Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 12.anatomia Topografica A Pelvisului Si A Perineului

    Încărcat de

    savovici
    155 vizualizări28 pagini
    medicine

    Titlu original

    12.Anatomia Topografica a Pelvisului Si a Perineului

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    medicine

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    155 vizualizări28 pagini

    12.anatomia Topografica A Pelvisului Si A Perineului

    Încărcat de

    savovici
    medicine

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 28
    Capitolul 12 ANATOMIA TOPOGRAFICA A PELVISULUI ‘SUA PERINEULUL Bazinul mic (pelvis minor) este o comunitate a oaselor sia fesuturilor moi, situate mat jos de linia terminal& (Linea terminalis). Situat mai sus de linia terminal&, bazinul mare (pelvis major) si, n particular, aripile oaselor itiace, din intetior prezint& baza osoas& a cavitBtil abdominale, iar suprafaya lor extern& consti- ‘tie baza osoasé a regiunii fesiere, Strimtoarea inferioar& a bazinului se incheie cu diafragmul bazinului (diaphragma pelvis) si diafregmul urogenital (diaphragma urogenitale) formate din mugchi si fascii. Disfragmul uro- genital la birbafi este perforat de uretr, la femei ~ de uretr& gi vagin. Prin diafragmul bazinului Ja persoanele de ambele sexe trece rectul. Bazinul mic se calactetizeazd prin urmBtoarele trei particularitii de baz&: 1) variabilitatea fiziologic& a volumului, formele i pozifia organelor (de ‘exemplu, vezica urinari umplutl poate ajunge pink la ombilic, uterul, mArindw-se in perioeda gravidit8fi, Ig schimb& relaflle topografice nu numai in cavitatea bazinului mic, dar gi Tn cavi- ‘tatea abdominalA); 2) prin specializarea interventiilor chirurgicale, efectuate la organele bazi- ‘null si domeniile chirurgiei la care ele se refer ~ ginecologia gi urologia; 3) prin multiplicta- tea cBilor de avces spre organele bazinului. OASELE, MUSCHII $I FASCIILE PELVISULUL Inelul pelvian osos este format din doua oase pelviene si osul sacral. La rindul sBu, fiecare os Pelvian const& din 3 oase: ileon, pubian si ischion. La formarea inelului pelvian osos particip& vertebra Ly, care proemineazii deasupra strimtoril superioare a bazinului, formind la limita cu secrul - promontoriul sacrului - promontorium. in componenfa inelului pelvian osos intr: ante- rior simfiza osului pubian (symphisis pubica), posterior ~ articulafia para sacroiliac& (articulatio sacroiliaca). Aceasta este o articulafie pufin mobil, care permite numai migc&ri neinsemnate ale caselor unul faf& de altul. Mobilitatea comund intre oasele bazinului constituie 410". Sacrul se tuneste cu osul pelvian cu dows ligamente puternice din fiecare parte: sacrotuberal (lig. sacrotu- berale) si sacrospinal (lig. sacrospinale). Aceste ligamente completeaz& inelul pelvian osos in por- {iunea lui posteroinferioar& si transforma incizurile ischiatice mare si mic& in orifieii omonime ~ ‘foramen ischiadicum majus et minus. Inelul pelvian osos are orificiu de intrare ~strimtoarea superioar& a bazinului (apertura pelvis superior), side iesire din bazinul mic - strimtoarea inferioar& a bazinului (apertura pelvis rior). Dimensiunile orificiului intr&rii in bazinul mic, limitat de promontoriu, linia terminal&, creasta pubiand $i simfiza pubiand au importan{& in practica obstetric& (fig. 163). Diametrul “anteroposterior al strimtorii superioare (diameter recta) — de la promontoriu pind la simfiza 284 Fig, 168. Dimensunile bezinululs ‘Ag 16 Dimensiunile gi exulbuxinului: 1=tne ents 2— ines bapneram;3—liesinter> ‘axl bain ine conde basin, 2—d- conjugate vere (Semele rel S—dumeter mitral et al inter aspen (nist ver 3 — seel can ubiand ~ este egal cu 11.cm, diametrul oblic al strimtorit superioare (diameter obliqua) ~ de la tuberculul pubian pind la articulagia sacroiliac - cu 12cm. Diametrul transversal al strimtorit superioare (diameter transversa), care uneste cele mai indepartate puncte ale liniei terminale, este egal cu 13 em. De obicei, obstetricieni! apreciaz& diametrul anteroposterior extern ~ distan- {2 de la simfiza pubiand pind la adincitura dintre ultima vertebra lombar& si prima vertebra sacral ~ egal cu 20-21 cm. Pentru aprecierea diametrului adevdrat (conjugata vera, s. obsttri- ca ~ conjugata obstetricienilor, care de obicel este egal8 cu 11 cm) se scad 10 em din diametrul anteroposterior extern. ‘Apertura pelvis inferior este format& din coccis, ligamentul sacrotuberal, ramura osulul ischion, ramura inferioard a pubisului, care formeazii unghiul subpubian (angulus subpubicus). Diametrul anteroposterior al strimtoriinferioare a bazinului mic ~ distanja de la coccis pink 1a unghiul subpubian este de 9,5 cm. Dimensiunea e insuficient& pentru trecerea craniului fetal. insd in perioada gravidit&pii articulaiile bazinului se laxeaz8, coccisul in timpul nasteri se deplaseaz¥ in posterior cu 1,5~2.em, mArind diametrul anteroposterior al strimtori inferioare pind la 11-11,5 em, prin alte cuvinte, diametrul rect al strimtoriiinferioare se egaleaz& cu dia- rmetrul rectal strimtoril superioare. Diometrul transversal al strimtoriiinferioare — distanga din- ‘tre tuberculllischiatici ~ este egal cu 11 em. Micjorarea dimensiunilor inelului pelvian osos mérturiseste despre strimtorarea bazinului (bazin uniform strimtat, bazin turtit anteroposterior), ceea ce constituie o patologie obstetricalé (fm grade avansate) a strimtori si deseori cere interven chirurgicale. Linia care uneste mijlocul diametrelor anteroposterioare ale strimtorii superioare si celei inferioare ale bazinului mic gi ‘care trece prin mijlocul excavate! bazinului mic se numeste axa pelvians (axis pelvis) (des. 164). Linia eflectat® in posterior sin obstetric& se numestelinie de conducere a bazinulul. {In pozifia fiziologic& bazinul este inclinat anterior, iar intre planul aperturii superioare i planul orizontal se formeaz& un unghi. Acest unghi la femet este egal cu 54=55* gi se numeste ‘unghiul Inclindi pelviene ~ inclinatio pelvis. Inelul pelvian osos se deosebepte prin caractere de sex. La blrbayt bazimul este mai Ingust jt ‘mai lung, la femei ~_mai scurt si mai lat. Apertura superioar& pelvian& la b&rbafi are configura fie de cord, 1a femei~ oval. La brbaji unghiul subpubian este egal cu 70-75", la femel ~ cu 90-100". Sacrul si coccisul 1a femei deviazi mai mult posterior, sint mai incovoiate, formind pant& abruptd. 285 Fig. 165. Mugchit parietal al azinulut: tape ete 1m, teu medi; 2—i. utes minimus; 3—m. gerlu super; ¢—m,gemelus inferior §~ tendo ‘obturator exer; 6—trchenter major; 7—m.qutetes femoris 8 ~m.ebfuraariaexterus 9 ~ Hg seetubeale; 10 ~ Ug sere ‘lal; 11~ fr inrapindoe; 12m, obtrtrus intern 13m. pnformiy 14 fer avpepinforme; b~ arene = seer: 2—m. promis 3 ~ sees 4~m econ $~ ig sertuberale;6~m ebtrtrasnteus; 708 emer 8 ~ feces ‘mph is pub; 9—canaiabtureeris 10 — pine lacs nt era, apr et ante super Mugchii bazinului se Impart in parietali gi viscerali. Muschif parietali sint prezentati de mug- chiul obturator intern (m, obturatorius internus) (fig. 165). El incepe de la membrana obturatorie (membrana obwwatoria) $i marginile interne ale ghuril obturatorit a osului pelvian, trece prin otificil ischiatic mic gi se intercaleaz& fntre mugehii gemeni: gemenul superior (m. gemellus superior) i gemenul inferior (m. gemellus inferior). Trecind intre mugchii gemeni, muschiul obturator intern se insereaz& la suprafafa internd a trohanterului mare al osu femural. ‘Al doilea mugchi parietal piriform (m. pirlformis) incepe de la suprafafa anterioar& a ver- tebrelor Su-sy, trece prin marea gaurd sciatica si, de asemenea, se insereaz& la suprafafe intern& a trohanterului mare al femurului mai sus de locul de inserjie a mugchiului obturator intern, Mugchiul piriform, trecind prin marea gaur& sciatic, formeaz doug fisuri: orificul suprapi- riform ~_mai sus de mugchiul piriform ji orificul infrapiriform ~ mai jos de mugchiul piriform. Prin aceste orificii ies ramurile gluteale ale arterei iliace interne st nervii plexulul sacral. ‘Mugchit viscerali ai bazinului formeaz& diaftagmul pelvian (tig. 166). Cunoastem trei muchi viscerali: sfincterul anal extern (m. sphincter ani externus), mugchiul ridic&tor anal (m. levator ‘ani) si mugchiul coccigian(m. coccygeus). Mugchiul ridic&tor anal const& din dou’ pari princi- pale: mugchiul puboeoceigian (m. pubococcygeus) gi mugchtul iiococcigian (m. leococcygeus). Muychiul pubococcigian incepe de la osul pubian, se Indreapt& Inapol, p&trunde tn tunica externi de fesut conjunctiv a intestinului rect si se insereazi pe coccis cu un tendon scurt gi uternic, Mugchiul iliococcigian incepe de la osul iliac. Fibrele lui, p&trunzind in peretele intes- tinului rect, se indreapt& inapoi, fixindu-se de coccis i formind impreung cu tendonul mugchiu- lui precedent ligamentul anococcigian (lig. anococcygeum). 286 Mugchiul coccigian se localizeaz in por- fiunile posterioare ale diafragmulul pelvian, in- cepind de la spina osului ischiatic si inserindu- se la suprafafa lateral a sacrutui. Fasciile. in regiunes bazinului sint dows fascii: parietald ji visceral (fig. 167). Aceste fascii descrise de N.I.Pirogov sau format in bazinul mic din fesutul celular omogen, care a fost supus induratiel si parjial din mugchiul redus pubococcigian. Céptusind perefiilaterali ‘i bazinului, fascia parietala trece pe m. levator ‘ni, acoper& suprafaja lui superioar§ si, scindin- ddusse, trece pe partea inferioar8. Cu toate aces- tea, porjiunea fasciei care se indreapté de la ‘marginea inferioar’ a simfizei pubiene spre spina ischiatic’ se indureaz’, formind arcul tendinos al fasciei pelviene — arcus tendineus ‘Pig. 166 Mogi visceral at baninau (sect supra): fasciae pelvis. | dura ent tr) funds 2—e.oudenda Anterior, extinatndu-se intre simfiza pubia infers mand ute fein (senate mb gl glanda prostatic la birbafi sau simfiza aries tomotttonis Pte, mrenioae ot oroeeeg PubiANB si vezica urinar& la femei, fascia for To—m.llocegens 2a tendnew m.leniots ang ™eaz& ligamentul puboprostatic (lig. pubopros: 13m pubes taticur) sau ligamentul pubovezical (lig. pubo- vesicale). Intre aceste plice destul de groase este inclusi o foset& adinc&, la fundul clreia In fascie sintorifici Prin ele trec venele care unese plexul venos vezical (plexus venosus vesicalis) cu plexul venos vaginal gi plexul venos uterin. Vasele ji nervi, traversind fascia parietal& a bazinului mic, de obicei, eoncrese cu ea. In- trucit m., levator ani acoperd jumBtatea inferioar& a muschiului obturator intern (m. obturato- rius internus), fascia tapeteaz& numai jumétatea lui superioar&, trecind pe m. levator ani. in acest loc de la fascia parietal& a bazinului pomeste 0 foif&, care acoper& muchiul obturator inter, si se inscreazA ka marginile gAurii obturatoriia osului pelvian. Ea se numeste fascia obturato- ria. Continuind pe perineu, fascia pelvis acoper& suprafaja inferioar& a diafragmului pelvian si a diafragmulut urogenital si se numeste fascia superficial& a perineului (fascia perinel super/- cialis). Fascia visceral acopera organele bazinului mic. Din ambele prj ale vezicit urinare, prosta: tei (la femei ale vaginului) si ale rectului fascia pelviand formeazi foife, care merg in plan sagi- tal de ta osul pubian spre sacru. In felul-acesta, organele bazinului mic apar incluse tn spafiul limitat anterior de oasele pubiene, posterior ~ de sacru si coccis, lateral ~ de excrescenjele in- dreptate sagital ale fasciei pelviene. Acest spafiu cu ajutorul fasciei peritoneoperineale (fascia peritoncopcrincalis) sc imparte in portiunes anterioar& si porfiunea posterioar&. Fascia, numit& si aponevroza peritoneoperinealé (aponevroza Denonvillier-Saligcex), trece tn plan frontal, separind organele sistemului urogenital de intestinul rect, Deci in porfiunea anterioar& a spajiu: lui visceral la barbagi se alld vezica urinar8, prostata, veziculele seminale si ampulele canalelor deferente, la fémei~ vezica urinar8, uterul si vaginul. Porfiunea posterioara contine i la bar- bai, la femet intestinul rect. Fascia pelviang formeaza teci pentru organele bazinului. Cele mai pronunjate sint fasciile prostatei (capsula Pirogoy—Retzius) i ale intestinului rect (capsula Ammussat). 287 Fig 167, Imapines schomatic¥ ascilorbasinuluis 1 vee urna; 2~ ms btu interna 3~ pratt; ¢— panera (i) petoneoperinalis 5 eens puna §— rus 8 ~ fae erect 9 — eu cine parr 10~ plexus enon stu eee ‘eau nde faa viel elon rage fuel pail 288 =I ‘Fg 16. Diaragmul urogenital besinului masulin: Fig. 169, Diafagmul urogenital a besinul fomiin: I-rymphyae pubis; 2H ewustum pubis 3—n dome 1—diphragme urgent; 2~ van abut to peng 4~nete.doaal pels Sle, tnimenum perc rr 3—m. obturator externas 47s tendneusry ler itm tenes pein! prafundus 7,12—merbrane pert for ans $m. leo an 6 anu 7— ase lutea inferior et ey 8 felt lapvagmatie urge supe, 9 urethra; gluteus Infere, 8~ nse pudende Iter etn. pusends 9 10~plbubowretrae mpifermis 10m. eeeygeus; 11 ~ Ig enoseyeeur 12— erntrum enneu print 13 — apn 14 — wets Porfiunile anterioare ale plangeului pelvian se numese diafragm urogenital - diaphragma urogenitale (fig. 168, 169). Aici se evidentiaz’ mugchiul transversal profund al perineului (m. transversus perinel profundus), care in partea de sus este acoperit de fascia superioar’ (fascia diaphragmatis urogenitalis superior), iar jos de fascia inferioar& a diafragmulul urogenital sau membrana perineului (fascia diaphragmatis urogenitalis inferior, s. membrana perinei). Ultima prezintd o placd fibroas8, inserat& din ambele prj la ramura inferioard a osului pubian side ramura osului ischiatic. Marginea lué anterioar& comunic& cu suprafafa inferioar& a simfi- zei pubiene printr-un orificiu nu prea mare, prin care trece vena dorsal profund& a penisulul (a clitorului — la femei) Spajiul dintre mugchiul transversal perineal profund si oasele pubiene este Inchis de dou ligamente: ligamentul transversal al perineului (lig. transversum perinei) gi ligamtentul pubian arcuat (lig. arcuatum pubis). PORJIUNILE PELVISULUI MIC in excavatia bazinului mic conventional evidenfiem trei porfiuni (etaje): peritoneal&, sub- peritoneali gi subcutanati (fig. 170). Porfiunea peritoneala a micului bazin (cavum pelvis peritoneale) in realitate este prezen- tat& de etajul inferior al cavitit abdominale, unde se situeaza organele sau porfiunile organe- lor, acoperite cu peritoneu (intestinul rect, uterul, perefil superior gi posterolateral ai vezicii vurinare). fn excavatia bazinului mic la barbafi peritoneul trece de pe peretele anterolateral al ab- domenului pe peretele anterior al vezicit urinare, acoper& perefil superior, posterior gi partial, 19 Cyman 181 289 Fig, 170, Schema etajlor eavtii pelviene: 1 ~eavum pet pertoneale:?~ cavum pes ubpertonee- 1:3 —cavum ple ubeutoneum ef sehoetlis 4 fete tanta ena pudendal $~/. lento aks 6 =m. bts ‘arian 7 ~ pete cei laterali ai vezict gi apoi trece pe peretele anterior al rectulu, formind intre vezica uri- nnar& i intestinul rect un reces rectovezical (excavatio rectovesicalis) (fig. 171). Lateral el ‘ste limitat de plicele peritoneale rectovezicale (plicae rectovesicales), care au directie antero- posterioarl de Ia vezica urinar& spre intesti- nul rect, fn excavatia rectovezical’. poate 6% se plaseze o parte din ansele intestinului sub- fire pl intestinul sigmoid, La femei peritoneul trece de la vezica ‘urinard pe fundul uterului, posterior — pe toatl suprafaja intestinal a uterului si par- fial pe vagin (I-2cm), apot pe peretele ante- tor al rectului, Dect in excavatia micului ba- zin la femei se formeazii dou’ adincituri: ve- ‘icouterin& (excavatio vesicouterina) si recto- uterin& (excavatio rectouterina) sau spafiul Douglas (fig. 172). La treverea de pe uter pe rect peritoneul formeaz& dowd plice laterale (plicae rectouterinae), care se Intind in directia anteroposterioar&, ajungind la sactu. fn excava- fia vezicoutering poste s& se amplaseze omentul mare, in cel rectouterin — ansele intestinulut subire. Intrucit excavatia rectouterin& e mai adine8, in caz de traume gi inflamatii ea poate si ‘acumuleze singe, puroi, urin&. fn aceste cazuri p proemineaza si poste fi punctata transvaginal. orfiunea posterioard a fundului de sac vaginal Portiunea subperitoneali a micului bazin (cavum pelvis subperitoneale) se afl& intre peri- toneu gi fascia parietal pelvian&, care acoper& m. levator ani. in aceast& regiune la birbati se alld prostata,portiunile pelviene ale ureterelor, extraperitoneale ble vezicl urinare, ale rectului, ‘Fig. 171. Raportl psitoneulu fatf de organelebexinull maseulin: 1 rectum; excel etre ~via = spatum preva 290 penton; Sm, ret abdomins 6 symphysis publ; 7— Fig, 172 Raportl pritoneulu fff deorganle basinal feminin: 1 = es serum; 2~ etm; 3~ exes rectetering; ¢~ fornix mint; S~ mph ples 6 — ves urna; 7—exceatio eseutrng 8 = uteras veziculelor seminale, porfiunile pelviene ale canalelor deferente si ampulele lor. La femei aici se ghsesc aceleasi portiunt ale ureterelor, vezicit urinare gi rectului ca sila barbafi, colul uterin, orpiunea pelviand a vaginulut. Organele situate in porpiunea subperitoneala @ bazinulut mic sint inconjurate de teci de jesut conjunctiv si celular. Tot aici trec vasele sanguine, plexurile nervoase ale bazinulul mic i noduli limfatic. Asterele. Artera principal a micului bazin este artera iliac& intern& (o. iligca interna). Ea Pomneste de la artera iliac comun&, trece mai intern de m. psoas major si se indreapt& in jos gi anterior. Trunchiul arterei este scurt (3~4.cm) si emite ramuri parietale si viscerale (fig. 173). ‘Ramurile parietale ale arteret iliace interne: artera iiolombar& (a iiolumbalis);arterele sacrale laterale (aa. sacrales laterales); artera obturatorie (a. obturatoria); artera gluteal superioar& (c. glutea superior) si artera gluteal& inferioar& (a. glutea inferior). ‘Ramurile vscerale ale arterei iliace interne: artera ombilical& (0. umbilicalis), care d& ramuri vezicale superioare; artera vezical& inferioar& (0. vesicalis inferior); artera uterin& (a. uterina); artera rectal’ medie (a. rectalis media); artera vaginalA& (a. vaginalis); artera rusinos- s& intern (a. pudenda interna). Ramurile viscerale sin destinate pentru vascularizatia organelor ‘interne, situate in cavitatea micului bazin, fapt despre care mérturisese si denumirile lor. Ramu- rile parietale vascularizeaz3 mugchii bazinului gi ai regiunii fesiere. ‘Venele. Ramurile parietale ale arterei iliace interne sint insofite de una, mai des de doug ‘ene omonime, Ramurile viscerale formeaz& tn jurul organelor plexuri venoase bine pronun{ate. Exist& plexul venos al vezicit urinare (plexus venosus vesicalis), al prostatel (plexus venosus rostaticus), al uterulut (plexus venosus uterinus), al vaginulul (plexus venosus vaginalis) si al 291 F.7d eels me es, ves err des 3» stint; 4s. rc pr a eal ier $~ ext 4 #—vesele serial sn rece infer actus dees a -amphyas et obturator; ureter, 19 acety, ml spel; 20—a. hat eo 292 {ntestinului rect (plexus venosus rectalis). Venele de la intestinul rect, in particular, v. rectalis superior, prin intermediul venei mezenterice inferioare, se vars& in vena port8, w. rectales ‘mediae et inferiores ~in sistemul venei cave inferioare. Ele se unesc una cu alta, formind ‘anastomoze portocavale. Alte plexuri venoase, formind vene eferente, se vars& in sistemul venei cave inferioare. Nervii, Plexul sacral se afl& pe mugchiul piriform si este format de ramurile anterioare ale nervilor spinali IV, V lomberl gi 1, I, I sacrali. Din plex provin ramurl scurte musculare (r, musculares),n. gluteus superior, n. gluteus inferior, n. cutaneus femoris posterior, n. ischia- dicus. Acesti nervi din cavitatea micului bazin prin orificiile supra- #1 infrapiriforme ies in regiu- nea fesier&. Impreung cu,ei prin foramen infrapiriforme iese nervul rusines (n. pudendus), care, ftecind o distanga scurtl Impreund cu vasele omonime, se intoarce in cavitatea bazinului mic prin foramen ischiadicum minus, Nervul rusinos apare din nervii sacrali I-IV si dB un sir de ra- ‘muri, care inerveaz& sfincterul anal extern, mugchii perineului, pielea suprafefei posterioare a serotulul gi labiilor mari, glans penis (clitordis). N. pudendus—nery compus, deoarece In componente lui, in afar& de fibrele spinale, sint si fibre simpatice si parasimpatice. Pe peretele lateral al miculti bazin, mai jos de linea terminalis, trece nervul obturator (n. obturatorius). El apare din plexul lombar (Ly.:y), p&trunde in canalul obturator, apoi trece la femur, inervind articulasia coxofemural&, tofi mugchii aductori ai femurului si pielea deasupra lor. Organele bazinului mic se inerveaz& de la ganglionil sacrali ai trunchiului simpatic si de nervi sacrali I, II si TV, care asigur8 inervarea parasimpatic®. Noduli sacrali ai trunchiului sim- patic sint prezentafi de patru ganglioni plasafi de-a lungul marginil mediale a orficlilr sacrale anterioare, De la ei pornese un sir de ramur, care impreun cu ramurile din plexul mezenterial inferior, formeaz plexul hipogestric inferior, sau plexul pelvian (plexus hypogastricus inferior, 5. plexus pelvinus). Din acest plex apar plexuri secundare care inerveaza vezica urinara (plexus vesicales), prostata (plexus prostaticus), veziculele seminale si canalul deferent (plexus deferen- tialis), corpurile cavernoase ale penisului (nn. cavernosi penis), rectul (plexus rectalis), 1a femei- uterul, ovarele, vaginul (plexus uterovoginalis). Inervatia parasimpatic& este prezentat& de fibrele care intr in componenja r&d&cinilor an- terioare I-IV ale nervilor spinali sacrali, care formeaz& plexus sacralis. Aceste fibre se despact de plex sub aspectul nervilor splanhnici (nn. splanchnici petvini) si se Indreapt& spre plexus hypogastricus inferior, inervind cu ultimul organele bazinului mic. Nn. splanchnici pelvini contin, de asemenea, si fibre excitante (vasodilatatoare) - nn. erigentes - pentru corpurile cavernoase ale penisului (clitorisului) care determink erecfia. Ganglionii limfatici. {n cavitatea bazinului mic deosebim ganglionii limfatici parietali si viscerali. Ganglion limfatict parietali se plaseaz& de-a lungul artereloriliace comund i extern& si acumuleazi limfa de la membrele inferioare, regiunea fesier8, de la jumétatea inferioaréi a eretelui abdominal, de la straturile superticiale ale perineulul, de la organele genitale externe. Grupul al doilea de ganglioni limfatici parietali insofeste artera iliacd intern& i primeste limfa de 1a majoritatea organelor pelviene, Grupul al treilea de ganglioni este plasat pe suprafaya ante- Hoard a sacrulut Ing& orifiitle antertoare. Nodulttlimtatit sacralt primesc limta de la peretele Posterior al micului bazin si de la rect. Ganglionii limfatici visceral sintsituati in jurul organe- lor pelviene si se numesc paravezicali, parametrali, paravaginali si pararectali, Scurgerea din ei se efectueaz& in ganglionii care insojesc artera iliac intern. Vasele limfatice eferente ale ganglionilor limfatici pelvieni regionali se indreapt& spre ganglionii limfatic situapi Tings vena cavd inferioard, aort8, artera mezenteric& inferioarg. celulare. Tesutul celular al bazinului mic desparte organele aflate in el de peretii bazinului, inconjoar& organele bazinulut, plasindu-se intre ele si tecile fasciale din jurul lor. 293 fin porfiunile Interale ale bazinulul mic, tntre {oifele fasciei pelviene, sint situate spayiile laterale de fesut celular (spatium laterale). in tesutul celu- lar al acestor spafii se afl& vasele iliace comune si vvasele iiace inteme, ganglionii limfatici, plexurile nervoase, ureterele, canalele deferente. Tesutul celular insofegte vasele i nervi care se indreapt spre organele miculul bazin si in regiunile vecine, cceea ce contribuie la rdspindirea colectiilor puru- lente fuzate in spafille celulare viscerale ale orge- nelor bazinului mic, in regiunea fesier& prin ori- ficile supra: gi tnfrapiriforme (pe traiectal vaselor i nervilor gluteali superiori si inferiori) si apoi prin traiectul nervuluf sciatic pe suprafafa poste- Fa 1% Semantic rennet: etl tute altace prtunde ale nprlef lect verona wens et ples verans repay 5 anterioare a femurulut. ‘tert =m. lentr ang 7m. obtuetors nen Spatiul celular, situat in jurul vezicii urinare, 8 ureter 9a urine consti din doui spa: prevezical spatium preves cale) $i retrovezical (spatium retrovesicale). Spa- fiul celular prevezical se afl& intre simfiza pubian& si fascia vezicii urinare, fundul Iui este format de diafragmul urogenital al bazinului. in esutul celular sint situate plexurile venoase vezical si prostatic, arterele care vascularizeaz& vezica urinar8. Colectille purulente fuzate din ‘aceste spapi se rispindesc pe femur (prin canalele femural si obturator), n spafile laterale ale bazinulut, pe peretele anterior al abdomenult. ‘Spatiul celular retrovezical se afl intre peretele posterior al vezicii urinare si aponevroza peritoneoperineal8. Drept fund al acestuia serveste diafragmul urogenital al bazinulu. Aic sint situate porfiunile pelviene ale ureterelor, prostata, canalele deferente, veziculele seminale, plexul venos al prostatei. R&spindirea purulenelor e posibil& tn regiunea canalului inghinal (de-a lungui ductus deferens), in spatiul retroperitoneal (pe traiectul ureterelor). ‘Spasiul celular retrorectal se afl inte intestinul rect cu fascia Luigi osul sacral. Limita infe- rioard a lui este format de fascia care acoper m. levator ani. in partea superioar& spatiul retro- rectal comunic& ct spafiul celular retroperitoneal. Tesutul celular, situat pe ambele D&ri ale rectului, se numeste spatiu pararectal. In fesutul celular retrorectal se afl& a. rectalis superior, porjiunes sacral a trunchiului simpatic, arterele sacrale, plexul sacral, ganglionii limfatici. Raspindirea colecfilor purulente fuzate este posibilé in spafiul celular retroperitoneal, spatiile celulare laterale ale bazinului mic. in bazinul feminin o insemndtate practic& are spafiul celular parametral, care ¢ situat in ju- ral colului uterin gi trece in fesutul celular, inclus intre foifele ligamentulul lat al uterului, mai ales la baza tui (tig. 174). Tesutul celular al spafiului parametral in partea de jos ajunge pind la diafragmul bazinului mic, in cea de sus comunic& cu fesutul celular retroperitoneal al fosei iliace, lateral gi pésterior, prin marea gaur& sciaticS —cu fesutul celular al regiunii fesiere. fn spafiul celular parametral sit situate arterele uterine, ureterele, vasele ovariene, plexul venos sicel nervos uterin, Colectiile purulente fuzate din spafiul parametral se pot r&spindi in fesu- tul celular retroperitoneal (pe traiectul ureteretor), in fesutul celular al fose iliace si al regiunii fesiere. 294 ORGANELE BAZINULUI MIC Rectul (rectum) Rectul prezint& portiunea terminal& a intestinului gros gi aderdi la suprafafa anterioard a sacrului. inceputul rectului corespunde nivelului marginiisuperioare a vertebrei S,y. in functie de localizare (el este plasat in toate etajele micului bazin), deosebim porfiunile pelviand si peritoneald ale rectului. Limita dintre ele o constituie locul unisii porfiunit mediale a mugchiului ‘dieStor anal (m, levator ani) cu peretele intestinului. {n conformitate cu particularitfjle structuril anatomice xi topografice, in intestin evidenji- ‘em trei porfiuni: supraampularé, ampulard si canalul anal. Ele se deosebesc mai infii prin diametrul lor: cea mai larg& portiune e ampula rectului, segmentul de deasupra et (cu Iungimea de 34cm) ¢ porfiunea supraampulard, porfiunea terminala (cu lungimea de 4-5 cm) este canalul anal. ‘ Plicele tunicii mucoase a rectulti in diferite portiuni au aspect diferit. in primele dou por- fiunt ele sint orientate circular, pronunjarea lor depinde de starea functional, dar, de obicel, cele mai dezvoltate sint in porfitinea supraampulark. fn por lard in partea dreapt&, doud ~ in stinga, situate la limitele superioar& si inferioara ale ampulei. Orientarea lor corespunde curburii rectulut din planul frontal eu proeminenfa indreptat& tn stinga. Pica circular& superioar3 si cea inferioar& corespund, de asemenea, pozifiei mugchiului Ghepner gi sfincterului anal intern. {In canalul anal plicele tunieit mucoase sint orientate longitudinal, ceea ce este determinat de orientarea longitudinal& a venelor din plexul submucos. Adinciturile dintre plicele canalului anal se numesc sinusuri anale (sinus anales), care in partea inferioar& au terminatiuni oarbe, delimifindu-se de valvulele anale (valvulae anaies) ale tunicii mucoase din portiunea anala a rectului. Rectul in plan sagital formeaz dou curburi: superioar& sacral& i inferioar& perineal’. Prima are convexitatea indreptat& posterior, a doua ~ anterior. fn porfiunea peritoneal& a cavit&{ii bazinului mic rectul este acoperit de peritoneu, care, In regiunea porfiunii supraampulare, formeazi un mezou scurt gros, situat intr-un plan sagital. In ‘grosimea Iui trec ramurile vaselor rectale superioare (a. et v. rectalis superior). in regiunea ‘ampulei peritoneul acopera peretele anterior al intestinului si peretitlaterali (paral) trecind de pe ei pe uter (la barbati - pe vezica urinard) si pe peretii laterali ai bazinului mic. Datorit& acestui fapt, ail se formeazK dou& adincitur: foseta pararectal& par&. $i fundul de sac rectoute- tn (la birbaji ~ fundul de sac rectovezical. ‘Cea mai mare parte a ampulei rectului este situat& in porfiunea subperitoneal& a pelvisului, unde ea este acoperit8 de fascia visceral& a bazinului (tig. 175). Intre ultima si peretele intes- tinului tn p&rtile anterioar& si posterioar& sint prezente por{iunile spafiului visceral anterior sl posterior ale rectului (vezi: topografiafascillor si spafllor celtulare ale bazinului, p. 288). In {esutul celular al acestui spafiu sin situate artera rectal& medie (a. rectalis media) si plexul ve- nos subfascial. Intre peretele anterior al ampulei rectului si peretele vaginului (I barbafi — intre vezica uti- nara, ampulele canalelor deferente si prostat8) este situat septul rectovaginal (septum rectovagi- nae). Lateral de peretii ampulei la o distant& de 2 cm, se afl ureterele, care apoi merg anterior de ea. Peretele posterior al ampulei rectulu aderd la suprafaja anterioar& a sacrulul, unde In spafiul celular retrorectal se determing un grup sacral de ganglioni limfa Partea perineal& a rectului este Inconjurat& de sfincterul anal extern de Ia porfiunea medi- al& a mugehiului levator al anusului, de fesutul celular al fosetischiorectale, in care sint situate ramutile arterei rectale inferioare (a. rectalis inferior) i plexul rectal venos subcutanat. 295 ‘ig, "75. Topografaorganelorbaninulul masculin(seefune saptal): 1 = tent ear parecta 2 = fp 3~ rest; 4~ excreta etna 5 — rnul+nials 6~ spereurit e) entoeeprinals;7~ pret; 81m hier el interna 8~m. phic at extern 10—~ tery 12m buberponeos 13 ulbur pen 14—uetirg: 15 corp caerarum penis; 16 dhphrgra wage; 17~ plexus vee pettus 18 — "mph pubes 19— vee urinal: 20— peti prevesle; 21 — jut eeulspepetonel 22 ~ fala preven 23 ~ fae frrovealis 4—. rcas abdomnis 25 — peritoneum Vasculariza fia rectulut este asigurat8 de cinci artere rectale: a. rectalis superior (ram- ra terminal& a arterei mezenterice inferioare), a. rectalis media (par& de la a. iliaca interna) 410. rectalis inferior (para de la a. pudenda interna). Venele rectului fac parte din sistemul venei porte (v. rectalis superior) si venei cave inferi- care (vv. rectalis media et inferior) si formeaz& trei plexuri: subcutanet, submucos si subfascal. Plexul subcutanat este situat in regiunea sfincterului anal extern. in tunica submucoas& se afl& plestul venos cel mai dezvoltat. El const& din ghemuri venoase, care sint situate intre fasciculele ‘muschilor circulari si formea7& inelul venos ~ zona haemorrhoidalis. Plexul subfascial este si- tuat intre stratul de muschi longitudinal fascia rectului. Inerva fia rectului pomeste de la plexurile mezenteric superior aortic si hipogastric. Porfiunea perineal& a rectulul se inerveaz& de ramurile n. pudendus. Circula fia limfatic& eferenta are loc in ganglionii limfatici inghinali de la porfiu- nea perinealA a rectului, in ganglionii sacralt i iliac interni ~ de la porfiunea ampular8, iar in ‘nodulii mezenterialiinferioi ~ de la porfiunea supraampularl a rectului. 296 Vezica urinari (vesica urinaria) Verica urinard este situatdla maturi in excevafia bazinului mic. Virful e se afl posterior de simfiza pubiand gi mal sus de marginile et proemineaza numa! tn caz de umplere. La copit vezica urinard se aff mai sus de simfiza pubiand, 0 dat& cu virsta coboard gi la persoanele de virsté Inaintatd se aflé mai jos de simfiz8. Fundul vezicii urinare este fixat de diafragmul urogenital, visful clruia este indreptat in partea cavitdjit abdominale, Locul de trecere a vezicii urinare in uretr& prezint& o porfiune ingustf, care la barbaitrece prin prostat, iar la femel este unit cu diafragmul urogenital. In fixarea vezicli urinare, pe Hing diafragmul urogenital, 0 oarecare Insemnitate are ligamentul puboprostatic (pubovezical), care incepe de la partea posteroinferi- card a simfizei pubiene. Le femei vezica urinar& este relativ mai trainic unitd cu peretele ante- rior al vaginulul. Ligamentele indicate fixeaz& numai partes inferioar& a organului, de aceea vezica urinar& este un organ mobil care se mreyte in volum. Vieful vezicl este orientat anterior, in partea superioar& find unt cu plica ombilicald media- 18 (plica umbilicalis mediana) ~ uracus obliterat.Pértile superioa si posterioard ale vezci sint Invecinate cu ansele intestinulut subfire, separate de peritoneu gi de fesut celular, peretele anterior ~ cu simiza pubiang gi ramurile superioare ale oaselor pubiene. Inte ele se alld spatiul de fesut celular prevezical cu fascile. Porfiunea posterioard a fundulul vezicti vine in contact cu prostata, veziculete seminale, peretele anterior al rectulut,separat de vezic& prin seprul rectove- 2ical si spafiul de fesut celular pararectal anterior. Ling pereti laterali ai vezici tece canalul deferent, iar posterior gi superior de el - ureterul. La femei inferior de vezica urinard e dispus plexul venos, posterior sint situate uterul si porfiunea superioard a peretelui anterior al vaginului. Mai sus de fundul vezi ttre el si uter, pitrunde peritoneul,formind adincitura vezicouterin (tig. 176). Superior gi lateral de vezicd pot ‘adera (mai ales la vezica pliné) nu numai ansele intestinului subjte, ci gi cecul cu apendicele, colonul sigmoid, uneor si colonul transvers. 0 anumitd insemndtate practic& are pica vezicalé transversal& a peritoneulul parietal (pica vesicales transversa),situatl in locul trecerli peritoneului de pe suprafaja posterioard a perete- Jul anterior al abdomenului pe vezica urinard. La supraumplerea vezicli urinare, pertoneul se alld cu cijiva centimetti mai sus de simfiza pubianf, ceea ce permite @ pétrunde spre vezic& extraperitoneal. Vezica urinar& are un strat muscular submucos bine pronunfat, datorité céruia tunica mucoasi formeazi plice. In regiunea fundului se determing triunghiul vezical (trigonum vesicae), care se deosebepte prin lipsa acestor plice, deoarece stratul submucos aici este slab pronunjat. in el se observ& bine trei unghiur: in porjiunile posterolaterale ~ meaturile urete- relor ji plica interuretericd situatd inte ele (pica interureteric), inferior si anterior ~orificiul intern al uretrei (ostium urethrae internum). Sfincterul involuntar al vezicii urinare cuprinde porfiunea incepdtoare a uretrei, formind m. sphincter vesicae. Sfincterul voluntar este situat in jurul porfiunii membranoase a urettei (m. sphincter urethrae). Vasculariza fia vezicil urinate este asiguratd de sistemul artere iliace interne. Porfiunes superioarl a organului se alimenteari de arterele vericale tuperioare, care pores sau de la ramura anterioard a trunchiului principal al artereiiliace-intemne, sau de la artera ombilical. Spre fundul vezici urinare gi portiunea inferioaré a corpului ptrund arterele vezica- le inferioare de a artera iliac& intern&. Ca surse suplimentare de vascularizajie a fundului vezi- cli urinare deseor servesc tamurile arterei rectale superioare. Singele venos se scurge in plexul veaical (plexus venosus vesicais), care are legituri multiple cu plexul prostatic gi plexul rectal. Din plexul verical singele venos se scurge prin venele vezicale superioare gi inferioare, precum siprin venele rectale medi. 297 Fig 17 Toporataorennelorbazinulafeminin(sctune sgital): |= promentorium:2~ ureter 3— ace nterma;4—», ae intern; S~ pls etutring 6 pls tne ret 7— ese veto returns 8m. sphincter ant interns: 8m. sphincter ant externa; 10— vein; Ital minus Pde 12 rulu puden3 vers urna 4 —exctratioetoutering: 1S~ ples veel ane 16~ li. eves utr 17— Ug ne ro rum; 18 tuba utero; 19 ~orrums 20 ~ frie tbue 21 — ae extern; 22. hae extra; 28— a. et orien 4a lace commune ex 25 —. hee communi site um Circulafia limfatic& eferent& de la vezica urinar& se realizeaz& in ganglionii ‘mfatici iiaci si hipogastrii, in ganelionii din regiunea bifurcafie arterel iliace comune, apot in ganglionii limfatici lombari. De la colul vezicii o parte din vase se indreapt& in noduliilimfatici Paraaortici, de asemenea in nodulii plasafi la promontoriul sacral. Vasele limfatice ale vezicii turinare au numeroase legituri cu vasele limfatice ale ator organe pelviene, Inerva fia vezicii urinare se efectueaz& prin fibrele nervoase simpatice $i parasimpatice, care formeazé in portiunile laterale ale fundului plexuri vezicale. In formarea plexutilor parti- ipa ramuri din plexurile hipogastrice inferioare drept si sting si nervii I-IV rahidient sacrali, de la care incep nn. splanchnici pelvini si contin fibre parasimpatice. 298 Porfiunea pelviand a ureterului (pars petvina ureteris) Lungimea porfiunil pelviene a ureterului constituie 15-16 em. fn ureter se disting partea parietal, care aderi la peretele lateral al micului bazin i cea visceral, care se altur& ln orga- nele pelviene. Limita superioara a porfiunii pelviene a ureterului, partea ei inifial, se afl 1a limita superioar& a bazinului mic — linia terminal. Ail el se incruciyeaz& cu vasele illae, si- tuindu-se intern (mai superficial). in partea sting ureterul intersecteaz& artera iliac comund, ‘tn dreapta ~ arterailiacd extern In locul aparifiei ei, primind de la ele ramuri ureterice. Lume- ‘nul ureterului in acest loc ajunge pink la 4~6 mm (strictura a dou sau a treia). {n partea inifialé a porfiunii pelviene, anterior de ureter, Sint situate rédacina mezoului colonului sigmoid (in stinga) si ileonul (in dreapta). Inferior ureterul se situeaz& la peretele late- ral al bazinului, trend pe peretele anterior sau anteromedial al artereiiliace interne, interior de ramurile ei, intersectind inceputul arterei ombilicale, vasele obturatoii si nervul obturator. Trecind in porjiunea visceral, ureterul formeaz& o curbur& indreptat& anterior gi interior, epoi se prelungeste in profunzimea cavithfiibazinului mic, in etajul lui mediu, subperitoneal. in acest loc else deplaseazi de Ia peritoneu, sub care se contureaz& tn form& de cordon, Tot aici ureterul formeazi prima intersecje, affindu-se mal superficial, cu artera uterind in locul porniri ei de la artera iliacd inter, Mai departe el trece in bzaligamentului lat al uterului. Interior si posterior de ureter se afl& peretele lateral, apoi cel anterior al rectului cu care el nu are contact direct side la care este lao distanga de 22,5 em. La femei interior de ureter este situat uterul, iar ureterul, invlit cu fascia propre, care reprezint& o prelungire a fasciei renale, trece in jesutul celular parametral. {n apropierea marginii uterului, fa nivelul colului uterin, ureterul se incriciseaza a doua oara cu artera uterina. In acest loc ureterul, care se Indreapt& mai departe spre vezica urinar&, este situat posterior de artera uterind. In afar de aceasta, aici el deseori este inconjurat de vasele uterine: anterior este sifuat8 artera, posterior ~ vena, Indreptindu-se apoi anterior, inferior gi interior, ureterultrece Iing& peretele anterolateral al vaginului,ajungind la peretele posterolateral al veziciiurinare. Segmentul terminal al ureterului pe o distanf& de 1=1,5 cm nu va fi acoperit de peritones: La barbapi ureterele sint in raport reciproc cu canalele deferente si ampulele lor, de asemenea cu veziculele seminale. In apropiere de peretele vezicit urinare ureterul se incruciscazd cx canalul deferent, stuindu-se mai extern. Pind la incrucigare ureterul, afMindu-se la nivelul erti- culafiei sacroiliace, ocupi o pozifie medial& fad de ductul deferent,situat pe peretele lateral al bazinului mic. Dup& incrucigare ureterul, ndreptindu-se spre vezica urinard, se afl mai lateral de canalul deferent, ce fine calea spre prostaté si care e plasat mai aproape de linia median8. 0 parte din peretele posterior al vezcit urinare, ling® care sint situate porfiunile paravezicale ale ureterelor, ampulele ducturilor deferente si veziculele seminale, nu este acoperité de peri- toneu. La trecerea in porfiunea intramural (in peretele vezicii urinare) ureterul formeaz® o curburd, trecind din planul frontal in cel sagital. Porjiunea paravezicalé a ureterului (portio Juxtavesicalis) - cea mai ingust& porfiune a lui formeaci a treia strictur& uretrald. Vasculariza fia porjiunl pelviene a ureterului este asigurat& de ramurile permanente ale arterei vezicale inferioare. in afar& de aceasta, spre ureter merg ramuti de le arterelerectale ‘medi, iar la femei - de la artera utering. Refluxul venos se efectueazd in plexul venos vezical. Circula fia limfatic® eferent& de la porfiunea inferioar8 a ureterului se realizeazd {in sistemul ganglionilorLimfatc\ lic interni. Inerva fia porfiunii pelviene a ureterului vine de la ramurile plexurilor hipogas- tie gl vezical. 299 Organele genitale masculine interne (organa genitalia masculina interna) Prostata (prostata) este un organ glandular, cu dimensiunile de 3x4.em, dup& forma sa amintegte un fruct de castan porcesc. fn gland& se determin& baza, apexul, suprafejele: anteri- ard, posterioar& si inferiolaterala (fig. 177). Ea este constituit& din dot lobi (drept i sting) $i istm, care-i uneste. Baza organului este indreptat& in sus, spre fundul vezicii urinare, apexul — in jos, spre diafragmul urogenital. Prostata este inconjurat& de o foif& fascial& dens&, care for- ‘meazA capsula (capsula prostatica, capsula Firogov-Ketzius), unité cu oasele pubiene prin liga ‘mentul puboprostatic (lig. puboprostaticum). in afar de aceasta, glanda este unit& cu fundul vezicii urinare. Spafiul dintre capsula fascial si capsula proprie a glandei se numeste spafiu prostatic sau loja prostatei. in el se determing plexul venos al organt- Jui, Suprafaja anterioard a glandei este indrepta- ti spre simfiza pubiand. Subrafata posterioar& ~ spre rect, de la care glanda este separati prin septul rectovezical, precum si de un strat de fesut celular. Baza prostatei este concrescutd cu colul vezieit uri- nare. La porfiunea posterioard a bazei glandei ader& porfiunile inferioare ale veziculelor seminale. Prin sgrosimea glandei trece oblic uretra. Superior ea este situat& la limita dintre treimea medie gi cea anteri- ard a glandei, in treimea medie ~ in mijlocul et, in treimea inferioara ~ anterior de mijlocul ei. Vasculariza fia prostatei este asiguraté de arterele vezicale inferioare si de arterele.rectale medii. Refluxul venos are loc tn plexurile venoase vezical gi prostatic (plexus venosus vesicalis, plexus venosus prostaticus). Circulajia limfatic’ eferent& de la sland merge in doud directii - posterior, in moduli limfatici sacrali, precum si in nodulii de pe traiectul ‘Rg, 177 Sintpia vei urnae (aspect posteri): _ artereloriliace. 1 =e unr; 2~pertneur; Surety (~ —-Ier¥a fia glandei se efectueaz& de ramurile cus deferens Semple ductus deferenis; = rete plexului hipogastric, care formeaz& plexul nervos ‘le emir; 7~ ducts ecules 8~ potas 3— prostatic. rete; 10~orpuscoveresur gets 11 —blbus penis» Veiculele seminale (vesiculae seminales) sint 12 eh balou situate tn micul bazin mai sus de prostat8, aderind la peretele posterior al vezicii urinare, Ele se afl& intre dou& formajiunt: canalul deferent, care trece mai intern de ele, si ureterul din exterior. Raza vericulelor este legat& cu prostata, cu care ele au o teack fascial& comun&. Vezicula seminal& are form& de ampul& lungd de 6-7 cm gi lat de 3 em. Cap&tul inferior al ei se ingusteaz&, trecind in canalul excretor (ductus excretorius) de o lungime de 0,5~1 cm, care se uneste cu ampula canalului deferent (ampulla ductus deferentis), formind canalul ejaculator (ductus ejaculatorius). Virlurile veziculelor seminale sint acoperite de peritoneu, deasupra cBruia pot fi situate ansele intestinului subire. Posterior ele sint in vecinétate cu rectul, fiind separate de acesta prin septul rectovezical si de un strat subfire de fesut celular. Anterior de veziculele seminale se afl 300 fundul vezicii urinare si porfiunea terminald a ureterului din regiunea lui pelviand. Uneori este posibila palparea lor prin peretele anterior al rectului. Vascularizatia veziculelor seminale se efectueaza de arterele vezicale inferioare si rectale medii. Refluxul venos are loc in plexul venos vezical. Circula fia limfatic’ eferenta ~in nodulii hipogastrici, Inerva fia ~ din contul ramurilor plexurilor hipogastrc gi prostatic. Porfiunea pelviani a canalului deferent (pars pelvina ductus deferentis). P&risind inelul inghinal profund, canslul trece de-a lungul peretelui bazinului mic, flindu-se sub peritoneu, do aceea segmentul se numeste parietal. Indrepfindu-se in jos si posterior, el trece sub artera epigas- tic inferioard (a. epigastric inferior), intersectind in calea sa vasele iliace externe si artera ‘ombilicald oblterat®, situindu-se mal intern de ele. Mai departe el atinge peretele lateral, apoi peretele posterior al vezicii urinare. Acesta este al doilea segment al canalului din porfiunea lui pelviand, care se numeste vezical. in apropierea vezicii urinare corelafia canalului cu formatiu- nile adiacente este urmBtoarea: pe peretele lateroinferior al vezicii urinare canalul trece intre peretele vezicii gi ureter. in apropierea peretelui posterior al fundului vezicii el e dispus mai {intern de vezicula seminal, formind ampula canalulut deferent. Ultima, unindwse cu ductul cexcretor al veziculei seminale, formeazi canalul ejaculator, care se deschide lateral de tubercu- Jul seminal in porfiunea prostatic’ a uretrei. Perineul masculin (Perineum masculinum) Prin denumitea de perineu se subinfelege un complex de fesuturi moi, care inchid iesirea din cavitatea bazinului mic. Aceast regiune in partea anterioard este situat& intre ramurile Inferioare ale oaselor pubiene si ramurile oaselor sclatice, lateral -Intre tuberculi sciatic si ligamentele sacrotuberale, si din posterior — coccisul.in realitate perineul masculine un spatiu Intre rdcina serotulu gi anus. Lina convenfionalé trasat de la unul din tuberculi sciatici spre altul Tmparte perineul tn

    S-ar putea să vă placă și