Digitally signed by NEDELEA

MIHAI-DAN
Date: 2013.09.19 08:32:05 +03:00
Reason: Aprobare documentatie

EXPERTIZA TEHNICA
LA CONSTRUCTII HIDROEDILITARE SI CIVILE

ORASUL SCORNICESTI

CUPRINS
1 MOTIVUL EFECTUARII EXPERTIZEI .....................................................................................3
2 INCADRAREA CONSTRUCTIILOR IN GRUPE SI CATEGORII ...........................................4
3 DESCRIEREA CONSTRUCTIVA A REZERVOARELOR DE APA SI STATIILOR DE
POMPARE.........................................................................................................................................5
4 STAREA CONSTRUCTIILOR .....................................................................................................6
Elemente generale ...........................................................................................................................................................6
Incercarile de laborator ..................................................................................................................................................6
Valorile de control pentru incercarile de laborator........................................................................................................7
Rezervorul Scornicesti ....................................................................................................................................................8
1.1.1

Prezentare ....................................................................................................................................................8

1.1.2

Inspectia vizuala ..........................................................................................................................................8

1.1.3

Incercari de laborator ................................................................................................................................. 10

5 DIAGNOZA STARII CONSTRUCTIILOR................................................................................13

Elemente generale ......................................................................................................................................................... 13
Elemente normative noi ................................................................................................................................................ 13
Rezervorul Scornicesti .................................................................................................................................................. 16

6 SOLUTII TEHNICE DE REMEDIERE......................................................................................18

Generalitati.................................................................................................................................................................... 18
Solutii de remediere pentru rezervorul Scornicesti ...................................................................................................... 27

7 TEHNOLOGII ..............................................................................................................................30
8 CONCLUZII .................................................................................................................................32
ANEXA FOTO NR. 1 ......................................................................................................................35

1 Motivul efectuarii expertizei

Prezenta lucrare a fost intocmita pentru fundamentarea lucrarilor de reabilitare la
rezervorului de apa din Scornicesti.

2 Incadrarea constructiilor in grupe si categorii

Rezervoarele de apa si statiile de pompe se incadreaza la categoria 1 de
importanta (Cod de proiectare CR-0-2005, Bazele proiectarii structurilor in constructii,
Anexa 1).
Rezervorul de apa este:
Amplasament Denumire

Numar

Volum

rezervoare

nominal

Di H

An estimat
punere in
functiune

Scornicesti

Scornicesti 1

2500

27 5

Rezervoarele se pot considera ca apartinand grupei D3 (constructiile ingineresti

de tip hala industriala sau de tip sala, proiectate in unitati de proiectare cu experienta in
acest domeniu).
Statiile de pompe se incadreaza in grupa A3 (constructii parter, cu pereti
structurali din zidarie de caramida sau cadre din beton armat, realizate intre 1964 si
1981).

3 Descrierea constructiva a rezervoarelor de apa si statiilor de pompare

La intocmirea lucrarii nu au fost disponibile, pentru toate rezervoarele, planurile
constructiilor (fundatii, cofraj, rezistenta etc).
Nu au fost disponibile nici informatii din perioada de executie.

In aceste conditii s-a pornit de la premisa ca proiectarea si executia s-au facut pe

baza Instructiunilor tehnice pentru proiectarea si executia recipientilor din beton armat si
beton precomprimat pentru lichide cu indicativul P-73-78, unde se descriu elementele de
baza pentru realizarea acestor lucrari.

De asemenea se presupune ca proiectarea si executia rezervoarelor s-a facut intrun cadru organizat, de catre colective de specialisti cu experienta in acest tip de lucrari.
De atunci, in plus, a aparut legislatia tehnica privitoare la durabilitatea betoanelor
(clasele de durabilitate notate cu D, exprimate si in functie de clasele de expunere la
agresiunea mediului, notate cu X).
Alcatuirea constructiva a rezervoarelor este similara cu cea de la alte lucrari de
acest tip, adica:

inel de fundare perimetral din ba monolit,

radier din ba monolit sau dala flotanta (sub radier poate exista un strat de balast

compactat),

pereti din ba monolit, precomprimat, cu fascicule inglobate,

stalpul/stalpii de sustinere a acoperisului cu sau fara capitel,

elemente de sustinere a placii de acoperis,

placa de acoperis, rezemata pe stalpi si pe cilindrul exterior.

Rezervoarele au la exterior izolatii hidrofuge (bituminoase) si izolatii termice.
La interior au fost prevazute si realizate protectii anticorozive.
Ipoteza de calcul determinanta pentru rezervoare este exploatarea normala (cu

nivelul apei variabil de la cel minim cel maxim de exploatare normala).

In aceasta ipoteza armatura a fost dimensionata pentru deschiderea fisurilor.

4 Starea constructiilor
Elemente generale
Evaluarea starii s-a facut pe baza:
examinarii vizuale a constructiilor (in ansamblu si in detaliu, pentru sistemul
structural si pentru elementele nestructurale interioare si exterioare care pot
produce accidente, fluxuri de evacuare, pericole de producere de explozii,
incendii si/sau degajari de noxe).
releveelor constructiei, elementelor si detaliilor considerate importante pentru
aprecierea nivelului de protectie (intocmite de specialistii firmei Redis),
fotografiilor cu degradari si avarii,
incercarilor de laborator pentru determinarea caracteristicilor chimice si mecanice
pe probe prelevate din structuri.
Incercarile de laborator
Toate rezervoarele si statiile de pompare au fost in functiune in momentul
inspectiei avand grade de umplere mai mari de 70%.
Din aceasta cauza accesul in obiective a fost limitat si posibilitatile de prelevare a
probelor restranse.
Locatiile de prelevare au fost alese astfel incat sa poata da o imagine cat mai
concludenta asupra caracteristicilor betonului.
In pofida restrictiilor rezultatele pot fi considerate concludente pentru evaluarea
starii betonului si a constructiilor in ansamblu sau relativ la subansamble.
Incercarile au fost efectuate de Laboratorul Central din Bucuresti.
Metodele de incercare a betonului pentru evaluarea caracteristicilor privitoare la
durabilitate au fost:

Incercarea betonului cu ajutorul carotelor (rezistenta la compresiune)

Determinarea adancimii de carbonatare a betonului

Determinarea calitatii betonului prin metode chimice (indicele de bazicitate,

clorurile solubile, sulfati solubili, sulfati totali, in mg/Kg).

Analizele chimice s-au efectuat pe material obtinut din zona exterioara a carotelor
(la adancimea de 2 cm) si din interiorul acestora (la 15 cm adancime).
Pentru verificarea adancimii de carbonatare s-a efectuat testul cu fenolftaleina.
Valorile de control pentru incercarile de laborator
Coroziunea betonului s-a stabileste prin urmatorii factori:
Indicele de bazicitate,
Continutul de ion clor,
Continutul de ion sulf.
Un beton necorodat are indicele de bazicitate puternic alcalin (pH = 13).
Clorurile solubile din beton (in principal CaCl2) sunt solubile in apa, fapt care
conduce la formarea de micropori in masa betonului (un beton necorodat are un continut
in cloruri < 500 mg/Kg).
Continutul teoretic in sulfati solubili (care provin din transformarea oxizilor
alcalini din ciment sub influienta mediului exterior in sulfati) este de aproximativ 200 250 mg/Kg.
Parte din sulfatii din beton (sulfatul de sodiu, sulfatul de potasiu) sunt solubili in
apa.
Betonul fiind in contact direct cu apa, clorurile solubile, sulfatii solubili se pot
solubiliza si formeaza in beton micropori in masa betonului, ceea ce in final influenteaza
negativ rezistentele mecanice ale acestuia.
De asemenea, sulfatul de calciu poate aditiona apa marindu-si volumul si in beton
apar tensiuni care conduc la micro si macrofisuri in masa acestuia.
Continutul teoretic al sulfatilor totali este cuprins intra 5000-7000 mg/Kg, in
functie de continutul in SO3 al agregatului si al cimentului.
Sulfatii solubili si clorurile sunt periculosi pentru betonul care lucreaza in apa.
Sulfatii inglobati in beton, in cazul in care nu creeaza tensiuni in masa de beton,
pot conduce la cresterea rezistentelor mecanice.

Rezervorul Scornicesti
1.1.1 Prezentare
Este amplasat pe un deal, deasupra orasului.
Rezervorul este semi-ingropat (din criterii de inghet-dezghet si obtinerea unor
conditii de fundare acceptabile).
Diametrul exterior este de circa 28 m si inaltimea de cca 4.50-5.00 m.
Volumul util este de 2500 mc.
Rezervorul este acoperit cu un planseu din beton armat rezemat pe peretele
cilindric si pe stalpi interiori cu sectiune patrata.
Din inspectia tehnica efectuata rezulta ca amplasamentul este corespunzator
pentru aceasta lucrare (amplasamentul si terenul de fundare raportatate la destinatia
recipientului).
Nu sunt cunoscute conditiile de fundare (natura terenului si capacitatea portanta).
Dearece lucrarea este in exploatare de o lunga perioada de timp si nu au fost
semnalate probleme in legatura cu fundatia (tasari mari, inegale, pierderi de apa etc) si
nu sunt identificabile exfiltratii prin peretii rezervoarelor se poate considera ca fundatia
indeplineste in prezent conditiile necesare de calitate privind rezistenta si stabilitatea.
Se poate considera ca tasarile fundatiei sunt practic consumate.

1.1.2 Inspectia vizuala

Constructia s-a comportat bine atat la cutremurele anterioare cat si la celelate
actiuni care au survenit pe durata de exploatare.
Rezervorul are la exterior o hidroizolatie din bitum (degradata).
Rezervorul este acoperit cu un rambleu de pamant, inierbat, cu rol de
termoizolare.
Acoperisul (placa de cca 20 cm grosime este rezemata pe stalpi prevazuti cu
capitel). Starea placii este relativ buna. Placa este hidroizolata cu bitum si acoperita cu
un strat de pamant de cca 50 de cm.
Exista zone in care armatura placii este dezvelita.
Pe plafonul rezervorului si pe pereti se observa depuneri de calcita (ceea ce
denota levigarea CaOH din ciment),
8

Rezervorul este prevazut cu guri de scurgere prea-plin. Aceste elemente au un

aspect de improvizatie si nu este rezolvata scurgerea apei.
Umplutura de protectie este tasata si suprafete importante de beton au ramas
aparente, expuse factorilor externi.
Pe rambleul de protectie se dezvolta vegetatie arboricola si chiar pomicola,
Hidroizolatia exterioara este deteriorata si sunt infiltratii de apa spre rezervor.
Apa din rezervor contine clor, ceeace constituie un mediu agresiv chimic asupra
betonului si armaturii.
Nu se poate sti daca introducerea clorului in rezervor a fost prevazuta prin proiect
sau este o adaptare tehnologica ulterioara, insa este un element de agresivitate care
trebuie reconsiderat.
Statia de clorinare deverseaza surplusul de solutie de apa clorinata liber, la
suprafata terenului.

Adiacent, lipit de rezervorul cilindric se afla casa vanelor cu dimensiunile 12 x 7

m.
Casa are doua nivele, accesul la etaj se face pe o scara din beton armat.
Structura de rezistenta a acestei case este cadru din beton armat (stalpi, grinzi,
plansee) si inchiderile sunt din caramida.
La nivelul inferior se afla tevile de intrare si iesire din rezervor si vanele pentru
controlul circuitului de apa. Nivelul inferior este inundat.
Starea elementelor metalice este precara (puternic ruginite).
Scara metalica de acces la nivelul inferior este complet corodata si pune in pericol
securitatea lucratorilor.
Inaltimea libera a etajului este 2.50 m. Etajul este liber (nefolosit).
Starea acestei case este precara (elementele portante, zidaria, finisajele, tamplaria,
hidroizolatia).
Elementele portante (grinzi, plansee) prezinta armatura expusa, corodata puternic,
cu exfolierea betonului de acoperire.
Betonul este slabit si prezinta numeroase zone de segregare.
9

Cauza consta in deteriorarea hidroizolatiei de la planseu. Prin fisurile formate in

planseu se produc infiltratii de apa pluviala.
Tamplaria (usi, ferestre de 210x100) sunt deteriorate sau lipsesc, ceace contribuie
la degradarea casei si afecteaza si exploatarea apei.
Este necesar ca aceasta ca aceasta cladire sa fie consolidata si reabilitata.
Aceste aspecte (degradarile vizibile) pot fi exemplificate si sustinute cu
fotografiile disponibile.
Vezi anexa foto nr. 1.
1.1.3 Incercari de laborator
1.1.3.1 Descriere
Locatiilor de prelevare la rezervorul Scornicesti sunt:
Nr

Locatia

Carota

perete rezervor

perete rezervor

camera de vizitare rezervor

camera de vizitare rezervor

13

grinda din camera de vizitare, beton sfarmat cu ciocanul

1.1.3.2 Rezultate obtinute

Betoanele analizate la Scornicesti prezinta urmatorii indici de bazicitate (pH):

la exterior in interior
10

12

10

11.5

10

11.5

10

12

10

Proba de beton cu pH=6.0 si-a pierdut complet indicele de bazicitate, deci

constituentii chimici ai pietrei de ciment si-au pierdut puterea de liere si au suferit
puternice transformari chimice.
Probele de beton cu indicele de bazicitate 9-10 au inceput sa-si piarda usor
indicele de bazicitate, ramanand in domeniul alcalin.
Probele de beton cu pH=11-12 au indicele de bazicitate puternic alcalin ceea ce
indica faptul ca constituentii chimici ai pietrei de ciment nu au suferit transformari
chimice.

Clorurile solubile sunt (in mg/Kg beton):

la exterior la interior
283

241

300

238

285

236

266

2362

1450

1450
Valorile peste 500 mg/Kg indica ca este posibil ca in interiorul rezervorului

agresiunea clorului sa fie mai extinsa.

O sinteza a rezultatelor pentru sulfati este:
Sulfati solubili

Sulfati totali

exterior interior

exterior

interior

690

420

13203

8920

842

340

11600

8750

725

320

12720

8834

521

270

8420

7520

980

975

23670

23584

Sulfatii solubili depasesc 200-250 mg/kg si indica o agresiune sulfatica.

Sulfatii totali depasesc limita de 5000-7000 mg/kg si indica existenta agresiunii
sulfatice.
Se desprind urmatoarele concluzii:
11

 betonul de la partea udata a peretelui a pierdut usor indicele de bazicitate datorita

coroziunii sulfatice (sulfati sunt 520-842 mg/kg),
in interiorul betonului din pereti s-a pastrat indicele de bazicitate
betonul nu a fost supus coroziunii clorului,
betonul din plafon a pierdut complet indicele de bazicitate, datorita coroziunii
clorului si sulfatului.
In ceeace priveste rezistentele la compresiune (echivalent valori pe cub) s-au
obtinut urmatoarele valori:
Locatia

Rc daN/cmp marca, B

3 in dreptul gurii de aerisire

243.2

380

4 in dreptul gurii de aerisire

223.9

360

5 in dreptul camerei de vizitare 225.6

360

6 in dreptul camerei de vizitare 211

340

Prelevarea s-a facut conform normativului C54-81 iar precizia rezultatelor este
conform normativului C26-85.
Marca B s-a determinat acceptand ca aceste valori sunt caracteristice (fapt
justificat oarecum prin selectarea unor locatiile mai putin favorabile).
Din caracteristicile masurate (rezistenta la compresiunea a betonului) rezulta ca
este indeplinita marca minima a betonului in functie de inaltimea rezervorului
(presiunea de apa, atat in conditiile unei agresivitati slabe cat si in conditiile unei
agresivitati intense).
Rezultatele sunt concordante cu:
aspectul vizual al betonului,
starea generala a constructiei,
cu rezultatele obtinute pentru bazicitate si continut de ion clor si ion sulfati
solubili,
Cu conditiile de exploatare (la rezervoarele unde se foloseste clorul in apa
agresiunea chimica este vizibila prin efectele asupra betonului si armaturii).

12

5 Diagnoza starii constructiilor

Elemente generale
Din analiza lucrarilor rezulta ca acestea au fost construite pe baza unor proiecte
care au respectat prevederile prescriptilor in vigoare referitoare la alcatuirea
constructiilor de acest tip (rezervoare de apa si statii de pompe), amplasate in zone
seismice.
Fata de criteriile de proiectare si conditiile de executie si masura in care acestea
corespund proiectului si caietelor de sarcini functionale, se pot comenta urmatoarele:
la proiectare s-a respectat criteriul functionalitatii,
a fost urmarita obtinerea rezistentei si stabilitatii necesare,
s-a urmarit realizarea unor lucrari economicoase,
betonul si tevile din otel sunt in contact cu apa potabila,
nu a fost data atentie criteriului durabilitatii (calitatea betonului pus in opera,
hidroizolatiilor interioare si exterioare, termoizolatii).
Elemente normative noi
In prezent insa, pentru lucrarile de tratare, inmagazinare si transport a apei exista
criterii de calitate mai stricte, care urmaresc mai atent calitatea apei potabile care este
livrata populatiei si economiei.
Pentru rezervoare (conform SR 13510), se pot formula urmatoarele clase de
expunere, separate pe tipuri de riscuri:
Clasa de

Actiunea agresiva

expunere
XC4

Coroziunea prin carbonatare in conditii de alternanta umiditate

uscare

XD3

Coroziunea datorata clorurilor in conditii de alternanta umiditate uscare

XA1

Atac chimic la exterior in mediu inconjurator cu agresivitate

chimica slaba

13

In conformitate cu SR EN 206-1, pentru clasele de expunere corespunzatoare

rezervoarelor se cer clase de rezistenta mai mari decat cele prevazute in instructiunile
tehnice P-73-78, dupa cum rezulta:

Clasa
de expunere

Cl de rezist cf Idem exprimata

SR EN 206

ca marca

XC4

C 25/30

B 400

XD3

C 35/45

B 500

XA1

C 25/30

B 400

Marca bet

Rezistenta masurata

ceruta de P-73-78

daN/cmp

B 300

190-325

Se observa ca in prezent exigenta de rezistenta este mai severa decat cea folosita
la proiectarea rezervoarelor. Rezistentele masurate sunt apropiate de valorile
recomandate de normativul de proiectare, cu exceptia probelor care caracterizeaza
punctual zonele degradate.
Nu rezulta ca pentru fundamentarea interventiei este necesara investigarea prin
metode de calcul diferite de cele folosite la proiectare.
Betonul din structura este expus agresivitatii mediului de exploatare si pot fi
identificate doua categorii de riscuri:
cele rezultate din actiunea asupra betonului
cele rezultate din actiunea asupra calitatii apei inmagazinate
Conlucrarea constructiva intre beton si armatura s-a dovedit posibila numai
datorita protectiei anticorozive pe care betonul o asigura in mod natural armaturii.
In conditii normale, intr-un beton compact, bine pus in opera, armatura este
protejata datorita alcalinitatii ridicate a pastei de ciment.
Alcalinitatea betonului tanar, necorodat, este caracterizata de valoarea indicelui de
bazicitate Ph = 13.
Protectia este asigurata de un strat pasivant, foarte subtire de pasta de ciment,
aderent de suprafata armaturii. Acest strat impiedeca desfasurarea procesului
electrochimic de coroziune a metalului.
Pentru ca fenomenul de coroziune sa se poata declansa si intretine este necesar ca
stratul pasivant care protejeaza armatura sa fie distrus.
14

De asemeni este necesar un anumit aflux de oxigen din exterior si o anumita

cantitate de apa.
Se considera ca stratul pasivant este distrus daca indicele de bazicitate are
valoarea PH < 1011.
In felul acesta disocierea metalului la suprafata barei de armatura este posibila si
coroziunea metalului incepe.
Alcalinitatea betonului se reduce prin carbonatarea betonului.
Prin carbonatare se intelege reactia chimica dintre componentele alcaline ale
betonului, in primul rand hidroxidul de calciu, si bioxidul de carbon din aer.
Prin formarea carbonatului da calciu indicele de bazicitate se reduce si se creeaza
posibilitatea coroziunii armaturii.
De mentionat ca procesul de carbonatare este un proces natural inevitabil,
bioxidul de carbon existand liber in atmosfera.
Procesul poate fi insa limitat prin realizarea unor betoane compacte, cu pori
inchisi, in care reactia cu atmosfera sa se limiteze strict la stratul superficial.
Betonul analizat este insa poros, avand frecvent cuiburi de segregare si alte
defecte de executie.
Prezenta apei necesara pentru coroziunea armaturii este asigurata de variatia
nivelului apei in rezervor.
Mecanizmul de coroziune a armaturii este similar in cazul prezentei ionului de
clor.
In cazul rezervorului de apa acesta provine din procesul tehnologic.
Coroziunea armaturii are ca efect exfolierea betonului de acoperire a armaturii.
In felul acesta se anuleaza conlucrarea dintre beton si armatura, principiul de baza
al betonului armat.
Daca coroziunea avanseaza se consuma sectiunea barei de armatura.
Prin carbonatarea betonului constituentii chimici ai pietrei de ciment au pierdut
puterea de liere.
Scade rezistenta betonul, in special rezistenta la intindere.
Totodata creste porozitatea pietrei de ciment, fenomen ce favorizeaza patrunderea
agentilor corozivi din mediu, si implicit dezvoltarea accelerata a coroziunii.
15

Rezervorul Scornicesti
Betonul din structura este expus agresivitatii mediului de exploatare si pot fi
identificate doua categorii de riscuri:
cele rezultate din actiunea asupra betonului (atac chimic, inghet-dezghet) si
cele rezultate din actiunea asupra armaturilor (carbonatare, atac cloruri,
sensibilitatea la apa moale).
Degradarea betonului este produsa prin coroziunea carbonica si prin coroziunea
datorata ionilor clor si sulf.
Urmarea coroziunii este modificarea mediului alcalin din beton (scade pH).
Coroziunea Carbonica se manifesta prin schimbarea culorii betonului.
Prin scaderea pH constituentii chimici ai pietrei de ciment au pierdut puterea de
liere.
Prezenta clorurilor si sulfatilor au condus la formarea de micropori, micro si
macrofisuri.
Apare circulatie de apa cu aparitia de depuneri de calcita (ceeace denota levigarea
CaOH din ciment).
Degradarea armaturii este consecinta degradarii betonului.
Otelul devine neprotejat si este corodat de mediul devenit agresiv.
Agresiunea clorurilor accelereaza procesul de coroziune; peste 0.2-0.4% se
manifesta agresivitatea (clorurile folosite la intarirea betonului la temperaturi scazute
sunt acum interzise).
Se manifesta prin pete de rugina care apar la suprafata betonului si exfolierea
betonului.
Aceste degradari se coreleaza bine cu starea betonului asa cum este descrisa in
concluziile din referatul de specialitate intocmit de Laboratorul Central.
Investigarea betonului armat si diagnosticarea trebuie sa aiba in vedere si
deteriorarea armaturii prin coroziune.

Cauzele probabile ale acestor degradari (ale betonului si armaturii) sunt:

16

 varsta constructiei,
unele materiale componente au durata de viata mai mica decat varsta constructiei
(de exemplu hidroizolatia din mastic bituminos),
efectul actiunii factorilor agresivi este cumulativ, in cazul actiunii de lunga durata,
chiar si la intensitati reduse,
conditii de exploatare severe, prin expunerea permanenta la apa cu variatii de
nivel, cu alternante ud uscat,
apa moale are putere mare de solubilizare a compusilor din ciment,
actiunea de lunga durata a solutiei de clorurare constituie un factor agresiv
deosebit de periculos (introducerea clorului in apa din rezervor),
exigentele de calitate avute in vedere la proiectarea lucrarilor nu au fost suficient
de severe (practic in epoca nu au existat criterii de durabilitate),
defectele de executie (betoane permeabile, acoperiri reduse, segregari, rosturi de
lucru netratate, compactitate redusa a betonului) sunt factori care accentueaza
actiunea agentilor agresivi.

Analiza riscurilor mentionate trebuie facuta in raport cu exigentele minime pe

care trebuie sa le indeplineasca in exploatarea normala aceste lucrari.

Rezervorul de apa trebuie sa beneficieze de conditii de igiena stricte (cerintele

oficiale privind calitatea apei de baut; trebuie conservata calitatea apei de baut - gust,
miros, sa nu se formeze ciuperci sau bacterii).
Controlul acestei exigente se face printr-o hidroizolatie corespunzatoare a
rezervorului, eficienta atat asupra infiltratiilor cat si a exfiltratiilor.
Deopotriva hidroizolatia trebuie sa asigure si integritatea structurala.

Rezervorul trebuie inspectat periodic (pentru a fi inspectat usor trebuie sa aiba o

culoare deschisa), curatat si dezinfectat.

17

Hidroizolatia trebuie sa asigure protectia atat in raport cu o apa dulce cat si in

raport cu apa dura.
Apa moale (dulce, plata, cu mare putere de solubilizare) poate prelua compusii
solubili si alti constituienti din beton si in acest fel se contamineaza apa potabila dar se
accelereaza si procesul de degradare al betonului.
Riscurile pe care le implica continuarea exploatarii lucrarilor in starea actuala
(diagnoza) sunt urmatoarele:
sunt afectate calitatea apei potabile si structura de rezistenta (beton si armatura),
nu poate fi asigurata igiena corespunzatoare a rezervorului,
materialele de constructie inglobate si-au consumat rezerva de durabilitate;
constructia a intrat in faza in care elementele de rezistenta nu mai sunt protejate si
degradarea rezistentei se dezvolta in ritm accelerat; exista elemente structurale
afectate si se poate ajunge la scoaterea din functiune; in cazul in care nu este
oprita, coroziunea armaturii se dezvolta in ritm accelerat, iar cheltuielile de
remediere vor fi din ce in ce mai mari,
pot apare pierderi de apa (vizibile sau nu prin pereti sau radiere ingropate) care
pot alimenta freaticul din zonele unde sunt amplasate rezervoarele (cu implicatii
asupra stabilitatii generale).
6 Solutii tehnice de remediere
Generalitati
Prezenta expertiza formuleaza propuneri de interventie pe baza informatiilor
disponibile in prezent, rezultate din:
inspectarea vizuala a lucrarilor in exploatare,
cercetarea in laborator a unor caracteristici privind starea tehnica a betonului si
(dupa caz, direct sau indirect) a armaturii,
posibilitatile (tehnologiile) de interventie folosite la alte lucrari de acest tip.
Alegerea solutiile de remediere are in vedere urmatoarele criterii:
prelungirea duratei de viata a structurilor (prin conservarea rezervelor de
rezistenta disponibile),
imbunatatirea conditiilor de exploatare,
18

 prezervarea calitatii apei,

siguranta muncii personalului.
Decizia de interventie precizeaza:
elementul/subansamblul asupra caruia urmeaza se intervine (delimitare, relevee);
explicarea cauzei care a produs deteriorarea,
stabilirea obiectivelor reparatiei si/sau protectiei,
alegerea solutiei corespunzatoare de reparatie si/sau protectie,
formularea cerintelor viitoare de intretinere si a procedurilor corespunzatoare de
aplicare.
Pentru ca informatiile disponibile (in prezent) au in mod obiectiv un caracter
limitat privind cuantificarea elementelor de stare tehnica reala este necesar ca la
decopertarea propriu zisa sa se continue aceasta investigare (finala, inainte de inceperea
propriu zisa a lucrarilor de remediere/protectie) de persoane calificate, cu experienta,
inclusiv si in primul rand beneficiarul, direct implicat in exploatarea curenta si
intretinerea acestor lucrari.
Aceasta investigare are urmatoarele obiective:
descrierea starii tehnice a structurii vizibile, a partilor in prezent nevizibile si a
defectelor potentiale,
stabilirea conditiilor de lucru din trecut, prezent si din viitor.
Din aceasta analiza se poate formula una din urmatoarele optiuni:
sa nu se faca nimic,
sa se reduca capacitatea de exploatare a rezervorului,
sa se previna sau reduca viitoare stricaciuni fara reparatii,
sa se imbunatateasca starea elementului respectiv, prin reconditionare sau
consolidare, in parte sau in totalitate,
sa se ia decizia de demolare a elementul respectiv.
Cerintele de calitate necesare pentru hidroizolatia interioara sunt:
sa nu fie atacata de apa potabila din rezervor,
19

 sa se poata plasa facil in zonele de rost, unde sunt de asteptat deplasari structurale
relative,
sa poata sa acopere crapaturile si fisurile,
sa asigura protectia porilor,
sa asigure protectia anticorosiva a armaturii,
sa dispuna de un sistem de eliminare a umezelii sau condensului format in spatele
sau si care poate deteriora structura,
sa aiba un modul de elasticitate redus pentru a se preveni aparitia eforturilor
distructive (in principal este vorba de intinderi de cca 8 1.5 daN/cmp, care sunt
induse de deplasarile structurale ale elementului in faza de exploatare ).
sa ofere o suprafata neteda, fara crapaturi, fisuri, pori etc.
sa dispuna de o rezistenta electrochimica buna.
Adoptarea deciziei trebuie sustinuta si de urmatoarele argumente:
durabilitatea necesara din punct de vedere al necesitatii si din cel al performantei
ce poate fi obtinuta,
durata de exploatare normala/legala preconizata,
actiunile pe care le suporta elementul respectiv inainte de interventie, in timpul
interventiei si dupa interventie,
posibilitea de a face reparatii viitoare, inclusiv accesul si intretinerea,
costurile solutiilor alternative,
consecintele si probabilitatea unui colaps structural,
consecintele si probabilitatea unei cedari partiale (cedarea betonului, curgerea
apei etc).
Argumente care pot contribui la adoptarea unei decizii finale convenabile sunt:
necesitatile de protectie a lucrarii fata de soare, ploaie, inghet, vant, sare si/sau alti
poluanti care pot apare pe durata lucrarii,
durata perioadei de executie/interventie,
impactul de mediu sau estetic in solutii alternative.

20

Deopotriva trebuie stiut cum se va urmari in continuare (exigente si proceduri)

deteriorarea in continuare a materialelor, adica carbonatarea, reducerea elasticitatii,
schimbarea culorii, exfolierea. Trebuie stiut pe ce zona se va face urmarirea, cum se
poate asigura accesul si cand se va realiza aceasta urmarire, cine este responsabil cu
aceasta operatie si cat poate costa.

Din enumerarea celor de mai sus rezulta ca elementul principal prin care s-a ajuns
la situatia actuala este lipsa unei hidroizolatii eficiente (nereusita de la inceput sau
degradata de factorii agresivi existenti in procesul de exploatare).

Fata de cele discutate in continuare, beneficiarul poate opta si la alte solutii de

remediere (pentru imbunatatirea starii tehnice sau pentru consolidarea unei structuri din
beton):
realcalinizarea sau desalinizarea,
prevederea unei imbracaminti din beton suplimentare,
imbracarea elementului si izolarea sa,
protectia catodica,
reparatia si protectia conventionala.
Aceste solutii de remediere trebuie bine sustinute/argumentate deoarece au
implicatii importante asupra costurilor de executie si/sau de exploatare, a duratelor de
executie.

In tehnologiile propuse in expertiza s-a considerat ca sunt utili inhibitorii de

coroziune pentru repararea si protectia betonului degradat.
Inhibitorii de coroziune ofera toate avantajele repararii si protectiei betonului prin
mijloace conventionale.
In plus:
reduc esential permeabilitatea betonului,
reduc perioada de executie,
inbunatateste protectia contra agresiunii clorurilor,
21

 au un cost acceptabil,
se potrivesc la cele mai multe din structuri,
nu necesita intretinere (exceptand refacerea imbracamintii superficiale dupa 10-15
ani).

Tehnologia de reparatie si protectie a betonului degradat se bazeaza pe

urmatoarele operatii de baza:
indepartarea betonului degradat,
pregatirea otelului expus coroziunii (daca este cazul inlocuirea otelului beton
corodat sau consolidarea elementului structural),
protejarea armaturii expuse,
inlocuirea betonului indepartat.
Protectia armaturii contra clorurilor si a carbonatarii se face prin inglobarea intrun preparat pe baza de ciment, cu inalta alcalinitate, acesta actioneaza asupra armaturii
ca un grund si intareste/imbunatateste legatura armaturii cu betonul.

Protectia betonului trebuie sa limiteze dezvoltarea degradarilor latente prin

urmatoarele trei operatii:
aplicarea unei protectii penetrante care creiaza o pelicula inhibitoare,
aplicarea unei solutii care umple porii (prin spacluire sau torcretare),
aplicarea de imbracaminti hidrofobe care opreste patrunderea agentilor agresivi si
stopeaza carbonatarea.

Foarte utile (beneficiarului si antreprenorului) pentru executia acestor categorii de

lucrari sunt standartele englezesti BS EN seria 1504 (pentru repararea betonului).
Acestea prezinta:
definitii,
sistemele de protectie a suprafetelor,
reparatiile structurale si nestructurale,
22

 realizarea legaturilor structurale,

injectarea betonului,
produse si sisteme de injectare a ancorajelor,
protectia coroziunii armaturii,
controlul calitatii si evaluarea rezultatelor,
principii generale pentru folosirea produselor si sistemului de reparare a
betonului,
domeniul de aplicare al produselor si sistemele de control a calitatii lucrarilor.
Standartul BS EN 1504 face referinta la 11 principii de actiune pentru defectele
betonului si remedierea coroziunii armaturii.
Primele 6 principii se refera la defectele betonului:
protectia contra permeabilitatii (impregnarea hidrofoba, impregnare, imbracare),
controlul umiditatii (impregnarea hidrofoba, imbracare),
refacerea betonului,
consolidarea structurala,
rezistenta fizica (imbracare, impregnare),
rezistenta la agresiunea chimica.
Celelalte 5 principii se refera la remedierea coroziunii armaturii:
conservarea sau refacerea pasivitatii armaturii,
cresterea rezistivitatii,
controlul catodic,
protectia catodica,
controlul anodic.
Fata de aceste 11 principii de urmat se dau urmatoarele indicatii privitoare la
metodele de aplicare:

23

Descriere
1

Metodele de aplicare

Permeabilitate apa, alte lichide, vapori, gaze,

Impregnare, Imbracarea suprafetei, Imbracarea locala a fisurilor,

ag chimici, biologici

umplerea fisurilor, legarea fisurilor

Controlul umiditatii corectarea sau mentinerea

Impregnare hidrofoba imbracarea suprafetei, protejare sau imbracare

umezelii din beton intre limite date

tratament electrochimic

Restaurarea betonului

Aplicare manuala a mortarului

originala forma initiala

remodelarea betonului

sau cu inlocuirea unei parti

torcretarea mortarului sau betonului

Consolidarea structurala

Adaugirea sau inlocuirea de armaturi existente sau suplimentate

Cresterea sau refacerea capacitatii portante

introducerea de bare fasonate in gauri forate

a unui element

legarea placilor, elemente structurale tesute

aditivi pt mortar sau beton,
injectarea sau umplerea fisurilor, golurilor, interspatiilor,
pretensionarea

Cresterea rezistentei la ag fizici sau mecanici

Imbracare, impregnare

Cresterea rezistentei la ag chimici

Imbracare, impregnare

Conservarea sau refacerea mediului pasiv in jurul Marirea acoperirii armaturii cu mortar sau beton
armaturii

Inlocuirea betonului contaminat

sau carbonatat
Realcalizarea electrochimica a

24

betonului carbonatat
idem prin difuzie
Extractia clorurilor
8

Cresterea rezistivitatii

Limitarea umiditatii
prin tratamente superficiale
imbracare sau protectie

Controlul catodic

Limitarea continutului de oxigen

prin saturare sau protectie superficiala

10 Protectie catodica

Aplicarea unui potential electric

11 Controlul zonelor anodice

Vopsirea armaturii cu pigmenti activi

cu bariere protectoare
aplicarea de inhibitori

25

Principalele cantitati de lucrari preconizate a se realiza pentru reabilitarea rezervoareleor se pot evalua in functie de
suprafetele exterioare (sub nivelul terenului, peste nivelul terenului, tavan) si interioare (radier, lateral, tavan), precum si volumele
de terasamente (pentru acces la suprafetele de beton) sunt urmatoarele:
Denumire

Capacitate Dext Dint Hsubter Hsuprater Hinterior Stavan ext Slater subteran Slater suprater Sinter radier Slater inter Stavan inter Vterasam
mc

1 Scornicesti 2500

28

27 3

mp

620

mp

440

mp

90

mp

580

mp

430

mp

580

mc

2400

La Scornicesti terasamentele fac referinta la realizarea unui sant perimetral cu latimea medie de 3 m si inaltimea de 6 m pt
realizarea hidroizolatiei exterioare plus indepartarea si refacerea stratului protector de pe acoperis, cu grosimea de 1 m
Valorile din tabelul de mai sus dau comparativ ordinul de marime al cantitatilor de lucrari preconizate.
Aceste lucrari de remediere/reabilitare pot sa difere de la lucrare la lucrare prin elemente specifice de alcatuire, de degradare,
de caracteristici constructive, astfel ca in continuare se face o analiza pentru fiecare lucrare.

26

Solutii de remediere pentru rezervorul Scornicesti

Remedierile propuse in continuare se diferentiaza dupa locatie in lucrari:
interioare (remedierea suprafetelor afectate - radier/lateral/tavan),
exterioare

(decopertari,

refaceri

de

hidroizolatii,

termoizolatii,

remedieri

beton/armatura),
inlocuirea tevilor din otel corodate cu tevi din inox sau otel protejat anticoroziv, sau
din materiale plastice adecvate (inclusiv piesele de trecere prin pereti),
functionale (refacerea sistemului de control a nivelului apei, masurarea automata a
volumului de apa din rezervor).

Imperios necesar este renuntarea la introducerea clorului in rezervor.

Lucrarile de remediere la interior au in vedere doua etape:

intai decopertarea suprafetelor prin spalare cu jet de apa sub presiune (p>1500 bari),
pentru indepartarea tencuielilor si/sau betoanelor deteriorate, obtinandu-se astfel un
strat suport sanatos.
apoi lucrari de protejare a armaturii dezvelite (dupa caz) si refacerea betonului
indepartat.

Volumele de lucrari discutate in continuare sunt estimate pe baza inspectiei vizuale

efectuate cu bazinul plin cu apa (in functiune).

Volumele reale de lucrari vor fi stabilite la fata locului dupa spalarea suprafetelor cu
jet de apa sub presiune.

Este de mentionat ca aceste lucrari trebuie facute cu controlul corespunzator al

calitatii.
Succesul reparatiei si protectiei la elementele din beton care au fost stricate sau
deteriorate necesita investigatii profesionale, inspectarea, intelegerea si descrierea
calitativa si cantitativa a starii tehnice efective, apoi proiectarea propriu zisa, executia
corecta si controlul calitatii executiei in conformitate cu standartele in domeniu.
27

Pentru rezervorul Scornicesti se estimeaza urmatoarele volume de lucrari necesare

pentru tratarea suprafetei interioare (radier-580 mp, perete lateral-430 mp si tavan-580
mp):
Spalarea cu jet de apa sub presiune >1500 bari, mp

Tavan

580

Perete

430

Radier

580

Total

1590

Impregnarea cu solutii de hidrofobizare, mp

1590

Inhibator de coroziune a armaturii, mp

1590

Restaurare beton prin aplic manuala a mortarului de reparatie, mp

Radier

580

Perete

430

Tavan, 10% 58
Total

1068

Cresterea rezist la ag chimici prin impregnare pe 100% din supr, mp

1590

Prot supraf prin peliculizare pe 100% din radier si perete, mp

1010

Pentru suprafata exterioara:

Indepartarea vegetatiei spontane care afecteaza constructia, bucati

10

Indepartarea stratului de pamant de pe acoperis, de preferinta manual, mc

620

Indepartarea rambleele laterale, mc

1780

Indepartarea hidroiz existente si curatarea suprafetei exterioare, acoperis, mp

620

Indepartarea hidroiz existente si curatarea suprafetei exterioare, lateral, mp

530

Repararea betonului si protejarea/repararea armaturii expuse prin aplicarea manuala

115

a mortarului de reparatie pe 10% din suprafata, mp

Repararea deversorilor de prea-plin (aerisirilor), buc

Refacerea hidroizolatiei, mp

1150

Refacerea rambleelor laterale si a stratului din pamant de pe acoperis, mc

2400

Realizarea unor santuri pt colectarea si transportul apelor pluviale, ml

150

Insamantarea de iarba, mp

760

28

Indepartarea stratului de pamant de pe acoperis se poate face si mecanizat, insa cu

utilaje adecvate, usoare, care pot fi suportate si fara formarea de gramezi de pamant care sa
constituie incarcari diferite de schemele de incarcare avute in vedere la proiectarea
obiectului.
Este necesara reabilitarea instalatiilor interioare, inlocuirea tevilor din otel, a
pieselor de trecere prin pereti, a scarilor de acces, cu elemente nesupuse coroziunii, astfel
ca apa potabila sa nu mai suporte agresiunea din contactul cu fierul.

29

7 Tehnologii
Lucrarile de reabilitare mentionate se pot executa cu tehnologii clasice si/sau mai
noi.
Este utila o enumerare a tipurilor de lucrari prezentate si tehnologiile care pot fi
avute in vedere.

Etansarea rosturilor constructive, de dilatatie sau contractie ale elementelor de beton

sau beton armat, se poate face cu benzi pe baza de PVC sau hypalon. Acestea sunt indicate
pentru solicitari mari si regimuri de functionare extreme.

La consolidarea si refacerea capacitatii portante a constructiilor deteriorate sau

subdimensionate se pot folosi produse pe baza de fibre de carbon sub forma de benzi
laminate sau tesaturi din fibre. Sunt usor de aplicat si au proprietati fizico-mecanice
deosebit de bune, ceeace le confera avantaje pe termen lung fata de solutiile clasice de
consolidare.

Pentru lucrarile de injectare pentru reparatii statice si de consolidare structurala

si/sau pentru oprirea curgerilor de apa sub presiune la elemente de constructie din beton se
pot utiliza materiale, dispozitive si scule de injectat cu parametri performanti.

Lucrarile de hidroizolare la acoperisuri, fundatii, rezervoare se pot face si cu

membrane din PVC si derivati polimerici ai PVC-ului.
Hidroizolarea trebuie sa aiba in vedere (dupa caz) bariera de vapori, membrana
hidroizolanta, adezivii pentru lipirea la rece, diluanti si solventi, straturi de separatie din
poliester.

Reparatiile structurale pot fi realizate cu mortare uscate, torcrete si mortare

epoxidice. Produsele (sub forma pulverulenta, aditivate si imbogatite cu adausi epoxidice
si polimerice, predozate, usor de puse in opera) au timpul de priza de la normal la foarte
rapid si au caracteristici similare cu ale betonului. Pot fi folosite la reparatii uzuale de
30

finisaje, la impermeabilizari, fixari, ancorari, subturnari. Se pot aplica manual sau mecanic,
prin torcretare umeda sau uscata.
Pardoselile cu rezistente chimice, fizice si mecanice la acoperisuri, la radiere se pot
realiza cu produse cuartoase, epoxidice sau poliuretanice, autonivelante sau aplicabile prin
roluire sau vopsire.

Suprafetelor de beton si metal expuse coroziunii chimice se pot proteja anticoroziv

cu produse acrilice sau poliuretanice. Protectia si finisarea se aplica prin vopsire,
impregnare sau sprituire cu aer comprimat. Se pot forma straturi rigide sau elastice in
functie de natura si starea suportului si in functie de solicitari.

La etansarea rosturilor se pot utiliza chituri si mase de etansare si lipire,

poliuretanice sau siliconice. Aceste produse se pot folosi si pentru lipirea elastica a
elementelor de beton in conditiile unor regimuri de lucru diverse.

31

8 Concluzii
Prezenta lucrare a analizat rezervorulde apa de la Scornicesti si casa de vane de la
Scornicesti.
Pentru aceste lucrari nu au fost disponibile informatii din faza de proiectare (studii,
proiecte) sau executie.
In aceste conditii s-a acceptat premiza ca proiectarea si executia s-au facut pe baza
Instructiunilor tehnice in vigoare pentru proiectarea si executia recipientilor din beton
armat si beton precomprimat, intr-un cadru organizat, de catre colective de specialisti cu
experienta in acest tip de lucrari.
Pentru completarea informatiilor s-a efectuat o inspectie vizuala si efectuarea de
analize de laborator pe beton. Cu aceasta ocazie s-au intocmit relevee si s-au facut
fotografii cu degradari si avarii.
Incercarilor de laborator au urmarit determinarea caracteristicilor chimice si
mecanice pe probe prelevate din structuri.
Rezervorul era in functiune in momentul inspectiei avand grade de umplere mai
mari de 70%, din care cauza accesul a fost limitat si posibilitatile de prelevare a probelor
restranse.
Incercarile au fost efectuate de Laboratorul Central din Bucuresti.
Metodele de incercare a betonului pentru evaluarea caracteristicilor privitoare la
durabilitate au fost:
Determinarea rezistentei la compresiune pe carote,
Determinarea adancimii de carbonatare,
Determinarea indicelui de bazicitate, a continutului de clorurile solubile, de sulfati
solubili si de sulfati totali.
Din aceste investigatii a rezultat ca constructiile prezinta, intr-o masura variabila,
fenomene de degradare a betonului.
Degradarea betonului s-a produs mai mult in interiorul rezervoarelor, insa exista si o
degradare la exterior prin distrugerea hidroizolatiei si prin actiunea fizica.
Cauza principala de producere a acestor degradari este agresiunea chimica datorita
agresiunii ionilor de clor si de sulf.
32

Agresiunea a fost accentuata de prezenta clorului introdus in apa din ratiuni sanitaretehnologice.
Prin agresiunea chimica (carbonatare, cloruri, sulfati) s-au format micropori si s-a
accentuat circulatia apei. In multe locuri degradarea betonului a depasit grosimea stratului
de acoperire si a aparut si agresiunea asupra armaturii.
Prin coroziunea armaturii agresivitatea s-a accentuat. Betonul a fost exfoliat si
armatura a devenit direct expusa.
Pe baza informatiilor obtinute s-au facut propuneri de reabilitare si (unde este cazul)
de consolidare.
Lucrarile de reabilitare au in vedere urmatorii pasi:
Indepartarea stratului de beton (sau de tencuiala) degradat cu jet de apa sub
presiune,
Aplicarea unui inhibator a coroziunii armaturii si unei hidrofobizari a betonului,
Restaurarea betonului indepartat cu mortar de reparatie,
Impregnarea pentru cresterea rezistentei la agentii chimici,
Protectia suprafetei prin peliculizare.
In cazul in care armatura este puternic corodata, acolo trebuie inlocuita/reparata.
Proiectantul si/sau antreprenorul pot opta pentru tehnologiii alternative. Acestea
trebuie sa realizeze aceleasi efecte si in plus trebuie sa ofere avantajele:
Costului mai redus,
Durata de executie mai redusa,
tehnologie mai simpla si
Siguranta obtinerii efectelor scontate.
Aceste lucrari se vor face cu un control adecvat al calitatii pe durata desfasurarii
operatiei si cu controale adecvate in fazele determinante, programul fiind stabilit de catre
proiectant.

Este necesara reabilitarea instalatiilor interioare si inlocuirea tevilor corodate.

33

Este necesara introducerea unui sistem modern pentru masurarea, inregistrarea si

transmiterea la dispecer a volumului de apa procesat.

Expert tehnic,

Vasile Cristidis

34

Anexa foto nr. 1

Figura 1
Rezervorul Scornicesti. V = 2500 mc. Constructia este ingropata si acoperita cu un strat de pamant
cu rol termoizolator. Se remarca casa vanelor si elementele de aerisire-golire prea plin. Rambleul este
tasat si betonul este descoperit. Hidroizolatia de la exteriorul rezervorului este deteriorata (lipseste, cel
putin pe zonele vizibile).

Figura 1
Casa vanelor. Dimensiunile in plan 12 x 7 m. Este separata de rezervor prin rost. Etajul este la
nivelul acoperisului rezervorului. Casa vanelor are multe elemente deteriorate datorita coroziunii
betonului (carbonatare, cloruri, sulfati). Fenomenul a fost accentuat printr-o intretinere neatenta.
Hidroizolatia acoperisului este deteriorata si se produc infiltratii. La usa si ferestre lipseste tamplaria astfel
ca spatiul interior este expus inghet dezgetului. Nu sunt respectate nici conditiile de protectie sanitara.
Imbracamintea treptelor este deteriorata. In stanga se observa rezervorul dezvelit si fara hidroizolatie.
Se remarca arborii aparuti spontan.
35

Figura 3
Casa vanelor si trapa de coborare in rezervor. Invelitoarea de pe casa vanelor este degradata.

Figura 4
Casa vanelor vazuta din spate. Invelitoarea casei vanelor este degradata. Rambleul nu acopera
rezervorul. Peretele lateral este expus si hidroizolatia exterioara lipseste.

36

Figura 5
Scara de acces in casa vanelor. Tencuiala este degradata. Fereastra are un grilaj din fier.

Figura 6
Nivelul inferior al casei vanelor este inundat.

37

Figura 7
Pereti degradati de infiltratii si inghet dezghet. Instalatia electrica intr-o stare precara.

Figura 8
Detaliu de tavan. Infiltratii de apa. Betonul degradat prin coroziune si ajuns in faza de exfoliere.
Armatura de rezistenta a placii este expusa si corodata.

38

Figura 9
Accesul la nivelul inferior al casei vanelor. Peretii casei sunt deteriorati.

Figura 10
Usa principala de acces (metalica, deteriorata) si o usa catre un spatiu de lucru (din lemn,
improvizata). Se observa dispozitivul de masurare a nivelului apei in rezervor (nu functioneaza). Casa
vanelor are hidroizolatia acoperisului deteriorata. Infiltratiile de apa au deteriorat elementele din beton
armat (placa, grinzile, stalpii) si peretii exteriori si interiori. Se observa mucegaiul format.

39

Figura 11
Usa de coborare in rezervor. Peretele degradat. Grinda de la acoperis acoperita de mucegai.

Figura 12
Coborarea in rezervor.

40

Figura 13
Coborarea la nivelul inferior.

Figura 14
Alt detaliu de tavan.

41

Figura 15
Grinda deteriorata.

Figura 16
Detaliu.

42

Figura 17
Detaliu.

Figura 18
Armatura la fata inferioara a placii.

43

Figura 19
Imagine din interiorul rezervorului aflat in exploatare. Se observa placa de grosime constanta si
doi stalpi cu sectiune patrata si caitel.

Figura 20
Detaliu de planseu de la nivelul inferior. Fotografia este facuta din fereastra deoarece camera este
inaccebila fiind inundata. Plafonul a fost vopsit cu var si degradarile sunt acoperite.

44

Figura 21
Usa principala, metalica.

Figura 22
Hidroizolatia exterioara lipseste.

45

Figura 23
Hidroizolatia este degradata. Betonul este degradat si armatura este dezvelita.

Figura 24
Betonul de la placa deteriorat. Armatura este expusa. Gura de aerisire-prea plin degradata. Tubul
este dislocat.

46