3.

RAPORT DE AUDIT ENERGETIC

3.1. Coninutul auditului energetic
3.1.1. Expertizarea cldirii existente i a cldirii de referin
Metodologia prevzut de reglementrile tehnice n vigoare se utilizeaz la
stabilirea/verificarea performanei energetice a cldirii n vederea elaborrii
certificatului de performan energetic a cldirii precum i la analiza termic i
energetic, respectiv ntocmirea auditului energetic al cldirii care urmeaz a fi
modernizat din punct de vedere termic i energetic.
Prezentm n continuare, pentru o mai bun nelegere a termenilor utilizai,
definiia lor conform cu Metodologia de calcul a Performanei energetice a
cldirilor, indicativ MC 001 / 1 2006:
Cldire: ansamblu de spaii cu funciuni precizate, delimitat de elementele
de construcie care alctuiesc anvelopa cldirii, inclusiv instalaiile aferente, n care
energia este utilizat pentru asigurarea confortului higrotermic interior. Termenul
cldire definete att cldirea n ansamblu, ct i pri ale acesteia, care au fost
proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat.
Anvelopa cldirii: Totalitatea suprafeelor elementelor de construcie
perimetrale, care delimiteaz volumul interior (nclzit) al unei cldiri, de mediul
exterior sau de spaii neclzite din exteriorul cldirii.
Performana energetic a cldirii (PEC) - energia efectiv consumat sau
estimat pentru a rspunde necesitilor legate de utilizarea normal a cldirii,
necesiti care includ n principal: nclzirea, prepararea apei calde de consum,
rcirea, ventilarea i iluminatul. Performana energetic a cldirii se determin
conform unei metodologii de calcul i se exprim prin unul sau mai muli
indicatori numerici care se calculeaz lundu-se n considerare izolaia termic,
caracteristicile tehnice ale cldirii i instalaiilor, proiectarea i amplasarea cldirii
n raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare i influena cldirilor
nvecinate, sursele proprii de producere a energiei i ali factori, inclusiv climatul
interior al cldirii, care influeneaz necesarul de energie.
Analiz termic i energetic a cldirii - Operaiune prin care se identific
principalele caracteristici termice i energetice ale construciei i ale instalaiilor
aferente acesteia si determinarea consumurilor anuale de energie pentru nclzirea
spaiilor, ventilare / climatizare, ap cald de consum i iluminat.
Audit energetic al unei cldiri - Procedur sistematic de obinere a unor
date despre profilul consumului energetic existent al unei cldiri, de identificare i
de cuantificare a msurilor pentru realizarea unor economii de energie, precum i
de raportare a rezultatelor.
Raport de audit energetic - Document tehnic care conine descrierea
modului n care a fost efectuat auditul, a principalelor caracteristici termice i
energetice ale cldirii, a msurilor propuse de modernizare energetic a cldirii i
instalaiilor interioare aferente acesteia, precum i a principalelor concluzii
referitoare la msurile eficiente din punct de vedere economic.
Cldire de referin - cldire avnd n principiu aceleai caracteristici de
alctuire ca i cldirea real i n care se asigur utilizarea eficient a energiei

Cost al unitii de energie economisit - Costul unitii de energie obinut

prin modernizare energetic a cldirii, determinat ca raport ntre valoarea
investiiei datorat aplicrii unei msuri sau pachet de msuri de modernizare
energetic i economia de energie realizat prin implementarea acesteia pe durata
de via a msurii de modernizare energetic
Consum normal de energie -Consumul de energie termic/electric n
scopul realizrii strii de confort termic
Evaluarea performanelor energetice ale unei cldiri se refer la
determinarea nivelului de protecie termic al cldirii i a eficienei energetice a
instalaiilor de nclzire interioar, de ventilare / climatizare, de preparare a apei
calde de consum i de iluminat.
Determinarea performanelor energetice i a consumului anual de
energie al cldirii pentru nclzirea spaiilor, apa cald de consum, ventilare /
climatizare i iluminat se realizeaz n conformitate cu prile I i II ale
Metodologiei, innd seama i de datele obinute prin activitatea de investigare
preliminar a cldirii i const n:
- Determinarea rezistenelor termice corectate ale elementelor de
construcie din componena anvelopei cldirii (Metodologie de calcul al
performanei energetice a cldirilor partea I-a);
- Determinarea parametrilor termodinamici caracteristici spaiilor
nclzite i nenclzite ale cldirii (Metodologie de calcul al performanei
energetice a cldirilor partea I-a), inclusiv a necesarului de cldur / frig i a
temperaturii interioare pe timp de var fr climatizare (Metodologie de calcul al
performanei energetice a cldirilor partea a-II-a);
- Determinarea consumului anual de energie, total i specific (prin
raportare la aria util a spaiilor nclzite, Anc), pentru nclzirea spaiilor, la
nivelul sursei de energie a cldirii (Metodologie de calcul al performanei
energetice a cldirilor partea a II-a);
- Determinarea consumului anual de energie, total i specific (prin
raportare la aria util a spaiilor nclzite, Anc), pentru ventilare climatizare, la
nivelul sursei de energie a cldirii:
- determinarea necesarului anual de cldur i frig (sensibil i latent)
al spaiilor din principalele zone energetice ale cldiri (Metodologie de
calcul al performanei energetice a cldirilor partea a II-a),
- determinarea consumului anual de energie electrica i termic pentru
asigurarea condiiilor de confort termic (cldur i frig) aferent cldirilor
dotate cu sisteme locale (pompe de cldur) i a Performanei Energetice a
Cldirii (Metodologie de calcul al performanei energetice a cldirilor
partea a II-a).
- Determinarea consumului anual de energie, total i specific (prin
raportare la aria util a spaiilor nclzite, Anc), pentru iluminatul artificial, la
nivelul sursei de energie a cldirii.
- determinarea necesarului de energie electric din principalele zone
energetice ale cldirii,

- determinarea consumului anual de energie electric pentru

asigurarea condiiilor de confort interior (iluminat) aferent cldirilor i a
Performanei Energetice a Cldirii.
- Determinarea consumului anual de energie, total i specific (prin
raportare la aria util a spaiilor nclzite, Anc), pentru apa cald de consum, la
nivelul sursei de energie a cldirii.
- determinarea necesarului anual de ap cald de consum la nivelul
punctelor de consum;
- determinarea eficienei sistemului de producere / furnizare,
distribuie i utilizare a apei calde de consum,
- determinarea consumului anual de ap cald de consum i a
consumului anual de energie pentru furnizarea apei calde de consum i a
Performanei Energetice a Cldirii.
- Determinarea consumului anual de ap cald de consum, total i
specific (prin raportare la numrul de persoane normalizat i numrul de zile de
utilizare dintr-un an), la nivelul sursei de energie a cldirii.
3.1.2. Elaborarea certificatului energetic
Elaborarea certificatului de performan energetic al cldirii presupune
parcurgerea urmtoarelor etape:
- Evaluarea performanei energetice a cldirii n condiii normale de
utilizare, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcie instalaii
aferente (nclzire, preparare / furnizare a apei calde de consum, ventilare i
climatizare, iluminat artificial);
- Definirea cldirii de referin ataat cldirii reale i evaluarea
performanei energetice a acesteia;
- ncadrarea n clase de performan energetic i de mediu a cldirii;
- Notarea din punct de vedere energetic a cldirii;
- ntocmirea certificatului de performan energetic al cldirii.
Certificatul de performan energetic conine urmtoarele informaii
privind construcia i instalaiile aferente acesteia:
- Date privind evaluarea performanei energetice a cldirii (certificat faa)
- Date privind evaluarea performanei energetice a cldirii (certificat verso):
- Date tehnice privind cldirea i instalaiile aferente acesteia (anex):
- Notarea din punct de vedere energetic a cldirii analizate i a cldiri de
referin
- Penalizri acordate cldirii certificate
3.2 Caracterizarea cldirii existente
3.2.1 Determinarea consumului anual normal de cldur pentru
nclzire
Calculul termotehnic al elementelor anvelopei este prezentat n capitolul 2,
Fia de analiz termic i energetic a cldirii.
Aporturile interne de cldur (ca valoare medie zilnic) se determin funcie
de numrul mediu de persoane aferent cldirii expertizate, astfel:

- numr persoane: 280;

- flux termic ocupani: 18070W;
- flux termic apa cald: 4190W;
- flux termic preparare hran: 12900W;
- flux termic aparatur birou, casnic: 11390W;
- flux termic iluminat: 5805W;
- Suprafaa utila a spatiilor nclzite: 5261,2 m2
Valoarea medie zilnic a aporturilor interne de cldur: a = 9,95 W/m2
Tabel 2
Luna
august
septembrie
octombrie
noiembrie
decembrie
ianuarie
februarie
martie
aprilie
mai
iunie
iulie

tiR, [oC] teR, [oC]

18,55
22,51
18,55
19,1
18,55
14,04
18,55
9,18
18,55
5,22
18,55
3,28
18,55
5,38
18,55
9,38
18,55
14,58
18,55
18,87
18,55
21,7
18,55
22,97

text,[oC]
21,2
16,9
10,8
5,2
0,2
-2,4
-0,1
4,8
11,3
16,7
20,2
22

tCS, [oC]
20,56
19,03
16,86
14,87
13,1
12,17
12,94
14,66
16,95
18,89
20,16
20,83

Durata sezonului de incalzire:

Dz = 237 (zile)
Rezistenta termica medie a anvelopei cladirii: 0,362 (m2K/W)
Consumul anual pentru incalzire la bransamentul cladirii:
Qinc = 935757 [kWh/an]
Consumul de caldura anual specific pentru incalzire la bransamentul cladirii:
qinc =177,86 [kWh/m2/an]
3.2.2 Determinarea consumului anual normal de cldur pentru
prepararea a.c.m.
Consumul de cldura anual pentru prepararea apei calde la branamentul
cldirii:
Qacm = 214025,6 [kWh/an]
Consumul de cldura anual specific pentru prepararea apei calde la
branamentul cldirii:
qacm = 40,68 [kWh/m2/an]
3.2.3 Determinarea consumului anual normal de cldur pentru
iluminat
Consumul de energie anual specific pentru iluminat la bransamentul cladirii:
qil = 18,25 [kWh/m2/an]
Consumul de energie anual pentru iluminat la bransamentul cladirii:
Qil = 96016,9 [kWh /an]

cldirea real se ncadreaz pe total n clasa de performan energetic C.

Penalizri acordate cldirii i instalaiilor i motivarea acestora
Penalizrile acordate cldirii la notarea din punct de vedere energetic a
acestuia se datoreaz unor deficiene de ntreinere i exploatare a cldirii i
instalaiilor termice aferente acesteia, avnd drept consecine utilizarea neraional
a cldurii.
Acestea se refer la:
Tabel 3
p1
p2
p3
p4

1,00
1,00
1,02
1,00

Subsol uscat cu posibilitate de acces la instalatia comuna

Ua este prevzut cu sistem automat de nchidere si sistem de siguranta
Ferestre / ui n stare bun, dar neetane
Corpurile statice sunt dotate cu armturi de reglaj i acestea sunt funcionale

p5

1,05

p6

1,00

p7

1,00

p8
p9
p10
p11
p12

1,05
1,02
1,00
1,00
1,1

Corpurile statice au fost demontate i splate / curate n totalitate cu mai

mult de trei ani n urm
Coloanele de nclzire sunt prevzute cu armturi se separare i golire a
acestora
Exist contor general de cldur pentru nclzire i pentru ap cald de
consum
Tencuiala exterioar cazut parial
Pereii exteriori prezint urme de condens
Acoperi etan
Nu este cazul
Fr sistem de ventilare organizat

p0 = p1 p2 p3 p4 p5 p6 p7 p8 p9 p10 p11 p12

Rezult: p0 = 1,26
Cldirii reale/certificate, caracterizat de consumul total de energie: QT =
1245799.5 kWh /an si consumul specific de energie calculat, qT= 236,79
kWh/m2/an cu coeficientul global de penalizare, p0=1,26 i se atribuie nota
calculat: NC = 83 (din 100); pe ansamblul ei, cladirea se incadreaza in clasa de
performanta energetica si de mediu - C
3.3. Caracterizarea cldirii de referin
Durata sezonului de incalzire:
Dz = 222 (zile)
Rezistenta termica medie a anvelopei cladirii: 0,604 [m2K/W]
3.3.1 Determinarea consumului anual normal de cldur pentru
nclzire
Consumul anual pentru incalzire la bransamentul cladirii:
Qinc = 510020,7 [kWh/an]
Consumul de caldura anual specific pentru incalzire la bransamentul cladirii:
qinc = 96,94 [kWh/m2/an]
3.3.2 Determinarea consumului anual normal de cldur pentru
prepararea a.c.m.

Consumul de caldura anual pentru prepararea apei calde la bransamentul

cladirii:
Qacm = 296889,5 [kWh/an]
Consumul de caldura anual specific pentru prepararea apei calde la
bransamentul cladirii:
qacm = 56,43 [kWh/m2/an]
3.3.3 Determinarea consumului anual normal de cldur pentru
iluminat
Consumul de energie anual specific pentru iluminat la bransamentul cladirii:
qil = 18,25 [kWh/m2/an]
Consumul de energie anual pentru iluminat la bransamentul cladirii:
Qil = 96016,9 [kWh /an]
pe ansamblul ei, cldirea de referin se ncadreaz n clasa de performan
energetic i de mediu - B.
Penalizri acordate cldirii i instalaiilor
Nu se acord penaliti, prin urmare p0 = 1,00
Cldirii de referin, caracterizat de consumul total de energie: QT =
902927.1 kWh /an si consumul specific de energie calculat, qTR=171,62
kWh/m2/an i coeficientul global de penalizare, p0=1, i se atribuie nota calculat:
NR = 95 (din 100).
3.4. Descrierea soluiilor de reabilitare termica
Lucrarea a fost intocmita pe baza Metodologiei de calcul a performantei
energetice a cladirilor Mc 001 / 2006, elaborata in baza Legii nr. 372/2005 si cu
Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 18/2009 (Capitolul II-art 4 si 6)
analizand solutiile de reabilitare energetica a cladirilor privind anvelopa blocului
de locuinte:
- izolarea termica a peretilor exteriori;
- inlocuirea ferestrelor si a usilor exterioare existente, inclusiv tamplaria
aferenta accesului in blocul de locuinte, cu tamplarie performanta energetic;
- termo-hidroizolarea terasei/termoizolarea planseului peste ultimul nivel in
cazul existentei sarpantei;
- izolarea termica a planseului peste subsol, in cazul in care prin proiectarea
blocului sunt prevazute apartamente la parter;
- lucrari de demontare a instalatiilor si a echipamentelor montate aparent pe
fatada/terasa blocului de locuinte, precum si remontarea acestora dupa
efectuarea lucrarilor de izolare termica;
- lucrari de refacere a finisajelor anvelopei;
si instalatiile de alimentare cu caldura (incalzire si apa calda menajera) comune
(din subsol).

Prima activitate ntreprinsa in cadrul etapei de audit energetic a fost cea de

analiza comparativ efectuata asupra componentelor consumurilor de energie
termica ale cldirii blocului. Aceasta analiza a condus la identificarea celor mai
potrivite masuri de reabilitare a cldirii din punct de vedere energetic.
Astfel, in cazul cldirii analizate, s-au identificat urmtoarele posibile soluii
de reabilitare:
a. Soluia 1 (S1) - nlocuirea ferestrelor de lemn, existente, cu ferestre tip
termopan, cu tmplrie din PVC, dotate cu fante de circulaie natural controlat a
aerului ntre exterior i interior, cu geamuri tratate pe faa interioar pentru reflexie
antitermic. Prin adoptarea acestei solutii se obtine:
- cresterea rezistentei termice a ferestrelor si usilor cladirii fata de situatia
actuala;
- reducerea infiltratiilor de aer rece prin neetanseitatile elementelor mobile;
- imbunatatirea puntilor termice la contactul dintre tocul ferestrelor si usilor
cu zidaria.
b. Soluia 2 (S2) - Izolarea termic a planeului teras peste ultimul nivel. Se
propune indepartarea straturilor existente de termo si hidroizolatie pana la betonul
de panta, apoi se aplica termosistemul din polistiren extrudat cu grosimea de 15
cm. Peste acesta se va turna o ap uoar de egalizate din beton i deasupra,
hidroizolaie.
c. Solutia 3 (S3) - Reabilitarea spatiului de intrare in cladire prin inlocuirea
uilor metalice de intrare (principala si secundara), existente, cu ui tip termopan si
separarea celor doua spatii vindfang printr-o a doua usa termoizolanta prin care se
intra in spatiul propriu zis al casei scarii, si inlocuirea ferestrelor de pe casa scarii
cu ferestre termoizolante nu se aplica in acest caz.
d. Solutia 4 (S4) izolarea termica a peretilor exteriori cu un strat de
polistiren expandat de 10 cm grosime (pereti exteriori cu orientare Est si Vest)
respectiv 12 cm (pereti exteriori cu orientare Nord si Sud) pe partea exterioara.
Implementarea acestei solutii reprezinta o lucrare complexa care presupune:
pregatirea suprafetei exterioare a blocului pentru aplicarea stratului de
termoizolatie, aplicarea stratului de termoizolatie si tuturor straturilor aferente
necesare pentru protectia mecanica si pentru aplicarea unui nou strat de tencuiala,
inclusiv refacerea finisajelor anvelopei (zugrveli exterioare). Soclul cldirii se va
izola cu polistiren extrudat de 10 cm., inclusiv partea de sub cota terenului, pn la
o adncime de 0,5 m. Lucrarea necesita montare de schela si inlaturarea
permanenta a materialelor rebut.
e. Solutia 5 (S5) reabilitarea instalatiilor interioare centralizate pentru
incalzirea spatiilor, livrarea apei calde si sistemului de iluminare interioara.
Reabilitarea consta in: izolarea conductelor de distributie din subsol si montarea de
robinete de separatie si golire la baza coloanelor de incalzire si de apa calda.

f. Solutia 6 (S6) izolarea planseului peste subsol. Partea inferioara a

planseului (tavanul subsolului) se va placa cu un strat de polistiren extrudat de 10
cm. Lucrarea implica sistemul de prindere al termoizolatiei de tavanul subsolului,
protectia mecanica a termoizolatiei si finisarea tavanului subsolului.
Rezistenele termice recalculate ale elementelor de construcie, n cazul
aplicrii soluiilor de reabilitare propuse, sunt prezentate sintetic n tabelul 4.
Tabel 4
Elementul de construcie
Perete exterior opac orientare Est i Vest
Perete exterior opac orientare Nord i Sud
Ui i ferestre exterioare cuplate de lemn
Ui exterioare metalice
Acoperi teras
Plac peste subsol

R0,
[m2K/W
]
2205,62
3,326
1312,42
3,575
169,1
0,51
0,0
0,51
593,24
3,805
614,0
2,93
A,
[m2]

r,
[-]
0,9
0,9
1
1
0,95
0,9

R0
[m2K/W]

Rmin,
[m2K/
W]

2,933
3,218
0,51
0,51
3,61
2,645

1,4
1,4
0,4
0,4
3,0
1,65

3.5. Analiza aspectelor energetice

A doua activitate ntreprinsa in cursul acestei etape a reprezentat-o analiza
efectelor energetice ale aplicrii fiecarei solutii mai sus prezentate. Aceasta analiza
a presupus reevaluarea indicatorilor energetici de baza ai cladirii in fiecare varianta
noua in parte. In principal este vorba de consumul anual de energie al cladirii care
rezulta prin aplicarea fiecarei masuri, mai redus decat cel aferent situatiei actuale.
Observnd efectele energetice ale diverselor soluii, s-au realizat 3 pachete
de soluii, obtinute prin cuplarea a trei sau patru din soluiile prezentate:
i.
Pachetul 1 cuplarea tuturor celor 6 solutii de reabilitare propuse: S1
(completarea montarii de ferestre si usi exterioare termoizolante), S2 (izolarea
termica a terasei), S4 (izolarea termica a pereilor exteriori), S5 (reabilitarea
instalatiilor interioare comune), si S6 (izolarea termica a planeului peste subsol);
ii.
Pachetul 2 cuplarea soluiilor de reabilitare propuse: S2 (izolarea
termica a terasei), S4 (izolarea termica a pereilor exteriori), S5 (reabilitarea
instalatiilor interioare), si S6 (izolarea termica a planeului peste subsol);
iii. Pachetul 3 cuplarea soluiilor de reabilitare propuse: S4 (izolarea
termica a pereilor exteriori), S5 (reabilitarea instalatiilor interioare), si S6 (izolarea
termica a planeului peste subsol);
3.6. Analiza aspectelor economice
3.6.1. Premise de calcul economic
Se presupun i respectiv, se calculeaz urmtoarele:
- Sumele necesare realizrii lucrrilor de investiie se consider ca fiind la
dispoziia beneficiarului de investiie, acesta neapelnd la credite bancare;
- Calculele economice se efectueaz n ;

- Costul specific al energiei termice nesubvenionat, conform datelor comunicate

de catre proiectantul general, este de 0,0567 / kWh;
- Costurile specifice de investiie, pentru lucrrile de construcie, aferente
soluiilor propuse, comunicate de ctre proiectantul general, sunt urmtoarele:
Izolarea suplimentar a pereilor exteriori, cu polistiren expandat de 10 cm
(perete est si vest) si respectiv 12 cm (perete nord si sud) : 64/m2
nlocuirea ferestrelor existente, cu ferestre tip termopan, din PVC, cu
geamuri tratate pe faa interioar pentru reflexie antitermic : 225 /m2
Izolarea suplimentar a planeului teras cu polistiren extrudat de 15 cm i
ap de egalizare: 64 /m2
Izolarea suplimentar a planeului peste subsol cu polistiren extrudat de 10
cm: 42.4 /m2
Izolarea conductelor de agent termic din subsolul imobilului si montarea
robinete de separatie si golire, la baza coloanelor de incalzire si de apa calda:
1,1 /m2
Rezultate acestei a doua activitati sunt urmtoarele:
Tabel 5
Economia
Consum anual
anuala
Nota
[kWh/m2/an] [kWh/an] [kWh/an]
% energetica
Cladirea reala
236.79
1228893
0
S1
233.83
1213548
15345
S2
230.23
1194822
34071
S3
S4
151.05
783920
444973
S5
225.98
1172791
56102
S6
231.82
1203100
25793
P1
125.75
652609
576284
P2
128.71
667954
560939
P3
135.27
702025
526868
3.6.2. Indicatori de eficien economic utilizai
soluiilor:

0
90
1.2
90
2.8
90
36.2
98
4.6
91
2.1
90
46.9
100
45.6
100
42.9
100
la analiza economic a

A treia activitate ntreprinsa in cadrul acestei etape o reprezint analiza

economica asupra implementrii soluiilor individuale propuse si a pachetelor de
soluii propuse. Aceasta analiza presupune evaluarea:
- costurilor de investitie a variantelor de reabilitare,
- duratei de viata a variantelor de reabilitare,
- economiile energetice datorate adoptarii variantelor de reabilitare.
Tinand seama de costul specific al energiei termice se determina:
- durata de recuperarea investitiei pentru fiecare varianta de reabilitare;

- costul specific al energiei termice economisite;

- reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica;
Pentru o mai bun nelegere a termenilor prezentai n acest capitol i n
anexa aferent acestuia, vom prezenta definiiile n conformitate cu metodologia
Mc001.
Msur de modernizare energetic - Intervenie asupra construciei i
instalaiilor aferente acesteia, cu scopul reducerii consumului de energie al cldirii.
Durat de via a soluiei de modernizare - Durata de via estimat
pentru soluia de modernizare analizat, pentru care parametrii considerai se
pstreaz neschimbai fa de stadiul iniial, la momentul aplicrii soluiei
respective.
Durat de recuperare a investiiei - Durata de recuperare a investiiei prin
economiia realizat n urma reducerii consumului de energie datorat aplicrii
msurilor de reabilitare/modernizare energetic.
Valoare net actualizat - Proiecia la momentul 0 a tuturor costurilor
implicate de aplicarea unei msuri / soluii de modernizare energetic a cldirii, n
funcie de rata de depreciere a monedei considerate sub forma deprecierii medii
anuale i de rata medie anual a creterii costului energiei.
Cost al unitii de energie economisit - Costul unitii de energie obinut
prin modernizare energetic a cldirii, determinat ca raport ntre valoarea
investiiei datorat aplicrii unei msuri sau pachet de msuri de modernizare
energetic i economia de energie realizat prin implementarea acesteia pe durata
de via a msurii de modernizare energetic.
In analiza economica a variantelor de reabilitare s-au avut in vedere
urmtoarele ipoteze i valori:
- beneficiarul suport costul fr credit bancar;
- calculele economice se efectueaz n euro,
- costul specific al combustibilului este de c = 0,0567 Euro/kWh;
- rata anual de cretere a costului cldurii f = 10%;
- rata anual de depreciere a monedei (Euro) i = 5%;
- indicatori de eficien utilizai la analiza comparativ a soluiilor:
Durata de recuperare a investiiei, NR [ani] se obine din rezolvarea ecuaiei:
1+ f
c E
t =1 1 + i
NR

C( m)

= 0

Costul unitii de energie economisit prin implementarea proiectului de

modernizare energetic (sau costul unui kWh economisit), e [Euro/kWh]:
e=

C( m )
N E

Unde: C(m) - costul investiiei aferente proiectului de modernizare energetic,

[Euro];
N - durata de via estimat, a soluiei de reabilitare (modernizare)
energetic;
E - reprezint economia anual de energie estimat, obinut prin
implementarea unei msuri de modernizare energetic, [kWh/an].

Rezultatele acestei a treia activitati sunt urmtoarele (conform anexa 1):

Tabel 6

S1
S2
S3
S4
S5
S6
P1
P2
P3

Economia
anuala,
[kWh/an]
15345
34071
0
444973
56102
25793
576284
560939
526868

Cost
aprox.,
[EUR]
38048
37967
0
225152
3181
26034
330382
292334
254367

Durata de
viata, [ani]

Durata de
recuperare,
[ani]

15
20
15
20
20
20
15
15
15

43.7
19.7
8.9
1.0
17.8
10.1
9.2
8.5

Costul specific al
economiei,
[Euro/kWh]
0.17
0.06
0.03
0.00
0.05
0.04
0.03
0.03

3.7.Concluzii
Analizele energetice si economice prezentate in tabele 5 si 6 pun in evidenta
calitatile diferitelor solutii de reabilitare. Se mentioneaza faptul c pentru toate
solutiile propusecheltuielile de reabilitare se recupereaza intr-o perioada de timp
mai scurta decat durata de viata corespunzatoare. Astfel:
- Varianta de reabilitare S1 implica un cost de 38 048 Euro si se recupereaza
intr-o perioada foarte indelungata (43.7 ani). care depaseste cu mult durata
de viata a solutiei propuse.
- Varianta de reabilitare S2 implica un cost de 37 967 Euro si se
recupereaza in circa 19.7 ani. aceasta fiind o perioada de recuperare mare.
care aduce o economie de energie de 6%.
- Varianta de reabilitare S4 implica un cost de 225 152 Euro si se
recupereaza in circa 8.9 ani. aceasta fiind o perioada de recuperare relativ
buna raportata la costul destul de mare al investitiei care se datoreaza
faptului ca s-a luat in considerare atat izolatia propriu-zisa de polistiren cat si
schela necesara in montajul izolatiei si o serie de lucrari aferente.
- Varianta de reabilitare S5 implica un cost de circa 3 181 Euro si se
recupereaza in circa 1 an aceasta fiind o perioada de recuperare foarte buna.
Au fost cuantificate investitiiile in instalatiile interioare centrale de incalzire.
de livrare a apei calde si de iluminat interior. din subsolul cladirii.
consecintele energetice fiind apreciabile.
- Varianta de reabilitare S6 implica un cost de circa 26 034 Euro si se
recupereaza in circa 17.8 ani. aceasta fiind o perioada de recuperare relativ
mare.

- Varianta de reabilitare P1. Este pachetul maximal din punct de vedere al

investitiei. dar care se recupereaza intr-un timp relativ mare (10.1 ani). dar
amelioreaza decisiv transferul termic prin anvelopa cladirii. Cu acest pachet
consumul specific total de energie este 125.75 kWh/m2.an.
- Varianta de reabilitare P2. Este un pachet mediu de reabilitare din punct de
vedere al investitiei. care se recupereaza intr-o perioada acceptabila de timp
(9.2 ani). Cu acest pachet consumul specific total de energie este 128.71
kWh/m2.an.
- Varianta de reabilitare P3. Este un pachet de solutii mai ieftin care implica
solutiile de baza care trebuie aplicate. care se recupereaza intr-un timp mai
scurt decat cel corespunzator variantelor P1 si P2 (7.3 ani). Cu acest pachet
consumul specific total de energie este 135.27 kWh/m2.an.
Pentru toate pachetele de reabilitare analizate consumul specific total de
energie este inferior celui pentru cladirea de referinta.
Rezultatele auditului energetic al cladirii reprezinta baza de calcul pentru
studiul de fezabilitate care stabileste varianta de reabilitare oportuna pentru
beneficiarul cladirii analizate. Odata identificata varianta de reabilitare se va trece
la proiectarea ei si apoi la executarea lucrarilor de reabilitare conform proiectului
de reabilitare.
3.8. CONCLUZII ALE AUDITORULUI ENERGETIC
Se refer la sintetizarea informaiilor obinute prin analiz termic i
energetic a cldirii i diagnosticul energetic al acesteia, prin interpretarea
rezultatelor obinute i indicarea aspectelor legate de performana energetic a
cldirii, att n ceea ce privete protecia termic a construciei, ct i gradul de
utilizare a energiei la nivelul instalaiilor aferente acesteia.
a). Ca urmare a analizei termice i energetice se pot concluziona
urmtoarele:
anvelopa cldirii prezint un grad de izolare termic necorespunztor;
50 % din suprafaa vitrat este din lemn, neetan, cu grad avansat de
degradare; va trebui inlocuit cu geam termopan n tmplrie de PVC;
terasa a fost refcut partial in 2003, dar este necorespunztoare din punct de
vedere al gradului de izolare termic;
izolaia conductelor de agent termic din subsol (apa calda de consum si
pentru incalzire) este deteriorat i trebuie refcut.
b). Pe baza calculului indicatorilor specifici i a penalizrilor acordate la
notarea energetic, cldirea i instalaiile aferente ei au fost ncadrate, conform
grilei de clasificare energetic, astfel:
Cldirea certificat:
clasa energetic: C (pe ansamblu), adic medie.
notare energetic : 83 (din 100)

Cldirea de referin:
clasa energetic : B (pe ansamblu), adic peste medie.
notare energetic : 95 (din 100)
c). Msurile propuse pentru modernizarea cldirii i a instalaiilor aferente,
n vederea creterii eficienei energetice i a confortului termic sunt:
Referitoare la cldire:
Izolarea termic suplimentar a pereilor exteriori;
Izolarea termic suplimentar a planeului teras;
nlocuirea ferestrelor din lemn, existente, cu ferestre tip termopan, cu
tmplrie din PVC;
Izolarea termic suplimentar a planeului peste subsol.
Referitor la instalaii:
Refacerea izolaiei termice a conductelor de distribuie a agentului termic
din subsol.
d). n urma aplicrii msurilor de reabilitare termic a construciei i de
modernizare a instalaiilor aferente, cldirea devine eficient energetic,
ncadrndu-se n clasa de performan energetic B.
e). Duratele de recuperare a investiiilor pentru aceste soluii, prin economii
ale cheltuielilor cu energia sunt atractive, situndu-se intre 1.0 si 43.7 ani.
Pachetele de msuri propuse pentru cldire i instalaiile aferente au durate de
recuperare intre 8.5 si 10.1 ani.
f). Auditul energetic nu poate fi utilizat ca i documentaie de fundamentare
a solicitrii de finanare, sau creditare a lucrrilor propuse, ns, pe baza auditului
energetic se poate trece cu uurin la ntocmirea Studiului de fezabilitate, pentru
aprobarea indicatorilor economici ai investiiei.
Rezultatele auditului energetic al cladirii reprezinta baza de calcul pentru
studiul de fezabilitate care stabileste varianta de reabilitare oportuna pentru
beneficiarul cladirii analizate. Odata identificata varianta de reabilitare se va trece
la proiectarea ei si apoi la executarea lucrarilor de reabilitare conform proiectului
de reabilitare.
3.9. RECOMANDRI N SARCINA PROPRIETARILOR
a) pentru reducerea consumului de energie termic pentru nclzire:
- caloriferele vechi de font, care nu au fost splate n ultimii 3 ani, trebuie
nlocuite, sau mcar splate.
b) pentru reducerea consumului de energie termic pentru ap cald de
consum:
- se vor verifica i nlocui bateriile de amestec care nu sunt perfect etane i
se va adapta corespunztor debitul de ap cald de consum la nivelul minim
necesar.
c) pentru reducerea consumului de energie electric pentru iluminat:

- se vor nlocui becurile clasice cu incandescen cu unele eficiente energetic

i se va evita meninerea lor n funciune cnd nu este necesar.
ntocmit,
Auditor energetic pentru cldiri,
Numele i prenumele,

tampila i semntura