta curse regulate si restul charter.
Capacitatea de operare a aeroportului este in prezent ocupata 23%. Aeroportul dispune de
capacitatea de asigurare a operarii unui trafic sporit cu un nivel de pana la triplare.
Cresterea traficului extern a fost sustinuta de operarea companieiCarpatair pe 8 destinatii
Italia si trei Germania, precum si de operarea companiei ClubAir pe doua destinatii Italia.
Aeroportul nu dispune de facilitati cargo.

17

Cap 2. Crizele cu care se confrunta majoritatea aeroporturilor

in contextual evolutiei sociale si umane
O criz de capacitate la cele mai mari aeroporturi din UE, ntr-o lume n rapid
schimbare
- Planul de aciune din 2007 a identificat o discrepan din ce n ce mai mare ntre
capacitate i cerere la o serie de noduri aeriene din UE cu trafic mare. Supraaglomerarea
aeroporturilor respective va rmne un motiv de ngrijorare. Traficul va continua s
creasc n viitor, aa cum s-a ntmplat i n ultimii 50 de ani n ciuda perioadelor de
ncetinire a creterii economice i a altor factori perturbatori . Dei traficul aerian n
Europa va nregistra o cretere mai lent dect n economiile emergente, aproape c se va
dubla totui pn n 2030 .
- Europa nu va fi ns n msur s satisfac o mare parte din aceast cerere, din
cauza lipsei capacitii aeroportuare. Nivelurile de supraaglomerare previzionate de
studiul Challenges of Growth (Provocrile creterii) din 2008 au fost confirmate n
2010. n ciuda crizei economice mondiale i a unei creteri previzionate de 40 % a
capacitii aeroportuare ntre 2007 i 2030 (inclusiv noi aeroporturi, noi piste i noi
infrastructuri aeriene i la sol), circa 2 milioane de zboruri 10 % din cererea
preconizat nu vor fi putea fi primite din cauza lipsei de capacitate .
- Concret, pn n 2030 nu mai puin de 19 aeroporturi europene vor funciona la
capacitate maxim opt ore pe zi, n fiecare zi a anului (comparativ cu 2007, cnd doar 5
aeroporturi funcionau 10 % din timp la capacitate maxim sau aproape maxim). Acest
fapt va avea un impact major asupra ntregii reele aviatice, deoarece pn n 2030
supraaglomerarea acestor aeroporturi va nsemna c 50 % din toate zborurile vor fi
afectate de ntrzieri la plecare i/sau la sosire (comparativ cu 17 % n 2007). La aceast
situaie se adaug faptul c sistemul va fi, de asemenea, mai vulnerabil la perturbrile
datorate supraaglomerrii aeroporturilor i mai puin capabil s se redreseze n urma
situaiilor de criz. ntrzierile vor persista mai mult timp n sistem i se vor propaga mai
rapid i pe scar mai larg. Punctualitatea transportului aerian care n 2010 a fost cea

18

mai slab nregistrat n Europa din 2001, n ciuda faptului c nivelul traficului a fost sub
cel din 2007 va reprezenta un motiv serios de ngrijorare.
- Datele colectate de la aeroporturile mari n cadrul unui studiu independent
realizat pentru Comisie arat o tendin similar n 2025 . Cu toate c ncetinirea,
ncepnd cu 2008, a creterii traficului aerian la nivel global a redus decalajul dintre
cerere i capacitatea planificat i n ciuda faptului c unul dintre nodurile aeriene cele
mai mari din Europa, Frankfurt, are o nou pist, pn n 2025 cererea va depi n
continuare capacitatea n orice moment al zilei la aeroporturile Heathrow (Londra),
Gatwick (Londra), Orly (Paris), Linate (Milano) i Dsseldorf. Dac nu se poate spori
capacitatea peste cele 120 de zboruri/or planificate, cererea va depi capacitatea n
orice moment al zilei i la aeroportul Charles de Gaulle din Paris. n plus, cererea va
depi n continuare capacitatea n anumite momente ale zilei la Amsterdam, Madrid,
Mnchen, Fiumicino (Roma) i Viena. Aceste aeroporturi sunt printre cele mai
importante pentru reeaua aviatic i sunt noduri aeriene eseniale pentru reeaua de
management al traficului aerian. Problemele cu care se confrunt aceste aeroporturi au un
efect de domino semnificativ, n special n caz de ntrzieri, pentru toate aeroporturilesatelit (feeder) care depind de conexiunea cu aceste noduri supraaglomerate i pentru
legturile Europei cu alte regiuni ale lumii.
- Aceast provocare din punctul de vedere al capacitii apare ntr-un context de
concuren sporit i de schimbare pe piaa global a transporturilor aeriene. n urmtorii
civa ani, creterea transportului aerian va fi impulsionat n principal de regiuni
precum Asia-Pacific, Orientul Mijlociu i America Latin. Acest lucru nseamn c, dei
din punct de vedere istoric America de Nord a fost cea mai important pia aerian la
nivel mondial, Europa fiind pe locul al doilea, pn n 2012-2013 se preconizeaz c
aceste dou regiuni vor fi depite de regiunea Asia Pacific. Anul 2010 a ilustrat aceast
tendin: Beijing a devenit al doilea cel mai mare aeroport ca volum de pasageri, dup
Atlanta. Aeroportul Heathrow din Londra a czut pe locul patru, fiind depit att de
Beijing, ct i de aeroportul OHare din Chicago. Lista aeroporturilor cu cea mai rapid
cretere n 2010 confirm aceast tendin, un singur aeroport din UE aflndu-se printre
primele 25 .

19

- Acestea sunt motivele pentru care Europa trebuie s optimizeze utilizarea

capacitii sale aeroportuare existente i, acolo unde este necesar, s sporeasc aceast
capacitate pentru a face fa cererii de transport n cretere. n acest sens, cu toate c
statele membre sunt competente n materie de infrastructur aeroportuar i, prin urmare,
se afl n prima linie n ceea ce privete provocarea reprezentat de capacitate, UE poate
contribui la modernizarea reelei europene de aeroporturi, prin evidenierea problemelor
comune i prin actualizarea normelor actuale privind aeroporturile. De asemenea, poate
ncuraja investiiile, n special prin utilizarea unor instrumente financiare inovatoare,
pentru a coordona creterea economic, a asigura coeziunea n cadrul UE i a-i
consolida legturile economice, sociale i culturale cu restul lumii.

20

BIBLIOGRAFIE
1.http://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroport
2.http://www.siveco.ro/ro/despre-siveco-romania/studii-de-caz/aeroportul-internationaltraian-vuia-timisoara
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Interna%C8%9Bional_Arad
4.http://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Interna%C8%9Bional_Timi%C8%99oara__Traian_Vuia
5.http://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Interna%C8%9Bional_
%E2%80%9EGeorge_Enescu%E2%80%9D_Bac%C4%83u
6.Comunicare a comisiei catre palametul european, consiliu comitetului economic si
social si comitetul regiunilor, Bruxelles, 1.12.201 COM(2011) 823 final

21