Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Colosseumul era o structur imens, ce putea primi in jur de 55.000 de spectatori care puteau intra in
incint prin nu mai puin de 80 de pori. Cladirea avea patru etaje, ultimul dintre acestea coninea locuri
pentru clasele inferioare i pentru femei. Cel mai jos dintre etaje avea locuri rezervate pentru cetenii cei
mai de seam ai Romei. Sub nivelul solului se gseau camere i cuti pentru animalele salbatice i
dispozitive mecanice cu ajutorul crora cutile puteau fi ridicate pentru ca animalele s apar direct n
mijlocul arenei.
mpraii foloseau Colosseumul pentru a oferi publicului jocuri gratuite. Aceste jocuri erau un simbol al
prestigiului i puterii i constituiau o modalitate pentru mparat de a-i mri popularitatea. Jocurile se
desfurau pentru o zi ntreag sau chiar timp de mai multe zile la rand. Acestea ncepeau cu spectacole de
comedie i prezentri de animale exotice i se terminau prin lupte pan la moarte ntre animale i gladiatori
sau doar ntre gladiatori. Gladiatorii erau n general sclavi, prizonieri de razboi sau criminali condamnai, n
unele cazuri romani liberi sau chiar imparai ce luau parte la lupte.
La inaugurarea Colosseumului au fost organizate jocuri timp de o suta de zile de catre Titus, succesorul lui
Vespasian pentru a celebra darea n folosin a Colosseumului. n timpul acestor jocuri peste 9000 de
animale slbatice au fost omorte.
Colosseumul a fost ameninat cu demolarea de ctre Sixtus al V-lea din motive de planificare a oraului, a
fost declarat monument sacru dedicat patimilor lui Hristos de catre Benedict al XIV-lea i i-a fost adugat o
cruce pe un piedestal, ca un simbol al suferinelor la care au fost supui martirii cretini.
Dup secolul al VI-lea, odat cu declinul Imperiului, Colosseumul a fost abandonat i a fost folosit ca loc de
intalnire pentru tot felul frtii, a servit ca spital i chiar cimitir. ncepnd cu Evul Mediu, el a reprezentat una
dintre minunile lumii i ale civilizaiei romane, atrgnd turiti de pretutindeni.