Sunteți pe pagina 1din 6

Integrarea Romniei n UNIUNEA EUROPEAN

Aderarea Romniei la Uniunea European a avut loc la 1 ianuarie 2007. Aceast dat
a fost propus la summitul de la Salonic din 2003 i confirmat la Bruxelles pe 18 iunie 2004.
Raportul de ar privind progresele Romniei din octombrie 2004 a afirmat de asemenea data de
1 ianuarie 2007 ca dat de aderare pentru Romnia i Bulgaria. Cele dou ri au semnat Tratatul
de aderare pe 25 aprilie 2005 la Abaia Neumnster dinLuxemburg.
Romnia a fost prima ar din Europa central i de est care a avut relaii oficiale cu
Comunitatea European. n ianuarie 1974, o nelegere a inclus Romnia n Sistemul Generalizat
de Preferine al Comunitii, dup care a semnat o serie de acorduri cu CEE pentru facilitarea
schimburilor comerciale. n 1980, Romnia a procedat la recunoaterea de facto a Comunitii
Economice Europene, prin semnarea Acordului privind crearea Comisiei mixte Romnia - CEE,
concomitent, fiind semnat i Acordul asupra Produselor Industriale.
Relaiile diplomatice ale Romniei cu Uniunea European dateaz din 1990, urmnd ca
n 1991 s fie semnat un Acord de Comer i Cooperare. Acordul european a intrat n funciune n
februarie 1995. Prevederile comerciale au fost puse n aplicare ncepnd din 1993 printr-un
"Acord Interimar". Romnia a trimis solicitarea de a deveni membru pe 22 iunie 1995, mpreun
cu Declaraia de la Snagov, un document semnat de toate cele paisprezece partide politice
importante ale Romniei, n care acestea i exprimau sprijin deplin pentru integrarea european.

Statutul Romniei n UE
Dup semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005, Romnia a devenit stat n curs de
aderare, obinnd statutul de observator activ la nivelul tuturor instituiilor comunitare, fiind
necesar asigurarea prezenei reprezentailor romni la nivelul instituiilor europene i al
grupurilor de lucru ale acestora. Statutul de observator activ a permis Romnei s i exprime
punctul de vedere, fr drept de vot, n procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar, putnd
astfel influena aceste decizii i promovndu-i interesele naionale.
Romnia a participat ca observator activ n urmtoarele instituii ale Uniunii Europene:

Parlamentul European,

Consiliul European,

Consiliul Uniunii Europene,

Comitetul Reprezentanilor Permaneni COREPER I i II,

Grupurile de lucru ale Consiliului,

Comitetele i grupurile de lucru ale Comisiei Europene,

Comitetului Regiunilor i Consiliului Economic i Social.

Dup aderare Romnia a trecut de la statutul de observator activ la cel de membru cu


drepturi depline. Romnia a devenit a aptea ar din UE dup numrul de locuitori. ara
desemneaz 35 de deputai pentru Parlamentul European, dar numrul acestora va scdea printr-o
reorganizare a locurilor din Parlament stipulat n Tratatul de la Nisa. Limba romn a devenit
una dintre limb oficial|limbile oficiale ale Uniunii (a aptea dup numrul de vorbitori, n
concuren strns cuolandeza, urmnd ca oricare cetean al UE s se poat adresa instituiilor
n aceast limb. Denumirea de Uniune European, n limba romn, a primit statut oficial.

1)Principii:
a) principiul statului de drept si al respectarii legii, cu stabilirea unui sistem legislativ uniform si
asigurarea protectiei drepturilor derivand din reglementarile comunitare;
b) principiul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului-norma juridica avand
valoare universala;
c) principiul statului-social;
d) principiul pluralismului cultural;
e) principiul subsidiaritatii.
2)Obiective:
a) stabilitatea institutiilor ce garanteaza democratia, statul de drept, drepturile omului, respectul
fata de minoritati si protectia acestora;
b) existenta unei economii de piata functionale, precum si capacitatea de-a face fata presiunii
concurentiale si fortelor pietei din interiorul Uniunii;
c) capacitatea de a-si asuma obligatiile ce decurg din calitatea de membru al UE, inclusiv
aderarea la telurile uniunii politice, economice si monetare.
d) consolidarea sistemului politic si a institutiilor democratice;
e) crearea unui climat economic si social care sa ofere maximum de satisfactie si beneficii
cetatenilor ei;
f) eficientizarea structurilor si mecanismelor economiei de piata;
g) intarirea cooperarii politice, economice si culturale cu statele membre ale Uniunii Europene si
cu tarile candidate;
h) consolidarea statutului Romaniei pe scena europeana si internationala in termeni de stabilitate
si securitate.
3)Prioritati:
- Ajustarea structurala la cerintele Pietei Interne a Uniunii si la politicile comune ale UE :

a) atingerea si consolidarea stabilitatii macroeconomice in vederea crearii conditiilor pentru


dezvoltarea economica durabila;
b) accelerarea ajustarii structurale a economiei pentru a recupera intarzierile in domeniul
transformarilor economico-sociale;
c) aplicarea unei politici monetare ferme, neinflationiste si a unei politici fiscale capabile sa
corecteze deficitul bugetar si sa impulsioneze activitatea economica, orientata in principal spre
export;
d) dezvoltarea regionala si locala, cresterea solidaritatii si a coeziunii economico-sociale;
e) atenuarea consecintelor defavorabile in plan social ale reformelor economice, cu precadere
pentru categoriile vulnerabile;
f) relansarea dialogului social, la nivel central si local; stimularea consolidarii si dezvoltarii in
continuare a societatii civile;
g) armonizarea legislativa (preluarea si implementarea <<acquis communautaire>>);
h) indeplinirea, graduala, a criteriilor de convergenta necesare pentru participarea subsecventa la
Uniunea Economica si Monetara.
i) Alinierea la principiile, normele si actiunile Politicii Externe si de Securitate Comune
j) Ajustarea institutionala si operationala si intarirea cooperarii cu statele membre si candidate in
domeniul Justitie si Afaceri Interne;
k) O reforma structurala si functionala a administratiei publice, in vederea cresterii supletei,
eficientei si coerentei actului administrativ, reducerii birocratiei, eliminarii disfunctionalitatilor si
suprapunerilor de competente si sporirii gradului de compatibilitate cu administratiile din tarile
comunitare.
4)Principalele beneficii oferite de aderarea la UE sunt:
a) un climat politic si economic stabil care ar stimula o dezvoltare durabila;
b) o predictibilitate si o stabilitate crescute ale mediului economic;
c) cresterea competitivitatii pe piata interna, ceea ce va conduce la motivarea si stimularea
agentilor economici autohtoni in sensul sporirii productivitatii si a eficientei prin dezvoltarea de
noi produse si servicii, introducerea tehnologiilor moderne si diminuarea costurilor de productie;
d) dezvoltarea comertului, un stimul important pentru economia nationala si piata fortei de
munca;
e) accesul sporit la pietele de capital si investitii europene, la noile echipamente si sisteme
informationale, la <<know-how>>-ul managerial si tehnicile organizationale din tarile
dezvoltate;
f) prezenta agentilor economici romani pe o piata unica de mari dimensiuni si cu o portanta
deosebita;
g) oportunitati deosebite oferite de implementarea Uniunii Economice si Monetare;
h) intarirea securitatii nationale prin integrarea in mecanismele PESC;
i) oportunitatea de a participa plenar la procesele de luare a deciziilor privind viitoarea
configurare a Europei;
j) cresterea prestigiului si consolidarea statutului Romaniei in relatiile cu alti actori statali, atat pe

plan politic, cat si economic;


k) dobandirea de catre cetatenii romani a drepturilor decurgand din acordarea "cetateniei
europene";
l) perspective de perfectionare profesionala si acces pe piata europeana a muncii pentru cetatenii
romani.
5)La aceste avantaje directe se adauga, ca un corolar, si costul in termeni de "lost
opportunities" pe care l-ar genera ne-aderarea Romaniei la Uniunea Europeana:
a) izolarea si indepartarea de la procesele de luare a deciziilor, de la mecanismele de PESC,
implicand dificultati si cheltuieli sporite pentru impunerea autonoma pe scena politica si
economica;
b) izolarea economica a Romaniei, in conditiile in care UE detine in prezent circa 60 % din
comertul exterior romanesc;
c) restrangerea posibilitatilor de acces a produselor romanesti pe piata comunitara;
d) cresterea vulnerabilitatii produselor romanesti in fata masurilor de aparare comerciala si a
obstacolelor tehnice practicate de UE fata de tarile terte;
e) cresterea decalajului economic dintre Romania si tarile din zona care vor adera la UE, datorita
in principal imposibilitatii de a beneficia de fondurile comunitare de dezvoltare;
f) diminuarea sanselor de aliniere in perspectiva la "acquis"-ul comunitar, avand in vedere ca
integrarea intracomunitara evolueaza in permanenta;
g) dificultati in obtinerea consensului la nivelul UE pentru aderarea altor tari candidate, in
conditiile cresterii numarului de state membre ale UE;
h) scaderea posibilitatilor Romaniei de a dezvolta o agricultura competitiva ca urmare a
neintegrarii la timp in mecanismele Politicii Agricole Comune.
6)Efectele asupra viitorului UNIUNII EUROPENE
Amplasarea geopolitic a Romniei va influena politica UE cu privire la relaiile
cu Europa de Est, Orientul Mijlociu, Turcia i Asia. Prin Iniiativa de Cooperare n Sud-Estul
Europei (SECI), Romnia are o oportunitate de a-i demonstra supremaia n regiune.
Integrarea n Uniunea European a influenat i relaiile regionale ale Romniei. n
consecin, Romnia a impus un regim de vize pentru cteva state est-europene
precum Republica Moldova, Serbia,Muntenegru, Rusia, Ucraina, Belarus i Turcia.
Oficialii consider c ara face parte att din Europa Central ct i din Balcani. Acest
lucru reflect ambiiile dualiste ale guvernului romn, care dorete mbuntirea integrrii euroatlantice a rii, concomitent cu crearea unei zone de stabilitate la Marea Neagr.
7)Dispozitii financiare

Conform prevederilor financiare cu caracter temporar, Romania trebuie sa contribuie la


capitalul subscris Bancii Europene de Investitii cu 42,3 milioane Euro. Contributia Romaniei la
Fondul de Cercetare pentru Carbune si Otel este de 29,88 milioane Euro. De asemenea, in
perioada de tranzitie, Romania beneficiaza de Facilitatea Schengen avand ca scop finantarea
actiunilor desfasurate la frontiera externa in vederea implementarii acquis-ului Schengen,
precum si de Facilitatea pentru fluxuri monetare (Cash-flow Facility), avand ca scop
imbunatatirea acestora. Alocarile pentru Romania sunt de1:
297,2 milioane Euro in 2007
131,8 milioane Euro in 2008
130,8 milioane Euro in 2009.
Se stipuleaza gestionarea de catre agentiile de implementare a fondurilor din cadrul
asistentei de pre-aderare, acordata prin programul PHARE, programul PHARE - CBC (Crossborder cooperation), programul ISPA, programul SAPARD si Facilitatea pentru perioada de
tranzitie.
Suma totala a alocarilor pentru actiuni structurale pentru Romania in perioada 2007-2009
este de:
1 399 milioane Euro in 2007
1 972 milioane Euro in 2008
2 603 milioane Euro in 2009.
8)Clauzele de salvgardare
Ca si in cazul celor zece noi state membre, Tratatul contine trei clauze generale de
salvgardare: 2
clauza de salvgardare generala: daca, pana la sfarsitul a trei ani de la aderare, vor aparea
dificultati grave si persistente intr-un anumit sector economic sau care ar putea deteriora situatia
economica intr-un anumit domeniu, Romania sau Bulgaria pot solicita Comisiei autorizatia de a
lua masuri de protectie pentru a ameliora situatia creata si a ajusta respectivul sector economic al
Pietei Comune. In aceleasi circumstante, orice stat membru actual poate solicita autorizatia de a
lua masuri protectioniste cu privire la unul sau ambele noi state membre.

clauza de salvgardare privind Piata Interna: daca in primii trei ani de la aderare, Romania
si Bulgaria nu isi indeplinesc angajamentele asumate in cadrul negocierilor periclitand astfel
functionarea Pietei Interne, Comisia Europeana, din proprie initiativa sau la solicitarea unui stat
membru, poate sa ia masurile necesare pentru remedierea acestei situatii. Aceasta clauza poate fi
invocata si inainte de data aderarii celor doua state.

clauza de salvgardare justitie si afaceri interne: daca in Romania si Bulgaria exista


intarzieri cu privire la transpunerea sau implementarea prevederilor comunitare referitoare la
recunoasterea mutuala in domeniul civil si penal, Comisia, din proprie initiativa sau la solicitarea
unui stat membru, poate, pana la sfarsitul a trei ani de la intrarea in vigoare a Tratatului, sa ia
1 Vasile, Puscas, idem, p. 210

2 Ibidem, p. 35

masurile necesare si sa specifice conditiile de aplicare a acestora. Aceste masuri trebuie sa fie
justificate si mentinute nu mai mult decat este strict necesar pentru remedierea situatiei.
Fata de Tratatul celor zece noi state candidate, in cazul Romaniei si al Bulgariei se poate
aplica o clauza de amanare a aderarii. Consiliul, prin vot in unanimitate, la recomandarea
Comisiei, poate lua decizia de a amana data aderarii cu un an, pana la 1 ianuarie 2008, daca in
urma monitorizarii Comisiei se constata ca stadiul pregatirii si implementarii acquis-ului de catre
cele doua state demonstreaza pregatirea insuficienta a acestora pentru a deveni membre ale
Uniunii3.
In plus, in ceea ce priveste Romania, Consiliul poate decide, prin vot cu majoritate
calificata, amanarea aderarii cu un an, pana la 1 ianuarie 2008, daca se constata o pregatire
insuficienta in domeniul justitiei si afacerilor interne si in domeniul concurentei (exista 11
obligatii mentionate intr-o anexa).
In cadrul prevederilor temporare, se stipuleaza posibilitatea pentru Romania si Bulgaria
de a adopta masuri tranzitorii pentru a facilita trecerea la noua politica agricola comuna, precum
si in ceea ce priveste aplicarea regulilor comunitare in domeniul veterinar, fito-sanitar si al
sigurantei alimentelor.
9)Concluzie
Romania este una dintre tarile fostului bloc comunist care a urmat fazele de aderare la UE,
reusind cu succes sa se integreze in marea familie europeana. In cadrul negocierilor pentru
aderare, Romania a incercat sa obtina dispozitii cat mai favorabile pentru cetatenii sai. Desi tara
noastra a intampinat numeroase dificultati pe parcursul negocierilor si etapelor de aderare, a stiut
sa le solutioneze intr-un mod eficient, devenind astfel la 1 ianuarie 2007 membra a UE, in urma
intrarii in vigoare a Tratatului de Aderare a Romaniei si Bulgariei la UE. In opinia mea acest fapt
reprezinta cel mai important succes obtinut de tara noastra in decursul istoriei, din punct de
vedere economic, social si politic.

BIBLIOGRAFIE
1. Flore, Pop, Provocarea europeana- Proceduri si implicatii ale aderarii Romaniei, Ed.
Argonaut, Cluj Napoca, 2007
2. Gyula, Fabian, Drept institutional comunitar, Ed. Sfera juridical, Cluj Napoca, 2004
3. Jacque, Jean-Paul, Droit institutionnel de lUnion Europeenne, Ed. Dalloz, Paris, 2001
4. Puscas, Vasile, Negociind cu Uniunea Europeana, vol IV, Pregatirea mediului intern de
negociere, Ed. Economica, Bucuresti, 2003
5. http://www.europa.eu.int/comm/enlargement/negotiations/index.htm
6. www.mae.ro/index.php, Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE

3 Flore, Pop, idem, p. 168