Capitolul 2 ANATOMIA TOPOGRAFICA A CAPULUL Capul este delimitat de git prin linia care pomeste de la proeminenfa mentonier& (protu- berantia mentals), continu pe baza si ramura mandibulei (bazis et ramus mandibulae) pind conductul auditiv extern. Mai departe contureaz& virful apofizei mastoide, continua pe linia rnucal& superioard (linea nuchae superior) si ajunge pind la proeminenfa occipitalé extend (promuberanita occiplcalis externts) saw la inion ~ cel mai proeminent punct al acesteta, unde se ‘uneste cu aceeagilinfe din partea opusé. Fig. 20, Regiunile eapuluis 1g temporal; 2~ re, pretaliy3~re, fonts ¢— ve cals 5~ rg rsa 6~'e. al 7— ro. meta ee, bul 9—re,prctieemasetere;10~ fe revomanah- ur 1 rep. masts 12 reel, Pocjunes cera e repent clare rs, ot fea tn ath ponent to pln Dimensiunile. Lungimea capului (di- mensiunea anteroposterioard) ~ distanta de la slabel& pind la inion~constitule 17~22.cm. Lasimea capului - distanfa dintre protuberan- tele temporale ~ variaz& in limitele 14~16 cm. Indlfimea capului-distanja de la mijlocul Imaiginit antetioare @ oxificiului mare vccipital (basion) pind la punctul cel mai inalt al suturii sagitale. Aceast% dimensiune echivaleazi cu 12-16 cm. Circumferinja capului — linia trasa- 18 pe marginile supraorbitale gi prin protube- ranfa occipital& externd ~ In medie este egal cu 54-58 em, Forma capului este condifionata de forma craniului. In dependen{& de raportul dintre dimensiunile transversale ji longitudinale eosebim 0 forma dolicocefalicé (cap lung — ind predomind diametrul longitudinal ~ ante- rooccipital), o form brahicefalic& (cap lat si scurt ~ cind predomini indeosebi dimensiunile transversale) si 0 form& mezocefalic& (cap cu dimensiunile medi). in dependenjé de mérimea dimensiunilor verticale ale craniului, deosebim urmBtoarele forme: inalt ~ hipsicefe: lic (craniu in forma de turn), scurt — platicet lic $i craniu cu dimensiuni medii ~ ortocefalic. Craniul, de obicei, este asimetric, jumBtatea din dreapte fiind pugin mai bine dezvoltata.Diferenfele de-virst8 in conformatia gi dimensiunile capului sint bine pronunjate, Aga, la nou-niscut dimensiunile capului, comparatiy cu cele ale trunchiulul, sint de doug ori mai mari calla adulf. Circumferinga capulul depigeste circumferinfa trunchiului, Se evidentiazi tubercu- ii frontali, ins aproape c& lipsesc arcadele supraorbitale. Porfiunea cerebral& este mai bine dez- voltat& decit cea facial. mare parte din oasele cranjului nou-nscutului i ale copitlor pind la un an nu sint unite prin suturi, fisurile Intre ele lind umplute cu fesut conjunctiv. De exemplu, in locurile de unire 2 osului frontal cu cele parietale gi a celor parietale cu occipital apar nigte zone lipsite de os ~ fontanelele craniului (/onticult crani). ‘Regiunea capulul se imparte in dou compartimente ~ cerebralé si facial (tig. 20) Baza scheletic& a porfiunii cerebrale o constituie craniul cerebral (cranium cerebrale, s. neu- rocranium), iar baza porfiuni faciale — craniul facial sau visceral (cranium viscerale). PORFIUNEA CEREBRALA A CAPULUL Porfiunes cerebrali a capului este delimitatl de cea facialX prin linia care trece pe margines supraorbital& a osului frontal, pe marginea superioard a arcadei osului zigomatic si mai departe spre orificiul extern al conductului auditiv, in components craniului cerebral distingem baza (basis cranti) 5 bolta (calvaria). Pe suprafafa lateral& a porjiunil cerebrale a capului deosebim ur- mtoarele regiuni: regiunea impard frontoparietooccipital& (regio frontoparietooccipitalis), regiunile pare temporal (regio temporalis) si mastoidiand (regio mastoidea) (Cig. 20). Regiunea frontoparietooccipital (regio frontoparietooccipitalis) Laturile regiunit corespund limitelor regiunilor frontal, temporald si occipital ale bol- fil craniene. Anterior ea este delimitath de marginea supraorbitald a osulut frontal, posterior ~ de linia nucal& superioar8, parfile Iaterale ~ de linia temporal& superioar& (linia temporalis superior). Straturile regiunii frontoparietooceipitale sin indicate in fig. 21. Pielea este dens&, acoperit8 cu pr, confine un num&r mare de glande sudoripare ji sebacee. in caz de obstructie a canalului de scurgere al glandelor sebacee, pot s& se formeze chisturi de retentie ~ ateroame. Tesutul subcutanat este bine dezvoltat, str&b&tut si divizat in celule separate de nume- roase septur! conjunctive, care pornesc de la piele spre stratul subiacent ~ calota aponevroticl. La aceste septuri aderd si tunica adventifiala (adventitia) a vaselor sanguine, care trec prin {esutul celuloadipos subcutanat. Acest fapt conditioneaz& hemoragi! abundente in caz de leziuni ‘raumatice ale fesuturilor mot, deoarece vasele capului rimin larg deschise. ‘Hematoamele formate, in aceste cazuri, sint pronunjat limitate gi iepte In afar. Calota apo- nevroticd (aponevroza epicraniand) — galea aponeurotica (aponeurosis epicranials) - reprezint®& © plac aponevroticS, situatf intre venterul frontal gi cel occipital ale mupchiului occipitotrontal (m. occipitofrontalis) si bine reliefat in porfiunea medie a regiunii. In pirfile laterale, din stinga gidin dreapta, aponevroza devine esenfial mai subfire i continu cu fascia superticiala a regiu ni temporale. Pielea, fesutul subcutanat si calota aponevrotic& sint strins legate Tntre ele prin intermediul septurilor conjunctive verticale, fapt ce nu ne permite de a lua pielea in pliuri. in ‘az de leziuni ale pieli si ale m. occipitofrontalis in regiunea frontal, toate trei straturi - piclea, 45Fig. 21, Stature repunirotopsietoortiae (eine tonal) 1 pilex 2~ ful sbeutra 3~ cata apoio #— vena dll 5 — uta elt bayonet; 6— estat sper = palettes 9! erga 1~ ee menigee macy I~ ure 12 hn 13h eta tn pa subway, — pa anes, riser crete, 6 ail ara 17 coum ele 1— venl eter 19 ~arte vera eines, 20— sal ua, 21 ~ lala inter nll tere 22 sabato 27 Lael een nl temp 4 —venaemtar 2 — vate geno beste, 2e—epun enjuneve {esutul subcutanat si aponevroza — se deplaseazd in posterior, in caz de traumatizare a pielii sia Yenterului occipital, fesuturile se deplaseaza in anterior. Astfel de pldgi cargcteristice bolpii craniene se numese r&ni prin scalpare. ‘Sub aponevroza epicranian se gaseste un strat de fesut subfire lax, lipst de septuri. Apari- {ie nor procese puinilente sau hematoame in acest strat paartl um caracter dfn Periostul ader& lax-de oasele craniului eu exceptia suturilor osoase, unde periostul este reu- nit solid cu oasele respective si se desprinde cu greu. Tesutul celular subperiostal este relativ bine evidentiat, ceea ce face ca periostul si fie usor ecolat de os. Aici, de asemenea, pot fi posbile colectii purulente subperiostale, care, de obicei, ‘au réspindire in limitele unui os, intructt periostul, aderind de suturi, nui permite s& se r&spin- deascé. Oasele bolfii ctaniene, fiind plate, sint formate din lama externé (lamina externa) si cea intern& (lamina interna), intre care este situat& substanga spongioas& diploea (diploe). Lamele sint incovoiate astfel inct cea intern (mai subpire si {ragilé) are o raz& de curbur8 mai mic&. Ea ‘mai part denumirea de lama vitroas& (lamina vitrea) gi poate fi lezat& in traumatisme mai ‘nainte desit lama extern’. Substanfa spongioas® a oaselor regiunti este bine pronunjat gi confine wv. diploicae. La nou-néscufi ea lipseste si venele respective se dezvolt® mai firziu, de la 2-S ani. Grosimes caselor diferd in dependensa de regiune: de-a lungul liniei sagitale a boltii craniene constitule pind la 0,5 m, iar in parpile laterale ea se subtie pind la 2mm. Grosimea totalA a straturilor capului la nou-ndscuji constitule 2-3 mm, la25 de ani atinge 5-6 mm, ltl, 7— 6‘Fig. 2 Artrl nrvi regia ntl: Tn pote. 2 fonts Vasculariza fia arteriald. Vase le sanguine ale regiunil sint situate in fesutul subcutanat, orientate de jos in sus gi au o di- recfie radialé. Porfiunea anterioard a capulut (regiunes frontald) este vascularizatl de arte- tele supracbiall(o.suprorbtls) supe. trohlear& (a. supratrochlearis) (fig. 22) care ornese din artera oftalmic& (a. ophthaimi- ca) a sistemului arterei carotide interne. Toate aceste ramuri anastomozeazs larg intre fle, In fel $i eu artera angulark (a. angula- ris), care vine din artera facial, cu ramurile frontale ale arterei temporale superticiale (c. temporalissuperfcialis), care alimenteazi cu singe porjiunile laterale (regiunile tempo- tale) ale capului (fig. 23). AceastB arterd este ramura terminalA a arterei carotide externe. Se amplaseazB anterior de tragusul urechit la © distanf& de lapimes unui deget, unde se poate palpa pulsatia ei. Artera temporala superficial’ d& nastere si la alte ramuri (Parietal, auriculare anterioare, parotidiene, temporal medie, facial& transversal8, zigomaticoorbitalS) care anastomozeaz& intre ele, alimen- find cu singe regiunile. ‘corespunztoare. Regiunea temporal& este irigati si de arterele temporale profunde (aa. temporales profundae), care-iiau originea din artera maxi (a. maxilaris). font rally It spre re tempera sper tempera rpeall 10 nee De euprerlli 13 — pate a” Fig. 2. Vesele ner relunt ociptae: 1m. siplig 2—n. eile malo, 3~ 4 opti =n. oeltiaie mina Sr doles (terre) rl $m Papeiuy 7m, steoceldomastedeus 4. plenty 90 eure paverRegiunea occipitalé a portiunii cerebrale a capului este vascularizatl de doul artere mari: ‘cceipitalé (a. occipitalis) si auricular& posterioar& (a. auricularis posterior) (fig. 24). Artera occipi- ‘ald Incepe de la artera carotid’ extend si se dispune la o distant de 2cm de la marginea Posterioar& a apofizei mastoide a piramidel osulu! temporal. Ea anastomozeaza cu artera omoni- ‘mi din partes opusl xi cu artera auricular& posterioar&, care, la fel, este o ramurd a arterei caro- tide externe. Artera auricular& posterioar& se Indreaptd in sus de-a lungul apofizei stiloide a osu- lui temporal, spre apofiza mastoid, deplasinduse intre ea si pavilionul urechii, gi dB nastere la arterelestlomastoldiank gi timpanic& posterioar®, ramurile auricular8, mastoidiene gi occipitale. Sistemul venos al regiunii frontoparietooccipitale ¢ bine dezvoltat si dispus tn trei etaje, Intre venele acestor etaje sint multe anastomoze, care unesc venele craniului cerebral si ale celut facial. Venele superticiale (etajul inti) sint prezentate de venele subcutanate ale capu- lui, care Insofese arterele omonime sus-numite. Refluxul venos din ele se realizeazB In vena jugular® intern& (y, jugularis interna) $i partial in vena facial8, vena retromandibular& (v, ret- ‘romandibularis) stn vena jugular extern (v, jugularis externa). tajul al doilea lt constituie venele diploice, dispuse tn substanja spongioas& a oaselor plate ale craniulul. Pin& la osificarea suturilot, venele diploice sint slab pronunfate si rlspindite in limitele unut os. rajul al treilea este prezentat de sinusurile venoase intracraniene ale duret mater a crete- uli, Toate aceste trei etaje comunic& intre ele prin intermediul venelor emisare (vv. emis- sariae). Cele mai mar{ dintre venele emisare sint localizate in regiunile occipital, temporal& si mastoldian, care tree prin mici orificit osoase. Aparifia si dezvoltarea proceselor purulente in regiunea capului prezint& un pericol din cauza antrenfrii In procesul inflamator a venelor sub- ccutanate, diploice, sinusurilor, meningelor si tromboza ulterioar§ a sinusurilor venoase. Vascularizares arteriald abundents a capului din sistemul arterelor carotide externf gi inter- ‘n& accelereazi cicatrizarea rnilor. Ins, in caz de infectie purulent, procesul poate s& se com- plice cu o inflamafie a venelor gi prin vascte emisare, care unesc cele trei etaje venoase ale capu- Jui, infectia poate pAtrunde tn cavitatea craniulul. Inerva fia straturilor capului. Nervi superticiall al capului Insofesc arterele si venele, constituind Impreun& cu ele pachete vasculonervoase. in regiunea frontal& se ramific& nervul frontal (n. frontalis)~ cea mai.mare ramur& a n. ophthalmicus ~ prima ramura a nervulut trigemen. Aici el se divide in dou ramuri~ supraorbitalé (n. supraorbitalis) si supratrohlear& (n. supratrochlearis), care inerveaz pielea frunpii. Venterul frontal. al tulul occipitofrontal este inervat de ramurile nervulul facial (n. faciais). in epusesseorers fémific& nervul auriculotemporal (n. auriculotemporalis), care Ip la originea din ramura a treia a nervului trigemen ~ n. mendibutars. Pielea regiunil occipitale este inervat& de nervul occipital mic (n. occipitalis minor) din plexul cervical side nervul oceipital mare (n. occipitalis major), care este situat mai medial de cel ‘cccipital mic si i ia Inceputul din ramura posterioar& a nervului al doilea cervical spinal. In partea posterioara a pavilionulul auricular se ramific& nervul auricular posterior (n. auricularis posterior) ~ ramur& a nervului facial care inerveaz8 venterul occipital a m. occipitofrontalis. Toate trunchiurile nervoase senzitive ale porfiunil cerebrale a capului, Intr-o masur& sau alta, anastomozeaz3 Intre ele. Dereglérile grave ale inervafiel fesuturilor capului prelungesc cicatrizarea plagilor. CCrculaja limfatic& eferent& din formajiunite superticiale ale capului se produce tn ganglior nif Uimfatici,localizafi anterior de pavilionul auricular (nod! Iymphatict parotidei superficiales et profundi), din regiunile medii ~ tn ganglioni limfatici retroauriculari (nod! {ymphatict retro- ‘ouriculares). Din regiunea occipitalé limfa nimereste in nodi lymphatici occipitales. Vasele 8 cari a ae82 HUH TF faye fanlimfatice eferente din ganglionii regionali indicati se varsi in ganglionii cervicali superficial si profunzi ~ nodi lymphatici cervicales superficiales et profundi. Regtunea temporali (regio temporalis) Limitele regiunii temporale corespund extinderii mugchiului temporal. in partea anteri- ard este limitatd de apofiza frontel& a osulu zigomatic, In cea de jos de arcada zigomatic8, in sus jl In partea posterioarl de linia temporal superioar& — linia temporalis superior. Straturile regiunil temporale sint indicate tn fig. 25. Pielea in porfiunea anterioar’ a regiunil este subjire si ‘mobilé, in cea posterioark - mai consistent. Jesutul subcu- tonat este slab pronunjat. Fascia superficial® reprezint® 0 ‘continuare a aponevrozei epicraniene, care coboar& tn jos tn form& de foif& subtiat®. Apot urmeaza fascia proprie (fascia temporalis) = plack aponevrotick dens&. Ea incepe de la Jinia temporal superioar8, se dedubleaz’ in porfiunea infe- rloaré in dows foife (superticial& $1 profundd) #1 se fixeaz& concomitent pe marginile anterioar’ si posterioard ale arcadei zigomatice. Spafiul dintre aceste foife este umplut cu fesut celular adipos, prin care trece artera temporal medie (a. temporalis media) ~ ramur& din artera temporalis superfi- Cialis. Mai profund, sub fascia propre, este'situat mugchiul ‘temporal (m, temporalis), delimitat de placa profund& a fasciei printr-un strat subtire de jesut celular, mai pronunfat ‘in partea de jos. In directia fosei subtemporale, mai jos de sul zigomatic si arcada zigomatic8, acest fesut trece tn bula sgrsoas& a obrazulul (corpus adiposum buccae). Fasciculele mugchiului temporal, pornind din porfiunea ‘scuamoasi a osulul temporal, converg in sens inferior si ante- rior f printr-un tendon scurt se flxeazi pe apofiza coronar& mandibulei. Muschiul temporal indeplineste functia mastica- toare, ridic& si retropulseazé mandibula. in grosimea mug- chlulul trec arterele temporale profunde (oa. temporales pro- fundae) din artera maxilar’ $i venele omonime, ramurile ee aeeareere musculare ale n. mandibularis = ramura a treia a nervulultr- Culler 11—iobs terporis cxeiri TEN eriostul tn porjiunea inferioar& a regiunii ader& strins eos, In alte regiun! este separat printrun strat celular subfire subperiostal. Oasele regiunii tem- orale posed& o lam extern&, ins& partea scuamoas& a osului temporal aproape c& nu confine substanfA spongioasé si osul este foarte subfie (grosimea lui nu depdgeste 2mm). De aceea in regiunea temporal traumele sint periculoase. in afar& de aceasta, luind in considerafie cl pe fafa intern a scoici osului temporal, printr-un gant sau canal osos, trece artera meningee medie (@. meningea media), fracturile osului temporal pot fi Insofite de leziunea acestei artere, urmate de hemoragii si hematoame. 4 Commas a. S131 6Vasculariza fia pi inervafia regiunil se efectueazB prin aceleasi vase si nervi, care alimenteazé regiunea frontoparietooccipitald. in stratul subcutanat se situeaz& artera temporal superficial si ramurile ei in straturile profunde ale regiunti se ramific& aa. temporales profun- dae, Inerva fia pieli din regiunea temporal este realizat8 de nervul auriculotemporal (n. au- riculotemporals), care consttule o ramura a nervului trigemen (de Ia n. mandibulars). Mugchii regiunii temporale sint inervati de ramurile temporale (rr. temporales) ale nervulu! facial $i de nervii profunzi temporall (nn. temporalis profundis) din ramura a treia a nervulul trigemen. Circulafia limfatic’ eferent& se efectueaz& in ganglionii limfatici superticiali si profunzi ai ‘landei paratide (nodi iymfatici parotidet superfciales et profundi) si in ganglionii preauriculari (nodtlymfatici preauriculares). Regiunea apofizei mastoide (regio mastoidea) Limitele regiunii corespund amplasérii apofizei mastoide a osului temporal. Straturile. Pielea subfire, pufin mobila. Jesutul subcutanat se evidenfiaz’ moderat. in cl se situeazi fascia superticial& si mugchiul auricular posterior (m. auricularis posterior). Peri ‘ostul aderi strins la os. in el se impletesc, fixindu-se de os, mugchiul stemnocleidomastoidian (m. sterosleidomestoideus), mugehiul splenius al capului (m. splentus capitis), venterul poste- tior al mugchiului digastric (m. digastricus), mugchiul lung dorsal al capulul (m. longissimus copi- tis). Aceasta si determing suprafata rugoas& a apofizei mastoide, ctu excepfia sectorului antero- superior, unde este amplasat& o zond neted& de forms triunghiulard ~ trunghiul de trepanatie Chipault (tig. 26). ‘Fig, 2. Teunghlal de trepantieChipett: 1 ~ por ecu exernug 2 pada ncaa; 3 ~ cellule malen;4— rita mastie; §~ foramen mata; (5 — pla url geldLimita superioar& a triunghiului 0 constitule linia orizontal&, care prezint&. prelungirea arcedei zigomatice, limita anterioar& linia trasat& posterior de conductul auditiv extern spre Yirful apofizei mastoide, limita posterioard ~margines anterioar& a crestei apofizei mastoide (crista mastoidea). In interiorul apofizei mastoide se afl& celulele osoase mastoidiene (cellulae mastoidea), cdptupite de mucoas&. Dup& gradul de dezvoltare a acestora deosebim dou tipuri de mastoidie- ne: pneumatic (multe celule ocupind toat& cavitatea apotizei) gi sclerozat& (celule pufine gi slab cevidenfiate). Una din ele se deosebepte find mai mare ~ antrul mastoidian (antrum mastoi- eum), Ea comunic8'cu urechea medie sau cu cavitatea timpanic& (cayum tympani) si se proiec- ‘teazA mai aproape de limita superioarA a triunghiului la o adincime de 11,5 cm. in cazul otite- Jor purulente, ce apar mai frecvent la copii, ca complicate a gripei,rujeolel, scarlatinel, puroiul din urechea medie pBtrunde tn celulele mastoidiene i, In special, in antrul mastoidian. Acest fapt, de asemenea, este {avorizat side structura apofizei mastoide la copii, ce aminteste substan- {2 spongioasé a oaselor boli craniene. in aga cazuri, se efectueazi trepanatia, cind este indica- 14, In limitele triunghiului de trepanatie, Nu trebuie atins& limita superioard a triunghiulu, . ural psterio 3 =. jugular nea ¢~ ect extra; $~ x gu exteras fr mandates 7— fs 6~y smarts §~» bls ifr, 10~ fel pound 1 ~ yale sper, 12 ~ rss ten; 13 ~ enue 14 supra 5 tale 8omonim gi se ramifick in limitele fossa cantina, Aict ea anastomozeaz& cu ramurilearterel facile. Trecind prin canalul orbital inferior, artera infraorbital& genereaz& arterele alveolare superioa- re anterioare (aa. alveolares superiores anteriores) spre dinfii maxilarului superior. Artera palatin& descendent& (a. pelatina descendens) coboar® Tn jos prin canalul palatin mare (canalis palatinus major) $1 se tetming cu arterele palatine mare si mici (a. palatina ‘major etaa. palatinae minores). Alimenteaz& cu singe palatul dur si moale. Artera sfenopalatin§ (a. sphenopalating) trece prin orificiul omonim pe peretele late- ral al nasului in cavitatea nazal& si alimenteaz& cu singe septul si porfiunea posterioar& a cavi- tl nazale, ramificindu-se in aa, nasales posteriores laterales et septi. Venele fefei constituic doud rejele: superficial yi profunda. Prima rejea const din dowd vene: facial& (1, facialis) si retromandibulard (1. retromandibulars) (tig. 31). ‘Vena facialé insofesteartera facial. Ea incepe la unghitl medial al ochiutut sub denumirea de vend angulard (v. angularis), anastomozeazé larg cu venele oftalmice, care, la rindul lor, se varsa in sinusul cavernos al durei mater. Vena facialé colecteaz& venele ce vin din regiunile frontal i orbital, de la nas, pleoape, obraji, buze xi brbie, Vena retromandibular& (x. retromandibularis) se formeaz& prin confluenta a citorva vene iciale $1 maxilare. Ba colecteaza singele venos din regiunile care sint irigate cu Singe de ramurile terminale ale arterei carotide externe — arterele temporal superficial& si ‘maxilard. Vena retromandibular& se dispune in grosimea glandei parotide, posterior de ramura ‘mandibuiei. in acesst& porfitne a ei se vars& venele mintiscule ale pavilionniai urechii, ale arti- culatiei temporomandibulare, urechii medii, glandei parotide. V. retromandibularis coboar® in {os si fn regiunea gitului, de obicei, se uneste cu vena facial&. Trunchtul lor comun se vars& in vena jugulard intern. Refeaua venoas& profunda © prezentaté prin plexul-pterigoid (plexus pterygoideus) si, de asemenea, prin plexuri mai mict, dispuse in grosimea muschilor sl In spaftul celular intermus- cular al porfiunit facale profunde. Prin intermediul venelor oftalmice el anastomozeaz8, dintr-o parte, cu venele faciale superficiale, din cealalt® parte - cu sinusul cavernes al durei mater. Aceast& particularitate are o importanf& clinic& deosebit&'in procesele Inflamatorii-acute, care pot apairea in regiunea fefet (furuncule, carbuncule, abcese).. Procesele purulente in jum&tatea superioara a fefei, mai sus de linia ce uneste unghiurile suri, freevent decurg grav din cauza antrendrii in procesul inflamator a venelor fefei (flebite). Acestfaptfavorizeaz& propagarea rapid a infectiei de-alungul vaselor venoase in sinus caverno- sus, Reflexul singelui venos de 1a faf&, tn condipil obisnuite, are loc in direcfia venei jugulare interne. in cazurile cind vena facial sau afluentii ei sint trombagi sau comprimasi de fesuturile cedemapiate ale fefei, poate avea loc un reflex venos in directia retrograd8. Embolul septic in aga cazur poate p&trunde in sinusul cavernes, provocind o flebit8 a sinusului, sinusotromboz8, me- ningita. Vasele limfatice ale tegumentetor fefei transporta limfa in ganglionii limfatici submentali, _submandibulari si, de asemenea, in ganglioniilimfatici superficiali si profunzi ai glandei paroti- de (Fig. 32). De la portiunile anterioare ale cavitdtiior nazalf si bucal& vasele limfatice se in- dseapta sore ganglionii limfatici submentali si submandibulari, de la portiunile posterioare ale acestor cavitaji parfial spre ganglionis limfatici occipital g1. cervical protunzi, in special, rettofaringieni. De Ia orbit vasele limfatice se tndreapt& etre ganglionii limfatici cervicali profunzi, localiza pe peretele lateral al faringelui. Jn inervatia fefei participa nervii motori si senzitivi. Spre rmschii vii motor, care reprezint& ramuri ale nervulul facial. Muschii maseteri sint inervafi de ramura Ila nervului trigemen. 64‘Fig, 32. Sister lft al eaplul ggFig, 38, Sohemaramificii neva facil: 1~ foe rhombaldes;2~nuch nfs 3— fot syemasoeumy 4 vente ester m. gl $—m.sbohyoieus 6 sn totem ope gephecmgns eet phate mpg ih fly SIN fri 20— en ope 121g: 2~ gel plerypopaetiu; 23 ~ rel. geal; ~ cis inter; 251 termed 5 nel 77 rn webulehe Inervatia senzitiv a piel fefei si mucoasei, In fond, este asigurat& de nervii trigemen ji losofaringian, precum si de ramurile plexului cervical ~nervul auticular mare (n. auricu- laris magnus). N. facial (n, faialis) este nervul VI eranian (fig. 33). La iesirea din substanta creierului se dispune in canalul facial al piramidet osulul temporal, unde d& nervul pietros mare (n. petrosus major) $1 nervul mugehiului sc&rifei (n. stapedius), precum $i coarda timpanului (chorda tympani). Din cavitatea craniank nervul facial iese prin foramen stylomastoideus, pitrunde tn glanda parotid, formind in grosimea ei plexul perotidian (plexus parotideus). Kamurile terminate ale acestui plex formeazéi asa-numita ,labi de giscd” (pes anserinus major) care este constituit® din ramuti cu o orientare radial, principalele dintre care sint: temporale (rr. temporales),zigomatice (rr. zygomatici), bucale (rr. buccales), cervical® (r. colli) si, de asemenea, ramura marginalé a mandibulei (r. marginals mandibulae). Pentru a evita lezarea ramurilor nervului facial, inciziile pe faf8, In caz de necesitate, se fac 1n direcfie radial, incepind de a lobulul urechii. Nervul trigemen (n, trigeminus) - perechea V din nervii eranient (fig. 34) ~T ta orfginea din doul rldicini ~ senzorial& mare gi motorie mic& (radix sensoria et radix motoria). Pe supra: {fafa antericard a piramidei osului temporal, la viful ei, rid&cina senzitiva constituie ganglionul ‘trigeminal (ganglion trigeminale). De la ganglion pleac& trei nervi: oftalmic, maxilar, mandibu- lar. Prima ramurd a nervului trigemen este nervul oftalmic (n. ophthalmalmicus) _senzitiv. El pitrunde in cavitatea orbital& prin fissura orbitalis superior $i se divizeaz& in nervii frontal (n.frontalis), lacrimal (n.lacrimatis) si nazociliar (n. nasociaris), Nerval frontal, la rindul séu, se divizeazi in doud ramuri: supraorbitar& (n, supraorbitalis) si supratrohlear& (n. supratrochlea- 1s) in porfiunea posterioar& a orbitel, pe partea lateral a nervului optic, Inre el gi mugchiul 66Fig. 4 Schema ramifici eral trigemen: ¢~nephihalnicus 1~n.suprartl; 2—r communica; 3, 7—n, ntl 4~ nr elves Drees 5~ gang lee: 6 termes 8, maxi; 3~n mandibular 10~ gurl terial; 11. ophtharnius 12 ~ neler 13 ~n asc Heng bn axle =r, eoumanisane cum m.rygeratin 2~ n.gomateus 3—n, infers 6 7. dena suprons, ‘Splenda spar 9 10 altel mara Il vans proliant 12—gangl plore, 15m ophtaimie 14 ~n- rani 15. fot 16, eels ¢~n andar In ophthalmic 2m rl ip. 3 dues 4~n, gu 5~n, allarig ~ herda tmp? ~ flr ~n,aueleerperas tect extern al ochiului, se dispune ganglionul ciliar (ganglion ciliare), de la care pleac& nn. cilia res breves cétre globul ocular. 4 ‘A doua ramuré a nervului trigemen este nervul senzitiv mexilar (n. maxillaris). El iese din cavitatea craniang prin foramen rotundum i inerveaz& pielea pleoapei inferioare, a unghiulul exter al ochiului, regiunii temporale, suprafefei laterale a nasului, buzei superioare, porfiu- nif superioare a obrajilor. De la el, de asemenea, pleac& ramuri cltre dinfii i ginglile maxilei, ‘mucoasa cavit&fi nazale, palatului, sinusurilor osului sfenoid si maxilar. Cea mai mare ramur& a acestui nerv ~ nervul infraorbital(n. inraorbitalis)~ iese pe fa prin foramen infraorbitale gi im fossa canina se ramuficd in forma de evantat, formind asa-numita ,laba de giscd mic&” (pes anse- rinus minor). De ta nervul infraorbital pleac& nervii alveolari superiori (nn. alveolares superio- res), ce inerveaz& dinfi fi maxila, care, la rindul lor, dau urma&toarele ramuti: posterioare (r.al- veolares superiores posteriores), medie (r.alveolaris superior medius) si anterioare(r. alveola- res superiores anteriores).In baza apofizei alveolare a maxilei ramurile alveolare superioare for- ‘meaz& plextl dentar superior (plexus dentalis superior), de la care pleac& ramuri dentare si gingivale. In fosa pterigopalatina de la nervul maxilar pornese nervii zigomatic (n. zygomaticus) 4 pterigopalatini (nn. pterygopalatini). in adineimea acestei fose, medial si inferior de nervul maxilar, se dispune ganglionul pterigopalatin (ganglion pterygopalatinum). De la el pleack ramurl, ce conjin fibre secretorl (simpatice, parasimpatice) si senaitive: orbitale (rr. orbitles), nazale superioare posterioare laterale si mediale (rr. nazales superiores posteriores) si nazopals- tine (nn, nasopalatini). Ramurile nazopalatine formeaz& trei grupe de nervi: 1) nervul palatin ‘mare (n, palatinus major), 2) nervi palatini mici (nn. palatini minores), 3) ramuri nazale posteri- ‘are inferioare (rr. nasales pasteriores inferiores). ‘A trela ramurdi a nervulul trigemen-nervul mandibular (n. mandibularis)~ ere tn ccomponena sa fibre senzitive si motoril. Fibrele senzitive inerveaz& piclea porfiunilinferioare a obrajilor, fimplel, porfiunii anterioare a pavilionului urechit si a conductului auditiv extern, a a