Sunteți pe pagina 1din 40

ERGOTERAPIA IN

REEDUCAREA MAINII CU
HANDICAP
Mana = organ specializat in miscare si in sensibilitate discriminativa
Mana = organ al constructiei personalitatii umane si al profesionalitatii.
Functiile senzoriale ale mainii :
-aprecierea formei si a volumului obiectelor: stereognozia
-aprecierea greutatii obiectelor: barognozia
- aprecierea preciziei unor miscari: kinestezia

Rolul mainii in economia psihosomatica

-Mana : organul principal al exprimarii celor mai complexe si


mai profunde sentimente.

-Conformatia mainii si posibilitatile ei de miscare, permit cele


mai variate si mai pretentioase gestualitati.

-Posibilitatile motrice si de sensibilitate ale mainii umane, au


determinat (sau invers ?), ca suprafata de proiectie pe scoarta
cerebrala sa reprezinte aproape 1/3 din intreaga arie corticala.

-La surdomuti, mana s-a transformat intr-un adevarat organ al


limbajului, fiecare litera a alfabetului fiind inlocuita de o
anumita pozitie a mainii.

- Fiecare deget in parte dispune de calitati senzoriale si motorii


differentiate:

CONCEPTUL DE MANA CU
HANDICAP

MANA POSTTRAUMATICA
MANA REUMATOIDA
MANA PARETICA / PLEGICA
MANA CU AMPUTATII / PROTEZATA
DEFICIENTE / MALFORMATII
CONGENITALE
MANA CU TULBURARI VASCULARE

PR - afecteaza 1% din populatia generala


In Romania exista aproximativ 250 000 bolnavi cu PR
Severitatea bolii rezulta din faptul ca 50 % din pacienti isi
inceteaza activitatea profesionala in primii 5 ani de boala
In 10% din cazuri apare o invaliditate grava in primii 2 ani
de evolutie
Aparitia unor leziuni viscerale duce la scurtarea duratei
medii de viata cu 5 pana la 10 ani
PR cea mai frecventa cauza de handicap motor cu potential
reversibil in cazul unui tratament precoce, adecvat

1. Redoare matinala cu durata de minimum o ora


2.Artrita simultana la minimum 3 arii articular
(obiectivata de medic)
3. Artrita articulatiilor mainii
4. Artrita simetrica
criteriile 1-4: prezente cel putin 6 saptamani
5. Prezenta nodulilor reumatoizi
6. Prezenta factorului reumatoid
7 .Modificari radiologice
Diagnostic pozitiv:4 din 7 criterii

PR - FORMA INTERMITENTA 25% DIN


CAZURI
PR- FORMA PERSISTENTA 60% DIN CAZURI
PR - FORMA RAPID PROGRESIVA 15% DIN
CAZURI
PENTRU ORIENTAREA CORECTA A
GRADULUI DE ACTIVITATE SI A
SEVERITATII PR ESTE NECESARA O
EVALUARE COMPLEXA A BOLNAVULUI,
CUPRINZAND:

Simptomele si semnele clinice de afectiune articulara activa


NAD (numar articulatii dureroase)
NAT (numar articulatii tumefiate)
indice articular RITCHIE
indice de tumefiere articulara 44
index articular 28
EVALUAREA DURERII DE CATRE PACIENT
GENERAL HEALTH PACIENT
GENERAL HEALTH MEDIC

scala vizuala analoga


scala gradata numerica
scala gradata verbala
Evaluare functionala
Masurarea reactantilor de faza acuta
Evaluare radiologica

1-IMBRACARE SI AUTOINGRIJIRE
2-RIDICARE
3-SERVIREA MESEI
4-MERS, DEPLASARE
5-IGIENA
6-AJUNGEREA LA OBIECTE
7-APUCARE
8-ACTIVITATI ZILNICE
0-fara nici o dificultate
2-cu multa dificultate
1-cu o oarecare dificultate
3-imposibil de
efectuat

DAS 28
< 3.2 boala inactiva
> 3.2 < 5.1 activ moderata
> 5.1 boala intens activa

Durerea, anchiloza si simptomatologia sistemica din artrita


reumatoida pot afecta negativ stilul de viata al pacientului si
capacitatea acestuia de a munci
Afectiunea poate provoca grave distructii articulare, ceea ce
duce la deformari articulare si la tulburari functionale .
Mainile si incheieturile mainilor sunt cel mai frecvent afectate
prin deformarile din artrita reumatoida.
- "gatul de lebada" si deformarile "in butoniera"
- marirea de volum a articulatiilor poate deplasa tendoanele si
ligamentele implicate in stabilitatea articulara: degetele de la
maini se inclinea spre degetul mic (deviere ulnara)
- se poate produce ruptura tendoanelor, ceea ce face imposibila
flexia sau extensia degetelor (in artrita reumatoida este foarte
frecventa slabirea tendoanelor datorata inflamatiei articulare).
- inflamatia incheieturii mainii poate limita functionalitatea
articulatiei (flexia, extensia, rotatia, prehensiunea).

IMPACTUL ASUPRA ACTIVITATII


Picioarele : se produc deformari articulare, afectand mai
mult de o treime din pacienti.
- degetele in "ciocan" - haluce valg - subluxatia
metatarsofalangiana,-piciorul triunghiular, rotund
Artrita genunchiului, necontrolata medicamentos, poate
provoca eroziuni ale cartilajului si distrugere articulara
(va fi necesara protezarea ).
Radiografia coloanei vertebrale releva distrugeri la acest
nivel la aproximativ 15% din pacienti.

DEGETUL I
Policele: datorita miscarilor de opozitie,
este degetul care executa forma
principala a prehensiunii (pensa dintre
police si celelalte degete ). Pierderea
policelui poate reduce capacitatea
functionala a mainii cu 60% (mana poate
executa numai miscari de impingere si de
sustinere dorsala sau palmara si miscari de
prehensiune intre cele 4 degete sau intre
degete si podul palmei).

DEGETUL II
-Indexul: este degetul adresei:are forta
si intervine ca unul dintre stabilizatorii
principali ai miscarii de prehensiune.
Dispune de cea mai mare sensibilitate
tactila (recunoasterea si reproducerea
formei obiectelor).
Pe acest deget se bazeaza talentul si
succesul olarului, sculptorului sau a
instrumentistului.

DEGETELE III-V
-Degetul mijlociu: este considerat degetul
fortei, fiind indispensabil in prehensiunea
obiectelor grele si in mentinerea acestora in
pozitie atarnat sau sprijinit.
-Inelarul: completeaza actiunea degetului
mijlociu in miscarile de forta fiind dotat cu o
forma deosebita de sensibilitate (sesizarea
pozitiei spatiale a varfului floretei sau a capatului
vaslei la sportive).
-Degetul mic: are rol mai redus. Prezenta lui
mareste pensa digito-palmara, conferind o mai
mare stabilitate prehensiunii.

SOLICITARI MANUALE
PROFESIONALE

Mana omului reprezinta in fapt cel mai perfectionat dar si cel


mai vulnerabil instrument de lucru. Mana umana permite atat
cunoaterea cat si reconstructia propriei noastre identitati
creatoare si spirituale.

-In pofida mecanizarii si automatizarii multor activitati


industriale, care au redus efortul fizic general, au ramas pur
manuale, numeroase activitati umane, in special cele artizale.

- Solicitarile mainii prin miscari repetitive, executate in ritm de


lucru impus / sau cadentat(ex.munca la banda rulanta),
prehensiunea in forta si in pozitii articulare vicioase,
manipularea de greutati, determina depasirea pragului de
rezistenta proprie fiecarei structuri musculo-scheletice a
mainii, exprimate prin: durere, jena, redoare, impotenta
functionala partiala sau totala, uneori definitiva.

ERGOTERAPIA SPECIFICA

Ergoterapia ajuta la recuperarea miscarilor deficitare, prin executarea


diferitelor activitati tehnice manuale, care antreneaza grupele
musculare si articulatiile lezate(ET. SPECIFICA).

-ET; se desfasoara in ateliere speciale dotate cu aparatura si


materialele necesare si sub directa supraveghere a personalului de
specialitate (ergoterapeut, maistru tehnolog).

-Sedintele de ergoterapie se programeaza de 2-3 ori pe saptamana,


durata fiecarei sedinte initiale fiind de 60-90 minute, cu crestere
progresiva, in functie de toleranta la munca si de interesele comune
ale ergoterapeutului si ale pacientului.

-Gestul ales pentru fiecare tip de activitate, trebuie sa intereseze


muschii sau grupul musculo-articular lezat, efectuandu-se
gesturi/miscari din unele activitati tehnologice, care sa antreneze cu
precadere reeducarea functiilor pierdute.

ACTIVITATI INDICATE;
Reeducarea/antrenarea articulatiei
mainii:
-scrisul la masina, tehnoredactarea
-tricotatul
-desenatul, pictatul
-depanatul
-rularea cu sucitorul/ facaletul

ACTIVITATI INDICATE
Pentru antrenarea degetelor

-insirarea de margele (pe ata, sfoara)


-cusut cu acul (croitorie, broderie)
-cantatul la pian, acordeon, instrumente de suflat
(actionarea clapelor),
-desenatul, pictatul, scrisul
-modelajul plastilinei
-olaritul
-decuparea de hartie cu foarfecul
-apucarea de obiecte din ce in ce mai mici
-rasfoirea unei carti

ACTIVITATI /OCUPATII INDICATE


Pentru miscarea de prono-supinatie:

-invartirea ruloului masinii de scris


-insurubarea-desurubarea unui bec
-rasucirea unui surub cu surubelnita
-umplerea si varsarea unui vas (pahar )
cu apa

ACTIVITATI/OCUPATII INDICATE
Pentru antrenarea cotului si a umarului

-taierea cu fierastraul
-rularea sucitorului/facaletului (patiserie)
-coafura, pieptanat (artistic sau profesional)
-impingerea-tragerea (actionarea) de manete
-ridicarea si coborarea de obiecte (greutati)

ACTIVITATI/OCUPATII INDICATE
Pentru antrenarea articulatiei umarului:
-desenatul sau pictatul la sevalet
-operatii de tamplarie cu folosirea fierastraului
mecanic
-tesutul in plan vertical
-miscari executate cu ruloul de zugravit pe
perete vertical
-atingerea de obiecte asezate din ce ce mai
sus
-scrima si tenisul de masa
-aruncarea mingii la cosul de baschet

Prescrierea corecta a ET
necesita:
-Analiza precisa a tipului de deficit sau
handicap (examen clinic, bilant functional,
kinetologic, psihologic, social si profesional)
-Analiza a celor mai indicate activitati
ergoterapeutice pentru pacientul respectiv,
sub raport :
kinetologic (miscari, posturi articulare,
gestualitati),
fiziologic (consum energetic global)
psihologic (motivatie, dorinta de reluare a
muncii, recreere).

PRINCIPII GENERALE
ERGOTERAPEUTICE

Optiunea pentru alegerea unei (sau a unor ocupatii) va tine


seama si de urmatoarele reguli:

-ocupatia sa fie simpla si usor de inteles, de invatat si de


executat,
-ocupatia sa fie utila, pentru a crea bunuri folositoare si
valorificabile,
-ocupatia sa fie variata pentru a evita monotonia
-ocupatia sa solicite un efort progresiv
-ocupatia sa fie liber acceptata de pacient (de preferinta
agreata de bolnav)
-munca sa fie executata pe cat posibil sub directa
supraveghere a ergoterapeutului.
-se va asigura un climat psihic favorabil bolnavului (atitudine
de intelegere deplina, fara critici dure sau norme riguroase, cu
incurajari si corectii pline de compasiune )

SECURITATE MUNCII IN
ATELIERUL DE ERGOTERAPIE

In toate atelierele de ergoterapie, asigurarea conditiilor optime din


punct de vedere al sigurantei si al securitatii muncii este obligatorie.

In spatele diverselor aparate de lucru se instaleaza cadre metalice


fixate la perete sau la tavan, de care bolnavul, se poate prinde la
nevoie in chingi, in pozitie asezat sau in ortostatism, pentru a-si
asigura o pozitie corecta si stabila in timpul muncii.

Aparatele si instrumentele de lucru se pot modifica in functie de


necesitati (in functie de natura si scopul urmarit).

La unele aparate se pot anexa extensoare sau dispozitive pentru a


grada rezistenta intampinata de bolnav la efectuarea miscarilor.

In centrele moderne spitalicesti, atelierele de ET sunt organizate si


dotate in functie de categoriile de afectiuni spitalizate (boli reumatice,
ortopedice, neurologice).

ORGANIZARE
Centrele de reabilitare pentru deficientii motori, bine
organizate, dispun de scoli de policalificare
profesionala, dotate cu aparatura complexa si
incadrate cu instructori tehnici cu inalta calificare.
In aceste scoli se practica ergoterapia care devine
orientativa (vocationala).
-Un internat anexat scolii, gazduieste bolnavii greu
deplasabili.
Aceste centre stabilesc legaturi functionale cu
scolile profesionale, alte scoli speciale sau cu
unitatile economice, spre care indruma bolnavii cu
aptitudini deosebite.

PLANUL RECUPERATOR

Intocmirea planului recuperator si indicatia activitatilor


ergoterapeutice este efectuata de catre medic, iar munca in ateliere
este supravegheata de catre ergoterapeuti sau monitori de inalta
calificare.
Munca se efectueaza in echipa, conform specificului atelierului, dar
activitatea fiecarui deficient trebuie foarte bine individualizata.

Exercitiile ergoterapeutice trebuie coroborate cu cele recomandate in


cadrul celorlalte programe de kinetoterapie, pentru ca impreuna sa creeze
stereotipuri motorii corecte, corespunzatoare viitoarei profesii a
bolnavului.

-Ritmul si intensitatea activitatilor se cresc progresiv, in timp ce


perioadele de repaus se scurteaza.

-Se ingreuneaza progresiv intregul proces de munca prin mijloacele


corespunzatoare fiecarui caz: instrumente din ce in ce mai grele,
plasarea rastelelor pentru unelte in pozitii din ce in ce mai dificile,
materiale de prelucrat din ce in ce mai rezistente, munci din ce in ce
mai pretentioase.

PLAN RECUPERATOR

Se incearca sa se redea progresiv, o capacitate de munca si o


calificare cat mai apropiate de cea a omului normal.
-In dirijarea activitatii de ET, se are in vedere atat scopul urmarit cat si
caracteristicile morfofunctionale ale segmentului de recuperat.

- Atelierele de tesatorie, croitorie, vor avea in dotare masini diferite, de


dimensiuni variabile, pentru a putea controla amplitudinea miscarilor.

-Atelierele de mecanica, mecanica fina, electronica vor fi folosite


pentru a reda miscarile fine ale mainii.Cifoscolioticii vor executa
miscari care sa le amelioreze functia ventilatorie.

-Pentru copii cu deficiente motorii sau pentru cei cu stagiu de lunga


durata in centrele de reabilitare, nu se va omite problema scolarizarii
(programe scolare cuprinzand curricula scolilor de cultura generala,
de pregatire profesionala cat si activitatile extrascolare).

Activiti recreative
jocul cu mingea de tenis
Flexia
Extensia
Pronaia

folosirea unor jucrii

prehensiunea /pensa bidigitala

rotatia /deviatia radiala


(ex titirezul in directie radial)

Munca de artizanat
folosirea ambelor mini pentru
confecionarea unor bilue de hrtie
modelarea plastilinei
mpletitul (cosuri, textile)
esutul de covoare
introducerea aei n ac si
cusutul

Activiti uz casnic
clcatul rufelor
introducerea cheii n broasc
introducerea rufelor n maina de splat
lucrul la calculator

LP: PLAN GENERAL DE


ARTTERAPIE
INFORMATII PRELIMINARE
-denumirea activitatii: confectionare
peisaje din natura prin modelare plastilina
-componentele obiectivului; modelare
bucatilor prin rulare si presare cu
degetele, asezarea pe placa suport
Partile activitatii:divizarea
materialului(ruperea plastilinei), rularea cu
palmele si degetel, relaxarea

Echipamentul si materialele
necesare:
Bulgari de plastilina de culori diferite, tabla
de plastic lucioasa, masa de lucru, scaun.
Mediul de munca: camera aerisita si
incalzita, iluminat optim
-pozitia de lucru:asezat cu fata la masa de
lucru
Miscari realizate: flexia-extensia art.
pumnului, MCF si IF,degetelor (in special
police, index si medius)

ANALIZA MOTORIE
ARTICULATII SI MUSCHI ANTRENATI IN
MUNCA;
Articulatia radio-cubitala, MF si IF
Muschi: scurt abductor-police, scurt flexor
police, adductor police, lombricali si
interososi dorsali, flexor superficial al
degetelor, flexor profund al degetelor,
opozantul degetului V, scurt flexor si
abductor al auricularului

GRADAREA ACTIVITATII;
FORTA: se mareste consistenta plastilinei.
ANDURANTA: se creste durata activitatii.
COORDONARE: se solicita executarea de
figurine (animale, persoane, obiecte).
ECHILIBRU: se lucreaza si in pozitie ortostatica

ANALIZA COGNITIVA:
MEMORIA: sa-si reaminteasca instructiunile
(ordinea in realizare, alegerea corecta a
culorilor).
CONCENTRARE: sa realizeze produsul finit
(peisaj, desen).
ASPECTE INTERPERSONALE ALE
ACTIVITATII:
COMPETITII PE TEMA DATA,
FACTORI PSIHOLOGICI: AGREMENT,
DECONECTARE

ATELIERUL DE ERGOTERAPIE
FACTORI DE SECURITATE
UTILIZAREA PRODUSULUI REALIZAT
ASPECTE TERAPEUTICERECUPERATORII
Crestere fortei musculare interfalangiene
Ameliorarea coordonarii pensei (opozitiei
policelui), cresterea mobilitatii segmentului
afectat