Sunteți pe pagina 1din 20

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA TRANSPORTURI
SPECIALIZAREA:INGINERIATRANSPORTURILOR SI A TRAFICULUI

GEOGRAFIA TRANSPORTURILOR
-TEMA-

Profesor:
.I.Dr.Ing.Dorinela Costescu

Studeni:
ChiritaLuminita
Ciopontea Razvan

-2014-

Tema de cas

Analizati din punct de vedere geografic,admninistrativ,economic si al structurii retelei una


din regionalele de cale ferata din Romania.

Principalele probleme pe care trebuie sa le includeti in cadrul temei sunt:


Realizai harta fizica a regionalei,care sa contina si reprezentarea liniilor de cale ferata
(pe format cel puin A3);
Descriei regiunea geografic a regionalei:

descrieti pozitionarea geografica a regionalei pe teritoriul tarii(regiune


geografica,judete incluse in suprafata regionalei);

descriei relieful i hidrografia; evideniai caracteristicile care au favorizat


dezvoltarea traseelor de cale ferat; evaluai densitatea reelei de cale ferat pe
teritoriul regionalei;

evideniai principalele zone economice servite de liniile ferate (orae, zone


industriale, zone cu resurse materiale);

evideniai principalele noduri feroviare, precum i nodurile importante n care


se pot realiza conexiuni cu alte sisteme de transport (porturi, aeroporturi,
terminale intermodale);

Descriei principalele axe i linii secundare de pe teritoriul regionalei i evideniai


principalele noduri feroviare; evideniai staiile de frontier cu alte regionale sau cu alte
administraii de cale ferat;
Evideniai principalele etape ale dezvoltrii liniilor de cale ferat i principalele lucrri
de art necesare pentru construcia liniilor.

REGIONALA GALAI

REGIONALA GALATI CU REPREZENTAREA LINIILOR DE CALE FERATA

Date generale:
Magistrale:
700 - Bucureti(nord) - Urziceni - Furei - Braila - Barboi - Galai (229 km);
600 - Furei - Tecuci - Brlad - Vaslui Iai -Ungheni (395 km);
500 - Bucureti(nord) Ploieti(sud) - Buzu - Adjud - Suceava - Vicani (488 km);
Cai ferate secundare:
704 - Mreti - Tecuci - Barboi - Galai (104 km);
703 - Galai - Brlad (107 km);
702 - Buzu - Furei - ndrei - Feteti (129 km);
507 - Mreti - Panciu (18 km);
504 - Buzu - Nehoiau (73 km);
501 - Adjud - Comneti - Siculeni (150 km);

Principalele noduri feroviare:

Galai , Furei , Buzu , Tecuci , Mreti , Adjud

Judetele incluse in suprafata regionalei:

Brila, Buzu, Galai, Ialomia, Vaslui, Vrancea , Bacau , Prahova;

Magistrala 700 - Bucuresti(nord) - Urziceni - Faurei - Braila - Barbosi - Galati (229 km)
La 13 septembrie 1872 s-au inaugurat liniile de cale ferata: Bucuresti Buzau Galati ,
Barbos Tecuci Roman , Chtila Pitesti cu legaturile lor intre porturile Galati si Braila in
lungime de 914,89 km care au constituit coloana vertebrala a retelei nationale de cale ferata.
Incepute de Concesiunea Strusberg si terminate de Societatea Actionarilor CFR; ele au
costat statul roman 288.893.320 lei aur,plus implicatiile politice si economice ce s-au creat pe
plan national si european.
In ceea ce priveste termenele de punere in functiune tronsonul Roman- Tecuci Galati si
Bucuresti Varcioroav trebuia terminat in 3 ani. (1871), iar tronsonul Galati Bucuresti avea
termen de punere in functiune 2,5 ani (1870).
Sub presiunea evenimentelor fara o verificare prealabila si fara acordul Statului Roman
concesiunea Strusberg deschide provizoriu la 15 iulie 1870 calea ferata Galati- Tecuci, podurile
peste Trotus si Siret la 13 octombrie 1870 si linia Roman Marasesti Tecuci Galati - Buzau
Bucuresti la 13 septembrie 1872 pentru care solicita Guvernului Romaniei ca incepand din 1.01.
1871 sa-si plateasca obigatiile.
La 3 decembrie 1868 Guvernul Romniei sub rezerva aprobrii ulterioare a camerelor
legislative,semneaz mpreun cu concesionarii actul de concesiune pe timp de 90 de ani pentru
construcia i exploatarea a 4 tronsoane de cale ferata:
- Roman Tecuci Barboi;
- Galai Buzu Bucureti;
- Buzu Mreti;
n primavara anului 1872 CFR demareaz lucrrile de terminare,astfel la 13 septembrie
1872 se deschid pentru exploatare urmtoarele linii:

Bucurteti Ploieti Buzu Galai;


Tecuci Brlad;
Chitila Piteti;

Pornind de la Galai(30m) linia trece printre dealurile care separ Prutul de Siret n zona de
vrsare a lor n Dunare,coboar pn n complexul Barbo i(21m alt.),urc prin tunelul
Fileti(767m) pn la staia Fileti paralel cu Dunrea pn la sta ia File ti(52m)De aici linia
coboar pn la Brila(22m alt.).De la Braila linia se angajeaz n n traversarea cmpiei urcnd
uor pn la nodul feroviar Furei cu 5 direcii de mers i n continuare traversnd o serie de
localitai agricole ajungnd n complexul feroviar Buzu(98m alt.).
Galai:
Nodul feroviar Galai este unul dintre cele mai originale alctuite din ar,unul din cele mai
complexe i cu deosebit nsemntate.
Din acestea fac parte:
-Gara de cltori asigur traficul de cltori;
-Gara de marfuri efectueaz operaiuni de ncrcare i descrcare;
-Gara Brate efectueaz compunerea i descompunerea trenurilor de marf;
-Gara de transbordare specializat n trecerea mrfurilor din vagoane cu ecartament
1524 mm n vagoane cu ecartament 1435 mm.
-Gara Galai-Bazin specializat n operaiuni de descrcare a mrfurilor pentru
export i ncrcare n vagoane a mrfurilor importate pe Dunrea fluvio-maritim.
La 17 iulie 1972 s-a excavat prima cup de pmnt la lucrrile de construcie ale
combinatului Siderurgic Galai amplasat pe o suprafat de 638 hectare pe dealul Soldanului ntre
vile Ctusa i Mlina.
Combinatul Siderurgic Galai , Combinatul de Celuloz si Hrtie Brila i Adjud,
Combinatul Petrochimic Borzeti, dezvoltarea antierelor navale Galai i Brila a condus la un
spor de trafic substanial care a impus dezvoltarea nodului feroviar Galai i nfiinarea la 1 aprilie
1967 a Regionalei de cale ferat Galai.

Corectia raului Buzau la Faurei


In anul 1942, cu ocazia unei recunoasteri facute pe linia Faurei Tecuci, a carei executie
fusese inceputa in anul 1916 i abando-nata ulterior, s-a constatat ca riul Buzau nu mai curgea pe
sub podul de la km 6+793, special executat si care avea trei deschideri de 57 m, cu infrastructura
pentru cale dubla. Riul Buzau isi mutase albia principals prin spatele culeei Tecuci, mutare care
dupa depunerile si zavoiul format pe sub cele trei deschideri ale podidui trebuie sa. fi avut loc cu
multi ani inainte.
In amonte de comuna Nisipuri, Buzaul forma spre sud o bucla. cu raza. foarte mica, in dreptul
careia viiturile din iunie 1941 au depasit malurile, apele revarsindu-se in directia liniei Buzau
Faurei si rupind complet terasamentele acestei linii intre halta C.A. Rosetti i statia Faurei. Apele,
fiind la inceput retinute .de terasamente, au inundat toata. regiunea; dupa ce terasamentele au
cedat, apele s-au revarsat, inundind o buna parte din terenurile agricole de la sud de liniie, Dupa
restabilirea circulatiei, pentru a se evita pe viitor o noua. distrugcre a liniei, in anul 1942 niveleta
a fost. inaltata cu 2 m, cxecutindu-se si 11 poduri provizorii de descarcare, cu deschideri intre 10
si 20 m (ulterior 9 din ele au fost desfiintate, dupa indiguirea riului Buzau). Cu aceasta. ocazie, sa facut si o corectie pe 300 m a buclei Buzaului.

Brila
La 5 iulie 1869 au nceput lucrarile de construcie la staia i cladirea de cltori Brila,
ncheiate la finele anului.
La 5 decembrie 1892 au fost date n exploatare lucrrile conduse de Inginerul Anghel
Saligny n Portul Brila: magazii de cereale, cale ferat, bazine, executate ntre anii 1882-1892
cnd a fost folosit n premiera mondiala betonul armat.
Magistrala 600 - Furei - Tecuci - Brlad - Vaslui Iai (395 km)
Calea ferat Urziceni Furei Tecuci a fost construit ntre anii 1910 1949 de catre Direcia
General C.F.R., din fondurile statului , avnd un pronunat character strategic.
n lungime de 160 de km linia s+a inaugurat in 2 etape:
- La 11.11.1943 calea ferat Urziceni Furei;
- La 16.10.1949 calea ferat Furei Tecuci, fiind cea mai scurt legtur ntre
sudul i nordul rii.
Calea ferat Urziceni Furei, n lungime de 58 km a fost nceputa n anul 1913.Din cauza
primuului rzboi mondial lucrrile pe aceasta linie sunt abandonate, fiind reluate la 1 decembrie
1940, din considerente strategice de ctre Direcia Lucrri Noi.
Linia Bucureti Urziceni Furei s-a inaugurat la 11 noiembrie 1943 cnd erau
executate: 138 km cale ferat cu in tip 49, 46 poduri i podee, 14 pasaje de nivel i 20 de staii
inclusiv sistematizarea staiei Uruiceni i Armeti.
Linia Urziceni Furei se afla n estul Cmpiei Romne i pornete din Valea Ialomiei de la
Urziceni prin partea de vest a Cmpiei Brganului i se oprete la Furei (54m) pe mijlocul
cmpiei Brilei .
Calea ferat Furei Tecuci, simpl n lungime de 92 km a fost construita pentru cale dubl
ntre anii 1913-1949 de ctre Direcia General C.F.R.ntre aniii 1916 1942 antierul acestei
linii a fost nchis datorita primului rzboi mondial.
Din motivele cunoscute, n primvara anului 1942 Inspecia L.s. I Buzu ncepe n regim de
urgen studiile i proiectele pentru calea ferat Furei Tecuci.
n anul 1915 constructia podului de la Suraia peste rul Siret a fost dat n antrepriza i
lucrrile au continuat pna la nceputul primului rzboi mondial,cnd au fost abandonate.
La nceputul anului 1944 cnd au renceput lucrrile la calea ferat au nceput studiile la
portul Suraia unde s-a constatat c ntre anii 1915-1944 albia Siretului s-a deplasat cu aproape
500 m spre Furei.Astfel n urma noilor considerente la 1 aprilie 1948 ncepe unui nou pod cu o
lungime de 428,88 m cu o deschidere central.
De la Furei (54m alt.) linia pornete de la sud spre nord, traversnd cmpia joas i rurile:
Buzu, Rmnicu-Srat, Putna i Siret, pn la Tecuci (60m alt.),linia avnd o declivitate maxima
de 5 mm/m, raye minime de 790 m i rezisten caracteristic de 5 kg/t.

Poligonul Furei ( schema poligonului)

Situat la o distana de 4,5 km de staia de cale ferat Furei, poligonul de experimentri


i ncercri feroviare este singurul poligon din Europa care permite circulaia cu viteze de pn la
200 km/h.
Principalele caracteristici tehnice:
- inelul mare 13,709 km cu 14 poduri si 5 semibariere automate;
- inelul mic 2,200 km cu 5 poduri;
- linie testare curbe i contracurbe de raze variabile;
- linie de ciocnire cu cocoa;
- linii de garare;
Dotarile poligonului de experimentri i ncercari feroviare Fureni sunt utilizate pentru
problematica complex pe care o ridica cercetarea tiinific, ingineria tehnologic, receptia
materialului rulant etc.

Poduri

Dupa Anghel Salygni ,care a executat silozirile de cereale din Braila si Galati (1888-1889) la
primele lucrari sau folosit betonul armat .
La 29 iulie 1912 in Tecuci,pe soseaua spre comuna Matca s-a dat in circulatie un pod peste
Barlad cu o singura colta lata de 6,00 m dublu incasrata de 50,00 m avand 0,60 m grosime la
cheie si respectiv 1,00 m la nastere cu o sageata de numai 7,00 m Podul peste barlad la tecuci ,a
fost construit de Elie Radu in 1912 ,in locul unui pod de lemn vechi si ruinat
Depoul de locomotive Tecuci, care asigur remorcarea trenurilor pe aceasta secie a fost
nfiinat n anul 1885 i a funcionat pn n anul 1975 cnd a fost transformat n Remiz de
locomorive. Lucrri mai importante s-au executat n depoul Tecuci ntre anii 1923-1933: Remiza
veche din lemn este demolat i se construete remiza circular din crmid cu 6 canale de
revizie i hala dreptunghiular de reparaii, mpreun cu atelierele avnd o suprafa total de
1000 mp.
Linia secundara 704 - Mreti - Tecuci - Barboi - Galai (104 km)
n lungime de 45 de km calea ferata Adjud-Mreti- Tecuci s-a deschis provizoriu la 27
decembrie 1870, far ncuviinarea Statului Roman i a fost exploatat pentru scurt timp de
concesiunea Strusberg.
Linia aezata pe Valea Siretului , coboar pe direcia de la nord la sud din partea
rsriteana a Carpailor Orientali pornind de la Adjud (117 m) catre Valea Siretului pan la
Mreti (72m) si apoi spre Valea Brladului pana la Tecuci (60m). Linia are o rezisten
caracterisic maxim de 9 kg/ton i raze minime de 600 m.
Calea ferata Tecuci- Barboi in lungime de 73 de km porne te pe direc ia nord- vest la
sud-est de la Tecuci i coboar pe stnga rului Brlad pn la trecerea pe Valea Siretului printr-o
zon agroviticol pn la Barboi (32m) la confluena Siretului cu Dunrea. Linia are o rezisten
caracteristic maxim de 7kg/ton, declivitatea maxim de 12 mm/m si raze minime de 300 m.
Linia Tecuci-Barboi a fost dublat intre anii 1965-1971 de ctre I.C.C.F Gala i.
Staia Barboi aezat in aproprierea vrsrii Siretului n Dunre este al doilea nod
feroviar C.F. Galai avnd 4 direcii de mers. Sta ia Tecuci situat n apropierea confluen ei
Brladului cu Siretul este un nod feroviar cu 5 direc ii de mers i are dou sta ii de cale ferat:
Tecuci Nord pentru cltori si Tecuci pentr mrfuri si cltori.

Linia secundara 504 ( Buzu Nehoiau)

10

La 30 ianuarie 1909 societatea deschide calea ferat particular Buzu Nehoia u (73 km) care a
legat aezrile din Valea Buzului i n special a transportat lemnul, produsele de balastier i
fructele aflate din belug n aceast zon.
n anul 1945 C.F. particular trece n proprietatea statului romn i n administrarea
direciei generale C.F.R.
Construcia cii ferate Buzu Nehoiau
Aceast cale ferat a fost construit intre anii 1905-1945 de banca Marmorosch-Blanck si
Compania din Bucureti prin Societatea Anonim a cii ferate locale Buzu Nehoia i.
Linia a fost inaugurat la 30 ianuarie 1909 pentru transporturi de marf i
cltori.Dup 1945 a trecut n administrarea Direc iei Generale CFR.
Studiile i proiectele au fost executate n perioada iunie-iulie 1905.
Lini aflat n zona de curbur a Carpailor pornete din Buzu (98m) pe direc ia de la sud-est la
nord-vest i urc pe valea rului Buzu erpuind printre dealurile subcarpatice alturi de rul
Buzu i oseaua naional Buzu- Braov pn la Nehoia u (400m) trecnd prin localit ile:
Verneti, Cndeti, Ojasca, Vipereti, Cislu i Ptrlagele, centre forestiere, pomicole i de
creterea vitelor.
Linia are o declivitate de 16 mm/m, rezisten caracteristic 18kg/ton i raz minim
180 m.
n primele luni ale anului 1948 pe aceast linie se produc 6 accidente de cale ferat cu
victime i pagube importante datorit strii avansate de uzur a inelor i materialului mrunt de
cale.
La 7 decembrie 1948 trenul 5542 deraiaz cu locomotiva si 4 vagoane intre sta iile Cislu
i Ptrlagele avnd ca urmri victime omeneti i nchiderea liniei 17 ore.
n urma acestui accident ntre anii 1949-1951 se introduc ine de tip 45 n cale.
Linia secundara 504( Mreti Panciu 18km)
La 6 august 1920 oraul erou Mreti este decorat de preedintele Republicii Franceze cu
Ordinul Crucea de Rzboi n memoria luptelor i a sacrificiului suprem al armatei I Romne i a
IV-a Ruse care a oprit la Mreti ofensiva Armatei a LX-a Germane declanat n scopul
scoaterii Romniei din primul rzboi mondial.
Mica aezare este astzi un centru feroviar important n care la 13 septembrie 1872 a intrat
pentru prima oar trenul cu ocazia inaugurrii cii ferate Roman-Mreti-Tecuci-Barboi Galai
-BucuretLCraiova-Vrciorova, prima legtur feroviar a Moldovei cu Muntenia Oltenia i
Banatul.
La scurt vreme se realizeaz i prima cale ferat studiat, proiectat i construit de
inginerii romni, linia Buzu-Mreti inaugurat la 30 octombrie 1881, care a scurtat distana
ntre Moldova i Muntenia i a transformat Mretiul, n nod de cale ferat.

CONSTRUCIA CII FERATE MRETI-PANCIU

11

Calea ferat simpl i neelectrificat Mreti -Panciu n lungime de 18 km a fost construit


ntre anii 1901-1904 de Societatea Anonim Vrancea Focani.
Construcia a fost executat de Societatea Forestier Tiia mpreun cu alte antreprize particulare de construcii.
Linia pornete din staia Mreti (72 m) i urc continuu pe Valea Suiei de la est spre
vest pn pe platforma oraului Panciu (257 m) trecnd peste podgoriile din zona de curbur a
Carpailor loc cu o puternic activitate seismic.
La cutremurul din anul 1940 cldirea de cltori a staiei Panciu a fost distrus i linia
nchis pentru 2 sptmni.
Staia Panciu a fost refcut ntre anii 1941-1943.
Podeele au fost executate prin zidrie.
Intre anii 1987-1988 pentru construcia canalului Si ret Brgan n captul X al staiei Mreti s-a construit un pod pentru devierea cii ferate Mreti-Panciu pentru traversarea
canalului.Vechiul racord aflat pe linia 4 la km 339 + 208 care fcea legtura cu linia A-B a
Societii Vrancea n lungime de 47 m urma s fie abandonat dup terminarea noului racord
Magistrala Galai Brlad 107 km
Tnrul stat romn trecnd printr-o veritabil aventur reuete la 13 septembrie 1872 s
deschid definitiv calea ferat Roman-Mreti-Tecuci Galai-Buzu-Ploieti -Bucureti cu
ramura moldoveana Brboi Brlad, construite de concesiunea Strussberg i apoi de societatea
Acionarilor CFR.
Independena naional, politic i economic, ctigat prin rzboiul de independen
(1877-1878) mpreun cu realizarea acestor linii deschide o perioad de redresare i prosperitate
pentru economia naional a Romniei.
Oraul Galai este vizitat acum de mii de nave din toat lumea, din micul trg cu 5.000 de
suflete populaia ajunge acum la 85.000 locuitori angajai la fabricile i atelierele legate de
industria naval i comer.
Bucuria unui transport ieftin i rapid pe calea ferat a fost de scurt durat.
n fiecare an n special primvara circulaia pe calea ferat Tecuci-Barboi era nchis
datorit inundaiilor produse de rul iret sau de Dunre.
Din acest motiv n anii 1881-1882 s-a executat varianta Serbeti-Hanul Conachi (30 km)
care a scos linia din zona inundabil i a ridicat-o mai sus pe un alt amplasament.
Lucrarea a fost executat ntre 1 iunie 1881 i 1 septembrie 1882 de ctre administraia CFR
mpreun cu ambele companii de ci ferate ale Armatei Romne.
Acum se pune problema realizrii unei legturi directe ntre Galai i Brlad care s funcioneze n acelai timp cu linia existent Galai-Tecuci-Brlad.
Aezat n apropierea rului Prut linia studiat Galai-Brlad avea i un pronunat caracter
strategic pentru zona sudic a Moldovei.

12

CONSTRUCIA CII FERATE GALATI-BRLAD


Calea ferat simpl neelectrificat Galai-Brlad n lungime de 109 km, oper a ing. Elie
Radu a fost studiat, proiectat i executat de Serviciul de Studii i Construcii din Ministerul
Agriculturii, Comerului i Lucrrilor Publice i Serviciul Lucrri Noi din Direcia General CFR,
ntre anii 1892-1912, din fondurile statului romn n patru etape:
- Galai-Ghibreni - 70,8 km deschis la 27.11.1898;
- Ghibreni-Bereti - 7,2 km deschis la 13.01.1900;
- Brlad-Talamani - 24,1 km deschis la 01.04.1909;
- Bereti-Talamani - 6,8 km deschis la 19.05.1912.
Aflat n sud-estul Podiului Moldovei calea ferat Brlad-Galai pornete din valea Brladului
de la Brlad (88 m) i urc spre est pe un mic afluent al rului pn la Talamani (187 m) de unde
trece cumpna apelor prin tunelul Bereti n bazinul Prutului.
De la Bereti linia coboar continuu dealurile Bujorului trecnd prin localitile: TrguBujor, Folteti, Frumuia i Tuluceti pe un traseu paralel cu rul Prut.
De la Trgul Bujorului traseul se aaz ntre rul Chineja la stnga i drumul naional
Brlad-Galai n dreapta pn la lacul Brate pe care l ocolete prin partea vestic pn n Galai
(30 m alt.).
Traficul de cltori este format din navetiti ce lucreaz n Municipiul Galai.
Linia are o rezisten caracteristic maxim de 9 kg/t i raze minime de curbur 500 m ntre
staiile Bereti-Talamani.
Construcia cii ferate Galai-Bereti (78 km) a costat 26.614.441 lei, preul construciei cii
ferate Bereti-Brlad (32 km) inclusiv tunelul Bereti nu a putut fi aflat.

TUNELUL BERETI-TALAMANI
n lungime de 3330 m este cel mai lung tunel de cale simpl din Romnia amplasat n aliniament
cu o ramp de intrare din direcia Bereti de 0,5 mm/m pe un aliniament de 800 m continuat pe o
pant de 5,26 mm/m n lungime de 2542 m spre Talamani.
Tunelul nu are gabarit de electrificare.

13

Magistrala 500 - Bucureti(nord) Ploieti(sud) - Buzu - Adjud - Suceava - Vicani (488


km);
Caile ferata Adjud Marasesti
In lungime de 45 km calea ferata Adjud -Marasesti s-a deschis provizoriu la 7 decembrie
1870, fara incuviintarea statului roman si a fost exploatata pentru scurt timp de concesiunea
Strusberg.
Linia asezata pe Valea Siretului coboara pe directia de la nord la sud din partea rasariteana a
Carpatilor Orientali pornind de la Adjud (117 m) catre Valea Siretului pana la Marasesti ( 72 m )
si apoi spre Valea Barladului pana la Tecuci (60 m).
Linia are o rezistenta caracteristica maxima de 9 kg/tone si raze minime de 600 m
Pentru scurgerea trenurilor din Ardeal spre porturile dumarene si invers calea ferata Adjud
Marasesti a fost dublata intre anii 1930-1933 cand s-au executat peste 173 metri cubi tersamente
si 16 poduri lucrari care au costat 144 de milioane
Largirea si normalizare caii ferate Ploiesti-Buzau si Galati Reni.
Pe baza acordului impus de comandamentul miltiar sovietic pentru efectuarea transporturilor
militare sovietice de pe front la 1 septembrie 1944 Directia Generala C.F.R a trecut la largirea
ecartamentului de la 1435 la 1524 (ecartament larg sovietic ) pentru linia Ploiesti Adjud (firul
stanga) .
In perioada 1-20 septembrie 1944 unitati ale brigazii de cai ferate si regimentul I cai ferate au
trecut la largirea ecartamentului pentru liniile:Ramnicul Sarat Ploiesti si Reni-Dalati aceasta in
prima etapa de urgenta
Intre 1 septembrie 1944- 29 aprilie 1945 liniile cu ecartament largit au fost exploatate de catre
serviciul de transporturi militare sovietice cu materila rulant al URSS
Confrom acordului incheiat intre comandamentul militar sovietic si Directia Genarala CFR
,ordinul 94400 C2 din 7 iunie 1945 publicata in FO CFR 1610/1945 incepand cu data de 29
aprilie 1945 toate liniile cu ecartament larg au trecut din nou in exploatarea adminsitratiei CFR .

Depoul Adjud
A fost infiinta la 22 iunie 1984 la inaugurarea caii ferate Adjud-Targu Ocna pe o suprafata
de 25 hectare in estul statiei Adjud.
Depoul are in subordine remizele de locomotive:Marasesti,Ghimes, Comanesti si
Focsani, si deserveste cu locomotivele sale statiile de circulatie de la Adjud la : Ciceu,Pascani ,
Suceava , Galati si liniile ramificate scurte : Marasesti Panciu,Focsani-Odobesti ,Comanesti
Moinesti .
Depoul are 14 linii de revizie stationara si proces tehnologic cu lungimi utile cuprinse intre 36571 m .
Prima locomtiva LDE 060 DA 082 a sosit in depou pe 4 iulie 1964,iar la 10 octombrie
1973 a sosit si prima locomotiva electrica 060 EA 144.

14

Depoul Buzau
Asezat la capatul Y al statiei pe o suprafata de 10 hectare depoul Buzau a fost infinat la
30 octombrie 1881 o data cu inaugurarea caii ferate Buzau Marasesti fiind cosntruita in
intregime de specialisti romani.
In anul 1890 s-a construit remiza circulara de locomotive cu 13 linii si canale de revizie
extinsa in anul 1921 cu inca 9 linii,atelier de fierarie,vestiar si spalatorie.
Buzu Maraeti
ntr-adevar constructia caii ferate Buzau-Marasesti a ramas in istorie ca un succes
incontestabil al inginerilor romani adunati in jurul ing.imitrie Frunza,au realizat cu forte propii
prima cale ferata din Romania, fara ajutor din afara .
Linia a legat direct Muntenia de Moldova ,o legatura atata de necesara celor doua
provincii romanesti ,unite cu putin timp in urma .Termenul de terminare a liniei era stabilit la 1
noiembrie 1880.
Ori de cate ori apele se revarsau peste tersamentul caii ferate Braila Barbosi legatura
dintre Buzau si Tecuci era inchisa.
Din aceste motive guvernul a preferat amanarea lucrarilor de constructie la calea ferata
Bucuresti-Fetesti si au inceput lucrarile pentru constructia caii ferate Buzau-Marasesti .
Linia Buzau-Marasesti in lungime de 89.9 km a fost studiata sI executata in numai 25 de
luni de la 1 mai 1879 la 1 iunie 1881 fiind deschisa numai pentru circulatia trenurilor de calatori
la 13 iunie 1881 si la 1 septembrie 1881 pentru cicrculatia trenurilor de marfa .
Inaugurarea oficila amanata din cauza timpului nefavorabil are loc la 30 octomrie 1881
cand DirectiA CF Buzau-Marasesti anunta inaugurarea primei linii de drum de fier construita in
Tara Romaneasca prin ea insusi ,prima linie ce leaga ldirect moldova cumuntenie
Duminica 30.10.1881 la ora 8.45 familia regala impreuna cu Guvernul Romaniei si membrii
Parlamentului au pornit din gara regala Bucuresti Cotroceni cU un tren special remorcat cu
locomtoiva UNIREA simbolul uniri celor 2 Principate
Grupul Buzau cuprinde liniile Adjud-Marasesti Buzau-Ploiesti .
In anul 1943 Brigada de cai ferate a executata lucrari de sporire a lungimilor utile din statille de
pe sectia Buzau-Marasesti .
Constructia cai ferate Buzau-Marasesti
CF Buzau-Marasesti in lungime de 90,3 km a fost construita intre 1 mai 1879 -1iunie
1881 de Dierctia cai ferate Buzau-Marasesti din fondurile Statului Roman cu ajutorul a 15
antreprize particulare .
CF Buzau-Marasesti este o linie cu declivitati medii de 8 mm/m si raze minime 600 m, o
linie cu specific de camp pornind din Marasesti (72 m) linia coboara usor la poalele regiuni
deluroase si se indreapta spre sud indepartandu-se de Valea raului Siret pana lA Focsani ( 64 m)
de unde linia urca la Buzau (98 m) .
Linia leaga 4 localitati importante centre viticole si pomicole Marasesti,Focsani
Ramnicu Sarat si Buzau ,traversand 6 rauri Buzau ,Ramnicul ,Slanicelul ,Ramna, Oreava
,Milcovul,Putna si Susita .

15

In ordinea lungimii s-au executat urmatoarele 8 poduri mari


1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Buzau 365 m
24deshidei x 15 m
Putna 280 m
28 deschideri x 10 m ]
Ramnic 240 m
24 decshideri ori 10 m
Susita 160 m
16 deschideri x 10 m
Milcov 120 m
8 deschideri x 15 m
Ramna 75 m
5 deschideri x 15 m
Slimnic 45 m
3 deschideri x 15 m
Oreava 45 m 3 deschideri x 15 m

In plus au fost costruite 77 poduri si podete din lemn . Linia are un aliniamnet continu de o
lungime de 18 098 m.
In anul 1884 sub conducerea lui Anghel Saligny incep reconstructia podurilor mari executate
provizoriu din lemn si inlocuirea lor cu poduri metalice .
Constructia initiala a liniei s-a facut cu sina si ramificatii de 32 importata din Belgia si
Austria .
Constructia cai ferate Buzau-Marasesti a costat 10.743.002 lei aur respectiv
119 000
lei aur /km de fapt pretul real fiind de 8.819.306 lei aur ,restul sumei fiind cheltuita pentru
refacerea podurilor .
Din creditul general de 9 mil.aur au ramas economii de 200.000 lei aur afectati
constructiei cai ferate Focsani-Odobesti .
Cu ocazia sarbatorii jubileului de 60 de ani in octombrie 1941,de la realizare ei conducerea
Cailor Ferate Romane au batut o placheta comemarativa confectionata din argit si din bronz
patinat cu dimensiunile 104 x 55 mm ,modelata de sculptorul Onofrei , dupa o schita efecuata de
arhitectul C.Iotzu.
CF simpl Faurei-ndarei
n lungime de 58 km a fost inaugurata la 21 noiembrie 1886 si construita intre 18841886 ,traverseaza Campia Baraganului si Brila pe directia de nord vest la sud est facand legatura
linilor din Moldova cul ina Bucuresti-Constanta .
Linia porneste din mijlocul Campiei Baraganului de la Faurei (54 m) si coboara pana la
ndarei (41 m) avand o decliviate maxima de 6 mm/m si o raza minima de 2000 m.
Intre anii 1875-1976 cf Faurei -Tandarei a fost dublata.
Electrificari de linie
n 1977 au inceput lucrarile de electrificari .S-a dat in circulatie tronsonul Fetesti-Faurei
(89 km) in anul 1984 .
n anul 1975 a fost dat in folosinta Baza de incercari Faurei avand 13,6 km de cf din care
6 km inelul experimental .
Aici se fac probe ,masuratori si cercetari in domeniu vitezelor mari privind comportarea
materialului rulant

16

Odobesti Focani
Municpiul Focsani centru industrial pomicol si vitcol cu aproape 100.000 de locuitori
atestat documentar din secolul XVI este asezat nu de parte terasele din valea Milcovului unde se
afla renumita potgorie Odobesti si una dintre cele 3 mari zone viticole din Moldova .
n apropiere gasim orasul Odobesti ,centru viticol asezat pe raul Milcov ,atestat
documentar in urma cu 600 de ani locul de producere si pastrare a renumitelor vinuri de
Odobesti .
n secolul XIX in economia Moldovei un loc important il ocupa veniturile obtinute din
exporturile vinurilor rachiurilor si fructelor din potgorii care depasesc 2.000.000 de piastri anual
suma apreciata mult prea mica in raport cu volumul de marfuri dar limitata drastic de mijloacele
rudimentare de transport .
Ne aflam in perioada in care comertul si volumul de marfuri pus la vanzare depasea cu
mult capacitatile de transport oferite calul si caruta moldoveneasca .
In anul 1854 o mare parte din Moldova se ineca in produse ce nu se puteau vinde nici cu jumatate
din pretul lor din cazua ca nu puteau fi transportate , atesta Nicolae Sutu in lucrarea sa opere
economice.
Aceeasi situatie o gasim si in Tara Romaneasca pana in anul 1859 moment al uniiri celor
doua principate care nu aveau atunci nici un metru de cale ferata construit .
Aparitia cai ferate in zona Focsani a fost marcata intr-o crestere spectaculoasa a schimburilor de
marfuri ,ieftinirea strugurilor a fructelor si a vinurilor si o revigorare vizibila a economiei
tinututlui.
Era un progres faptul ca zilnic sute de care transportau butoaie de bauturi din potgoriile
Odobestilor de aceasta data numai pana pe rampa garii din Focsani.
n anul 1884 Parlamentul Romaniei voteaza legea prin care se declara de utilitate publica
constructia a 13 linii de cale ferata secundara cu ecartament ingust ,ce urmau sa lege capitalele de
judet sau orasele importante cu magistrala feroviara :
Varciolava-Craiova-Bucuresti-Buzau-Suceava .
Printre alte linii urmau sa fie construite cf Bacau-Piatra Neamt ,Crasna-Husi ,FocsaniOdobesti .
Calea ferata ingusta (600 mm ) Odobesti Cucuieti- Burca
Pentru transportul de trupe si munitii arma de geniu a comandamentului german
construieste in primavara anului 1917 cf ingusta cu ecartament de 600 mm din gara Odobesti
pana la Cucuieti (19.1 km) prelungire fireasca a cai ferate normale Focsani-Odobesti spre
platorile inalte ale Magurii Odobestilor .
Linia porneste din Odobesti (158 m) pe directia sud-est nord-vest si urca pe Valea Putnei
pana in mijlocul depresiunii Vrancei pana la Burca (225 m ) avand o rezistenta de 11 kg/tona, raze
minime de 46 m si o viteza maxima 19 km /h.
Dup primul razboi linia este preluata de admistratia CFR si va transporta marfuri si
calatori si potgoriile Vaii Putnei pana in centrul viticol Odobesti
Intre 15 octombrie 1932- 1august 1939 cf Odobesti Cucuieti a fost inchisa pentru traficul de
calatori .
Dup razboi in luna octombrie 1946 Prefectura jud Putna intervine din nou, presedentia
Consiliului de ministri la Directia Generala CFR solicita prelungirea liniei inguste cu inca 10 km
de la Burca la Valea Sarii pentru exploatarea unor importante resurse in zona :petrol,carbune
,sulf,gips,dar in special sare si produse din lemn .

17

Constructia caii ferate Focsani-Odobesti


Calea ferata simpla si neelectrificata Focsani-Odobesti administrata de RCF Galati a fost
inaugurata la 22.09.1893 si deschisa pentru traficul de marfuri si calatori ,in lungime de 10,7 km .
Linia porneste din zona joasa a campiei de la Focsani (64 m) si urca pe Valea Milcovului
pana la Odobesti (158 m)la poalele Magurii Odobestilor .
Linia are o decliviate maxima de 11 mm /m si o raza minima de 500 m .Constructia cf FocsaniOdobesti ac ostat statul 1.056.638lei .
Adjud-Ghimes cu ramura Comanesti-Moinesti
Alegerea primei cai ferate din Moldova a fost legata de transporturile masive de sare ,de
la Targu
Ocna pe Valea Trotusului la Galati, obligatie de tip feudal ce revenea comunelor
si taranilor din zona ; veniturile salinelor fiind una din cele mai importante surse ale statului .
nceperea constructiei unei cai ferate de la Targu Ocna la Galati a costat 630.000lei .
Acuma drumul sarii de la Ocna , a pacurii de la Moinesti , a lemnului si carbunelui de la
Comanesti este deschis spre porturile dunarene de la Braila si Galati
Atestata documentar la 18 ianuarie 1859 sub denumirea statul Ocna orasul Targu Ocna
este punctul de unde porneau drumurile sarii spre portul Galati ,vama Sculeni pe Prut sau spre
Polonia pe drumul lipscanilor .
Legtura feroviara cea mai usoara a fost aleasa pe Valea Trotusului prin veche vatra a
localitatii Adjud atestat documentar in 1433 la confluenta Trotusului si Siretului .
In gara Targu Ocna au fost amenajatE imediat pe rampa statiei compartimente pentru depozitarea
marfurilor separat pentru fiecare comuna din zona .
Aici s-a depozitat lemnul din Padurea Magurii,pacura Moninesti-Lucacesti Solont
vitele,cerealele si fructele din Valea Trotusului .
Pentru transportul de sare de ls saline la Targul Ocna regia monoplolului de stat ai
naugurat la 1 februarie 1885 o line de funicular . Timp de 15 ani Targu Ocna a fost statie terminus
.
Legtura cai ferate Ciceu-Ghimes terminata de MAV l 18.10.1897 cu calea ferata ghimes
comanesti sa facut numai la 6.04.1899 din cauza greutatilor intampinate la constrcutia tunelelor
Salina si Goioasa.
Constructia cai ferate Adjud-Ghimes cu ramura Comanesti-Moinesti

Cf Adjud-Ghimes elctrificata in lungime de 107 km si ramura Comanesti-Moinesti in


lungime de 7,6 km au fost costruite de Statul Roman intre ani 1881-1899
CF Adjud Targu Ocna in lungime de 50 km a fost deschisa la 22.06.1884
Cf Targu Ocna in lungime de 23,4 km deschisa la 27.11.1898 ,cf Comanesti-Ghimes 32.5
km deschisa la 06.04.1899 si cf Comanesti-Moinesti in lungime 7.6 km deschisa la
15.05.1899
Cf Adjud-Ghimes este o linie simpla pe distanta Ghimes-Onesti si line dubla pe distanta OnestiAdjud,lucrarile de dublare fiind executate intre 1982-1985 .
Linia are o rezistenta caractersitica maxima de 16 kg/tona si R.min=300 m intre statiile Palanca
si Ghimes .
Cf Comanesti-Moinesti are o rezistenta caracteristica maxima de 20 kg/tona si R.min=350 m

18

La 31 mai 1974 a fost electrificata pE toata lungimea ei cf Adjud-Comanesti GhimesCiceu.


Aflata in partea estica a Carpatilor Orientali linia porneste de la Adjud (117m) punct de
confluenta al Trotusului cu Siretul si urca pe Valea Trotusului prin Borzseti-Onesti-Targu Ocna
pana la Comanesti (406 m) .
De la Comanesti linia se strecoara pe Valea Trotusului cu care se intersecteaza de 6 ori
pana la Ghimes (676 m) .
Se remarca podurile metalice pentru trafic rutier si caile ferate de o deosebita eleganta
realizate de Anghel Saligny in premiera nationala pe raul Trotus la Onesti si Urighesti .
Tot aici gasim tunelul Goiaosa (341m) si Salina (165 m) ambele construite intre 1897
-1898 de catre specialisti italieni si antreprize particulare .
Tunelul Goioasa distrus in taomna anului 1944 a fost refacut in perioada 1946-1960 .
Cf Comanesti-Moinesti porneste din statia C omanesti (406m ) si urca spre nord prin zona
petrolifera pana la Moinesti (430 m) centru petrolier unde in anul 1840 s-a infiintat prima
distelerie de petrol din tara ,iar in 1861 s-a instalat prima sonda mecanica de extractie a petrolului.

19

Cuprins:
DATE GENERALE
Magistrale,cai ferate secundare,principalele noduri feroviare,judetele incluse in
suprafata regionalei
MAGISTRALA 700
Galati
Corectia raului Buzau la Faurei
Braila
MAGISTRALA 600
Poligonul Faurei
Poduri
LINIA SECUNDARA 704
Constructia caii ferate Buzau-Nehoiasu
LINIA SECUNDARA 504
Constructia caii Marasesti-Panciu
Magistrala Galati-Barlad
Tunelul Beresti-Talasmani
MAGISTRALA 500
Depoul Adjud
Depoul Buzau
Constructia caii ferate Buzau-Marasesti
Calea ferata simpla Faurei-Tandarei
Electrificari de linie
Odobesti-Focsani
Calea ferata ingusta
Constructia caii ferate Focsani-Odobesti
Constructia caii ferate Adjud-Ghimes

Bibliografie
www.cfr.ro
www.google.ro

20