-

ION D. ROSCA

EDIT9RA
SOCIALISTA
www.dacoromanica.ro

ION D. RO5CA

A
V1

CONTINENTUL NEGRU
.AFRICA ESTE UN MOZAIC

DE POPOARE, 0 MINA

NESECATA DE MINERALE
SI 0 URIASA REGIUNE DE

MATERII PRIME.

EDITURA SOCIALISTA
BUOURESTL STR. VASILE BOERESCU.
www.dacoromanica.ro

Pozisia Africei
Povestea numelui
Continentul a frican, dei era asezat n apropierea Europei, a fost cel din urmA uscat a carui inf4tipre generan a fost cunosc:ue, cie.si in valea

cea ant de ro-

ditoare a Nilului inflorise ceal mai veche civilizatie, cu

5000 de ani inainte de Christos.
Pentru Greci, Africa a fost Libia. Mara' de acest
nume, _Africa s'a numit i Eskati, adica
Ilesperis tinuful Occidentului", Moghreb etc.
Cht priveste cuvntul de Africa, nu i se stie precis originea. Dmp unii cercetaori, acest cuvnt ar fi un
mime vechi al Cartaginei Afryquah" insemnand Despiirlirea" saru Colonie", referindu-se la despdrtirea
'fir, patria mamg.
Pentru Romani, continentul era miirginit numai in
.regiunea Jibian, ycinhI Italiei,
Tell-ul tunisian,
a
numith nc i asedzi, Friga" nume care se ere&
fost dat in urin'ii intregului continent.

Sub voalul intunerecului

Prima intrebare ce-ti pui dupii cercetarea trecutului
african, este urmaoarea: pentru ce Ciare,, acest contiwww.dacoromanica.ro

neta misterios, n'a fust el Intre cele dintai, care sa4 lumi'eze la aurora umanitatii?
In cuprinsul acestui continent, care si-a tinut ferecate

marginile pn in pragul vremurilor noastre, a existat

milenarul Egipt, tara visurilor apuse'', desfAsurandu-sa
ca o uvitl de viata de-a-curmezisul pustiului cu chipul
de jaratec si sub un cer de flaeara, care ne-a p543trat aproape neatinsc monumentele cele mai m'Arete ale antichitatii ; piramidele, sentinelele timpurilor de glorie".
Trei secole inaintea erei noastre, tot in cuprinsul acestup continent, se infatisa prima imagine a marcial. ora,s;

cosmopolit si a carui gandire va sapani intregul

mediteranean, sub Roma si Biza.nt, in t'mp ce, in apu3u1 aceluiasi tarm, o alfa' eetate africana ?a ineu metht sA ceara Romei conducerea lumei; este vorba despre

Cartagina, a &ir' influeng patrunsese phria 'n mima

cnntinentului si care, pentru prima ara, a desteptat nemiscata lume neagra, caravanele sale strabltnd pus tul de foc al Saharei, iar navele sale sub Hanon, inaintaser pina'n golful Guineei.
Dia cele de mai sus, se de3prinde marea contributie africanA la patrimoniul cel dela afile umanitatii. Accasveche desteptare i bogan,' inflorire s'a aratat irisa
numai pe marginea continentului. Intiadevar, in aliad
de ingusta vale a Nilului si de marginea nordica medtteranee, tinutilli de nvalnic vieat. ciliar din adinca
antichitate si bine cunoscute, interioarul Africei ramasese insA tot sub zabranicul intunerecului.
Dela nasterea Egiptului i piina la caderea Romei, ti
nutul meciiteraneean
singurul cunoscut
rmine aproape neschimbat, mai toate civilizatiile succedndu-se,
alungandu-se i amestediadu-se, numai pe aceastd inglistti, plata mediterana a Africei. Dincolo, insu, rAmanea
marea terra incognita", domeniul monstrilor i i legcndelor.

www.dacoromanica.ro

Asaltul A fricel

Abia in

seeolul al XV-lea, Portughezii

cei
au pornit alatorii de-a-lungul coastei apusene
a Africei de Nord, filra
poata insa sA patrund in interior. Piitrunderea dinspre partile nordice a fose stinjenit, de Sahara impartia tacerii". Dealungul acestui
Wm au pinta Fenicienii, Catarginzii, Grecii, Egiptenii,
Romanii i alte neamuri 41n trecut. Ptrunderea dinspre miirile care-i fac ocol, a fost deasemeni ingreniata,
din pricina nffjerli coastelor. Astfel, urmul aptiscan
este plin e nisip sau de stnci pe cea ma mare intindere.
In rezumat, cercetarea continentului african se prezint deci astfel : Fenicienii au fost singurii, care in antichitate, au ocolit continentul de jur imprejur, dela ra!Ara la arms pornind din marea Rosie si intorcandu-se
prin. stramboarea. Gibraltar, fad. a cobori pe Virmuti
vreme indelungata, iar tnteriorul riimanea tot un mister.
In fine, Romanii s'au intins mai mult in longitudine,

chntai

dela ormurile atlantice pan in India, tara rnirodeniilor"; spre Nord, insa, ei se opriser4 la padurile Germaniei, iar spre Sud, la pustiul fierbinte al Saharei. Dup
caderea imperiului roman de apus, Arabii iau in sapnire acest continent, dar ei nu calatoresc &cat pe tarmul
de nord si de rasarit.
A trebuit sa se mai depene inca 800 de am, ea cerceia-rile asupra Africei s ja un avant necunoscut; anume,
In secolul al XII-lea, un negustor venetian, Marco Polo,
ajunge Oda la curtea imparatului Chinei, unde a rrtmas
douzeci de ani. Intors in patrie el scrie (1295) o carte
care povesteste despre minunfiiIe i civilizatia din China precum si din Zipangu (Japonia), untie ar fi &Ma
aur inct templele sunt Cu usile i acoperisul din aur
curat.
In acsest timp, apar insa, Turcii care cuceresc Asia
www.dacoromanica.ro

Mica, lar in and 1353 patrund prin Dardanele i n Europa. Mind in acest chip vechiul drum .spre India".
Aeum trebuia sa se caute alt drum nou, iar italienii
putean ie5i din Mediterana impotriva curentnlui dela
Gibraltar, Francezii i Englezii fiind, pe atunci. simple
popoare de uscat", iar Spanioli fiind ocupati in razboiul impotriva Maurilor, care a durat 700 de ani. Aa dar.
numai Portughezii puteau gsi aceasta cale nona spy..
4 ara mirodeniilor": India.
Intradevar, ei pornesc in cautarea acestei notti cal pe
apa. in anul 1400 au pornit primele corabii ocolind Africa pela apus. Navigatorul Bartolimeu Diaz trece
de capul col mai de Sud al Africei, pe care-I boteaza, Cu
numele dc Capul Furtunilor.
In fine., in anul 1497, Vasco de Gama ocolete in intregime continentul, ajungand in India Dupa aceastil data,
larmurile hind bine cunoscute, s'a inceput patrunderea
s;i spre inderiorul affit de misterios al continentului african.

Descoperirea, cercetarea i. colonizarea Africei se incepo abia dup. 1850. Astfel, o intreaga armaa de exploratori se straldueste .sa desvalue tainele Continentului
negrn". mire acesti primi pioneni ai cunoa5terii interiorului african, pomenim de Livingstone (scotian),
Schweinfurth (german) Stanley (american) i Nachtigal
(german).

O lume ferecati prin margini semete

Africa este un continent de trei ori mai mare deck
Europa (peste 30.000.000 km. p.) desfasurAndu-se in cele

:long emisfere, fiind singurud continent strabatut pela

mijlocul sau de ecuaior.

Africa este greu de pAfruns, fapt pentru care a trait

vreme indelungata departe de restul lumii. Cu toa te acestea, varietatea resursdor sale a atras pe Europeni.
Ca urmare, ea a Onus un linut de colonizare, fiind im6

www.dacoromanica.ro

lartita in secolul XIX (intre Anglia, Franta, Belgia, portugalia i Italia) fara ca s adapasteasca vreun Stat indigen asomanator cu col al Japoniei sau cel al Chinei
din Asia.

Calea spre India pela Cap.

Sub fromierele politice impuse de Europa, exitii

o deosebire infra Africa alba (Africa de Nord) populata
de Berbera i Arabii de rasa alba i intre Africa neagra
(Ifrica centra1k".
meridionala populata de Negri).
In ansamblul slim, Africa este akatuita dinten uria*e
platform, inaltata, insa uniforma, ii cuprinsul
apele au, scobit creste, erase si au sculptat in fcirma de
www.dacoromanica.ro

cuvete i cfiteva depresiuni imense : Sahara la Nord; ba-

sinul lui Congo, in centru ; Kalahari. la Sud.

Privind relieful african pe o harta observant usor
peste tot interiorul continentului se desfasoara un pocli.;)
cu spinari largi i cu multe scobituri, in care odihnesc

nenumArate lacuri. Dar, de jur imprejur, podisul

inalf cu mult mai mult uneori marginea sa atinge
1.400 m. j chiar 2.000 m. Aceasta margine semeaOk rareori permite sa se infiripeze eke o suvitilrie ampie intre munte i coasta. Deoarece-muntele vine chiar
pnii in prag de mare, acostarea vapoarelor langa farm
este cu neputint. In general, coastele .Africei sunt pujin
articulate, nefiind porturi naturale. In nici o parte a pla-

netei nu se afla vreun continent cu tarmurile ath de

primejdioase si mai neprimitoare de oaspeti ea Africa.
Lungimea coastelor africane trece de 28.600 km.,. pe
rind inconjurul celor europene atinge 32.000 km.

Cele douI Afriel

Infatisarea continentului african, cu toata, unitatea sa
aparentA, privita, mai adnc, ne desvilluie dour] chipuri
deosebite : o ,,Afria neagra si o Africa, alba", Intradevar, privind pe o harta chipul Africei, poti s desprinzi
usor marea sa ltire in p4rtile nordice i ingustime in
de structura,
cele suJice. o deosebire
dupa aceea
mire relieful incretit al tarilor Atlasului san Moghreb"
relieful tabular din restul continentului african, o deosebire climatica, cu intinderea numai a zonelor desertice
mediteraneene in partea nordica i in fine, o opozitie
urnana, mire populatiile ngre si cele albe.
Daca mai adaoga,m apoi, faptul c acest dualism geografic se rega3este deopotriv4 deacurmezisul intregei evolutii istorice, aceasta ne ajuth s desprindem doua
Africii cu totul deosebite : Africa neagra si Africa alba.
.Aceasta despArtire nu este numai simpla vorbA, ci ede
inscrisa pe fata solului si se resimnte i in aerul african.
8

www.dacoromanica.ro

IrteadevAr, in Africa nordidi, cerul, oamenii, peisagiul,

totul o3te.familiar. In acest fragment de Europa pe care
o niinlim Africa Mica" sau ,,Moghreb", adic insula Occidentului" islamul insui la o infiitiare aparto. Apoi,
'aril a vorbi de cetatile neo-franceze, ca' Alger sau Casab'anca, intreaga viata respir o poezie care ne este cun.oscuta.

In Africa troplcalrt. i in Sudan, pa-trill, Negrilor, ne

aflara inteun p5mnt necunoscut: arborii plantele nu
mai sunt pentru noi cunoscute, popoarele
rasele ne
sunt straine; chiar i. cerul ne pare strilin, iar intre solul
ELCC1311.11 tinut i noi nu este nici o legiiturg.

Fecare dintre aceste bloeuri africane" are o infatisare intern5, care-i d unitatea sa particular: pentru
Africa a1b aceasta se datoreste deosebirei dintre cetatea rnediterana i tribul nomad, a ciiror lupta a umplut intreaga istorie d'ola Cairo la Maroc; pentru Africa
neagrii, civilizatia oraseana este cea care a o oarecare
uniformitate tuturor societAtilor indigene, dela Senegal
la Zambezi. Kraal-urile zuluse i colibele indigenilor
'Bassutos, .sunt creatiuni inrudite cu bordeele de pale
guineene i cu colibele sudaneze, in timp ce cortul tuareg aminteste cti totul alt Jume, pe aceea a marilor nomazi", care pal5Iduet3c toate stepele ce se fin lant din
Africa nordica i pAna", in singuriitAtile Asiei centrale.
Lumea neagrrh africana a suferit o micorare a intinderii ei de altadata, trebuind s cedeze meleagurile ei marilor
nomazi, mai razboinici j mai organizati. Dela un capi`it

la altul al ,,Continentului adormir, pe marginea dintre

Sudan si Sahara pe care o num'm cfeert, la contactul
dintre sedentari j nomazi s'au nriscut cele mai multe imperii negre.
In tot lungul paralelei de 15 gr. oscileaz.' hotarul dinire Sahel si deert, aceeasta fiind astfel pe 4.000 km. frontiera &litre Negrii sedentari i Albii nomazi; la Nord
sunt Maurii i Tuaregii la sud, sedentarii sau sedentariAceasta deosebire dintre cele &ma Africi, nu trewww.dacoromanica.ro

bue s ne fac' s uitiim unitatea fundamental pe care

o prezintg, Africa, cele dousa' jmnatiti nefiind altceva
dect douii plirti ale acohrias continent. ,Nmestecul de
snge dintre ele, legiltura dintre nomazi cavalerii pusrialui j sedentari patriarhii oazelir", precum si comunitatea religiei lor in islam, formeazii adevrata unic
dintre cele dousa" Africi.

Astfel, Africa p5streazil, pe deasupra oricarei fronliere politice, deciziunile fundamentale ale naturei
fizice si ale geografiei sale etnice: Africa alh corespunde deci ca partea nordieli: Africa de Nord sau Moghreb,
desertul Sahara, Tripolitania j Egipt. Africa neagriI cuprinde restul african: Africa Occidentalii, Africa centralg. (Congo), Africa australii, Africa oriental si Madagascar.

Cel mai insemnat furnizor qi client al Europei

Cu toai izolarea sa, Africa a atras pe caloni.sti prin
varietatea resurselor sale si prin lipsa concurentei indigene. Prin aceasta ea a ajans in scurtil -vreme unul dintre principali furnizori ai Europei i in acelas timp. cel
mai bun client.
Africa poseifil in suprinsul s'Au mai toate formele de
si de flor. din intreaga lume, afari de cele ale
regiunilor polare. Productiile solului sunt, deasemeni,
foarte variate: recoltele unei emisfere alternand cui cele
ale celeilalte, iarna emisferei sudice coinciziind ii vara
cmisferei nord ice.

infine, caprinife destule bogAii miniere. De

tele dou pgrti ale ecuaiorului, munai acest continent,
ne prezint6 dourt game de zone climatice, 'vegctale, animale si umanc, de o uimitoare simetrie.
Numai Africa produce sau poate sA produca bate cerealele, fructele i bate milrfurile coloniale: vanilie,
ceai, cafea, cacao, trestie de zahar, arachide, etc: materiile prime necesare diferitelor industrii: bumbac,
10

www.dacoromanica.ro

lemn, cauciuc, etc. Tot ea pesedil mai toate mineralele utile J Fier, ararna, plumb, cositor,) efe. Coinbustibtle
in
petrol), iingr451minte (fosfati) fiind
acelas timp
primul produciltor din lume pentru aur
diamant.

Indigenul african nu reprezinta un concurent pentru

european, Negrii din Africa nefciincl niei-o dovadil de
pentru a concura sau a combate pe noul inirus. Numai Arabii ar putea fi adversari seriosi. Niei un
popor african nu poate deci sil fie comparat cu cel al
Japoneziler sau al Ifinclusilor.
Europa are nevoie de Africa pentru a se aproviziona,
acest continent putindu-i furniza materiile prime industriale j marfurile coloniale care-i sunt indispensaEuropa industrial a are, la andul su, nevoie de Africa
pentru a-i vinde produsele sale.

www.dacoromanica.ro

Cucerirea Africei
Prima colonizare: sub masca actiunii religioase
se ascandea expansiunea comercial.
PAtrunderea economica a Afrieei Continentul negru", de cAtre Europa, a fost infaptuita, in primul rand
de Portughezi.

In lima lor, au patruns: Olandezii carausii

Spaniolii, Englezii, Francezii, Germanii i Italienii.
Prima colonizare portugheza s'a sprijinit, indeosebi, pe
sclavaj. Pana catre sfirsitul secolului al XVII I-lea, par
trunderea religioasa fAcuta intr'un scop de conversiune,
n'a adus nici o imbunAtatire 9onditiunilor de vieara' a
indigenilor.
Coloniile portugheze, au ramas vreme indelungatil
mai o expresiune a expansiunei credintei religioase,
ascunzand operatiile cornea-dale.
TurburArile politice constante, ale unei metropole nestabile, n'au alcatuit fapte care sa inlesneasesa' desvolta-

rea acestor colonii portugheze, care au vegetat vreme

indelungata sub apasarea colonilor metili si a indigenilor convertiti.

in Africa rasariteana. Portughezii au recurs atunei la

o incercare, care nu era, de aide', decat o marturisire a
slabiciunii: Portugalia cedeaza Mozambicul cu arena
12

www.dacoromanica.ro

Coloniei Mozambic-ului, care a reusit s piing in valoare colonia.

Mast procedeu, lucrativ fr

indoialg., nu poate fi insg.

socotit ca metodg de colonizare. Republica portughezg.,

prin actul colonial din 8 Junio 1930, ne dovedeste c ai
Toit sg, mice un rol fruntas. Actul prevedea este drept
cateva dispozifiuni relative la indigeni. Intre
se specifica: colonizarea domeniilor de peste mare si civilizarea populafiilor indigene, prin exercitarea influenfei morale ce-i revenea metropolei, ca urmare p. patronajului sat' asupra Orientului".
Inteun cuvnt, din acest document, se degaiii, deci aee,easi tend:ntge o predominare a expansiunei metropolei sub masca misiunilor, in scopuri economice. () prim
grij a conditiei
vieafg a indigenului, pare s fi preocupat inteo misurg oarecare natiunea colonizatoare,
tnsg n'a apglrut nici o doctring de actitme asupra acestei
ebestiuni.

A doua colunizare; Continentul negru o piafa

pentru mrfurile engleza
In fine, Spania, promotoarea marilor descoperiri geografice, care aveau sg lgrgeascg orizontul inchis al Mina vechi, n'a ocupat un loc prea insemnat in domeniul
Continentului negru". Du ne g.andim insg la faptul
c acest stat s'a ngscut dintr.'o largg, experintA colonizaLoare dobAndit in America de Sud, ne-am fi asteptat ea
ea s' inaugureze metode noi. Cu toate ca se spune des-.

pre Spanioli, cg au -put totdeauna Sri pgstree reputafia de conquistadori", 1111 a se fine seama de la Jeyenda negra", opera care se strgdueste s demonstreze
Spania a jucat un mare rol, ceeace nu-i contestii nimeni,
in colonizarea Americii de Sud, trebuie insg s recunoas/ern c acfiunea spaniolg in Africa a fost inexistentg.
Aceast slabiciune s'a datorit nu atilt lipsei de geniu
sau do resurse natural, ci numai dezinteresgrii fart de
www.dacoromanica.ro

13

colonii, exploatate adesea de functionari necinstiii. De

altfel, Spania fiind prea mult ocupata cu politica sa interioara s'a gasit la un moment dat in situatia de a nu
mai putea actiona miscarca, sa de expansitme.
Sprijinindu-se prea mult pe laurii primei sale expansiuni, n'a obscrvat cum
dupa invingerea Invincibile Armada"
din eeturile Nordului se inalta put:Tea
rnaritiing, a Albionului, care Ii urmarea pas cit pas expa nsiunea.

Actiunea colonizatoare a kngliei s'a deosebit cu totul

de cea portuglieza. Intradevar, ceeace domina in gandirea colonizatoarei briitanica, este una dintre cele mai
arztoare tendinfe nationale si imperialiste.
dupa coneeptia AlbioExpansiunea coloniala n'are
nului
deck un scop unic: s furnizeze materii prime
uzinelor englez,e, coloniile alcatuind, la rindul lor, un
element constant de cosumafie a produselor trimise de
acestea, contribuind prin toate midloacele pentru prosporarea industrieL comertului i marinei eimreciale a Marei
Spre
atinge scopurile sale, Anglia a incercat nentimarate formule. In primul rand, ea a lasat grija de

a coloniza neste pamnturi noui pe seama companiilor hotairite prin mandat regal. Aceste companii
fost
inzestrate cu putcri depline: administran eoloniile, tratan ca sefii indigeni in numele regelto, bateau mnnede,
fAceatt justifie, in totul se itrmairea o imbunatatire a
soartei indigenilot, dar si inlesneau cAt mai mult patrunderea produselor engleze.
Cobonii englezi sunt tofi negustori. A tutafi intr'o mare
inasura de guvern, ei si-au indreptat sfortrile numai
scopul de a-i marl cifra afacerilor si a beneficiilor. Tnteadevar, Anglia, ark in metropola, cat kd in colonii, s'a
aratat totdeanna ca un mare popor de negustori. Aeest
fapt explic de ce ea n'a clutat niciodai .sa realizeze
nici o formula de patrundere, dc asociatie 5i inert, mai
putin, de asimilafie indigena.
14

www.dacoromanica.ro

Forma guvernmintului prin organismul uniii protectorat pasiv, Ii place infinit mai mult Angliei, deal
guvernamAnt direct.
Grija de ciipetenie a Angliei a fost, in primul rand. d'e
a inraptuil toate organismiele prielnice unei minunate raspAndiri a rdarfurilor sale, precum i pentru o dit mai

mare consumdlie indigen. Intr'un cuvant, indigenul sA,

ajungii, un bun client si un bun consumator.
Englezii au construit Cj minunate, porturi bine inzestrate si druirturi de fier confortabile frirA, nici un amestec Cu strilinii

indigenii.

Englezul nu Sc socoteste niciodatil c traeste la un

alt popor; el trete, 'jute Anglie prelungitr, infAptuindu-si imbogiltirea sa, Ins In cea mai complectii. ;ndiferentA fat de tot ce nu este englez.
O astfel de politica nit putea sil reuseasca ins deck
la popoare supuse, care nu cunosteau evolutiile sociale,
trAind in dep'Arfari si in necunostint de fapte. Acesta
a fost cazul cu Africa g care explicii succesul secular al
Englezilor in Extremul Orient.
Influ.enta materialA a Angliei, calitatea perfectil a negustorilor sAi i corectitudinea procedeelor sale comerciale vor riimane multii vreme inc5, vii in tilrile care au
fost sub dorninalia sa economica; nu s'a indeplinit
nici o operil constructiv in materie administrativi: sau
politicii i, mai ales, spre inAltarea autohtonilor.
Extremul Orient, care a fost mai mult de un secol marea piata, baza puterii Angliei, a manifestat, in ultimull
timp, .0 tendintA de emancipare. Egiptenii, cei dintAi,. ;in
inceput sa' scuture jugul comerciantilor britanici; ei au,
fost urmati indata de Hindusi Chinezi. De acitua se
poate spune c in locul unui Orient adormir se

seaz Orientul care se desteaptr.

www.dacoromanica.ro

15

Ultima colonizare: asocierea indigenului negru

la opera stdpauitorului alb
Noii veniti, pe scena Continentului negra, Belgienii
Italienii, vor aplica un alt sistem de colonizare.
Belgienii, la sosirea lor in Congo, sub masca i anonimatul socieatilor concesionare, au trecut totul prin foc
sange, sub falsul pretext al. cuceririi. Acest regim a
starnit in lume o miscare de dezaprobare.
In anul 1910, guvernul belgian, 'nand In mana, sub
controlul parlamentului, conducerea coloniei, a reusit
puna pe primul plan misiunea sa civilizatoare. Congo
belgian, este astazi o colonie in plin avant, sfortarea belbiana fiind demna de adrnirat.
In fine, Italienii, veniti mai tarziu in Africa, luasera
In stapanire teritorii insemnate, ins ca totul desm3stenite, constand indecosebi din tinuturi neroditoare.
Din cele de sus, se poate desprinde ca, ceeace a dominat natiunile europene, a constat, indeosebi, in faptul
a exploata" Africa inteun scop mercantilist. De adi
grija natiuniior colonizatoare de a organiza paced in tarile aflate sub dominatia lor.
Cu bate acestea, Franta, este cea care a realizat formula coloniala cea mai lama, in fata careia, bate puterile se inclina si care formeaza ast5,zi expresiunea definitiva a stiintei coloniale.
Un fapt domina, intreaga politica coloniala france4:
nevoia de considera conditia indigenului ea fiind cea ma'
insemnat54'.

Daca, in curgul lungei !sale vieti coloniale

indcosebi

dupa Revolutie, Franta i inca mai mult Franta republicana, a ascultat de un sentimentalism egalitar pentru
toti cei care se supun legilor; ea a stint sa uneasea in aceeasi familie pe toti indigenii de toate rasele.
Istoria coloniilor franceze prezinta un exemplu unic,
de felul cum a tiut sil infaptuiasca o re3taurare
a indivizilor, paralel cu desvoltarea economica.
16

www.dacoromanica.ro

Conv!nsii de valoarea institutiilor imbibate de spiritul

roman, in sensul cuvintelor: dura lex sed lex, Franta
aplicat o parte din aceste institatii i popoarelor i raselor pe care le domina.
Politica colonial

francezA a incercat, timp indelung

In mai multe randuri, s. infaiptuiase asimilarea indigenilor, pentru a-i spune acelea% legi.
Pentru marii oameni politici ai Republicii, animati de'
spiritul anticolonial, aceast5, asimilare, dei le prirea necesar, socoteau c este foarte greu de realizat.
In secolul al XX-lea s'a intmplat insA o evolutie: desr
voltarea industriei a silit natiunile eunopene, deei
Franta, s'al se gandeascA c o oolonie poate s ajung un'
tentru de consumatie a procluselor.

Astfel apare acest Continet negru" ca un minunat

cmp de exploatare pentru intreaga Europa.

Europa a reprezentat totcleauna flacra gandirii otiinfa european a lovit umanitatea prin unitatea sa, in timp ce politica i economia europeana
meneti.

fost elementele distructive ale .stabilitpi lumjj africane,

prin faptul c deasupra intereselor generale economice,'
trona atoiputernicia economice britanice.
Colonizarea de asazi a Africei este, intr'adevr, o operii mora1,i de inalt civilizatie. Colonizatul alb nu trebuie s, mai considere pe indigenul negru numai ca un.
client, ci ca un asociat, pentru infptuirea unei opere comune de redresare fjzic, mora% i social, ca i pentru
o imbuntatire constant, a conditiilor vietei sale, materiale.

ImpIrtirea cea din urmt

In ocuparea continentului african de catre puterile
europene, se pot distinge deci trei faze: a) Stabilirea escalelor pe cile Extremului Orient; b) Ocupkirea coastelor nordice ale Africei, episodul luptei pentru stApa&rea
Mediteranei; c) Cucerirea interiorului de cltre stateld
2

www.dacoromanica.ro

17

industriale, .Anglia i Franta in deosebi, in a doua jumfate a secolului XIX.

In timp ce lnctta, China Japonia i intsuEscalele

lele Sonde atraieau chiar din sec. XVI, vizitale Europenilor, Africa rmane mereu in izolarea sa. Cu bate acestea, ea trebuia cobra, pentru a putea merge, pe calea
apelor, spre Extrernul-Orient. De aceea, diferitele state
europene posesoare de colonii
Oceanid Indian si-au
instalat escale pe coata african, pentru a se aprovizioha si a se adaposti in timpul furtunilor. Aceasta este originea primelor calonii portugheze, engleze i franceze.
Dupa aceea, Francezii din sec. XVII i stabilir haze
navale in Sengal i in Madagascar (Fort Da.uphin).
Duo str4pungerea canalului Suez (1869), se siniti nevoia a se poseda alte noui escale pe coasta oriental a
Africei (Erytreea. P Somalia, a Italiei, Frantei
Ocuparea Africei de nord
In secolul XIX, atat
Anglia cat si Franta se dusmneau pentru a pune mana
pe Mediterana, fiecare ocupand Cite o parte a litoraludui
nordic african.
Astfel Egiptul a suferit, timp de aproape eincizeei de
ani, protectoratul englez, Franta a anexat Algeria si a
stabilit protectoratul salt asupra Tunisiei p Maroculni.

Italia a intervenit mai tarziu,

recunoscandu-i-se j ei

(Irept asupra Tripolitaniei.

Franta si
e) lmpgr(irea Africei in secolul XIX
Anglia au indeplinit din vechile escale din seA-. XVI si
XVII, stpnirile de astzi.
Dela 1880 si pan la inceputul sec. XX, s'a desfAsurat
1upte impotriva ino perioadal confuz de operatiuni,
digenilor si de rivalitati intre natiunile europene.

Franta a cucerit cea mai mare parte a Africei Occidentale, rar. regiunea Nigerului inferior si de cateva
enclave Morale eng1eze, un teritoriu care se intinde dela
lacul Ciad si pang la coasta Atlanticu.lui sub ecuator, Africa ecuatoriala francez; in fine, in Sud-est, Varlagasear.
18

www.dacoromanica.ro

Anglia poseda Sucianul egiptean, o parte a Africei orientale .0 Africa australa.

Basinul lui Congo a devenit o oolonie a corianei belgiene. Germania cucerise Togo, Camerunul, Sud-veGtul
african .0 Tanganica. Spania exercit un drept de suveranitate asupra coastej inarocane a Mediteranei (Rif)
i asupra coastei sahariene (Rio de Oro) qi posedii 0
mica oolonie in regiunea ecuatorialg. (Guineea spaniolii)
In fine Italia cucerisi> Etiopia in 1936.
Numai Statul Liberia (Republica neagra fondatd de
Negrii repatriati din America) a rstnas independentil.

www.dacoromanica.ro

lmagini de munti i natura africana

Olimpul african: chi de fcc, guler de z5padA
Kilimangiaro, cel mai isemet dintre muntii Continentului negru" n'a fost cunoscut celor vechi.
Prima cunotinfa' despre el se datorete geografului
spaniol Encizo, care-1 numete insg.
Etiopien
spunnd c acest munte semet este bogat in aur, populat
.

de mistreti isAlbateci i. de oameni cari mAntinc5

In anul 1848, misionaruI Rebmann, primul dintre (1.1Atorii moderni, a putut s priveascA in toali. maretia sa,
acest munte
ochi de foc i guler de. ornilt". Cu toate

acestea, inch' mult4 vreme, harta Africei era goalA in

mijloc, geografii spunand c muntele ar fi efectul unui
miraj sau o halucinafie. In curiind, nsu funja muntelui fu infritl de un alt misionar, anume Krapf, care ajunsese prin lantul Buru pAna la poalele marelui munte", inltat spre cerul de foc, drept din mima misteriostilui continent.
In fine, dela 1861 la 1862, alti exploratori mersetii. i

mai departe, urcand povaruiurile sudice ale muntelui

Kilimangiaro, piin'a pela inrultimea de 3200 in., f5rii. Tulsa'
sA ajungl chiar marginea cea de jos a z'pezilor ce-i fac

bran alb imprejurul frunfii de foc".

A urmat apoi; Nero, Fischer, Thomson i
20

www.dacoromanica.ro

Johnston,

x:,..

..,.

tS

L.
.

Wog,

..:..,...

:,..
,,,
',

.:

'

:*

' --'

1'. . ,z/V

'''.

,.

,..
-

' t.. ,

,.
"P---'

.'.

,t;,
,..
.

itria

".040A.7.7.. i .,

i -N..

-,

'-

''. ,-....
.:...t

S.....,

-,. ,---,

',

:-.::

,:...

.,,...4. ,,,s:

-'

''',.=

A ..2

.:...,

,
'

.", :e:.> .. ,,,,,,,..3:

!..i.**,. ,,, - ;,:.

.
'',--::

;..,..4,,:. .',$,LN'iisik';...tik.;.:.;._.W. -..4-

Ktlimangforo

-:-,..:,-,--,

41.--

.17.:-.."..7,10,

t,*

,,P.P.....,
=

401030

,%:.P*.

-f--,i'.'

., :

:,

...,,a.:

'.
,.,-,i

ti;' '1-,,'-i1C.:4''', '

X. "vair';`,,,.'

;t:'.14'.

'

.i

1,

,,=
=,

..

,.,;,&.;:.-..
-L

tk

=,

'e

:7.77.,41t01:414*-4E..eit.'.i.(44-efie41#AW'li'

afr1can"

www.dacoromanica.ro

21

cart au urcat acest munte faimos; in fine urmeazii Meyer,

care in anul 1887 atinge
dup5. cinci zile de Brea
vgrful suprem, care se inaltg, chiar la marginea cratera-

lului, fiind infa5urat inteun brit' de ghiatii.

De atunci, Kilimangiaro a ajuns unul dia principaele centre de atractie pentru clltorll continentului african.

Masa enorinii a vulcanului are peste 100 km. (lela

silrit la Apus, ocolul salt fiind peste 270 km., cam de doug
ori cgt al Etnci.
Muntele vulcanic Kilimangiaro se compune din doi vulcani (cratere): Kibo, domul central i punctul culminant
de 6010 m. i eel mai recent, precum i Kimauenzi (Maurcnsi), inalt de5360 m., al cgrui pise ascutit, -vi-44zOt de la
marginea r5stiriteanii. a masivului intreg, ascunde i restul muntelui. Ambele vilrfuri sunt acoperite de zgpezi venice. cu bate c6 se gilsese la lat. owl. de 3.
Att spre Nord, CAA i spre Apus i Rsuirit. Kilimangiaro ii ridic regulat povrniurile sale plnii la viirful suprem ; spre Sud, ins numeroase guri sau cratere adventive de erupfie s'au deschis la piciorul muntelui i lavele cacare s'au kurs au format o terasg larg de intiltime mijlo-

cie, pe care torentii au tgiat-o in fragmente paralele, ce

scoboarg spre cimpie in promontoare.
In once sezon ne-am afla, zil.pada se aratiil pe vrforite
gemcne ale lui Kilimangiaro, fie in chipul unei manti:
uniforme, fie ca nite dgre neregulate, in -fiecare sezon,
dupil fiecare zi, aspectul muntelui schimbandu-se, chit-tr
in timpul perioadei de useaciune.
Unii dintre localnici credeau c aceastii zgpadii, care
acopere fruntea eraterelor ochi de foc" ar fi de-argint
i. eh' in mginile profane ea se transformg, in apii.
In luna Octombrie, ninsorile scoboaril de obiceio cel
mai jos, indeosebi pe povgrnisul apusean (la 4.250 in.) In
August, linia inferioaril se retrage ceI mal aproape
de yid uri.
Sc face
de altfel foarte grea
Urcarea anuntelui
.29

www.dacoromanica.ro

cu cea mai mare usurinta, in timpul lunilor cnd cade

fiinde in aced sezon sunt mai putine ceturt, muntele

fiind astfel golit de non: cand cupola inzepezita apare

deasupra negurilor, .stralucind in soare, ea se aratii cu atat

mai nareata' cu cat pare a fi desp'artifii de pamnt, prin

oceanul de vapori. Pentru aceasta a fast nurmit de Masai
muntele Ngae, Ngai, adicii Casa lui Dumnezeu"; ei Il numeau i Duny Flor" sau Muntele Alb".
Versantele lui Kilimangiaro prezintii un minunat contrast, in raport cu marimea j frumusetea sa. Kilimangiaro, Olimpul Africei", nu este locuit phrili. pela 1700
in. Mai sus de ultimile locuinte ale Negrilor ce s'au aciuiat
P e pantede sale, se mai gasesc plantatii de banani incavre-o 300 im.; mai spre varfuri inceteazii, once lucrare a

pamntului si apar pduriJe nestrlatute, ca peria

dese, dui:a care urmeazti arbori pitici, iar povarnisurile
semete thmn desg-olite.

VArfurile sunt incoronate de-o mantie de zapad, yesnick din care se scurg nenunarate pgrae cu ape reei, abia descurcindu-se prin desisurile piidurii de ferige
uriase si legate prin plante agiiptoare.
Cu toate c acest stAlp de foc ingulerat vesnic ca ziipadil", se afla aproape de ecuator, noaptea e asa de frigurczas6, inct urcarea spre piscurile sale este a-sa de
grea ca pe piscurile Himalaiei.
in priAsa cum este alcatuit muntele Kilimangiaro,
vinta elimei i vegetatiei
formeaza un adeviirat microcosm" .sau un fel de rezumat al piimAntului intreg.

De ex.: pe Kilimangiaro, jos pleci dela banane; pe la

2500 m., ajungi in climatul trilor rnediterane; dela
2500-4000 m. e asemiinaltor cu mijlocul Ettropei; iar
peste 4000 m. arborii se aresc i incepe un tinut cu ierburi care amintete saracia polara.

Vantul de foc : Simunul

Sahara marea cu valuri de nisip", este vesnie vanjoha de adeviirate uragane, dintre care douti's mal cunoswww.dacoromanica.ro

23.

cute: Simunul, pe marginea apusean i Khamsinul, pe

cea rasAritean5.. Uneori, aceste vanturi se contopese spre
a insufleti in unduiri de dune, tot sentnul oceanului de
nisip".

Simunul sau El cheheli", adica vantul de foc, este

cea mai mare pacoste a caravanelor ce calca pintinl de
la Tripoli ultimul targ" din pragul de sus al Saharei,
pan la Tumbuctu, cel mai mare targ'' din calllalt prag
al desertuluf.

Toti nomazii saharieni j aduc aminte cu groaz'd, de

arztitoarele lu biciuiri, ca niste limbi de flacilri".

Simunul suflil uneori cu o furie inspa:xnantatoarc,

fiind insotit de vuele de neinchipuit. Un adevArat ura-

gan ce inalta pan'n slava cerului vartejuri uriase de

nisip fierbinte i fin ca pulberea, viirandu-1 in ochi, in
gura, in urechi, in na-s si chiar prin poni pielci. Uneori
dureaza numai eateva ore, alteori zile de-a-randul.
Mai ales pe timpul cumplitelor arite ce par cernute
din cutele cerului de fliicari", ce spanzur paste
c-u plimant de jeratee"
vijelille Simunului, aunt
lungi i pustiitoare.
Toate descrierile c5.16torilor saharieni despre acest
brichetir, cum mai este botezat, iti tstarneste fiori
de spaimg..

Iatii cum Il descrie unul: Deodat o neliniste grozav5 pune capilt monotoniei. La orizont, un nour roscat
prinde cerul. Soarele pare ateva clpe incins de o coroan5, de fra'cri. Cldura devine ing.busitoarc. Un
tipAt de g,roaz striThate pretutindeni : Simunul !"
Toata lumea se asterne la yamant. Cali si amilile presimt -din instinct primejdia, care soseste i ingenunche,
lungindu-si gatul si capul pe nisip".
O alfa' descriere ne zugrilveste starnirea Simunului

care Ucide" in chipul urmator: Cand in zarca cea

larga', vazduhul prinde rumenA culoare de aur, saharianul nu se opreste locului cuprins de emotii artistice, ci
cat s fugil, sil se ascundal la adpostul unui cork sau
24

www.dacoromanica.ro

al unei movile de nisip, oriunde i M'a zabav. El ,tie

di de acolo vine pieirea, ea nourii aceia rorati ce se
*Malta val-vArtej pe azurul curat al boltei, punand
stavila intre paimant i soare, nu sunt altceva, decat
semnele Simunului, teribilul, necrutatorul vant al detert ului".

De.sertul ii apara imparatia sa i prin aceste sufluri

ciogoritoare, incat simti
cAnd se deslantuie Simunul
ca'n loe de aer, tragi pe na,ri ,,un fel de pulbere fina
ca ceata i caldA cd o baie de aburi".
Uneori, la deslantuirea Simunului, razele soarelui

prinse inteun vartet, fac un fel de cerc mare luminos,

care te orbete, iar marea de nisip pare de o culoare cenuie pncata.
Natura africana., care a inaltat in pragul de sus i jipis
al marelui pustiu", un fel de perciele de protectie"
din padurile stranse'n ochiurile de verdeata ale oazolor,
din regiunea Atlasului-saharian, i. din imprwatia ierburilor" sudaneze, sufere adesea dupa urma acestor rabufneli ale atmoGferei deertice.

Alteori vegetatia par'ca-i oparita din pricina

cald al Simunului: Frunzele copacilor se vestejesc
i se prajese vliznd cu ochii, par'ca le auzi sfArhind.
Atmosfera e atat de apIsatoare, a te doboara".
Insasi lumea animala presimte i. se teme grozav de
acest vant. Astfel, camita regina pustiului" este cea
d:ntai care simte starnirea Simunului: Atunci sisa* locului, adulmeca o clip zarea Cu ochii ei profunzi, apoi
scurrna rara, ovire nisipul, culeAndu-Jse cu ca.pul inteo
groapa sapata in nisip. Omul se grabete sa-i 'acopere
capul cu burnusul i la adapostul trupului ei trernurand,
a7teapta sa so risipeasca, in zare, urgia i ultimul vuet
demonic s'a fie inghitit in tainal departarilor..."
Acest v5nt este asemuit de nomazii arabi cu un monstru din a carui gura hidoasa t4nesc flacari de foc, -Wat
puternice incat stirne3c unduirea seninului oceanu,

lui de nisip" din tainuita imAratie a tacerii eterne".

www.dacoromanica.ro

25

Prin fierbintele srut dat chipului de nisip al Sar_

harei, Simunul nalf pn'n slvle cerului nourii
nisip cari imbrobodesc fata sultanului nomad cu un
lintoliu.

Cand Simunul starnit din revrsatul zorilor, tine

cernute
umbrele inserarii incep s, se astearnii
m'Ara
cu
orizontul ce incinge marginile
din slvi
valuri de nisip", pare cuprins de flcri rosii.
De aci, vorba arabilor: Simunul sau Cheheli"
adica viintul de flacare", cind se starneste peste Sahara
jc.ratec", aprinde peste intreg pustiul un
parnntul

cer de flacxV.

Noptile de vrajd ale pustiului

Multe si nebnuite mistere invluie tot cuprinsul Saharei, impriltia Cu pmint de foc i cerul de flacrr.

In singurtatea desertia esti npdit de -rnisterioasele miraje ce ti le cern seninele i linistitele nopti sahariene. Intr'adevr, nici o all mretie depanat5 din
inltimile ceresti n'ar putea aduce cu nespusa i mg*reata frumusete a noptilor sahariene.
In faptul inseerii desertice, Atot-puternicul
incearcli toat mestria unur colorit de basme, mai ales
in clipa cand noaptea-si d in gen
cnd armonia
suavolor culori ce onduleaza pe valurile amortite ale nisipului s'e descompune lent in undele cenusii ale amurgului, sau in crapt de zi, cnd soarele de foc se inalt
dintre vaiurile de nisip, invluind tot pustiul Inteo lumina cie argint.
Noptile sahariene sunt ininunate prin mretia luminilor cernute prin sita de curcubeu de reg,ina noptin
Arabii-nomazi, rsftatii copii ai imprtiei tacerii
eterne" se inteleg cloar prin semne in faptul serii, pe
care o primesc cu rugcium acute.
Sub noaptea tcutil a Saharei s'au infafit Arabii cu
il3pra vial hrzit de Coran.
26

www.dacoromanica.ro

Mal-0a ,noptilor saltarienei s'ar puteia asemui

parte

in

Cu aparitia luminiLlor polare, cAnd penlelele

riiise de curcubeu se ce.rn din cutele eerului peste rala

pmntului Inghetat, sau cu neintrecuta mrelic a .,1icuricilor oceanicir ce phipLe in cumpttna do noapto.
Acelea.si jocuri de lumini i mnbre cerne uncori noap-

tea sahariana peste fruntea irunirmuritelor valuri ale

oceanului de 'nisip". $i uneori, jocurile de luminkproiectate de seninul nisipas de jos sunt dltjoare de Tiori.
Alteori se intampla ea pustiu1 .angAlbeneascri pe intinderi si lumina s. se ingle atunci piina'n eeruri, 'Me:A
steiele incep a pli si ele, iar umbrele noptii saltariene,
schimbate intfo lucire slabL incep s unduiasca peste
fruntea valurilor de nisip, starnind gAnduri spre stafii
chiar celor mai Aernerari &Aloe.
Asa se.deapang, senina i fermeditoarea noapte in Sa-

hara. 5i In cutele-i umbroase, Arabul nomad, uitiind de

pripirea soarelui nemilos de zuna, i dcsklier;t sacul minunatelor povesti din o mie si una de nopti" infilsurateghemul viselor c'an raiu. $i-a atunci, sub ocrotitoarea
invaluire a noptii, entece minunate i melodii dulci, trezesc ecourile cmpiei moarte7 cAnd sufletul fr1 griji si
feciorelnic al ph'storului nomad, se revars in unde de
pasiune i fsentiment, ce plutesc o clipa in spatiu
merg sa se stingd apoi, pe ;nansa laj a cerului sahartan.

Toba dunelor
tiului

luanea a auzit de
morgana", rairajul pUSE un miraj al vederii. Putini au auzit ins

si de un miraj al auzului", de antecul nisipului" sau

de toba dunelor".
Asa ne povesteste un ciilator, cum odat'il a simtit cu aclev5rat fiori de frica, pe cand trecea un tinut de dune
sahariene: Undeva, aproape de Dei inteo parte nehoarit batea misterioasa toba a dunelor. Cnd mal tare,
www.dacoromanica.ro

2T

child mai slab, oprindu-se uneori, ca apoi

inceapii

fan tastica britaie".

Suuetul acesta al toboarului negru"

sau djign"

eum 1-au numit Arabii, nu e o halucinatie. Intr'adeviir,

inshsi camilarii
ainintesc cu fric4", spunhnd c chiar

3.,

-tnt.a

1.1tC.#

:
ii..,-,-_,.-..:_,,

.,.

,:

'.:I.;74
,-,-, e-A.,:c;

._ -,:-.7.-

_Uaig'-',,
' . -'

..-.......

...,..4,---..

M-......L.

'

.-

...--.,..41,-.- ..,..-

.......ZIPX,,--=-7.:,....' --..., '

- -,-,., ^,- -44"---......-.._--M-,----..__;:._.._-..:,-.,

____

..

Un peisagtu saharian

i chmilele ii simt i ciulesc urechile la auzul infundat

al tobei pustiului.
Arabii riimhn incremeniti la auzul ace,stei tainiee fanfare"; pentru ei, sunetul tobei n' Eu. fi decht muzica mis-

terioash a duhului rhu, djinn", care le anima stir;situ& nAruinciu-le Cele din urmii sperante, ce-i imbiase

pin ad, spre zmbetul dulce al pustiului: oaza, socotith drept un fel de raiu pmfintesc.

La fel si alti clori spun ch in unele parti ale marelui Erg saharian, nu e rar sii. auzi cantand. nisipurile, ca
nite clopote ce sunA pe pantele Serbalului, in muntele
Sinai...

28

www.dacoromanica.ro

Mira jul pustiilor a atras mintile multor savanti, care

s'au pus in serviciul des1eg6rii lor. Astfel s'a putut explica faptul c, sunetul acela, cnteiul sau simfonia pusprovine din frecare,a miliardelor de molecule ale
nisipur:lor vibrante, ce se rostogolesc pe povanisul du-

Un popas in pustiu

nelor in bltaia viinturilor ce vnjolesc Utaocfihn, fata

oceanului de nisip".
Mai ales noaptea, valurile de nisip se rostogolesc in
depirtAri suflate de vfint i in mijlecul calmului nocturn,
vuetul lor seamng. Cu pasii ritmati ai unei caravane In
mar, galopuri de cai i rApkit fantastic de tobe...
asa ( a si
Asa se desfasoarii simfonia pusbului"
q:mfonia impargtiei albe", undo stratificarea fuigilor
de zapaa starneste acelasi sunet misterios.

www.dacoromanica.ro

29

Din vieata apelor

Fluviul minune

Nilul este fluviul minune", nu fiinda ar fi ce' mai

lung din lume ci, pentru cd el nu-si mai aflii un clt tovar4 in intreg brul de pustii" care incing p5inkintul,
In cuprinsul tin.uturilor tropicale, arse de ploaia razelor
cernute fr mad de soare;.sultanul nomad" al deseturilor, din slvile de foc ale cerului.
Nilul a fticut sa risarg, deacurmezisal seninulai de
cele mai bogate ape. Intr'adev5r, pe mai mult de
jumtate din cuprinsul salt, n'are afluenti si niel
este alimentat eu ploi. Cu toate acestea, cl se incumete
su strbat pusiul cu p64m. ant de jilratec i cu cerul
flaciira", sfirsincl prin a pliimAdi una din cele mai fertile regiuni din lume: Egiptul, stivitti de viatril, prinsYn
poale de pustiu". De aceea, nici un alt fluviu de pe fata
intregului pgmnt, nu se bucura de atita strAlucire ca
Nilul Gangele Felahilor".
Nilul a filcut sa rilsara deacurmezisul seninului de nisip ars, o suvitil de oazii, in care a gAlgait o via omeneascg chiar din primele timpuri: Egiptul tara visurilor apuse", tara cu trei fete. Intr'aderv5.r, Egiptul, primiiivara este ,,pustiu ", un senin de ape, iar lama un
30

www.dacoromanica.ro

camp vercfe

de aci si nuntele de hambar al grau-

lui"

Povestea acestui fluviu minune' este una din cele

mai frumoase. Dintre fluviile care brazdeaza fata pamantului, el are forma cea mai Isim.pla: curge dela Sud
spre Nord, facand numai o ingurii, mare eotitura. Inteadevar, pe mai mult de 6.000 km. de tlungime, Nilul nu se
muta de,cat eu 400 km., gura sa fiind aproape pe aceiasi
linie cu isvorul.
Bazinul sau cuprinde cal mai mare lac al emisferei
ri-'s'Aritene, oei in.ai semeti raunti si eel mai mare oras al
,Continentului negru".

Neamul inaiipatelor cel mai numeros al emisferului

nordic, ca i aproape toate animalele pamantului, para.-

duese pe malurile inverzite ale Nilului ca intr'un paradis. O vegetatie care merge dela flora alpina, la aeea a tropicelor, dala a miastinilor la aceea a stepelor
deja aceea a desertului, la culturile cele mai hogate
din lume, acopere intreaga lunca a Nilului in chipul unui ,,covor verde" prins in rama rosietica a celor doua
pustiuri marginase: arabic in rasarit i libic in apus.
Nilul fluviul sfant" clupa vechii egipteni
intrua hranit nenuparea lui Am,on, Jupiterui egiptean
mairate neanyuri: oameni de munti, de mlastini arabi,
crestini, canibali, pitici

Luptele crunte ale oamenilor pentru aur i putere,

pentru credinta i obiceiuri i Pentru suprematie, pot s'A
fie urmarite deacurrn.ezisul a sase milenii de viatA scursa,

peste-fata acestui dar al Nilului":

Fara Nil, inguista oazii a Egiptului, ar fi innecata de
nisipurile pustiilor ce-1 mArginesc.

Nilul apare deci ca o fiinta vie, care dupa o nastre

fericita4 dintr'un lac de sub ecuator, este manat apoi
Parea de un blestem tsrli infrufate pustiul.

Nilul fluviu ce poarta in valurile sale povestea a mii

de- ani-'..., isi incepe deci- viata chiar din inima C,ontincntului negru", isvorand dintr'un mare lac, cunoscut
www.dacoromanica.ro

31

sub numele de Ukerewe sau cel de Victoria-Nyanza, de

ande porneste printeo dubl didere, dintio margine 'a

aeestei mri interioare". Asa dar, chiar din pruncie o

incepe nvalnic, spre a se linisti ins ndat i ocrotind
in undele 'sale inspumate, pe hipopotami, pe deasupra
dirora uzureste lumea inaribatelor.
in mica insula ce rasare de sub undele rostogolite

peste diderea cu care incepe isvorul Maki, se all adevratul paradis al psrilor". Din acest furnicar al
piis5,retu1ui", in mijlocul zgomotului starnit de cderile
&Hui, s'asvrle in undele inspurnate cormoranul. Din

acest paradis" se inalt spre slavi mii de pttari, spre a

chiar din lase nasterea fluviului minune";
alinta
cea care-ti atrage ns atentia este ibis pasArea
sfilutii" a Nilului.

Cei vechi spuneau el Nilul isvoreste din. munlii

Lunei", i mult vreme nu s'a stint acest cap al fluvittlui
providential, care .strbate pustiul undc oamenii mor
de foame, fiindc pmfintul rabd de sete".
Lama N'yanza sau U-kerew, numit mama fluviuJai" de atre Stanley, este ce' mai intins lac de ape adormite din continental african. Speke, care a deucoperit aceast ,,mare interioarii" o numise: Victoria sau
Victoria-N'yanza
numele de Kerew, venindu-i dela
una din marile sale irtsule. Apa de prisos a acestei mad
interioare", alimentat de potopul ploilor ecuatoriale, se
scurge printio stirbitur a coastei 'sale nordice, peste a.derile Ripon, situate*la nord de ecuator, largi de I este

300 m., ce-si grbesc la fandu-le apa primiI, spre a

hrni isvorul Nilului, ce apare astfel dinfr'un inceput ca
un mare fluviu, cltor din mima atat de misterioas a
Continecatului negru".

Astfel, acest fluviu shine' ce poarti. de mii de ani

in valurilp sale, vet3tea despre minunalia ce agaie in
aceast51 oglind uriasir pe care-o alctueste lacul Victoria, asezat chiar pe britul de foc" ce infilsoar inijlocul Africei, i-a desvluit local nasterei abia actun. 74 de

32

www.dacoromanica.ro

ani, cAnd s'a descouerit ca Nilul fiul mrii interioare"

incepe .printeo cdere de ap, artandu-si ehiar din
primele cupe puterea.

De cum si-a inceput insl calea, dusmargi il incol'ese: vantul Ii biciueste coamele inspumate, spre a-1
intoarce par'cA din nstrusnicai pornire; soarele cel fierbinte Ii cerne Peste fafii. siigeli de foc, 'spre a-1 infricosa;
rocile.ii gAtuie clea la fiecare pas : vegetatia Ii nApri;desi albia, lar furnicarul de vfetkti depe ambele maluri,
ii sorb cu lacomie apa cea sfnt i dattoare de viga.

Rttul sageati: o mare In mers

Congo rAul sgeat"
este, ca lungime (4.640 km.)
al doilea fluviu al Continentulu% negru", iar ea mblrime
a bazinului slin (3.690.000 km. ptrati), al dullea pe
glob.

Ca Amazonul ,,ecuatoral vizibil", Congo este fluviul pdurii virgine

ecuatoriale. Isvoarelo lui, un fel
depenjenis de rAuri, mlastini i lacuri, se gAsesc pe
podisul marilor Lacuri.
Isvorul propriu zis se naste la Katanga, in imiltimile
vecine muniilor Kundeluaigu, sub numele de Lualaba,
nume pe care-1 va pstra pana la c,ascadele lui Stanley.
DupA ce a strbltut muntii Mitumba, se rspiindeste in
intima depresiune Upemba, ale cArui mlastini le strlibate, dup. ce a primit pe Kulecha.
Dup Bukama, la iesire din caderile Konde, Congo
este navigabil. Tot asa t'Amarle.
ealea sa Sud-Nord,
in mijloeul crweia el primoste pe Lukuga, ernisar al lacului, Tanganika. Gongo ii croeste un defileu cu cataracte portile infernului", deacurmezisul crora are un
curs strAns, nAvalnie i navigabil, pan la eAderile
Chambo. Pu-Pu mai departe insA, Gongo ,i sap din pou
un pat larg, in gresii tinere i redevine iarsi navigabil,
alctuind al doilea trunchiu, dela aceasta, 131.363 panA la
Ponthierville.
3

www.dacoromanica.ro

33

Acum, cursul fluviului trebuie so .striibatg o noul

bara de granit i gresie &lea; formand tinutal caseadelor lui Stanky". CAnd le-a strbaut, intrg in cursul
su de cOmpie joasl, luand i numele de Congo. De aci
incepe adevgratul mare fluviu, atingnd o atime si o

adtincime atilt de mare, back a fast nurait o blare in

fliers". Inteadevar, fluviul pgdurii virgine se lrgeste
atgt de mult, incgt se aseaming cu un intins lac *ate
merge", aruia nici nu i-se pot vedea maluri/e, desfaisurgndu-si seninal apelor sale, In unele locuri pe mai
mult de 20 km. Intr'o astfel de albie largl, pe care o ocUpg fie integral, fie impOrtind-o prin nenumgrate inale joase i mlastini, Congo i adung nenumgratii
a flu enti.

Mai departe, el continug nOvalnic, rostogolindu-si apele milloase i imbiesite cu nenumOrate restan i vege-

tale si organice, acoperind insulele ce-i taie cursul, invgluit de o vegetatie bogatg, amintind numele de lad
verde" ce s'a dat Amazonulai.
0 fauna bogatg, form.afg. din hipopotami, crocodili,
rinoceri i elefanti, palgduesc in apele si pe rialurile sale,
ea 'jute adeviiratO patrie.

Totusi, fluviul pgdurii ecuatoriale n'a sciipat de obstacolele ce-i atin calea, dici sub ecuator trebuie s sa.ri
cele sapte cascad.e ale lui Stanley.

In fine, in curgal inferior, la icsire din cascadele

Stanley nu poate sO sfArseascg la Ocean deck dupO ce
a scgpat si de vestitele cgderi ale lui Livingstone, un-le
el n'are mai mult co 400 m. lgrgime.
La Matadi, fluviul se large* iari, aproape pgng. la
juingtate km., iar adncimea ajungand 70 m. Cursul lui
este de acuma
Akins la nivelul oceanulai Atlantic, Congo se sfgrseste printeun estur larg de 150 km., care incepe de/a
Boma, unde s'au ingltat porturile Boma i Matadi.
Congo varsg,
in mijlociu
spre Atlantic o masii.
enormg de apg, debitul su fInd evaluat intre 60.000
34

www.dacoromanica.ro

S0.000 m. cubi pe secunda, 'Meat la mai mult de cinci leghe in mare, in fata varsarii, supra fata Atlanticului este
Inca dulce, lar &Ara turbure a apelar lui se vede plutind
pe fata oceanului, pitna la 0 depal'rtare .de 60 km., dela
farm.
Debitul su puternic se datorete: lungimei (4640 km.)
*1 imensei intinderi a bazinului sail (3.690.000 km.);
2) dispozitiei acestui bazin, 'care intinzandu-se de o
parte .1 de alta a ecuatorului, are totdeuna ploi. lu (impul verii noastre, afluentii si nordici Ii sunt in cretere.
Id timpul iernei noastre, cresc afluentii cei suciici, mai
ales uriaa retea a lui Kassai. i unii ieeilalti cresc
scad astfel alternativ.
Este pacat ns c existenta rapidelor impialic, acest fJuviu larg i adanc s formeze o cale navigabilt
continua; valcarea economica a Africei ecuatoriale s'ar
dnbla fara, aceste rapi,de.

Astfel se prezinta cursul acestui mare fluviu", unu) din cele mai lungi, unul din cele care are cel mai intins baziii i unul din 'cel mai puternic thu lume.

Congo fluviul pdurii virgine", ca i toti afluentii

au crAmpee sau trunchiuri navigabile", separate
hash' intre ele prin caderi i rapide.

Dintre toate aceste trunchiuri navigthilo, cele mai

importante sunt
atkt pentru fluviu principal cat
pentru marii si afluenti acelea cari ocup partile inferioare ale bazinului ,congolez ; ele se raeordeaza mire
ele i alctuesc o retea navigabila continua. Dealtfel, in
aceasta parte a cursului stiu, artera congoleza alimentata,
de marii si afluenti din Nord si din Sud, are debitul
suI
cel mai regulat, fara perioad. de ape loase; tot aicea poate
primeasca navile de mare tonat (400 tone).
In aceast groapa care se desfavara dela Stan1c),
Pool" pfina la Stanley Falls", exista o retea continua,
accesibila imbarcrilor i proprie sa sustina un comert
activ de peste 8.000 km. Din nenorocire, el este separat
de marea eea libera prin caderile lui Livingstone: intre
www.dacoromanica.ro

35

Matadi, pe Congo maritim i Leopoldville, pe Stanley

este necesara o transbordare.
dintre
In totalul celor 12.000 km. de cai navigabile
puterimbarearilor
care numai 8.000 km. accesibili
nu gasim nici o cale navigabila,' continua, chiar
nice
in lungul marelui ,fluviu, care prezinta patru trunchiuri
separate prin trei zone de cacti i rapide ; peste tot nu
aflarn cleat linii de apa, momentan sau partial navigabile, oferind totusi un mijloc de circulatie td de corned
Pool

local.

Aceasta ar fi imaginea acestui fluviu al padurii

dine ecuatoriale",
care spre a iesi la ocean trebuie sil
sara mai in-Lai peste apte cascade (cascadele lui Stan-

ley), cand coboara,' in marea groapa congoleza", apoi

sil Arabaia stavilarul muntilor marginasi, formand
mumeroase cascade si repezisuri, ce-i atine Ine'odata ca-

la spre seninul atlantic".

Astfel, cu bate ca4 Congo este separat de Atlantic
prin aderile lui Livingstone, nefiind direct accesibil vapoarelor din larg, lar alte cderj cataracte ii atin
lea .si'n cursul superior, totusi, fluviul padurii" ramane
reteaua navigabila cea mai completa. dupu cea amazonica
din cte exista pc 'Amami.

36

www.dacoromanica.ro

Din taina plantelor i animalelor

Iadul verde
Ateasta padure uriasa poarta dIferite numiri ea: pg.durea ecuatoriala, padurea virginab padurea secular,
padurea umeda, padurea burete, iadul verde. In cele ce
urmeaza, dm diferite pasagii din infatisarea acestci
,,inri pa,duroase" dupa exploratorii ei mai insemnati:
lata cum o descrie Stanley in Intunecimile AfriceP
In fieee zi aceleasi peisagii. Tinuturi cu paduri, ape
Lin!stite, insule impadurite i canale late cu Ewa tnoartii,
linistita, care in luciul strigator al 'soareatii, seamana, cu
Tiluri
mercur.

Deasupra pad urilor stralucea soarele orbitor de 111.111h-1AT Sub belta imens.a
vesnica a frunzisultn stapanea amurgul lugubru i cradura umeda &rite() bite turceasca. Din arbori cadea roua tropicala ca o ploaie marunta. in lungu trunchiurilor si a crengilor, impletieite
Cu plante agatatoare uriase, ori liane subtiri, era o abuteala calda ce &Idea in picaturi mari. Pamantul chiftind
de apA, imprastia umid.tatea sa sub forma, de aburi, care

intAlnind frunzarul rece si ud de deasupra capetelor

noastre, se condensau spre a eadea ca ploate. Hainele deveneau repede grele, muiate de sudoarea ce rasbea prin
loti poni ea 5i de umezeala din jur. La fiecare pas dawww.dacoromanica.ro

37

deam peste mocirle acoperite inselator de frunze. Alte

ori uriasii pgdurii, ay' lift la Omant, ne intrerupeau
drurnul cu munti de crengi. Eram sift sA trtiem o treamare pentru caravane, lung de citiva kilometri. Spectacolul ar fi fAcut s tremure Mima cea mai zdravgnA
la urm'a niA sturasem de tot glodul, de aburii i tutunericul monstru.

E cu neputintA sil observi de mai aproape node si

fructele i numeroasele minuni ale acestei vegetatii, e
eu neputintg,'
notezi deosebirile de scoartg si cie frun-

zis in copacii maestosi care ne inconjoarii salt sil compari diferitele gume vitrificate saw cebase ce curg ca
picAturile de lapte, ca piditurile de chihlimbar, ca picaturileide epal. N'aveaan vreme sg4urmArim coloanele riiufAciitoare de furnici cari UTCa i scoboaril trunchiurile

de copac, prin. vane # lanturile de munti pe cari 111e

oferA creturile scoartei; sau ca srt asteptgm luptele furioase ce au sA se dea 'intre batalioanele de furnici negre
furnici rosii ce vin din directa opuse.
Cum am putea zgbovi Mug aceastg grggnadui de putreziciune ca srt sondgm acest copac mort, odatA asa de
pnternic, i acum poros ea un burete? Din ce a fost, eI
nus Triai are acurn cleat conturul; interiorul foieste de

triburi mici de insecte. Puneti urechea: yeti attzi murmurul necontenit al vietii intense. Aceste milioane de
anirnale ca forme diverse, Cu culori splendide, eu
vrele ce-ti iau ochii, Nesele, bucurandu-se de viata 'or
scurtii, dar activii, fn preget; tuitati-vil la ele cum rgstoarnA, jefuesc, luptg., distrug, nagnAncii, construese,
pretutindeni, exploreazg fAril incetare i fArg. rggaz.
Puneti numai in:Ana pe un copac, culcati-vil pe pgmAnt, atingeti o cracg moartg. i -yeti intelege activitatea
devorantA ce nagnancg, totul, furia veninoasrt care insufleteste aceste poporatii mititele. Deschide un carnet, pagina albA atrage o multime de fluturi; o a1binii4
in

jurul mAinei tale, o multime de rudenii ale mustei de

38

www.dacoromanica.ro

miere ti se vara in ochi; o viespe iti sboara pe la ureche;

un bondar enorm i ameninta ()bruja; o armat intreaga

de furnici ti se urca pe picioare din ce in ce mai sus,

irca un moment
infig in gat fuilcile lor taloa.se. 5i
cu toate astea, ct este de frtunoasa' aceastil lume a tropicelor:

1nchipuiti-va toata Franta i toa-U Spania acoperita

cu copaci a azor inltime variaza intre 6-56 m. Varfurile acestor copad i al caror diametru este deis, citeva,
degete pana la 120 cm. si mai bine, sunt asa de aproplate a se incalcesc si te impiedica s vezi cerul i soarele. Arunca dela un copac la celalalt odgoane groase de
5-40 cm ; incolacestele, fii cu ele noduri, ghirlande, desemneaza niste W i niste M uriase, lipeste de trunchiuri
Sall invarteste-le de jur imprejur i pana la varf ca un
5.,Ltrpe imens. Pune pe aceste odgoane flori i frunze
fil ca sus ele s ascuncla impreur cu cracite, soarele; de
pe crarile de 'mi sus de tal-. ta-le s recad Cu sutete in
jos pana la chievil picioare lela rmnt; la capai punele ah:liza radacini din acelea pe care plantele parazite
lt ratincii ir. raer, rmesteca printre ele otlgoano j frngii
mai subtiri, treoi printre dansele alte odgoane i alte
friinghii, care sa se intlneasca intre ele cat se va patea
Iai confuz, fra,' 6.1 te preocupi, de regularitatea desenului sau chiar de materialul de care te slujesti. Pe fiece
l'urca, pe fiece ramura orizontala, pune niste verze enorme si vegetale de cele cu frunze late si mari care se
numesc plante cu urechi de elefant" i mai pune buchete de orchidee i perdele de ferige, asa de cornune
pdurea cea mare; acopere ramuri, crengi, curpeni, cu
muschiu gras, semannd a blana verde. Si nu-i inca
Odatii ce toti copadi vor fi asezati la locul lor, cu
podoaba lor de licheni si de plante agatatoare, intinde
pe jos U covor verde. de frinium i de amonii
de mrcini pitici, acopere pamantul cu un strat gros
de buma, de ramurele, de frunze, de crengi pe jumatate
putrecle. pune din cativa metri in cativa metri un urias
www.dacoromanica.ro

39

camt de cativa ani de zile i devenit un putregai de libre in descompunere, in care stau colonii de furnici,
generalii intregi de insecte; ascunde-1 apoi pe jumatate
sub o multime de plante agatatoare sau ingroapa-1 sub
frinzisui cazut din numerosii copaci tineri, cari profita
de eaderea Jui i yeti avea ,,Sylva antica", compactl
marea padure de nepatruns a Africii.
Populati aceste regiuni vaste cu triburri nenumarate
care se rasboesc intre dansele i care traesc departate la
cate 10-40 km., unul de altul, in mijlocul poenilor din
piitlure pe ale carei ruine ei cultiva banane, manioc, tutun ,bob, colocasie, bostan i pepeni. Sprc a face imposibila apropierea de satele lor, ei presara pe poteci jepusi ascutite bine sti ascunse cu viclesug sub frunze care
iti par aduse acolo de vant, ori langa trunchii dizuti
pilmant. &rind peste trunchiu, Istrainul calca cu piciorul
gol In teribila tepuse; ramane schiop luni intregi:duca.
nu e ucis de otrava cu care e uns varful tapusii. Ei gramadesc apoi craci, rastoarna copacii, fac 'un fel de baricade, dela spatele ciirora te pandesc cut lancile si eu
sagetile lor de lemn, cu varfurile intarite in foe i {recate in otrava.
Padurea virgina, b.'trana Seeba (Sylva), unde de yeaeltri copacii cresc, frame i mor, se deosebeste mult de
aceea pe care omul a locuit-o candva. Copacii sunt mai
mai drepti turnchiuririle au dimensiuni .rnai
colosale; se gasesc deseori poeni naturale unde nu-i prea

greu de umblat i uncle pamantul e mai uscat, mai tare,

mai compact; locul de preferinta al piticilor.
Oaca.tai plantele, daca cureti desisul
te afli inteun loc curat racorors, unde ar fi delicios sii
stai. Dar dup dour' trei generatii, vegetatia terge mice urma a interventiei omului. Peste cateva luni n'ai
putea trece. Trebue sarti deschizi un tunel printre
areste masse de verdeata inabusitoare i asa de amesteeate, de incurcate, incaldte, incit, daca varfurile at fi
pe un acelas plan, ar fi mai lesne de mers pe deasupra.
40

www.dacoromanica.ro

Cand isbuteti s tai o tranre prin acest desis, plantele

tNiate piezis iti sfasie picioarele..."
: Waibel,
at acum clescrierea. Marei PAduri"
Thorbecke i Unterwelz: Padurea ecuatorialii isi dato-

este vieata cldurii mari .i neintrerupte cum si umezelii, care in regiunile de coastii ale golfului Guineea
este datti de respiratia mrii, iar in Camerun si bazinul
Congo de multimea de ploi, care ani de ani, cad in toate anotimpurile. Si pe aci stint epoci de ploi mai puternice ori mai slabe, chiar pa uze, dar acestea nu dureaii
atat ca p5mintu1 sA se poatii usca. Radacinile copacilor
fi gilsesc necontenit umezealii imbelugatii. Pe 1ng aceasta, pil.durea nsai ajutA la piistrarea amezelii. Sub
desul ei fruaazis, aproape nepatruns nici de razele snarelui, evaperarea apei, cu care este intesat piimantul este
cu totul neinsemata. Covorul de muschi, piitura de
frunzi puterzit i noroiul formeaza un burete urias
zare suge si pAstreazii apa. Piidurea i apar ingur isvorul ei de vieatii.
Vremea se scurge prin aceste tinutari una i aceeasi
zi de zi. Pansa" pela 8 dimineata plutesc prin aer panze
puternice de neguri. Care orele 9 apare soarele, iar aproape de amiazi e ciildurA ap5isaoare. Dup5 amiazi,
pela orele i 'salt 8, cerul este aeoperit cu nouri neg-ri amenintaori. Care 5 se petnete ploaia puternicil intovArrisittt cele mai adesea
furtung. Plou ca intreruperi mai mari sau mai mici toafai noaptea.
Aproape 10 luni din an, acest timp ploios deapgnii fir
neintrerupt. Soarele rAmtme ascuns saptamni dearndul. In toata aceast vreme ploaia cade neinduratil, clnd
piimntului ap Cu galeata. Apele avantate prin desisul
pAduri nu mai poi fine piept potopului ;3i. se revarsii
peste maluri.
Aerul paciurilor ecuatoriale este intotdeauna
tor. In casa ziivoritii a pildurii lipseste influent-a invioriiWare i rAcoritoare a vantului. Se abat g pe aci furtuni,
uneori ark de puternice, fuck desr5d5eineazA i doboawww.dacoromanica.ro

41

ra la pamint copacii uriasi singuratici, dar acestea se opresc la marginile padmii care se ridica in fata ea adevaiat zid. Valuri de aer miscat improspatat nu poate
patrunde decat prea putin in partile dinspre interior.
Prin aceste paduri, temperatura, ca i ploaia, este
peste masura de ridicata si tot anul aceeasi. Iii mijlociu
ramane la 250 si variazA mai Inuit dela zi la noapte, decat dela vara la lama,. Despre anotimpuri ca pe la noi nu
polite fi vorba.
Aceasta mare umezeala unita cu caldura tropicala
cu lumina vie a soarelui, care std.' deasupra, dau acestor
tinuturi un aer ca de sera, in care vegetatia poate creste
neIntrerupt i eu mare belsug.
Pgdurea eeuatoriala este ca o claaire cu 4 etaje. Jos
de tot, la fata pam'Antului, se intinde covorul de muschi
male ea o perna, napadit de buruieni i plante Vita,
Hare. Peste toate acestea se 'idled.' la inaltime de eativa
metri suraedenie de arbusti i copaci tineri. Deasupra,
ea al treilea etaj se inalta copacii puternici de 20-50
metri, ale caror coroane se unesc i, impreuna cu numeroase plante agatatoare care ii. leaga Intre ei, forn-tea.za
adevaratul acoperis al padurii. Prin aceasta bolta de
verdeata patrunde i se ridica copacii uriasi care erese
rasletiti i ating inltimea de 60-70 metri. Acestia
boltesc varfucrile ea niste domuri uriase ale earor coloaue
de susutinere sunt trunchiurile lor. Randuirea interioarl

a p"durii este foarte felurita. Pretutindeni ies la iveala

aceleasi conditiuni favorabile de vieata. Din trunchiurile
copacilor uriasi se aviinta In toate partile radacini late
ea niste scanduri i lungi de -mai multi metri. Curmee
de liane puternice, care ajung sa 'aiba o grosime cat a
bratului ori piciorului, .se incolacesc si se catara pe
trunchiurile copadlor. Sprijinite de mii e radacini, care
atarna ca adevarate draperii, ajung On deasupra coroanei. De aci se avanta pe coroana copacului vecin, ori
cad drept la plmnt, de unde o pornesc din nou la drum
tarandu-se i incolacindu-se ca niste srpi, pentru ea ain
42

www.dacoromanica.ro

DOU sa se catere pe un alt trimchiu. In chipul acesta ajung de se ncura unele cu altele i fac un desis de nep'.itruns. Pe trunchiul,. pe crengile i cbiar pe frunzele
coroanelor arborilor se aseazl o armat de paraziti, mai
ales orhidee, care trimit pe pmnt suraedenie de
ni aeriene. Pretutindeni pe crcanele crengilor cresc
In maldere ferige groase, ale altor sport imprstiati de
vnt. g5sesc loc in cele mai mici scobituri :116 scoartei
prind

Frunzisul tuturor plantelor agattoare, arbustilor

copacilor mitri este foarte bogat i felurit. Frunzo, aci
rnari, aci mici, late ori inguste, tari sau mOi, straluci-

toare la culoare ca argintul ori de culoare verde

umplu toate golurile astupnd ferestrele ea sei
pdurii.
Pdurile ecuatorial e suut sirace in lumin putnd fi

asemlnate cu niste pivnite ntunecoase sau pesteri subpmntene. Chiar in timpul zilei, in aceste paduri te inconjoaf o noapte verde. La aceasta mai contribuie
linistea degvirsit, fcerea misterioas a acestui dom
cu colane uriase. De abia, ici-colo, pofi zri prin intunecata noapte a pdurii istr.lucirea unei raze galbene
de soare, care se prelinge ca aur curgtor pana la pamantul negra. al pdurii. Aceast' raz parc zapiicit.
fricoasl de a:Uta intaneric rtceste catva vreme incoa
In colo si se retrage. Nicaeri soarele nu poate lumina
din plin piin la pinnt. Numai intimpltor poti vedea
pentru citeva cupe, printre ramurile verzi, lumina Haritoa re a cerului albastru. Pe vreme de ploaie nici pomenealA de asa ceva. Bnuesti, tij c" acolo sus peste
bolia verde a acoperisului de frunzi i dup norii negTi
de ploaie ai cerului striiluceste globui de aur al soarelui.
Daca zilele sunt intuneeoase in pMuire, noptile sunt
negre ca de boina. Cnd eerul e acoperit cu nori die
plcaie i aceasta se intiimpl intotdeauna pe tino') de
www.dacoromanica.ro

43

noapte, cand ploaia se pravaleste nebuneste la pamant,

intunericul dintre arbori e atat de negru el parc:i a-i putea sa-I tal,. Frumoasele n.opti senine cu stele lipsesc Cu
totul padurii ecuatoriale.
Din pricina vremii, plantele nu au numai o anumita
perioada de desvoltare ca pe la noi. In padurea eeuatotiala vezi pe uncle care cresc din pan alaturi de cele care
tanjesc, ori au ajuns la maturitate. Ici vezi un copac cu
frunzisul rarit, dincolo un altul lipsit de frunie; mai

departe un altul pun de flori sta alatuni de un vecin

'incarcat de fructe.
Padurea ecuatorial galgaie de vieata. Din ea aflam o
ueintrerupta crestere dar si o continua putrezire. Alaturi

de copaci plini de vieata poti vedea altii care trag a

nioarte. Multi dintre acestia, ran* de traznetul care s'a
scurs in timpul ploii, au coaja sfasiata, coroana stlramata j ramurile Tit/pie ori cazute la pamiint. Pe .locumide s'au produs rupturile napadesc plantele parazite, milioane de ciuperici, care acopar trupul schilod
al copacului
grabesc sfarsitul.
Pe sub scoarta ranita gandacii i incep manca de
gaurire, spand tuneluri ramificate in lemnui putrezit.
In cele din urma uriasul sleit de puteri se pravaleste la
pamant. In cadere frange vecinilor sal crengi groase cat
un pom, sparge retelele de liane g face o gaura puternica in bolta de verdeatg a padurii. Prin aceasta, siarele
priveste pe mormantul lui, pana cand ramurile vecinilor
veseli ca au gasit loc liber de crestere incliid din nou
bolta.

Algturi de copacii plini de vieatg, de cei care se lupta

mai pastreze ultimele cupe de agonie, stau cei intrali de mult pe calea pieirei. Trunchiuri de copaci putrezite in intregime, lemne uscate i frunzis putrezit zac
imprastiate la pamant peste tot locul.
Tinuturile ecuatoriale, adevarat paradis pen tru plante,
sunt adevgrat iad penru Gm.
44

www.dacoromanica.ro

1)5331 mai jos descrierea aceleasi pduri ecuatoriale

fcuta de un caltor roman (A. Varlam):

,,Prid_urea ecuatorial, produsul unui sol imbibat de

si supra inalzit de soare, dar una dintre frumusefile naturii; ea trebue pusii in randul lucrurilor care
uirnesc. Inainte de-a intra in ea, and fi se spune ca pe
zeci de rail de kilometri patrafi se intinde nesfarlita
padurea i iar padurea, ai dela inceput acest sentiment
al mrefului, ca i in fafa oceanului nemarginit. Aici

total e de dimensiuni extra.ordinare: grosimi i inalfimi

neobiniute ochiului nostru, totul este croit pe alte
suri, cu care nu ne potrivim i la, raclacina unui ttunchiu
t simfi un pitic.
0 lumina salb de amurg, uniforma, se cerne prin acoperisul des de frunze, verde si ea; rar scapa printre ele
cate o raza venind de sus, ca o sageat cu varful aprins,
spre a se infige ici, cogo, prin tulpinele de lemn.
E hniste slesAvar0.ta; e prea multa lacere, padurea
fermecat si frica te cuprinde. Once fsgomot, un fipat
1-ai prefera, fi-ar da mai multa, siguranfa, Jock aceasta
sirustra lipsa de vieaf.
Te intrebi daca nu cumva cauza acestei imobilitafi nu

eti tu, omul, animal nernaivazut prin aceste locuri.

liana atunci era poate agitafie, miscare, hohot, xis kti
cantec, maimufele fineau sobor, papagalii se ceriau, pA-

srile
coruri, pe ciind altele bateau tactul, tocand
din pliscuri, dar la aparifia ta spaima le-a cuprins si totul a amufit. De dupa perdeaua verde te privesc mii de
ochii, priviri sticloase de sarpe, privire bland6 omeneasca

de maimufa, ochi intrebalori de pasare, urmndit-fi de

sits, Cu neincredere miscrile, tate vietafile
suflarea, pentru a nu atrage atenfiunea acestui cinclat,
nechemat i poate periculos musfir.

Aerul e saturat de umezeala, hainele i pielea sunt

ude.

Picaturi grele cad si loviturile lor pe frunzele late riisun5 in mijlocua fAcerii i te fac sui fresar.
www.dacoromanica.ro

45

Un murmur vag dar continua, ca zgomotul unui bondar, ce sboar, se ande, fr s poti sti dacl vine de sus,
de jos, din scorburi ascunse, sau iese din pmint.
'Un miros ca dup ploaie, de frunze putrezite, de putregai de lemn, de mucegaiu persistent i intensificat de
amezeala. i cldura dimprejur, te urmreste tot
invariabil.
Ctite odat, din pfilcuri de flori se las (ca o perdea
prin care treci) mirosul rar i necuposcut, dar delicias i

subtil ca un parfum pregatit de un artist expert din

amestecuri savante.
In baia aceasta de aburi ealzi, ferit de razele soarelui,
simti o destindere a trupului si spiritului. Dar cine e obligat s stralat sute de kilomteri prin aceastd pAdure,
saptmni intregi, entuziasmul i admiratia dela ince-

put, chiar cand presupunem la acel drumet simturi

tistice, i tse schimb intr'o tristete si o &ninfa grahnicA
de-a iesi odat din acest mormint de verdeat, de-a ajunge in cmpie, unde vntul prime* aerul, unde sil*"
stele i unde stii cand soarele rsare si and asfinteste.
Din and in cnd, o band, de maimute provoaca
care in furnzis, fipnd strident i ascutit, dar in curcind
trece si in urma lor tAcerea continua s stripiinealscA
piidurea ecuatorial.

Mirile verzi
Inehrpuiti-va o cmpie cat poti cuprinde ca ochii, o
cmpie
sfirsit, innecat in ierburi de toate marimile si de diferite specii: peste tot ierburi i flori cu
mirosuri imblitatoare, sau eu miros neplacut i otravitor si dese ca inima pAdurilor,virgine.
Privind aceast intindere a ierburilor ai impresia de
nemrginit, Intocmai ca'n fata unui ocean. De ad si numele ce li se dri. de mrile verzi".
Savana este creatia climatului tropical cu dou epoci
de,osebite: epoca ploioas, (vara) si. cea secetoas (iarna).

46

www.dacoromanica.ro

Pe lAngA dimat, in nuantarea aspectului savanei intervine i solul: dac este mai calcaros, savana .este presaratA cu arb-ori spinoi; dac cuprinde laterita. savana
devine mai intrerupta, adapiandu-se secetti priu micorarea frunziului i prin ramificarea radAcinilor ce se
infunda mai adAnc in pimAnt; infine, daca solul este
subtire, atunci covorul ierburilor" esta aproape continuu.
Marea problema' pe care o are de deslegat savana este
de a imakazina apa in timpul ploilor de a o Ostra cu
omufiindca i in tinuturile ei se poate spune
lui ii este foame, fiinda locului Ii este sete".
Savana, cAnd ierboasri, cAnd stufoasa sau chiar paduroasa, este formatia care acopere in Africa cele mai intinFe suprafete. Ea se desf4oar din Sengal pttna in A-

bisinia castel tie apa", ocupa partile joase ale Africei

rsIritene i inconjoara pAdarea ecuatorial, pentru a
atinge coasta atlantic la Sud de lluvia Congo.
Sava.na africana se prezint, deci sub aspecte diferite,

dupa natura terenurilor. Mal intai observlm o savana

cu animoze i arbuti spino5i (xerofili). Ea trece pe nesimtite la savana cu ierburi mari, imerza prerie uncle
domina gramineele (Andropogon, Pennise'cuin), formand
ndesea un covor vegetal continuu; Baobalul (Adansonia

digitata), arbore precis african, care nu crete decAt in

locurile descoperite, este foarte caracteristic savanei.
Buchete de arbori apar ici 5i colo i savana evolueaza atmici pre padurea pare. In lungul apelor, arborii se
grupeaza in adevrtrate paduri. Vazut de sus, intreg linu tul se arar, strabatut de galerii forestiere impletite cu
nenumarate liane; acestea sunt tentacolele pe care pAdarea ecuatoriala, virgina, le trimite spre mima Sudanului, adevrata impAratie a ierburilor"..
In toatA intinderea sadsavana este domeniul marei faune
africane. Abonderrta paunilor ei explica multimea
ierbivorelor care atrage multimea carnivorelor.
Savana africanA se prezinia astfel sub aspecte diferite.
www.dacoromanica.ro

47

Cele mai mari intinderi sunt alciitaite din prerii de

graminee inalte de 2-5 m., ca trestia sau chiar ca bambusal. Printre ele predomina Andropogoan. ele i Panicum, dintre care faimoasa iarba a elefantului Pennisetura purpureum" atinge chiar 6 m., ca ntfime, in locurile mai umede. O alta graminee care detine loe insemnat In tinuturile ierboase ale savanelor africane este si
Imperata eilindrica, care atinge 1-2 m., a &Arai tulpina
se termina printeun spie greoi i all).
Aceste prerii ierboase sunt dominate ici i colea de
arbusti, and apropiati !Ana la punctul de a forma buchete, canci spatiate pfina la o departare de 30 m.
Deacurmezipl acestor tinuturi ierboase, cursurile de
apioi sunt indicate prin darele mai inverzite ale galeriilor forestiere" sau ale perdelelor de pOduri" cari prebiagesc piidurea virgina panA in mima savanelor.
Daca examinam aceasta savanA in diferitele epoci ale
infatisarea peisagialui se
anului, bagam de seanis.'
schimba cu totul. Sii ne asezam, exernplu, in epoca marilor ploi (in Iunie sau Iulie) pe un. loc mai ridicat. Atunci campiile ierboase sunt in plin4" expansiune; noi
dominiim un adevrtrat ocean de verdeata". Intreg aspectul savanei este atunci de o monotonie absoluta. Animalele par innecate in aceasta impara,tie a ierburiloe.
Zadarnic vei incerca sit.' le zaresti. Seninul verde al ski.-

vanei le-a inghitit in sanul su. Chiar elefaniii uriasii

lumei animale" dispar ca niste soareci printre inaltele
ierburi ale savanei.

Totul este umezit si nu se usuca niciodata. Chiar si

cele mai mici rauri cari brazdeaza savana sunt acum
umflate sci duc o apa tulbure i na,valnica inct sunt gieu
de trecut.
1.1mosfera care spilnzurii peste imensitatea lerburilor

este de-o linvezime minunata intre doua ploi.

Mai tarziu, la inceputul %sezonului uscat (adica in
Noembrie .sau Decembrie), inainte de a se da foc ierburilor savanei, toata regiunea a cpatat o culoare unifor48

www.dacoromanica.ro

Ina rugiaie, peste care se inaltil semet arborii CAL

7ele mai verzi, insa i ele ca inceput de decolorare. Jerburile si-au atins acum inaltimea cea mai maree ea inflorescente terminale, ingalbenite i uscate, pe cate
le face sa unduiasca intoemai valurilor
Iianatul este foarte greu in savana. Intr'adevar, fauna
este cu totul aparata de natura, cele mai multe ierbivore
(antilope, bivoli, elefanti) stau ascunse printre ierburile
inalte ale savanei.
Insii aceasta ocrotire a ierbii este atinsa in curiind de
furia focurilor: se da foc savanei de catre indigeni. Ast-

fe3, intreg oceanul de ierburi 'Ante" este euprins de

para focului nemilos ce acopere intreaga savana in propia-1 cenuse.

De unde la inceput savana isi imbrobodise cl1pnl cu

un covor verde primavaratec, alcatuind marea cea verde", in sezonul uscat chipul savanei este altul,
arma
formand marea cea galbenii"; ikine,
chipul ei se schimba, inteo adevarata mare negricioasa."
marea de cenuse".
dar, aceasta imparatie a ierburilor" ne arata trei
fete: chipul inverzit si surazator, chipul palit intristat
si chipul cel indoliat i cernit.
Sub cea din urma infatisare: ,savana cernita", vanatul i fotografia gasesc spatiile libere.
Privita acum savana din aceiasnilfime, oceanul ver
de" al ierburilor a facut loe unui intins covor cenusiu"
ce se desfasoara cat cuprinzi cu ochii, dominat de arbusti ale caror frunze parlite de flacari au cazutt iar in

locul lor a ciat un nou frunzi de un verde desc'nis,

care tre,mura peste acest peisagiu cernit al savanei.

Cat priveste- galeriile forestiere" ce urnaresc cursurile de apa din savana, ne apar i ele parlite de para focului.
Atmosfera este acum uniform, posomorata, ortzonturile vaporoase. Sunte, in marele sezon al vnatului.
Potecile sunt user de itrmat7mersul relativ usor. Anirm4

www.dacoromanica.ro

49

lele au acum o viatg grea, ca urmare a disparitiei ierhuri-

rilor ce le ocrotea. Nesiguranta 1e face sfiicioase. Ele

cautg acum chiar cele mai niici acoperisuri pgcfuroase
brusseIe spinoase crutate de flAcgri. Incendierea savunei
se face deci periodic. Iarba de Guineea sau de Sudan se
us-ucg atAt de tare in epoca de secet ;neat se peate aprinde foarte usor chiar singurg. Este deajuns si se proNeil o scAntee din izbirea pietrelor pricinuite de fuga
unui ierbivor i iarba sg se aprindg. Alteori se poate aprincle dela scnteia unui trAsnet.
Infine, cele mai dese incendii in savang sunt pricinuite
de indigeni, fie pentru a organiza vngtoarea diferitelor

animale care foiesc intre ierburile savanei, fie pentru

a prepara terenuri de culturg Leg a mai recuge la defriseri atilt de grele.
DacA nevoile culturii indigene nu cer dec.& incendii
de suprafatg relativ micA, in schimb, incendiile organizate de vAngteri se desfIsoarg pe frontufri cari depAsesc
adesea chiar 10 km.; perdeaua de fliicgri puternice impinge din fatA-i spre loviturile vgngtorilor animalele
innebunite.
_Mutate de numeroasele grgmezi de substante combustibile i prin vAnturile regulate si constante, aceste
incendii plimbg flacgrile lor pustiitoare zile in ir, i nu

se opresc cleat atunci and eking la un tinut care a fost

ars mai inainte.
Peisagiul acesta indoliat al savanei, strgjuit de sirurile
arborilor ciungi ai ,,Padurilor galerii" prjiti i ei de

flacgrile ce-au parjolit iarba, se va schimba insg dupg

prunele

In Aprilie sau in Maiu, deed' aruncgm o privire-- de

.jurimprejurpeste intensa panoramg a savanet care ne
era faniiliarA, nici n'o mai cunoastem. Ea ne infAtiseazgt
acum doug culori: verdele viu i intens al ierburilor
verdele intunecat, aproape negru al pgdurilor galerii". Acum este primgvara africang.
Dacg, privim de aproape, in aceastA monotonie verdea

50

www.dacoromanica.ro

savanei, putem vedea cAteva flori inteadevr frumoase,

cm este mai ales minunata liliacee Gloriosa, ale cArei
flori trec pe aceiasi planta, dela galbenul pal, la galbenal auriu, la rasul deschis i chiar la cal viu.
In aceast4 epocA, savana s'aratA de sus ea un adevarat

covor, cu fondul vedre deSchis

culoarea ierburilor,
prius in chenarul verde incbis
al perdelelor de piduri", brzdat
infine
de dunga albicioasA. a rInrilor dgire de argint".
In epoca de primaveral, animalele savanei incep sil se
aventureze in afar dint retragerile umbroase.
Elefantii incep sil se arate in turme. Ei trec usor prin
,,marea de ierburi", ridicind uneori cu trompa tulpinile
ierboase care Ii impiedicA. (iarba elefantului fiind puternic, nu arde in intregime ci tulpirtile ei, sub actiunea
dogoritoare a flacgrilor, se indoiese ca niste arcuri spre
pmtnt, asa c terenul este uneori acoperit de impleticirea acestor arcuri). Pistele sunt acum greu de urmat.
Savana este Marea. regiune a elefantilor , unde ei
sesc spatii ierboase de strbtut i ascunzisuri
In toatA desfAsurarea sa, savana rmne tleci domeniul faunei africane: ierbivore oarnivore.
AdAogali acestei faune viata intens a insectelor aerului si a solului cu regina termita", cu censtructia ei ciclopeean, adliogati apoi fauna special a apelor si ateea a stancilor; adogati cAteva sute de specii de reptile: cele patru varietAti de cobre, tot asa de periculoase
ca cele indiene, fusa frA ochelari si cele zec,e varietti,
cJe vipere. Imaginati-vil inc zborul nenumratelor pasri cari acopar lacurile, fluviile si mla.stinile j yeti avea icoana vie a Savanei, oceanul ierburilor".

Marea de alfa
Alfa este vegetatia cea mai binecuvAntail a tinuturilor care fac brau imprejurul Mrii Mediterane, linde aceastA trestie a stepelor africane" cuprindc suprafete
www.dacoromanica.ro

51

intinse din tara amintirilor apose" i pana'n China

africana'', in deosebi prin Tstepele Oran-ului, unde indigenii vorbesc de o ,,mare de alfa".

Aeeasta mare de alfr ne da impresia unei nesfarsite

monotonii, uniformitatea peisagiului saw fiind aphsa-

t:,nle. Amintim cuvVtele lui Fromentin in aceastx privintii: Alfa este pentru calator cea mai silicticoasi vegetafie: aceleasi tufe, rasarind intamplator pe un teren
numai gheburi, avand infatisara i culoarea unor lufe
de pipirig, tremurnd inteuna, leganandu-se ea parul
despletit, la cea mai usoar unda de 1r-int. De departe
ui erede ca e un ogor cu gilt' care nu se mai coace si se
vestejeste Bra s ingalbeneasca:'
Alfa sau Ari" cum o numesc Cabilii este graminee
care creste indeosebi in tinuturile eu climattil uscak.
Inaitele podisuri ale Algeriei i Tunisiei ocupa locut
frunte in aceasta privinta.
Aceasta tufa-graminee, care doming inalte/e podistiri
orano-algeriene, ce nu primesc cleat 50 militnetri

ploaie, se poate inalta pana la un Tetra i in grosime

poate trece de jumatate de milimetru. Trtmchiu-i subpamntean lung so noditros se intinde in toate partite, da
tufele de afara, fiecare tufl fiind aproape numai
frunze.
Umezeala imbelsugata totdeauna desvolta frunzele de
alfa, facandu-le ca niste coardele late si verzi. Seceta,
dimpotriv4 le suceste marginile ca i la frunzele de porurnb si le parleste varful lor ascutit.
Alfa este atat de mladioasa, incat localnici o folosesc
/a tot felul de impletituri. Din ea i fac rogojini, papuci,
maturi, etc.

Prin topirea tufelor de alf se obtine fuiorul, din fibrele frunzelor; ce 'se foloseste la tesutul covoarelor,
torsul servetelor si la impletitul franghiilor.
Dintre toate intrebuintarile alfei, cea mai de pret este
fabricarea hrtiei. Inteadevar, cnd in Europa n'au niai
fost de ajuns sdrentele pentru a face hArtie, iar fabricile

52

www.dacoromanica.ro

au folosit lenine, paie i canepl, atunci alfa, gramineea

podisului algerian si a unor sesuri din Tripoli, a ajuns
un izvor de bogafie; de aceea toate privirile s'au indreptat spre aceste tufe ce cresc nesemnate neingrijite.

Jata cuna aceasta mare de alfa' ce paidaeste peste

stepele Mogbrebului, de unde la inceput era socotitl
frlii' preff. ca o regiune apsatoare pentru om, fiind ase-

muit de unii calatori cu insusi tinuturile de serub" din

pustia australiana, incepe sa fie privit ea avand rolul
ce-1 are palmierul pomul ce sta cu picioarele u. dp si
varful in- foc" i cu iarba de Sudan" a savanclor.
Pentru exploatarea acestei graminee de prof s'a fcut
o cale ferata dela frin pank sus pe podis; dela Oran,
calea ferat patrunde pana la granifa sudica a Nlarocului, dela Alger pana la Djelfa, in Mima stepelor imbacsite de alfa.
Caravane de cmile, incarcate cu maldare de alfa vin
pana la stafie, unde iarba este aleasa, stransa in pacliete,
legat cu sarma i dusa spre mare, la vapoare.
Sialstfel, aceast piare cu alfe este strabtuta de
corabia desertului", aceea care calcA i marea cu valurile de nisip".
Alfa ca i prinful palmierilor", atrage pe orn
In aceste tinuturi pustii.

Arborele de ulei
Acest minunat copac face parte din lumea palmierilor ce's socotiti arbori providenfiali.

Dintre acesti palmieri, mi care natura a brzit in

marea-i clmide toate frmurile africane, acolo unde
ploaia este bogat, cel mai insernnat pentru locuitorii
Sudanului fara Negrilor", este arborele de ulei, care
aduce atitea foloase loealnicilor, incat Negrii Il numesc
prietenul".
Arborele de ullei are foarte multe intrebuintilri ca si
ceilalfi pahnieri. El este folosit deopotrivii de Negri si de
www.dacoromanica.ro

53

Albi, atat pe.ntru lemnul snu, cat i pentru frunzele sale.

Folosul cel mai mare d'Ainsu ca productor nesecat de

ulei. and fructele arborului care cln ulei sunt .coapte,

Negrii le culeg si le strang in vase incApntoare; aci fructele care gem de grnsime, sunt cnIcate i zdrobite de oameni Inclfafi in sandale de lemn spre a fi apAsarea mai
grea.
-In urmn, total se puna la tease si se extrage uleiul.
Uleiul acesta de palmier alegues-te unul din produsele
cele mai importante ale coastelor africane.
Arborele acesta atAt de roditor in fructe illeioase este
de altfel exclusiv tropical si. african. Deaceea, toatA
coasta guineeanA, aceea care in trecutul apus purtase nurae de coasta fildeu1ui, auru1ui, sclavilor, astAzi aste cunoscutn in lume sub numele de ,,coasta uleiului".

Arborele reptilA
.Acest arbore curios, cu care natura a facut adevArate
,,perdele din motu& uriase de eximan" pe marginiie maloase ale Senegal-ului, face parte din familia vegetalelor
zise Pandanee. El e M'id de curios, cci vizut din del:Pi:Ir-tare aduce eu o reptila triase. De obiceiu arborele reptan" se inalt din malul tarmului i poate atinge peste
14 metri. De cum fzbeste malul care-i inconjoaril trunchiul, tulpiha se subtiazil., se imrndie i ne mai putand
sta bAtclasA se indioaie i atinge saprafata linistit.' a seninului oceanie, in a cirui lucire i oglindeste fata
Tulpina este inelatn. i din fiecare inel mustesc smocuri
de fibre ce se inaltii o ciipten sus, ca'n urmn sA se afande
ea niste cabluri in malul de sub apa ce le-a imbiat sAl-

tarea spre
Deasupra smocului de fibre ce infrunzesc din inelele
ce incing tulpina, arborele imugureste in cinci sase ramuri, in chipul gaturilor de lebede, ce poartn niste frunze lungi, groase, ascutite i cu marginile tioase, incat
din zare par niste sulite.

54

www.dacoromanica.ro

Cucriotsul arbore proptit in ubrede rezamatori, cu ramurile goale, a cror arcuire se inclina spre
desf aura smocul de frunze ce calca aceste part de lume.
In jural acestor Pandanee rasar multimi de alte plante
de apa, facand o hora ce se reflecta in unduiri -cremaraloare pe luciul seninului oceanic, sub adierea brizei ce

manghie morturile animale de pandanee in chipul

ghemului in tare se strng erpii spre a scuipa piatra
nestemata" cum spun basmele.

Arborele de paine al maimatelor

Uriaul cel mai nitstrupic al vegetatiei africane este
arborele cunoscut sub n.urnele de baobab san ,,arborele
de paine al maimutelor".
El este mi numai cal mai rrusarit dintre arborii easleti
ce se inalta in linutu.rile marginae savanelor est-africane, ci i cel mai mare dintre toti copacii ce fac umbrii
Uneori, atinge peste 60 metri in inconjur.
Baobabul este i destul de inalt, ins6 se tot subtiazti
spre varf, din card mustesc ramuri ce se raspandesc in
toate pOrtile.
Cnd trunchiul baobabului este mai scund, ramurile
lui a ting fata pamantului, intocmai cum face o salcie
pingatitare, formnd o adevarata coliba naturala, unde
so pot aciuia oame.ni sau animale.
In general, trunchiul baobabulut este de dona ori mad
plin decat iniiltimea dela panant pana la crengi.
Trunchiul sau uria e impodobit Cu nenumArate creugi
vanjoase i. aproape orizontale, ceea ce Ii da din marginea zarii o infatiare de umbrela uriaA.
Uneori, baobabul prezinta i ramuri inferioare, care

se arcuesc in sus, incilt din departare are chipul unei

sere fantastice. Inaltimea pe care o poate ajunge este
de 30 m.
Acest uria al vegetatiei africane poate sii traiascO, cu
toate cit lemnul sAu e pufos, zeci de veacuri. S'au aflat
www.dacoromanica.ro

55

trunchiuri foarte groase, care dovedesc peste 6000 de

ani. Viata lui Matusalem al crmenirii, ramne cu. mult 'in
fafii de varsta Innagrmuritoare la care poate sisi ajunga acest colos vegetal. De aceea, baobabul este soco-

tit ca un 'f el de matusalem al lumii vegetale africane"

Grosimea neobisnuita a baobabului a ajutat pe localnici 'sa faca din trunchiul lui adaposturi, colibe. 'Mewl
loe din Senegambia, Negiii au scobit in inferforul unui
baobab un adpost atat de incapator, indit au gasit cu
cale sa-si fie acolo adunarile.
Infiifisarea acestui arbore-umbrela se datoreste uscAciunei prea necruftoare i caldurei prea mari.
Obisnuit, trunchiul lui atinge 5 metri i in grosime 24
meri. S'ar parea cA e un adeviirat turn, daca ramurile
lui groase ca niste copad nu is'ar intinde inlaturi pnil
la 25 linertri 0 nu s'ar pleca cu vArful lor pana la pamnt,
Inca s ascurid:i trunchiul cu desAvfir0re. Din aceastil

pricina, din margine de zare, tot copacul fi se pare mai

degraba un mic pale de padure.
13aobabul, care in privinfa grosimei este decanul regnului vegetal", este o minune a naturii cu florae lui albe
neobisnuit de mari. Dar si mai incremenit rrnal cand
il vezi incarcat cu poamele sale uriase, un fel de pepeni,
Itingi pana la 1/2 metru, ab caror miez acrisor i raeoritor astamparsii. setea i foamea localnicilor.

frunzele baobabului se mananca in. unele loeuri, 'Lifland loe de varza, sau srvese la prepararea ceaitatti.
Trunchiul scobit poate fi folosit drept o minunatri lullt re.

Dupa cum vedem, acest arbore este o adevarata binefacere pentru finuturile unde creste.

Hipopotanul: porc de apl

In marile lacuri
fluviile ce se imbulzesc in mima
,Continentului negru", paladuesc, in toata voia cele mai
curioase animale, esite din nesecata bogg4fie a naturii.
56

www.dacoromanica.ro

Printre dihanille ce se aciuiesc prin smarcurile acestor

ochiuri de ap care brazdeaza padurea ecuatorialg numitg. inferuul verde", este $i uratul hipopotam, numit
behemoth" in Biblie.
In timpurile vechi, hipopotamul huzurea 5i'n m1a5tinile. 'acute de impletiturile Nilului Gaugele Felahilor",

care ascunde in undele sale destinul Egiptului, tam

visurilor impietrite". Mai ales apele Egiptului de jos
unde aceste uricioase dihanii porci
apa" foiesc printre smolnitile infrunzite de papuri5uri erau temnte in aceasta privinfa.

In vreme ce atatea animale i-au schimbat mult din

infafiarea dela inceput, hipopotamul i-a pastrat vechea-i infati5are butucanoasa. Inteadevar, trupul rotund al bipopotamului se sprijina pe patru picioare
scurte, cu cate patru copite la fiecare picior. Capul lui
este patrat, ochii i urechile foarte mici, fata de trupul
lui mare .1 butucanos, iar gura II este foarte lars,ra

rile la fel.
Hipopotamul are o lungime de peste patru metri -fara. coada sa mica* i scurtd
cantarind cat 30 barbati,
Trupul lui este acoperit de o piele groasa de S cm. 5i fara
par. Dupa cum este udii 'sum uscata, ea are un luciu cenuiu, cafeniu inchis sau rou murdar.

HiPopotamii cai de apa" i'i petrec toat vremea linciurindu-se in cutele apelor mustite peste matca. In tinuturile unde apele nu le dii hrana din belug, hipopotamil les pe uscat.
Gaud acest cal de Iva" rasare din seninul apclor
ca sal inghirta aier, pufae j gage 5i din largile lui nari
tanesc nenumarate raze de apa stropitoare. Dup ce a
inghifit aier destul, se scufunda iarai pana in adancuri, mule sta cate va minute. Child este aproape de suprafata apei, nu i 'se vad decat urechile, ochii 5i narile.
Cea mai mare placere a sa este sii se blaceasca in undele ochiurilor de ape adormite, la adapostul unei azavade paduroase, sau sa se cafare in susul malului ars de
www.dacoromanica.ro

57

razele fierbinti ae soarelui. In acele clipe, hipopotamul

scoate sunete grohaitoare de placere. Gaud noapteali
da in geana -i neg-urile infioar5, aceste colturi tainuite
hipopotamii pornesc spre lacurile mai adanci ale fluviului, unde anent& se urm6resc unii pe altii g se rostogolesc printre undele inspumate cu cea mai mare. indemaRare.

Acesti cai de apa" innoata nespus de iute i fara preget, pe distante lungi, umpliind aerul cu rqugetele tor ce
fac sa clocote codrii pana'n adncurile cele mai retrase,
facand sa amuteasca chiar pe semetul rage al animalelor".

Hipopotamul se hraneste Cu frunzele plantelor de lotus i cu arbusti de papyrus, Cu mladite raoi de papura
si cu celelalte plante ce's doldora de suc i cari irnpanzesc tinuturile mlastinoase.

Animalul eel mai rar din lume

Acest animal atat de pretios este Okapi, care trAeste
pe o fasie ingusta i aproape cu imputing de pritruns
din Africa central'.
Cu bate ca acest nume inseamna un mamifer de statura mare, Okapi este foarte puf in cunoscut in zoologie.
Existenta sa era numai banuita pana in 1890, and
faimosul ca1et4tor Stanley a adus stire despre aced animal attit de rar..
Strabatand intunecatele desisuri paduroase ale lui

Hari, el a auzit vorbindu-se despre un mar salbatec

pe care indigenii Il numeau atii" i care se hranea cu
frunze.

Dupa Stanley, cativa exploratori au putut sa-si procure bucati din pielea unui astfel da magar miwerios;
acestea fiind supuse savantilor ele au fost identificate
ca provenind dala o noua specie de zebra a pAdurii.

Insa aceasta decizie n'a fost primita de catre un sayant explorator, Johnston, care ocuipand i functia de
.58

www.dacoromanica.ro

inalt comisar in Uganaa, a organizat o expeditie spre

aceste paduti inspaimantatoare ale lui Ituri, eu colaborarea unui ofiter din Congo belgian, sfarind prin e. gasi
pieile i scheletele a doua specimene. Pentru acest fapt.
animalul a primit, in onoarea sa, numele de Okapi
Johnstoni, arid s'a putut identifica tiintific ca, el n'are
nici o legatura cu magarul, zebra sau antilopa, forman- ci
o singura grupa deosebita, inrudita cu Paleotragus i Helladotherium, care au trait inteo epoca veche, cu cateva

milioane de ani in urma, atat in Sudul Asiei, cat i In

Europa.
Procedeele

de

vanatoare

folasite pentru

acest

animal erau: latul i groapa acoperita cu frunze; primul cerea un numar mare de oameni.

Corabia pustiului
Camilele sunt rumegAtoare, fara eoarne, perfect adaptate vietii de pu.gtiu.
Se cunosc dioua soiuri de camile : una du cloua cocoar
sau c4mila propriu-zisa, de fel din podiul inaltat al
Tibetului acoperiul-lumii", alta, Cu o singura cocoar
(dromaderul), patria acesteia fiind pustia Arabiei.
Atai camila propriu-zisa (Cu doua ghebe) cat i
dromaderuil (cu un gheb) sunt foarte u-tile in regiunile

derrtice din pricina aptitudinei lor speciale de a imagazina apa in alveolele parietale ale burdufului (stomac)

lor i a wurintei de a primi ca hrana cele cateva rari

dea.curmezipil pustiului
plante ce-i ies in cale
nisip, chiar i in partile cele mai retrase i arse de
soare, cum este tara setei".
ace#e barci ale pustiului" cum le numesc
nomazii arabi, sunt Loarte repezi, adevarate mancatori
de aer" 0 de o forta considerabila. O camila acialt
transporfal mai mult de o jumatate de tonA. calctind
40-50 km. pe zi.
Camila este urata la infatiare. Calul nostru este un

adevarat fat-frumos" fag de chipul hiictos al acestui

www.dacoromanica.ro

59

animal al pustiului. rara,' ea, irisa, strabaterea pustiului

saharian n'ar fi fost Cu putinta.
cOmilei atinge 2-21/2 m. Pe spinare, are cele
una sau douci cocoase in care-si are magazia de grasime,

pentru zilele de foame, cniila putand ra,bda de foame

sete i eAte 5-8 zile, iar lama chiar 14 zile ; cocoasele

se maresc cnd camila e indestulatO cu mincare si se

fae mici, se strng, cand rabda,.
Muliumita acestei ,,fice a desertulur, careia ti ajurig

chiar numai cateva tufo de iarb', aspra si atoasA, s'a

putut trece peste pragul misterios'', ce despartise ;d'Ata
vreme doua furnicare africane Moghrebul instila
Sudanui.
Occidentului", de tara negnilor"
Acest animal providential este intocmai ca si currnalul
,,Printul palmierilor", stap.nul pustiului saharian, ce!
en pOmntul de jaratec i cerul de flacOra". Ca si
,curmalul, camila sufere i piere cind plbua. Apa saiata
a soturilor i sarOcacloasele ierburi ce infruntesc ici
colo fata prlit de soare a Saharei, o indestuleaza si-o
fae ferreit..Ba uneori, se multumeste chiar cu roua ce
cade in timpul noptii. Dar s. CADA da de apa

in oaze
isi face stomacul doldora, incit pare un adevanit
'burda viu."; altfel n'ar putea invinge uscociunea.
Camila este deci tipul perfect al marelui mnnifer
.organizat pentru pustiu.
Tipul clasic al camilei este rnehara sau comila tuareg,.
adevarata alergAtoare de rasa
cum spun Arabii. Ea
este o corcitura a unei camile afinara, cu alta de pur
zisa araba,
,snge. Se deosebeste de camila ordinar
sau tripolitana
att prin faptul ca, ea este mai svelta
chi i prin insusiri cu mult superioare. Ar.fi ca un cal
de cursa' faja de unul folosit la munca.
Merge incet clatinandu-se, de unde i numele ce i s'a
dat de corabia desertului". AceastO numire este perfect
justificato; daca, privim cuan calca valuriie de nisip ale
pustiului lsaharian, ca flancurile sale iesite i cu t;tul
intins i indoit in chipul unei prore'n spatiu, iji da ima-

60

www.dacoromanica.ro

ginea unei corabii care aluneca peste seninul oceanului

de nisip.
Camiia araba e obisnuita sa traga la plug si sufere
cand este adusa in dsipuri. Mehara, dimpotriv4, nu se
poate departa de climatua desertic, fie spre Mediterana,
tie spre Sudan, Lara, sa nu sufere.

Mehara are urechi de gazela, gat ie strut, mijloc de

ogar si merge cu pasul nobil al strutuiui.

Rea acest animal m!nunat, once urma de umanitate

ar fi disparut din desert. Sahara ar fi Elkins o intinsa
inipratie a tacerii si a mortii". Un intre; tinut azoic"
pnins in pragul a doua lumi africane : Moghrebul 9i.
Sudanul.
oazele, aceste insulle de verdeata, prin care oehii
lui Mahomed zambesc spre Alah
cerand indurare

pentru pastorii-nomazi islamici ce calca Sahara, s'ar fi

stins fara
Daca Beduinul a putut trai in ariditatea stepelor sahariene i daca a putut creia unele asezari omeneii, aceasta a facut-o prin camii Fag west animal, el ar fi
trait i mai departe in oazele sale ca inteo colivie. cam& a venit
elibereze din acest prizonierat silit, desnoui orizonturi de v'acuire. Camila
putem
spune
a pricinuit o adevaratil, revolutie in lumea sa
politica i sociala.
Intr'un cuviint : camila j Beduinul, fratele sail" stint

singurii solitari ai desertului. Intre aceste doua fiinte

exista o perfecta, legatura. Acest adevar este aratat de
cintecile beduine, cari suna asa: Camila oazelor !
Camila pistelor! Tu esti fiinta ce-ai inflorit viata mea,
viata unui suflet ce-a cunoscut prin tine adevarul $i pe
Alah ! Tu esti pentru sacrifieziu, tu esti pentru dota
pentru sarbatori ! Camila oazelor, Camla pistelor !
Camila se gaseste astazi, ca j in freak, la haza tuturor
legilor tribale ale desertului ; pentru Beduin ea akatueste nsi cheia legilor sale soc'ale.
Camila este factorul principal al no.madismului sahawww.dacoromanica.ro
61

Ei nu-i place s traiasca izolata, Whim' viata in

coman, chiar n sensul turmei.
din
Camila iubeste desertul ca i Beduinul ; acesta
urmA
initial
In
intocanai indianului american, este
arta de a ghiid pistele caravanekm, pe nisipul vesnic

mi.scAtor, prin stiinta zis: athar" sau bab-el-tazkim".

De aceea se si spune ca desertul este tatal i mama
Beduinulu i Camilei".
CAmilele domestice nu pot indura lipsuri atit
ma/4. Camila este crescut special si pentru lapte, carne
si Mug ; cele folosite de om pentru transport si pentru
cAlgrie sunt mai sprintene, iar cele care tresc in oaze

ori pe marginea desertului, fiind intrebuintate la arat,

grpat, etc., sunt mai greoaie.

Beduinii fiii rAfatati ai pustiulur au privit-o totdeauna ca o divinitate. Proverbele lor chiar spun :
Natura, dupa ce, a creiat desertal cu pamantul de
jaratec i ceruil de flacar", a reparat gresala, creind
camila barca fericit a pustiului".
Intr-n.devar, tot ceea ce a reusit sA facA Arabrul in pustiu, se datoreste numai camilei.
Camila a fost cantata in toate poeziile desertului :

Frumusetea este umbra statuei tale elegante ce s'alungeste peste tot pustiul" sau Culoare verde a pasunilor
primavaratice, culoarea lui Alah, culoarea Islamului I
De dorul tau snspin eu i caanila mea".

Cea mai mare pashe din Mine

Pasrea cea mi interesanta dintre alergatoare este
strutua atrican (struthio camelus), ce ajunge pAnA la 5
metri insltime i 75 kgr. greutate.
Patria de preferint a strutului este Africa de miazazi. El se gaseste lasa i prin Sahara grin locurile ierboase
de pe lnga izvoarele Nilului.
Corpul acestei pAsAri alergatoare, cea mai mare de pe
tot palmntul, este acoperit ca pene negre, lucioase.

62

www.dacoromanica.ro

Coada strufului este impodobitg cu niste pene mari,

a1be si moi. Aripile sunt acoperite tot cu pene albe, ins4
sunt atat de mici incitt strutul nu se poate ridica hi shor,
In schimb alearga atat de iute, luck nu este ajuns de cal
mai aprig

Neputinta sborului ii e#e inlocuita de iuteallt alergatu1ui, la care-1 ajuta picioarele subtiri i lungi.
De altfel, toate alergatoarele au penele sburlite, impropriii sa formeze pe membrele anterioare aripi, care sa
se poafta desfa4sura.

Lipsa de anipi proprii shorului e in stransa legatura cu

alte modificgri i anume : a) musculatura pieptului este
putin desvoltata ; b) sternul e lipsit de creasta mediana;
e) oasele .sunt grele i Cu maduva ; d) in schimb picioarele foarte lungi, acoperite piing spre genunchi eu salmi
si terminate cu data degete groase, stint minunate instrumente pentru alergat in pustiurile nisipoase.
C:orpul strutului este mic i f Ara nici o aparare.
Din aceasta pricina, in caz de primejdie, strulul eauta,
sa-si aseunda inainte de toate capul
infundandu-1 in
nisip
chiar dac; restul corpuIni este descoperit, tintli
vizibila in baitaia

De obiceiu, strutii frame in carduri mici. Cand simt

apropierea unei primejdii, intreg crduI s'asterne fugei
prin pasi mari
peste patru mein
i falfaind din
inteli si mai
aripioarele cele neputincipase, spre
mult fuga.
Cateva strutoaiee pun inteun loe mai ferit 15-20 de
oua, mari (un ou de strut face cat 20 de gaing, circa 1
kg) unde le clocesc cu randul. In zilele caldo, cand soaraze fierrele tropical cerna din cerul de flacaxi
hinti peste intinsul pustiului de nisip, strutoaicele se
duc dup mancare si in aceasta vreme, oulle se clocesc
la caldura soarelui.
In timpul noptii, cand timpul se racoreste, atunci vine
strutul sa cloceascal ; el este mai puternic si-,si apara
www.dacoromanica.ro

63

cuibul de atacul jivinelor care ies la atac, la adpostuI

intunericului :ce-a invauit pustiul.
Hrana strutilor este alctuit din firele de iarba' useat, seminte de plante si vietltile mici. Se intampl
rtneori
and strutii flmnzi, de nevoie, s inghit
nisip i chiar pietricele, strutul avAnd Un stomac puter-

nic, de aci vorba : are un stomac de strut", ce se

unni om care poate manca mult i felurit.
Odinioar vniitoarea acestei prsetri a pustiului se
facea pe cai iuti. Winatork incercati, dill-hi pe astfel de
eai arabi pur stinge, ce alerg ca vntui, ?I fugrean peste
nisipuri, ping, ce dideau de obose.al.
Alti Wu-15101.i, se foloseau de anumite viclesuguri, spre

a se apropia de aceast pasre : pun in spate o pern

in care sunt infipte pene de strut, si scot inaite, pe un
Mf ineovoiat, un cap de strut. Bietul 'strut viu! Creznd
c. are in fata sa o tovarse, las, pe vAntor sa se apro-

pie iastfel sa fie sgetat drept in inim.

IrP ultima vreme Continentul negru." a fost :Iproape
lipsit de intreaga viat animal, fapt care a avut urmare
si asupra acestei Asri a pustiului, ale crui pene crete
si mtsoase ca niste dantele usoare
dela varful aripilor i cozeti, i-au grabit pieirea.
Din aceast pricin, de curfind, s'a ineeput eresterea
artificial a strulilor africani, in parcuri speciale.
In vremea noastra, aceastil, ocupatie este rspandit
in inai multe locuri, msA nickri nu este mai desvoltat
ca in colonia Capului.
Strutii sunt crescuti in rsfat de fermierii englezi, din
Colonia Capului, fiindc. numai dac," sunt crescuti bine,
penajul este frumos.

La vremea smulsului, strutii sunt strnsi grmad.,

spre a li se smulge cele mai frumoase pene.
Hrana are foarte mare rol in varietatea i calitatea
penajnlui. Cele mi frumose pene le dan strutii cari au
fost hrniti Cu lucerna'.
Dup ce li s'au smuls primele pene, strutii stint liisati
www.dacoromanica.ro

154

liber as luni, apoi iarsi sunt prinsi, spre a li se lua

penele care au crescut din nou.
Strutii se inmultesc foarte repede. Dela o pereche
inteun an
avem ce! putin 20 pui, care in sase luni
vor da prima ,recoltii" de pene.
in afar de penaj, strutul d i oul (irca f kgr. greutale), folosite in cofetrie si industrie.
Carnea de strut este folosit rar pentru mancare,
avand un gust piperat. In schim.b, pielea de strut se
tbceste si se foloseste pentru fabricarea obiectelor
de lux.
Strutul, pasiirea pustialui", prin felul gatului, lung si
subtire, cu picioarele tot lungi i cu capul mic, aduce cu
gira fa, dintre mamiferele savanelor africane.

www.dacoromanica.ro

Din vieata plina de mister

a africanilor
Apolonii Africei: B ant ugi
alatuesc
Bantusii. Cuvntul de Ba-ntu" inseahing oameni".
Fondul populatillor Africei ecuatoriale 11

In general, se crede c Bantusii au niipiidit toafft. A.frica e,cuatorialli, dinspre N. E. si E., amestecndu-se cu
populatiile bilstinase (Nigritienii sudanezi).
Astfel, dacO nu se poate vorbi de o rasa bantustt,
,poate vorbi .de o populatie bantusa, care ar ocupa cea
mai mare parte din Africa ecuatorial, influentand
prin obiceiurile lor
felurile de viat ale indigenilor;
ea este astOzi elementul uman ce trebuie cunoscut i flnut in seamil, de once politici colonial.
Negrilii, resturile vechilor bOstinasi, sunt rttspnditi si
prin desisurile pOdurii congoleze ,,infernal verde". Ei au o staturtt mic brafe lungi, picioarele scurte si
un prognatism desvoltat.
La Nord, in marginile Sudanului, savanele sunt locuite
de Negrifieni, fie sudanezi sau nilotici, care s'ar
tecat
Bantusii.
Bantusii aldituesc deci massa umana care a fcut din
vieafa tinutului tot ceace s'a gOsit la sosirea colonizatori-

lor europeni, iar de atunci tot ei sunt colaboratorii lor

66

www.dacoromanica.ro

siliti, Totusi, se impune o deosebire, al carui fundament este geografic.: exista o mare cliferenta intre Bantusul pAdurii i cel al savanei.
Tieata in mijlocul unei naturi atotsfaipanitoare,,
uncle bogatia vegetatiei a sfarsit prin a sterge once hctivitate, lipsa circulatiei, lipsa luminei, a facut din Bantusul piiduirii o fang nelinistita, rea, intunecata $i f3ireat; cum ii trebue$te un. spatin intins pentru trai, orice
strain survenit este -numai decat socotit ca un dusman,
once veein ingustandu-j mijloacele de trai.
Din potriva, omul savanei trIeste sub soarele plin si in
aerul hber; vegetatia fiind destul de bogat In arbori
pentru a-i oferi numeroase fructe,, este insa destul de
bocuta Iii tunina pentru
permite defriseri pentru
C ultura.

Omul savanei, trAind cu o usurinta relativa, este vesel..

Avand nevoie de un spatiu mai restrans pentru trai, ei

ingaduie pe. vecin. Nu-i lipseste <fed calitatile ospitaliere, fiind relativ pacifist.
In general, Bantusul nu este lipsit de inteligentA, data.
liiiiitm sensul acestui cuviint la facultatea de observ are, care le este mare si la capacitatea de a-si inielege
interesul.

Bantusii au foarte multe limbi, cu numeroase subdialecte;

fara abstractie, in care totul este redus la folosinta umanA. Numaruil prea mare al acestor limbi
dialecie, vorbite fiecare de un mic grup izolat, nu este
insa favorabil corneal-dui.
Gresit se spune uneori cA Bantusul ar fi lenes. Din potriva, el muncaste, cand trebuie j and poate; itt savana, bogAtia
repede culeas4
a fructelor, recolta u*oat% a culturilor it scuteste de muncile de luugA durata.
Cfind pAmantul este secatuit, se muta ca s defrisepe, mai
departe pamanturi noui, deck sA reeolteze acela$ sol obosit; in pdure, caldura i umezeala deprima organismul sgu, fAcandu-1 incapabil de once efort, in afar's de
feels de a nu muri de foame. Experientele flout facute
www.dacoromanica.ro
67

ins& la Katanga ca # in Africa de Sud au dovedit ca, intr'un mediu prielnic el poate deveni un bun muncitor.

In once caz, cbiar in natura salbateca unde el a trait

panh' la finele sec. XIX, a aratat c este agricultor bun,
iar and bogatille finutului pe care-el locueste a pune la
dispozitie materii prime, el este si bun tesAtor, impletitor de cosuri, olar, sculptor in lemn
Cu privire la organizarea social bantusa, se observa
este pe baza ecoca: alcatuirea familiei
la Bantus
nomicA, iar nu sentimentala, morala sau religioasA.

Seful familiei este un adevarat proprietar. Alcatuirea

farnilici este o afacere: ca profitul ce-I are din munca
femeii # a primilor copii, omul bantus va cumpara noui
femei 'san sclavi; daca ferneea este bolnavii, munceste
creascii. Bantusul poate
razz, n'are copii sau nu stie
sa. se declare falit, adica sa divorteze, inapoind sotia sa
tatAlui sau, contra rambursArii totale sau partiale a sumei platite de el.
Astfel, proprietatea unei familii are ea prima mama
gradul poligamiei sefului slu; se vede in unele triburi
sefi de familie avAnd cinci i chiar sase femei
acesta
fiind semnul unei mari bogAtii. 0 a doua masurii, este nu:.
copiilor. Bantzrul nu este proa prollfic nici astazi
in multe finuturi izoiate mortalitatea copiilor fiind foarte mare. Tatal este stAplinul copiilor i protectorul lor,

din iteres.

In fine, a treia mgsurA a prosperitatii familei este nurnarul sclavilor. Acest sclavaj n'are insa nimic comun cu
regimul comertului de sclavi; el permite sefului familei
mAna de lucra.
In societatea bantusA, sclavul este
bine
de alifel

tratat sclavul famqiei nu este maltratat seful fazniliei

il numeste sub acelas vocabular ca si pe progenitura sa,
.,copil", iar selavul numeste pe seful familei tata".

Sub influenta Europenilor, chiar aceasta forma atenuatA, sau mai de graba indulcita a sclavajului a disparut Familia este deci singurul bun al Ban.tus-ului,
68

www.dacoromanica.ro

fiindcA nici casa vi. nici pmiintul nu cont,eaza,

trebuind s'A execute din timp
Cu intreg satul -- o deplasare i s51 cladeascci de fiecare data o noua casa
Ceiace interekaz.' nu este posesiunea casei, Cj este

facultatea de a. vana, pescui, culege, planta, semana,

recolta, activitlti pe care familia nu le poate indeplini
deck in raport cu vigoarea i efectivul ei.

Un tip de $iluc

Familia bantusil poate sii trAiascrt chiar singurrt, izolatA. Inteadevar, se Osesc chiar .1 astrizi un .numiir de
astfel de familii ce-i duc viata autonomA, in regiunea
cea mai deasil, a p'durii centrale i chiar gaboneze.
Peste tot, pe msur6 ce relatiile comerciale cii Albii
s'au intetit, familiile izolate dispar sau se aglomereazA;
se prevede chiar o zi cAnd familiile izolate nu se vor in-

talni dedi la Negrili.

www.dacoromanica.ro

69

Satul bantus este o asociatie de familie; el PU este un

teritoriu. Cele mai deseori el se formeaza pria atractia
ce-o exereitii un ef de familie mai activ i mai puter-

nic deck vecinii silt care cte bunii voe sat' prin conprimesc dela el legea pe care-o impun proprii br lor copii.
Fondatorul alege primul loe al noului grup, aproape
de un loc de pescuit, de un teritoriu de vgnat, de o prtdure, sau de savanO, propice plantatiei sau culfturei, el

strangere

nu da satului numele un.ui loe, fiindca el nu este destinat

totdeauna, dO numele su propriu. Adesea, la
moartea sa, daca in familia sa, sau. intealta, nici un sef
nu se impune, satul intreg se disalva, familiile mergand
s5 se adaoge altui sal; vecin.
eful nu este deei sef, decAt dacii este bogat, daca are
autoritate i inteligent relativO, satul neexistind dead
prin el. De ad autoritatea sa absoluit i nesprilinitii pe
nici o lege scrisa sau orala i dreptul de proprietate ce-1

exercia asupra tuturor bunurilor sale si mai ales asupra bunurilor esenfiale: mOrfuri alimentare. Deci un fel
de comunisM, cu bazl de tiranie. Dei sunt numeroase
adunetri palabres" tusk' tot sefua decide, mai ales in privinta razboaielor cu vecinii; razboiul fiind cel care. a
creeat odinioar marile triburi sau regate, mai ales cele
nOscute din comerful cu sclavii.
Tribul nu este deck un ansamblu de sate unite prin
vecinOtate, comunitate de interes (tributi de vaslasi,
nurari, haniali, etc.) sau printfo inrudire fizic sau
prin folosirea aceleiasi limbi.
Daca Bantus-ii ocupa quasi-totalitatea Africei ccuatoriale amestecati in interior au, restunle autobtonilor
si pe margini cu cei mai recenfi ocupanti veniti dinspre
Nord si Est, ei n'au peste tot aceleasi feluri de vigil, ea
urmare a adaptrii la condifille naturale.
De aceea, chiar pentru Bantus este locul de a deosebi
sub-grupe, nu etnice, ci geografice: Bantus-ii zonei atlantice, ai savanei, cei ai pOdurii pe cei din Est,
70

www.dacoromanica.ro

Coco3tarcii n3amu1ui omenesc

Acesti bastinasi ai Africei, s'au aciuiat in , finutul
Sedd-uiui, acolo unde Niluil, binecuvantatul fluviu

al Egiptului, strabate Sudanui tara .negrilor" dela S.

la N. -Aici, finutul savanelor scaldate si- innecate de
numerosii. afluenfi, Bahrel.-Ghazel i Bahr-elGjebd ce se aduna in Nilul superior, formeaz o regiune
unica in felul ei: regiunea Seedd-ubi (plaur).
In acest finut, pdurile galeri acopar totul intr'o sumbra mantie. E &Ata ierbarie, incat inund i fluviul. sufocandu-1 in unele locuri. De aci Nilul i musca
nic din maluri i imbrnceste la vale multimi de tulpini
smulse ca bulgari mari de glod de pe taran.
I Ineori cursul fluviului s'astupa j Nilul este silit
croiasc, cale ca inteo delta noua.
In Ustfel de delte vAcuesc Negrii-Dinka, sau Denka
Djangha, populatie nilotica, adevaratii reprezentanti ai
rasei negre.
lata cum ne descrie tinutuflor, marele caltor Schwein-

furth: Pe un pamnt cu total neted, unde se 'intind apele fluviului si ale raurilor din Vest, ierburile i trestiile formeaza o pune misctoare foarte intinsA din ale
ciirei margini, din pricina puterii curentului in vremea
viiturilor, se desprind portiuni i plutesc la vale, apoi se
apropie una de alta, se ingemaneaza, micsoraud din ce
in ce largimea luncii i uneori sfrsesc prin a o astupd,
nictuind adevarate diguri temporare, piedici pentru
navigatie".
Locuitorii care traesc in tinutul Sedd-ului, adevarate
mlastini buretoase, au un chip deosebit de al celorlalli
bstinasi ai Africei.
Dupa Schweinfurth, acesti locuitori ocupa printre eameni acelas loc, pe care-I au flamanzii printre pasari.
Negrii-Dinka sunt inaiti i svelti, Cu brate lungi, coapsele i pulpele lungi i uscative, talpa picioarelor le este
larga i lata.
Aceasta natie de negri se odihnesc inteun chip aparte,
www.dacoromanica.ro

71

sbAreitadu-se pe picioare, si

stand neclintiti intrrun

picior, ce1lalt fiind sgarcit (cu talpa) deasupra genunchiurui. Din aceasta pricina, vazuti de departe,
in aceasta imparatie a mlastinilor" apar ca niste
cocostarci; avnd obiceial sa meargas Pe eatalige
prin a ceste mlastini, dupa ce's inalti, apar si mai mari.
1)e aci numele de cocostarci ai neamului omenesc-.
Cei mai multi Dinka umbra' goi in intreg,ime; i manjesc insa corpul cu cenuse sau balega, spre a-1 feri de
intepaturile suparatoare ale tantarilor.

Dinka au numeroase vite si se pricep la ale agriculI

Hamalii continentului negru

Mai tofi aocuitorii bastinasi ai Continentului aegru ittbesc viata tranda-va. Un negra soeoteste manca drept
activitate de dispret, de aeeia nici nu se prea indeletniceste cu muncile istovitoare, ci se ocupa mai ales cu vanatul. Muncile grele sunt implinite in deosebi de negrese, adevarate roabe ale trantorului ce nu stie dect
siii viseze i sa ingane sunetele tamtamului repetate de
ecourile padurilor fra de sfarsit.
Pentru acest fapt unii &Maori au botezat Africa si cu
numeele de Continentul adgrmit.
Cu toate acestea, inteun colt din Africa se gasese Negri de o mare vrednicie; acestia sunt Negri-Kru, care fac
parte din Nigritienii litorali sau guineeni, deosebindu-e
prin infatisarea lor fizica de Negrii sudanezi i senegalezi.

Negrii-Kru sau Krumen sunt bastinasii capului Palmas,

dc pe litoralul guineean.

Spre deosebire de cei din tara negrilor", adica din

Sudan, Negrii-Kru sunt de o mare harnicie. Inteadevar,
In timp ce Negrii ceilalti nu. stint prin,si cleat cu arcanul
ispre a fi pusi la mimed, acestia pleaca de buria voie
72

www.dacoromanica.ro

in cete numeroase, sub conducerea unuia dintre ei, spre

cel mai apropiat dintre porturile tiirmului.
"Aril acesti hamali voinici i modesti, nici o inciircare
descarcare de vapoare n'ar fi posibilg pe acest litoral
nesanatos, unde frigurile primejduiesc viata Europetkilor

si unde acea barra." a oceanului miedic. apropierea

vapoarelor de tarm.
De cum se crapii de ziu i pana ce noaptea da'n
Negrii-Kru robotesc la munci istovitoare, ftrti si
imbuna s-ucarteasca, ba afla i cupe de ragaz spre
spre
fletul cu cantece i uneori rfid ca niste copii; la ei
nu se iscA nici cea mai
deosebire de ceilalti Negrii
mic galceavii. Viata lor se deapiina. in pace si veselie.

O bucan de paine castigati de unul este impartin la

toti.

%mama lor este simplii; din orez fiert; se multuniesc

ea i Chinezii cu putin. Cum Chinezii-sunt catnap prin
toate porturile americane pentru ravna muncii lor, tot
asa's i Negrii-Kru, cifirora putem sa.' le zicem Chinezii
porturilor africane".
Leafa lor nu Ii se da in bani, ci in pfinzeturi colorate,
margele, oglinzi i atatea alte nimicuri. Cu aceste c4tiguri, acesti harnici hamali africani, se intorc spre a-si
dura o gospodarie.

Starpiturile neamului omenesc: Pigmeli sau

Basmele tuturor popoarelor novestesc despre fiinTa piiicilor buni i rai, iar stirea cfespre fiinta unui neam omenesc de statura nefiresc de mica.' isi are rklacini in ad3ncurile vremurilor preistorice.
Poetul Iliadei (Homer) vorbeste de cocorit care fngind
de gerul iernii si de ploi, tipand i croncanind, e indreaptA spre fluviile oceanice spre a aduce piticilor (pigmeilorl
moarte i prapad''.
Batranul Herodat, parintele istoriei, stie sal povesteasca
de calatoria a cinci tirteri indriizneti dintre Nasomani
www.dacoromanica.ro

73

prin tara celor mai mici oameni, adevarati stirpituri

oameni.

In fine, cu un secol mai tarziu, cercetarea ,.continentului intunecat" pare a fi facut progrese. Astfel, inteleptul
Stagyra, Aristotel, perceptorul lui Alexandra cel
Mare, da ca fapt precis ca la isvoarele Nilului, domiciliul
de iarn4 al cocorilor, locuiesc pigmei, si anume ca nu ar
fi o fabula, ci purul adevAr".
Regiunea intinsa dela isvoarele Nilului, binectrvantatuT
fluviu al pustiului, s'a dovedit mai apoi a fi patria unor
triburi de oameni carora li se euvine pe deplin nuniele
de pismei sau pitici. Numai cercetatorii timpurilor nuas-

tre an putut insas. cerceteze exactitatea afirmatiilor

istoriografilor greci despre aceste stirpituri ornenesti"
Dar cu totul altfel se prezinta pigmeti-pitici sau
africani", deck neamul piticilor descrisi in legende si in basme.
Calatorul german Schweinfurtb, care a colindat regiunile superioare ale Nilului j linia desprIrtitoa.re a apelor dispre Congo, a facut
pentru pnima oara
o
descriere stiintifica a unuia din triburile africane de pitici (tribull Akka).

Marele calator Stanley a stat i mai mull printie acesti pitici africani, povestndu-ne viata lor in Intunecimile Africei".
Triburile acestea de pitici, despre care ne dau tiri toli
exploratorii Africei, cunoscuti astAzi sub numele
fie
Pigmei sau mai bine Negrili, sunt rAspAndito sub

diferite name pe o larga zona, care se intinde pana.

40 j 50 la Nord si 'Ana la 50 j poate ca mai mult spre
Sud de ecuator, deacurmezisul intregului continent.african, dela regiunea Marilor Lacuri i /Ana la Cameron
i Gabon; ei se intind deci ca un lant pe toata latimea
fiind mal dei in N. E. marei pabrAului ecuatorial
duri seculare din mima Africei, la Apusul lacurilor Albert si Albert-Eduard.
74

www.dacoromanica.ro

Aceti pitici se pot impar(i in trei grape, estica, vesti-

ca i eentrala.
Multi cercetatori confunda 'jute singura grupa pe
Pigmel, Negrili i pe Bosimani. Nimie nu justifica insa
aceastii apropiere. Culoarea pielii la. Bosimani este
In timp ce a Negrililor Este de un brun-socolat; pfi-

mii au parul de pe cap de culoare neakra ii stains ca

nite boabe de piper, ultimii au prul mai intins i o cu-

loare mai deschisa.

Niam-Ntam (Antropofag)

In fine, statura Negrililor variaza dupii gripe, insa

ori cum ar fi
famane totdeauna cea mai mica din
intreaga umanitate.
In grupa de Est, mijlocia staturii ar fi de t in. dupa
masuratorile facute de Emin-Pacha.
Negrilii traesc in mijlocul altor popoare (Bantus, Niloti, etc.) fie ca indiivizj izolati (cei mai multi ea sclavi),
fie in mici grupe (ins care cuprind i 'Anil la SOO indi-vizi). Aceasti rasa bastinasa a fost numita cu porecla de
starpiturile neamului omenesc".
Aceka mici iscusiti vanatori s,i-au stabilit un anume
www.dacoromanica.ro

75

fel de train special cu populatinnile agricole care-i incenjoarti: schimba Cu ei produsele viintoarei lor 0 ale
culesului lor, pentru alimente i obiecte din metal; ei
platesc adesea prostatia acestor vecini puternici. Annele
lor sunt ca si ale protectorilor lor, ele fiind numai propatlionale cu statura Isar.
Negrilii umbra aproape oomplect goi, cel mult dadi
au 0 pestelcii fg,cut din scoarte de copaci sau un petec
de piele.
Slabi la trap, cu ambele picioare incovoiate, cu capul
mare, nu intree cu,m am spus
nItjmea de 1,40 m.:
lati in spate, cu gtul subtire i culoarea fetei ce.va mai
deschis61 ca la ceilalti Negri. Piirua capului le este negru
cret. Mersul le este legAnat.
In privinta agerimei Ii ntrec pe toti, furi0ndu-se intocinai ca maimutele pe copaci i ascunzandirse in frunzisul des al acestor copaci.

Hrana lor obisnuit este carnea elefantului, de bivol

sau de porc salbatec.
In timpurile de restriste, se multumesc chiar si cu
omizi sau larve de insecte.
Carnea o piirlesc la foe, pe care-1 piistreazi cu mare
griral necunoscnd chipul de a-1 aprinde; de aceea, cam,'
rtAcesc dintr'un loe in alttil, iau cu ei un taciune aprins.

Conele lor sunt in formii de cupola sau de tunel;

obicei, coliba este ocupatl de un singar om sau o singurii femeie, sotiile locuind in case speciale. Poligamia
eixstA printre ei.

Condacerea este incredintatA celor mai buni vanatori.

Pe 15110 casa lor nu au domestecit, dar de cAine si
de glra, alt animal.
Vorbirea lor este un fel ,cle ciripit de pgsAri, fiind alerttuitii din silabe rAspicate si tot una de intonate.
De numilrat, nu stiu numgra, asa inck Bosimanii in76

www.dacoromanica.ro

ruditi, le sunt superiori, stiu sg. numere Warns; la trei, cunoscand i expresiunea de multe".

Piticfi dei trAesc in finuturi in care hrana este foarte

greu de procurat, ei au inviitat dela strAmosi cum s'a
procure. Ei se hrrtnesc deci cu tot ce gasesc: mai intlit
cu rdcini, bune de mancare: stiu uncle sit caute si cum
sA aleagA aceste rIdcini. In al doilea rand, din nucile
de cocos; sprinteni i mesteri, cum sunt, se catrtrii pe en-paci si se urcii pAn6 in varf, de culeg nuci/e, pe care le
smulg uneori din mainile sau chiar din gura mairautelor.

Pe langil aceasta, in urma unei experiente de mii de

ani, au aduna
mai bate
facA rost de lapte, fAra
eapul si a se osteni sit creased vaci, sau eapre: mulg furnicile. lard' cum: pe scoarta arborilor din pidurea seculara misunA fleit astamp6r tot .soiul de furnici dintre
care unele marl i pline, pe care le prind si le strang
intre degete i captrt un fel de sue alb, dulceag, bilutura
cea mai pretioasii a Pitioilor.
Ocupatia lor de capetenie este insA vanAtoarea; i dcni
codrul secular este des ca pena, ei au,.totusi, un mijloc
original de a se strecura cu cea mai mare usurintti prin-

tre hatisuri
InteadevAr, Piticii, au inviital, anume, metoda practicatA de maimuje: se agat de o lianit, care spanzurA de
creanga unui grbore, isi fac vant i sar dela un copac la
altul.
In acest chip, acesti spiridusi africani", adevarati
,,oameni Omni-Ito/I" strabat in ctiteva ceasuri distante
niari, pentru cari, daeh' umbli pe jos, iti trebuie zile intregi.
Viclenia i rautatea sunt insusirile ion caracteristice.
Simturile lor tsunt extrem de desvoltate, ceace le ajut
foarte mull la vanat.
Acesti primitivi trAesc intent' chip cu totul aparte.
Femeile lor stint totdeauna goale, furt podoabrt, flirt coliere, Ma tatuad.
Ei n'au nici o credintii, nici un sef numai ccl mai
www.dacoromanica.ro

77

iscusit vanator dintre ei are uneori oarecari privilegii;

fiecare trrteste aparte cu cateva femei, in fa nii1i, aviind
o mare afectie pentru copiii lor.
Neavnd nici animale domestice, nici legume si nici

culturi, ei nu se reunesc deal pentru o sarbatoare sau

dupa o mare vilnatoare. Ei sunt cu mult mai veseli
mai muzicieni deck ceilalti negri ai regiunii.
Ei sunt hoti cunoscuti; noaptea se aventuriazii adesea

pentru a fura banane, alimentul lor preferat, pe care

nu-1 au in padure, punand adesea o bucatii, de vanat sub
arborele despuiat de fruete.
Pasiunea vanatului lor este elefantul, cel. znai ?flare
dintre animale fiind astfel victima celui mai mic dintre
oarneni.

In general, Pitied sunt oameni de padure. Simturile

lor sunt extrem: de desvoltate.
Colibele lor in forma de stupi de a1bine au adesea nuinai un metru in diametru i locuitorii dorm deci numai
cu partea superioara a corpului Inauntru, pe and picioarele siint scoase din usa afara.
Ca si indigenii din imprejurimi, Piticii stint si ei, la ocazii favorabile, canibali. In icea'mai mare parte, ins's& ei
traesc din vanat si din cerealele prietenilor lor vremelnici.

Oamenii tufifurilor
si Pigmeii si.Hotentotii, Bosimanii salt Busmenii
(Buschmen sau Bosjesman in olandeza
oamenii tufisurilor) reprezinta tot unul din neamul cel mai primitiv
din Africa.
Cuvantul de Bosjesman este adesea dat i populatiunilor hotentote sau metitilor hotentoto-bosjesmane, cum

sunt de exemplu Basiesman-ii tinuturilor Nama, cari

vorbesc un dialect hotentot.

Uneori termenul Koi-Koin" este dat grupei ce ne

intereseaa termen neeXact, fiinda Koi-Koin" sau mai
78

www.dacoromanica.ro

bine ,,Hau-Khoin" nu este altceva deck unul dintre triburile hotentote.

Bosimanii locuesc astazi numai imprejurul

Kalahari (Beciva.na). Ha.'rtuiti pas cu pas de Zulusi i
Europeni, sunt pe cale de disparitie. Astazi
in Kalahari i pe coastele vestice (Namib)
s'ar mai afla abia
10.000 suflete; numarul lor total, este socotit dupa altii
1a 50.000.

Ca si Hotentotii, ei au pielea de culoare galbena; cu

statura lor mica --in mijlociu 1.20-140 m.
fijad un
fel de pitici. Fruntea le este mare i bombata, nasal tip:tit, umerii obrajilor fiind esiti lar ochii mici si departall.
cu buzele rasfrnte si brbia data inapoi, Cu. privirea
crunta, Bosima.nii apar ca ultimile fosile vb..' ale salbntecilor cari populau tot pamntul, la zorile umanitatii.
Bosimanii, cu toate ca sub pielea lor uscativa eu muschii subtiri, iar tendoaneae rasar ca si la niumiile egipiene, sunt puternici.
In general, atat Bosimanii batrni cat.si cei tineri, au
pielea cu.foarte multo zb5rcituri, incit toti aduc cu chipul unor babe, s'ar spune ca pielea le este prea
fatti, de trupul ce-1 acopere. Numai in zilele norocoase
cand acesti oameni ai tufisurilor" se ghiftuese cu car..
ne, atunci se ingrase repede, ajungnd la chip dolofani
zbarciturile dispar pentru un -Limp.
O particularitate a copiilor bosimani este burta mult
desvoltata, ;neat se pare ca sunt hidropici.
Parul care le acopere capul este atat de cret inch se
aseamana cu boabele de piper, aducand cu al Hotentotilor, carora li se zico chiar Cap de piper". Bosimanii
(Busman, a-u fost astfel botezati de Olandezi (Buschmen,=-- amend tufisurilor), deoarece colibele lor se giisesc totdeauna in preajma stufisurilor, sing-ara vegetatie, i aceasta destul de rara, din pustia. Kalahari.
Bosimanii due o viat nomada, ratacind la voia intiimpiarii, singuri sau adunati in grupe mjci (15-50). Lipsa
animalelor de vnat In pustiu i sileste sa tatiiciasca inwww.dacoromanica.ro

79

tocmai ca i Negrii australiene. Cum animalele pe

care le pot vana 's adesea numai din cele sprintene (girafe, antilope i strati), Bosimanii Bunt nevoiti s alerge
zile dearandul pang le incoltesc.
Armele lor sunt, ea i cele hotentote,, din piatrg doplitg: Janci, ghioage, arcul lor fiind de mgrimea omului,
iar sageata cu varful din plait% os sau fier este adesea'
muiatg'n sue ucigiitor.

Cand nu poi vana, se hranesc cu once: scurmg. p

mantul c'un Mit i cauta rdcinj i animate mici (insecte, viermi).

Avand o vedere pgtrunzatoare, un auz fin si un miros

de prepelicar, Bosimanii, nu se dan in trituri nici ehiar
dela vanatoarea leului, regele animaletor, pe care-1 rapune uneori chiar fgra arme.
Acesti fli adevgrati ai naturii desertice pot fi asemuiti
in ceeace priveste dorul de libertate si de riltricire
cu nomazii saharieni; inteadevgr, ei hoingrese ori Incaro i duce vantul.
Din tufisurile in care stau ascunsi, Bosinianii tintesc
fgal gres pe dusmani sau vanatul mai greu de nrmgrit;
de aci le-a venit j numele de Bosimani sau Busmani
cuy. dat de olandezi, cum am vgzut si care Inseamnii
7,omul din tufis'. Ei insasi se numesc Sen..
Bosimanii sunt si mai inapoiati decal fratii lor Hotentoti, fiindcg n'ad ajuns nici la organizarea statornicri
familiei; ei n'au efi, fiindea n'au clanuri. Numai cndt
Ii impart finutul pentru vanat, alcgtuesc un fel de asociatie de cativa.
Vesnic callgtor dupg. hrang, Bosimanul n'are vreme

dureze o locuintri.. Nu cunoaste aid cel putin cubit

cea mai simplti locuinta Vgcueste in voia soartei, dorinind iepureste prin pe.steri, pe sub stand, zguri de animate, priatufisuri mai dese, multumindu-se uneori chiar
Cu un singur culcu.s de crengi.

Locuinta bosimang nuri uneori decat o rogojing Intinsa pe patru pari. Bosimanli umblg mat mult deshrg-

80

www.dacoromanica.ro

eati, atat pe vreme buna cat i pe vreme rea, in aceste

tinuturi in care frigul se face adeseo simf.it, ei isi reduc
imbricamintea la simple podoabe: o mica pestelca de
piele aninatri de o cingitoare, siraguri de oscioare sau
inargele din dinti dela diferite animale vanate, pene
smulse dela strut i uneori isi vr chiar betis,oare ;n
rile nasului.
Nu eunosc alt mestesug decat fabricarea armclor: pietre ascutite, arcuri i sigeti otrivite. Nu stiu nici sii tese,
dupa cum ei n'au ajuns nici micar
nici oale
s cunoasci agricultura ori domesticirea animalelor.
Multi vreme vecinii lor lIotentoti i Cafri, ba cbiar
Europenii nu-i socoteau {leek niste animate de vanat.
De aceea au fost cusiipifi flirii milli de toti i vanduti ca
sclavi.

Plink' la sosirea Europerilor, nu cunosteau nici focul.

Ospateazi din carnea vanatului crudi sau abia parlita

pe pietre ncu.lzite in foc.

Cele mai de seamii daruri ale pustiei Kalahari snnt

pepenii silbatici si un fel de furnici albe, carora Europenii le-au zis orezul bosiman".
Bosimanii au mare plicere sil vada cum curge sangele
din animalele ce pistoresc i bucuria mare ii apucli a-tunci and rapun un vanat; se adun.' atunci toti roata
In jurul animalului care trage sii. moari si-i beau sangele,
spat il devoreazrt mai mult crud, ca fiarele.
de hrana, Bosimanii mai voinici pritasesc
fin pj de mili pe copii, femei i bitrani,

pre& fiarelor.si
Cum vedem acesti oameni de tufis" duc viati
noasa: umbli puruni in ciatarea branei, dar sunt pururi
Si eu toate cii traiul Bosimanilor este atat de inapoiat,
ei dovedesc un oarecare simt artistic, prin chipurile de
animale zgiriate pe piatra aiferitelor pesteri, pa unde
au vacua.
Bosimanii au inclinare i spre muzici, fiindc. ii fac
www.dacoromanica.ro

81

un fel de vioaa dintiun fel de bostan despicat in doug.

felii.

Impinsi din toate pgrfile, ei se sting sub ochii nostrii,

o flack*, dar desprinsii din viata strgmosilor nostri
&la aurora omenirii.

CIutItorii de apI ai pustiului

Pustiul Saharei, n'a fost dintr'un inceput atat de aspra, ca In zilele noastre. Se crede c Intr'o vremo nu
prea depgrtatA, peste fruntea chilugg a desertului
In locul oazelor ochiuri de verdeat,
frunteau
intime covoare paduroase
locui apelor supte de LiSi-

pul fierbinte de acum, fruntea desertului saharian era

brazdatg. de fluvii viguroase, umflate In vremea marilor

ploi Inca musteau peste analuri, Intocmai cum apele

maloase ale Nilului isi ies din matcg, t pre a aduce rodnicie, acolo uncle soarele tropical prgieste pgmantul.
O intreagA refea, un adevgrat p'ienjenis de ape doatunci
moale sau vijelioase impanzea
seninul oceanului de ntsip.
Din acest paienjenis de ape ce-au ngscut adevgrate-

commi de viatl", intfun trecut ingropat 'sub giulbiul

prafului pustiului de astgzi, n'au mai rgmas decat d.oug
mgrturii vii : Nigerul fluvini sageat." si Nilul fluviuI
binecuvantat" al pustiulur, cel cilruia i se datoreste
fiinta Egiptului.

S'a Intamplat si in Sahara, ca si in alte colluri pginatesti, o schirnbare a elimei. Inteadevar, ploile care
cgicieau altgdat cu ggleata, s'aui dus. In locul cerului
imbrobodit sub nouri negri, desertul s'a trezit sub seninul vesnic al cerului albastru de astAzi i sub pripirea
unui soare nemilos.
Apele le-a supt pamantul
&raja i harzisera rodnicie
spre a le pgstra cu sgarcenie in adnc.
necrutgtor
Pustiul
intins marginile sub biciuirea vanturilor strxiife din cele patru zg,ri. Cu moartea
82

www.dacoromanica.ro

apelor s'au stins i padurile si au afipit toate vietafile ce

gangurisera candva in curelusele d viata" arate de

o parte si de alta a raurilor, ce serpuiau fata Sahariei
care. au fost supte de lacomul pustiu.
AstAzi, numai acolo un.de apele nu s'au infundat prea
adanc, au rasArit canal de verdeafa : oazele, singurele
petce de viall in imensitatea imparatiei tacerii cterne.
Si'n a,ceste colturi de raiu ramase ea niste marturii vii
(fin Sahara trecutului, grija cea mai arzatoare, este Ewa.
Astazi, ea are
pentru desert
valoarea aurului.
De aceea, sunt anumiti indigeni care se ocupa cu cautarea panzelor de apZ,I,' ascunse in pamant. Acestia sunt
JAntanarii" saharieni, care au fost inzestrafi de naturA
cu un anumift dar de a cauta i scoate apa, cum se ,spu-

ne, chiar din piatra seaca''.

Aceasta indeletnicire se mosteneste din tatA in fiu
de aci darul ce-1 au de a ghici mai usor calea apelor ascunse astAzi sub povara prafurilor desertice.
Dupa unii cercetatori, cAutlitorii de spa saharieni ar

fi cei de pe urma seoboratori dilate rasa care a trait

in timpul cand panzele de apA subpamAntene erau rauri
ce se scurgeau la suprafatA, traditia pastrandu-le unma
.stearsa.

In Sahara, insab pe langa greutatea aflArii apei ce-a

supt-o pronAntul, se mai adaogA i .piedicile ce le intampini spre saiparea i indeosebi intretinerea pujurilor
pot fi lesne astupate eu praful adus de vanturile desertice i mai ales de Simun.
Cu curAfirea puturilor din oaze se ocupa anumiti oameni ce se nurnese: r'tas. Acestia au de infaptuit o munca destul de anevoioasii.
In anumite zile ale anului, acesti etas vin sA curete
de nisip puturile; pentru aceasta se folosesc de un cos
impletit din fibre si frunze de palmier si de d frAnghie.
De obicciu, la fiecare puf stau cate doi. Coborarea in

puf se face pe rand, diva ce si-au uns corpul ca grg,sinie spre a se prelin.ge apa mai repede si s un li se
www.dacoromanica.ro

83

para prea rece i d'upil ces i-au indopat urechile cu ceara,

impotriva presiunii apei din puf.
Cufundarea In apa cea rece din fund fine cate 3 minirte; deajuns spre a incarca cosul cu nisipul aruncat de
vant.

La iesire, aceti fantanari se simt foarte au: au dese

bata' de ininagl respira greu i capul parca le pocneste.
Munca istovitoaret Cei mai mula
daca nu mor in
fundul putului
mor de tuberculoz sau de inimA.

Cavalerli pustiului
Sahara, oceanul co talazurile adormite s'a dovedit a
fi avut odinioar, umezeala. Ramane insa de mirare,
curn s'a acivaft omua Onii in aceste tinuturi peste care
stapaneste ,,un cer de flacare i unde nbsipul arde ca
jiiratecul.

Dupa uneltele aflate in aceste locuri: arme g sageti,

arme folosite astazi in deosebi de Negri, se ponte spune
primii saharieni u'au fost de rasa alba. Negra salsarieni ajunsesera; c.hiar la o civilizatie innaintata, flindca
s'au gasit innecate in nisip felurite constructiuni si morminte, prepumsi sculpturi in stand.
Aceasta civilizatie, neagra' n'a avut lusa vreme indelungata noroc de o viata,
Intr'adevar, spre
sfrsitul impeyiului roman, patrund in tinuturile nordafricane grupuri numeroase de oameni de rasa t'iba
porumbei pcii" acei care, folosindu-se de camila, bar
ea pustiului", &lusa din Arabia, incep salimping spre

Sud pe Negra sabarieni si sa puna ei stapnire pe imparatia tacerii".

De unde au venit acesti nomazi albi, este greu de
stiut. Unii Li ocot urmasii Hyksosilor de origin:i asiatie,, care fiind invinsi de regii Thebei au fost silifi sa se
infunde Ii mima Africei, printr'o invazie.

Desertul a impus vietii omenesti cerinte atat de spe84

www.dacoromanica.ro

CJ1

oo

www.dacoromanica.ro

,1 [I

61,1,1:y10,i!
01'1'14111
11111: ii

ciale, incit a sfarsit prin a comunica, tuturor saharienilor caractere comune.

Nomadul saharian se deosebeste printeo falle inalta;
oame,nii grasi fiind p raritate. Saharienii ca si plantele,
s'au adaptat uscaciunii. Rezistenfa la sete
chiar la
foame este una din trsaturile nomazilor saharieni.
Inteadevar, un nomad poate rabda de sete 5 zile; and
este in drum, se mulfumeste doar cu cAteva smochine
sau cu o mank" de coca de VOA. Acesti cavaleri ai oceanului de nisip" sunt obignuifi cu o minunata rezistenfa fag], de oboseala

Un simf special pe care il au este orientarea printre

unduirile nisipoase, putAnd sa se hag, de drumurile desertului, chiar cand oceanul de nisip" vanjolit de suflarea vntalui imbcseste bot vazduhul Cu praful care se
inalg ca niste suluri de fum din crestele duneaor.

Aeesti rIsfafali ai pustiului" sunt truIi prea rnult in

libertate co sa poata iubi vreo ocupafie sedentarai; .fafa
de agricultura i chiar fafa de industriile cele mai folositoare, ei arat dispref.
Nomadul saharian este in deosebi pastor de camile;
eand patsunile Ii permit, el crests magari, capre salt
cilteva oi. Cand pasunea este pascuta, tribul nomad
eautA alta.

La perioade aproa.pe fixe, crescatorul de animale face

loc comerriantului: caravanele se organizeaza spre a

merge s vistn,da, pe piefele oazelor produsele.
Cumparaturile cuprind: arme imbracaminte, mei,

smochine; vanzArile se fac din: animale produse ale

turrnelor j mai ales sare.
In Sahara se gasesc In fundul lacurilor secate zacar
minte de sare, care alcatuesbe un obiect de comerf in!zemnat cu oazele i fArile din marginile pustiului.
La aceste isvoare pinstite de venituri, nomazii saharieni aciaoga jefwirea. caravaneaor.
.1.1fu1tumita polifiei facut de ineharisti, cavaleria alba,

86

www.dacoromanica.ro

a desertului", mai ales in Sahara franc,eza, nomazii au

fost pacificati.
Traiul acestor ratacitori saharieni este simplu, nutrindu-se de obiceiu cu o coca din meiu muiati cu unt,
sau 'se adaogar brAnza, smochine i rareori carne.
Brtuturile .obisnuite sunt: apa i laptele proaspat sau

acr.

Imbracamintea lor se compune dintio cam*" larga

de bumbac, alba i faira maneci, dintr'o tunica lunga,
strnsa printr'un fular, dintr'un pantalon larg de bumbac i dinteun voal zis litham.
Locuinta nomadului este cortul: cortul din piei

cite, din frunze de palmier sau din tesaturd de par de

crunila, sau capra.

Mutatal nomadului este foarte usor: cortul, mobilierul i cu stpanul se asead pp spatele camilelor i satul
intreg se incoloneaza pentru mar.
Ceeace-i mai caracterizeaza pe nomazii saharieni este
ascutimea inteligeatii lor. Se pare ca aceasta viatii, de
vesnica miscare le-a desvoltat spiritul.
Cultura intelectualrt a nomadului saharian este musulmana, Sahara intreaga fiind cucerita,' de Islamism
Aceste daruri de inteligent aceste gusturi de cultural
dubleaz de un simf artistic: muzica si dans.

Bur ii
Timp indelungat, Continontul negru 'a ramas necunoscut popoarele eufropene. Nu.mai coastele au fost cercetate i ocupate mai de timpuniu.
Astfel, in sec. IV-lea, Portughezii incep S cerceteze
coasta de Vest a Africei. In fine, in anul 1486 Bartolomen Diaz, impins de o furtuna, ocoleste fara Si 5tie 'jug

capatul de Sud al continentuaui african, caruia i-a dat

numele de Capul Furtunilor, numit mai in urma Capul
Bunei Speranfe. Dupai 12 ani (1498) Vasco de Gama owww.dacoromanica.ro

87

coleste Africa si ajunge in India, intemeind ptimele colonii europene.

In .urma acestor caltorii imprejurul Africei, Portughezii au ajuns stpni peste cea mai mare parte a coastelor africane.
Dupa Portughezi, au urmat Englezii i Francezii (in
sec. XVI si XVII), fara'a patrunde ns spre mima Africei, multumindu-se doar s poposeasca pe litoralul african, in drumul lor spre India.
In secolul al XVII-lea, locul Portughezilor fu luat, in
Africa austral, de Olandezi (1652), care au intemeiat ofasul Cap.
Taranisi olandezi sunt cei dintii dintre Europeni, care

s'au asezat mai cu dinadinsul la capatul sudic al Africei.

In 1685, Francezii calvini i protestanti, fugiti

Franta, dupa revocarea edictului din Nantes, Yin si se
amestecl pu Olandezii din Colonia Capului, &Ind nastere unui popor de Omni, cunascut sub miracle cie Buri.
(env. de Boer
se pronuoma Bur in limba olandeza, inserannd -Oran cultivator; In germana tauer Oran):
Acesti coloni erau in cele mai multe cazuri de origina
olandez. La inceput faceau agricultura, ajdtndu-se cu

Negrii robi. Intinzindu-se, mai mult spre Nord, au ajuns apoi mari crescatori

vite.

Buril s'au stabilit mai intiiu pe ooasta, in Cap: apoi

in Natal, spre sfArsitul sec. XVIII-lea (1815). Engluii,
care vroiau s ajungasthipiii drumului spre Asia rasaritean, se gAndesc s alunge pe Buri.
.Astfel, Englezii puserA mna pe Cap, apoi pe Natal
(1795) transformnd colonia olandeza in colonic engleza.
Pentru a scapa de stapilrvirea engleza, Burii liberi s'au
retras mai spre Nord, intemeind derma republici pastorale, a Transvaaiului (capitaliii: Pretoria) si Orange (ca-

pitala Bluenfontein), prima intre Vaal si Limpopo; a

doua, intre fluviul Orange si Vaal
88

www.dacoromanica.ro

Ei duceau o viaja pastorala, necultivhnd deck terenul

necesar, spre a avea cateva cereale i legume.
Stiipfinirea engleza n'a fost multa vreme deeat norni/mill, Burii 'sprijiniti de numarul sciavilor (Cafri si flotentoti) i fiind mai numerosii, au putut sa li se impotriveasca.

Burii, afland in tinuturile lor aur si diamante, n'au

fost lasati in tihna de Englezi. Astfel, prigoniti, Burii
s'au retras mai spre Nord, (land peste Becivana, tara
Hotentotilor i Bcqimanilor; dar nici spre Nord nu puteau
sa se retragii, fiindca musca fete le-ar fi ucis vuele; din
aceasta pricina au luat armele impotriva Angliei i desi
au fost numai o mnii de oameni, s'au razboit, cu atata

vitejie, link au stirnit admiratia lumii intregi_

Descoperirea unor bogate terenuri diamantifere in Orange si aurifere in 'Transvaal grabeste incoronareu dorintei Englezilor de a supune pe Buri.
Bogata subterana in rninerale nobile a fost cea care n
atras urgia strainilor.
La drept vorbind, Burii .s'au ferit de Englezi i pcntrit

alt fapt: clind Anglia a desfiintat robia Negrilor, Burii

nu se puteau desbara de obiceiul de a line robi. Dei erau crestini
i inca bisericosi
ei se _luau dupa invatatura Vechiului Testament, care ingaduia robia_
Cu tot eroismul lor, in urma rzboiului anglo-bur

(1899-1902) acesti primi colonisti europeni in Africa

australa sunt complet supusi de Englezi. Ei renuntan
independenta lor, in schimb Anglia le promitea sa le acorde autonomia
/ijute sa-si refaca tara.
In anti' 1908 conducatorii celor patru colonii, de acord
cu guvernul englez hotarasc reunirea bar sub numele de
Uniunea Sud-Africana.
Locu- intele lor erau deStul de simple in privinta constructiei cat si in aceea a mobilierului.
De jur-linprejurul casei se afla gra'Aina, livada si
nuri de zarzavat.
www.dacoromanica.ro

89

Locuintele Burilar eran departate intre ele, locuitorii

traind intr'o perfecta izolare.
Burul (Boerul) n'avea cunostinta de vreo asistenta maltuala, el traia- ca i cum ar fi fost numai el cu ai sai pe
toata fata paniantului african.
Mosiile lor eran hotarnicite in forma de cerc, neatingandu-se Cu veoinul decid prin tangenta, spre a fi inla4nrate certurile.
Buril sunt de o neintrecutrt ospiialitate, oferind cu bucurie cafeaua i chiar pina oricui, strangndu-se seara
spre a citi impreuna pasagii din Biblie.
Familiile Burilar sunt destul de numero.ase, casatoriile
faciindu-se de timpuriu.
Ceeace (foreste ca adanc5 sfintenie once Bur, este s
fie lasat s vacuiasca liber in ferma so, 'in mijlocul naittrii si sa poata rnuri ca crestin.

Locuinta Felahului
In Egipt ,,lara visurilor impietrite", mide viata prezenta nu era socotita, nu s'au cladit adevrate monumente deck pentru morfi. Cu toate nepotrivirile egipteme si mahomedane in ce priveste moartea 5i cUltul mor

Olor pe acest pamant, unde traditia se pare cfi a infrant

revolutiile religioase, mortii si-au avut intotdeauna locuinte marete; astfel, Kalifii si-au inaltat cupolele, morruin-telar chiar in fata piramidelor, sentinelele care mat
veghiaza Inca dintea vreme innecata sub nisipurile pustiului.
In cuprinsul Egiptului chiar i zeii si-au avut templele lor. i ce temple! Cele mai solide, cele mai uriase
gramdiri de pietre, coloane inaltate acum 25-30 desecole de &Aire faraoni.

Chiar Dumnezeul lui Mahomet, a nascut pentru

ciunea credinciosilor, inaltele moschei, minunate itartuvid ale arted arabe.

Pentzru viata prezenta, egipteanul par'ca nid ni! se

.gAndeste sa-si inalte o locuint% Felahul traeste in afara

90

www.dacoromanica.ro

locuintei, sub soarele tropical, din lanuarie piinA In Decembrie, lar casa n'o foloseste deck drept lAcas peste
noapte.
El trebue sa munceasca tot anul in cAmpul .silu, sau in
al altuia, flea o zi de odihnii.
Felahul n'are nevoie de un adApost, ca tAranii din tinuturile noastre, pentru lungile nopli intunecate de laru. Locuinta sa nu este prea spatioasa. Mai mult, in del-

ta, tot ce i-ar trebui pentru a-si cladi o locuinta trainica, ii lipseste, neavand nici piatr, nici var, iar lemnul
este rar i pretios. Tot ceeace are Felahul, este acest pAmiint din care traeste si pe care vietueste.
Acest mM este, dealtfel, eel mai usor material. petrificAndu-se foarte uor, cu putina apa. In acest tinut unde
aerul usuca totul, el se intareste iute j ajunge atat de
tare bleat poate deveni argilA. Deaceea, Felahul are material usor i eftin, pentru a-si ridica o colibA. In micile
sate, el nu-si d nici macar osteneala de a amesteca argua cu citeva resturi de paie spre a face caramizi crude.
Felahul cauta totdeauna argila curatA a Nilului, pe
care chiar femeia sa o poate impietri, spre a injgheba
singurA o casuta.

Casa egipteana se arata astfel reclusa la minimum necesar: paint zidurt in vAlatuci (pamnt intarit), cu o 130
pe una din fete. Dimensiunile ei sunt neregulate: niei
largimea, nici adancimea nu .sunt fixate.
Cat priveste acoperisul, acesta reprezinta o problema
i, mai grea: este marea probleml a casei Felahului. Unele n'au thci acoperis. Insa, aceasta se intAmpla rar, in
cel mai rau caz el se ampere cel putin cu frunze de pal-.
mier, sau cu paie de durah si de trestie de zahAr. Alteori,
acoperisul este facut din cateva bfirne, peste care se pun
paie ce se acopar apoi cu namol; astfel cei cinci pereti ai
casei au, aproape aceeasi infAtisare i sunt de aceeasi
culoare, fiind chiar din aceeasi materie ca si piimantul,
pe care merge si unde doarme Felahul.
Felahul este indemnat
cu atat mai mult
si faca
www.dacoromanica.ro

91

tin acoperi mai solid cu cat acest acoperil neted Ii va

folosi ca hambar; tot aici isi pune gramezile de gunoi, combustibilul sau.
Pe casa din caramidA nears, se vede inaltandu-se uneori, fie o holed' (Egiptul de Sus), fie o micA cupola tEgipttil de Jos): bolta si cupola sunt din carmid.i arsa.-Acest
fel de acoperis este mai solid, insa prezinat o suprafata
mai mica i mai greu de folosit ca hambar; grija de vi-

itor fiind mai mica pentru Felah in raport cu nevoile

prezente, el nu recurge la acest fel de acoperi, deal
foarte rar, asteptnd mai dedabl ca ploaia sii-i &Tame
in niai multe randuni acoperisul, decal sa-1 impiedice
spre a-1 folosi pentru saracele sale provizii.

In fine, incepilnd dela Assuan si chiar inainte de aceasta localitate, podisurile Nubiei se apropie de fluviu.
Casele sunt mai rare i sunt facute din piatra: ele
sunt cuburi regulate de piatrii, strapunse in fat de o
singura deschizatura. care este usa, fiind uneori oladita
chiar in stancA.

Astfel, in aceeasi tara, populata intiun chip asemanator, locuinta se prezinta sub doua chipuri deosebite :
In Egiptul namolos, case de mill, in Egiptul de Sus sau
Egiptul .stncos, casa de piatra.
Casele miveltoare

Din diferite descrieri, astazi se stie cum calatoreau.

primii oolonisti ai Africei australe. Ei n'au gait nici o cale terestr peste tittuturile catre care inain-

littrii

tau.

Lungile trekken, dela regiunile Morale si Ora 'n jinnturile cele mai indepArtate de mare, spre tara Becilianilor, adieg Kalahari, le faceau in marile Ion care cu mers
de culbee, un fel de case miscatoare.
Drumurile nefiind batatorite, sau cel putin eroite inaintea lor. Burii mAnau lungile lor care deacurme7isul niwww.dacoromanica.ro

92

sipurilor sau smolnitelor, ierburilor sau locurilor pietroase. CArutele de care se foloseau in astfel de diliitorii
erau fiicute dinteun lemn elastic si dur, avandu-se grijii
ca sIl li se dea o mare lungime i largime pentru a le feri
de sguduituri. Carul era impiirtit in mai multe compartimente: pentru membrii familia pentra obiectele de
menal, mArfuri, etc.; o pAnzA tare acoperea coviltirtd,
alcittuind astfel un adapost minunat impotriva vanturilor, prafului i ploilor, pentru cIllIltorii acestei case
misciitoare.

Deobiceiu plecau mai multe familii in astfel de cmigrdri spre a se ajuta laolaltA, in caz de furtunA sau de
alte atacuri naturale; atunci se insiruiau sase niind la
zece care, trase fiecare de mai multe perechi de boj.
Si astfel pe drumuri serpuite se desfAsura triimba carelor cu coviltiruri albe cu mers de culbee, printre
nuturi inecate in ierburi sau priu codauri arse de soare.
Condu.cdtorul convoiului indemna vitele cu vocea-i
iare, iar uneori le pisca cu vArful biciolui ga care atingea mai multi metri in lungime.
Aproape intotdeauna, un copil mai istet aleargA inaintea primei perechi de boj injugati, Imbandu-i ciind la
dreapta. &And la stinga i chiar la trecerea unui tit', tot
el eduta va.dul, innotAnd apoi Inaintea convoiului spre a
indemna vuele Sri se opinteascd din riisputeri sIl scoaed
carul eat mai repede, spre a nu fi fora de find cel repede al apei.
La urcarea dAmburilor ce le tdiau calea, vitele de tras
erau adesea neindeAulAtoare, cu toate cA tuck-am-aura
fiecdrui car trecea de o tonii; atunci se dublau vitele, ajungand-se chiar pfinii la 12 perechi de boi. Asa s.?, trotea hopul. Si iarrtsi intreg convoiul s'asternea din twit
drumului necunoscut, care avea
rezerve noui surprize.
Uneori era nevoie Sil se demonteze vechiculele i sA fie

transportate piesIl co piesa, peste peretiti stancosi ce nu

puteau fi col*.
www.dacoromanica.ro

93

Adeseori animalele mureau de obosealg in druru; atunci intreg convoiul poposea in plin ciesert, spre a astepta alte vite din urma.
cu toate pericolele unor astfel de caltorii, Burii.
amiutesc cu cea mai maro bucurie de ele. Inteadevar, aceste calgtorii isi aveau farmecul lor: de aun se crgpa
de ziva, intreg convoiva s'asternea drumului. Searg insg,
cand noaptea'si da in geang, intreg convoiul e pironea
inteun loc adapostit; carele cele mari lacean Gen, alcatuind astfel un fel de -tare, pentru vite i caracul. In mijloc s'aprindea un foc mare, ale carui Ilacari 'minina tot
cerul, spre a indeparta fiarele salbatice; adesca ochii acestora sclipeau prin tufisurile ce ocoleau convolul.
Tolanifi pe paturiomitoase din par sau lana., Buril, primii pioner ai Africei australe, 1st desbaieraa sacul cu
povesti i glume, spre a goni somnul nopfii. in asteptarea crttpatului de 'ziva, spre a lua calea dela inceput.

Busola vie
Asprignea pustiului saharian n'a schimhat vigoarea
Tuaregilor ,,cavalerii neinfricati ai nisipurilor", fiind inzestraid de natura cu O minu.nata rezistenrg hila de oboseala.

Simful orientarii le este foarte desvoltat, memoria lor

putand sa inregistreze intr'e chipa o intreaga, panorama
pe care-o vede prima ara.
In campiile Tanezruftului ,,fara setei"; netede si rse
de soarele tropical, unde caravana s'arata ca un singur
punct miscgtor dinteun orizont incremenit, ghidul tuareg este o adevairata. busola vie". Inteadevar, el Istia
sa se fina mereu de linia dreapta dintre don pun.cte,
inteun senin de unduiri nisipoase, unde once orientare
este Cu. neputinfa.

Chiar in desertul de nisip, labirintul dunelor nu-i

impiedeca pe Tuaregi s se descurce in conducerea caravanelor. Inteadevar, ghidul tuareg stie s'A urmeze unja
94

www.dacoromanica.ro

dreapt. chiar i in tinufuil acestor valuri de nisip'', tiMind seama de pan-tele lor si de locurile pe uncle pot fi

strabatute i care pot fi schimbate mereu de biciuirile

vnturilor ce vanjolesc fate. pustiului.

La Tuareg copii rasfatati" ai imparatiii cu Amintul de jeratec i cerul de flacara", se pare ca peisagiuf
desertic se intipaxeste Cu cea mai mare usurintain
meninge ca pe bobina tmui film si acesti einematografisti flea trepied", pot
dupa dorinta
sa proieeteze.,
In fata ochilor peliagiul de care au nevoie, spre a se
descurca in seninul oceanului de nisip, acolo ande un
european n'ar putea sa se orienteze fr busola.
Se povesteste astfel despre ghizii tuaregi cari se catara
intr'unua din cosurile ce spinzura de o parte i de alta
a amilei si de unde scot din cnd in cAnd capul

mana spre a arta directia. lineori, cand setea este gata

rapunA, gbidul aproape amortit, tot mai incearcl sil
ridice un deget spre a arata ultima directie, de ca.re va
depinde soarta intregei caravane.
Simtul orientarii l-au capatat din nenumaratele eggtorii pe care le-au falcut intre oazele pustiului ochiuri
de viata" din pustietatea de nisip.
Ei erau stilpnji drumurilor urmate de caravane spre
aceste oam, socotite ca un f el de zambet al desertului2,
panA ce Sahara a fost stapanita de cavaleria alba a melutristilor francezi.

www.dacoromanica.ro

95

Ora*e Africane
Parisul Africei
Vecbiul Tunes, asfiizi capitalii. a Tunisiei, port la Mediterana, este asezat in apropiere de locul pe care oclinioarii

se afla puternica cetate Cartagina. El se inalt(i in pantil

d.amoalii pe rnarignile unui lac de apA sAratii. La cfept
vorbindi orasul acesta, cu un puternic caracter oriental, se
aflasezat intr'un fel de istm cuprins intre dotfil lacuri.
Tunisul are o asezare fotografia rainunatg, la extremitatea nord-estich" a Tunisiei, cu totul aproape de Ncanalul
Siciliei, care pune in legato/it cele douii bazine ale Methteranei, eisidu-se asfel Intr'o pezitie destul de potrivitii
spre a starni un avant pnternic comertului sAu. Pe de alti
parte, fiind situat intre gura ueci-alui Milian si Med jarda,
el poate comunica usor cu toate regiunile rodnice ale Tunisiei. Aceste imprejurari geografice explic in acela5
tulip rolul sAu actual si importante sa istor:cci.
Capifit de linie al retelei cailor fera.te tunisiei si al lirnei
transmoghrebina Tunis-Casablanca, acest ora african
este
in acelas timp
un mare centru adzninistrativ,
intelectual i economic, avand o industrie indigen
fAcand un comer( insemnat de prociuse agricele.

Tunisul este resedinta beyului, a rezidentului general

al Frantei si a arhiepiscopului primat al Africei, fiind
deasemeni
centrul religios musulman.
96

www.dacoromanica.ro

Din depArtare, Tun.isul ne infAtiseaz' chipul unei cetAti

nagrete; ins incintarea pe care fi-a stldit-o in suflet depArtarea, se nOruie dintr'odata de cum te apropi. si intri
in oral.
Oraui este format in interior dintr'o retea incurcatAdc
strazi i ulite ru intretinut6, fapt care ne indeamnii
creclem c la inAltarea acestei cetAti africane n'a existat
nici un plan. Dou sau trei artere principale o brOzdeaz
totui in cea mai mare parte a intinderei sale, alcguind
un fel de puncte de reper pentru ciiliitorul care s'ar incumeta s-1 strObatO fAr ghid.

Unele din strAzi Bunt pavate intr'o mitsurA oarecare,

ing cele mai multe nu sunt, iar in timpul iernei, in epoca
ploilor torentiale, ele se schimb' in adeviirate mlastini.
Descriind capitala Tainisiei, Maupassant s'a exprimat
astfel: Pe o zi plin4 cu soare, vederea acestui oras, culcat intre lacurile Iui, e cea mai mire atractie din cate se
poate gAsi pe marginea continentului african".
Tunisul se poate impOrti in trei pArti principale: miller/1 franc, cartierul maur a cartierul evreesc.
Cartierul frane alcOtuete adevaratul ores european, in
cuprinsul cAraia se 06, fonduk-urile, locuite in general
de Italieni, Maltezii Grecii sAraci.
Orasul inalt este rezervat musulmanilor, desfOsurAndttse in amfiteatru pe povArniul unei coline; aici se intil-

nesc la fiecare pas cele mai minunate urme ale artet

maure: curti pavate cu marmoriiaIM, arcade in marmorii
rosie. Indeosebi arabescurile sunt atlit de delicate
beat par o adevaratA broderie de dantele, tot atAt de minunate ca i cele dela Alhambra.

Orasul maur este un adeviirat labirint de fonduk-un

(hoteluri), de suk-uri i de bazare, unde se vAnd toate
produsele tunisiene Si orientale. Aici cele mai multe strazi
sunt strmte i intortochiate, formh'nd treceri boltite, intunecoase i noroioase.
In ceea ce privete cartierul evreesc, el este o ngrm dire de strAzi ingu.ste.
www.dacoromanica.ro
7

97

La drept vorbind, orasul Tunis se compune din dona

pgrti deosebite. Pe colina care desparte cele doiiii lagunc
se alungesc cartierele cu moschei, medersat.3, iuk-urile
strazi boltite; este Medina, cu care contrasteaza cartierul
evreesc, Harat Kasba doming acest ansamblu.
Tunisul este centrul comercial col mai important al tinutului cu acelas nume. Inteadevar, aci se trateaza marile
afaceri comerciale. Schimburile se fa.e, in primul rAnd,
dintre produsele agricole sau naturaie: untdelt inn, cereale
(mei, durah), animale, smochine, indigo i bureti.
Nici Marocul, nici Constantinopolul i nici chiar Cairo
nu poseda un astfel de centru. de vial:A comerciara

din carTunisul fiind format dupii cum s'a spus

tiere arabe, evreesti, malteze i europene, ne prezintg diferite chipuri de vieatg.
Cel mal pitoresc este ce.! al Suk-urilor, unic in lume, fa-

cndu-te sg ai chipul celor povestite in O mie si una de

nopti". Aceste Suk-uri sau piete (bazare) alcgtuesc, in teadevar, un cartier independent, unde fiecare corporatie
meseriasi isi are strada sa, frematand de intreaga vleaft
atat de caracteristicg cetatilor orientale. Fiecare corporafe a Suk-ului este condus de un amin" care este scrul

Suk-urile tunisiene sunt numeroase, fiecare

inftisarea sa feluritg. cu miros particular. Ansamblul
lor alcgtueste o lume arhaicg.
Negustor;i Suk-urilor au o demnitate de sultan i un
ztimbet imbietor spre -a atrage pe cumprgtorn. eiiropeni.
Dintre ioate suk-urile Tunisului, strada croltorilor, clealungul cgreia spnzurg cele mai impestritate %ofe
suk-ul parfumurilor, sun't cele mai minunate.
Cu bate ca nu se poate fixa data precisii a Fonda rii Tunisului, este frg inctoiahii sigur, dupa mgrturisirile lui
Strabon, cii aces-t oras fiinjeaza' din sec. III a Cr. El nu
era, insg, atunci cleat o dependintg. a Cartaginei, pr4find mare insemnatate dup disirugerea acestei cetati

98

www.dacoromanica.ro

vestite in 146. De altfel i Tunisul a trebuit sa suporte dominatia romana pana la inceputul secolului V (420), epoca in care patrund Vandalii in Africa.
Genseric a instituit un inceput de organizare feudal in
posesiunle afriCane ale Vandalllor.
In fine, in secolul VI, Tunisul fu luat, impreunl cu ces-

Africei norciice, Vandahlor, de catre Greci.

Tunisul datorete ins'a soarta sa cuceritorilor musulmani care, sub Hafsides (sec. XII), Ricura' capitala din
aCest ora vasta mai dinainte prin activitatea sa indusRand pe rand, ocupat de Spanioli i de Turci, el a trecut
printrio epocA turbure, in sec. XVII i al XVIII, in fanpul marilor rlzboaie impotriva Algerienilor, rara s. inceteze jasa a fi oraul de predilectie al bey-lor husseiniti.
Cucerirea franceza (1881) i-a dat un nou avant, trans.
formandu-1 intr'unul din marile orase ale Africei de Nord,
xneritandu-i astazi porecla de Parisul Africei" sau cel
de Cheie mediterana" a Continentului negru.

Locuintele din Tunis

Cortul, casa ci coliba arabg, sunt greu de descris,
fiindca nu le gAsim peste tot la fel, de ex. zidurile lor fiind
facute din trunchiuni de arbori, din ramuri, din piatra
Jaratencuiala sau amestecate mai mult sau mai pu fin cu
pmant. Ceeace caracterizeazA ins54 coliba din Tunis este
acoperiul sau vegetal din ramt..si uoare, paie, papur
sau trestie.

Casa care are zidmile aproape numai din piatra, are

acoperisul de o constructie mult mai complica-U i mai so-

lida; in Tunis el este intotaeauna oranduit in fortna de

terasa. Tigla aa de rAspandita i intrebuintatil pentru
acoperiul caselor in Cabilia (din Alger), aici aproape e
necunoscuta.
Pe coasta orientalii, dela Bizerta

Gabs se desfaoarA

www.dacoromanica.ro

99

Sabel-ul cu cetatila i satuletele lui ca tArguri,

cu terenuriln plantate cu maslini.
Cc74u1 este, in afara de cilteva rare aglomeratiuni, singurul adapost ob!snuit al nomazilor, in partea cea mai,
de miaza zi a stepelor. Coliba pare insa c ocupa, cel mal
Inare loc; ea trece chiar la Sud, in stepele finutului Kaiman-ului, intinzandu-se intr. parte pSna la Sfax, iar

alta, OA la Suza.
iJe aci huh', daca inaintezi spre Sud, coliba la caractere

particulare: ,,ea nu este mai mult de cia o maamra,

adeva,rata casa Cu pereti din. piatra Kib" (cum i se
spune) coliba din ramuri sau paie, locuinta temporaril sau provizprie de gradinar sau cultivator. Acest Kib" are adesea o forma cilindro- conica", rara
constructiile Africei de Nord, singure nualas" marocare.,
sau bambarele cu paie din Cabilia au aceasta infatisare
de colibe sudaneze, unde culturile j plantatiile inune.
din ce in ce mai mult; cortul pare sa fie mai mult un fel
casa", ai carei pereti sunt deasemenea din piatr irtri
tencte.ala i Cu acoperamantul usor arcuit, facut diii remuri sustinute pe furci de lemn i dat cu var. In mod
invers s'a corstatat (Bizerta, Zagbuan)
colibe, la care
acoperisul care avea la suprafata argila sau piturint
produca fAr indoiala i destui de bine impresia casekr
acestea din S.
In intreaga intindere a Tunisului, in act-a de regirme%

paduroasa este destul de greu de a deosebi case si

adica numai case de o parte i numai colibe de
alai parte.
In partea stepei vecina cu Sahelul, acoperisul easei este
o terasa sustinuta de grinzi de lemn sau de botti de ca.ramida; aceste case ale stepei stint de altfel putin numeroase, dar ele sunt semnul influentei exercitate da bate
orasele de pe coasta orientala a Tunisului.
In unele tinuturi se gsesc i loeuinte subterane, sapate in namolul podisului Matmatas, grote imperechiate
intre stancile calcaroase ale falezei Djebel, apoi Ksur"100

www.dacoromanica.ro

urile cu ghorfas" ale campiei Djefara r.are parca

din grotele subterane din care ele au pastrat arhitecturn
acestora.

In a,cest namol rosu, din tot Djebel-ul tunisian

namol destul de moale pentru a fi usor sipat

destul de coherent insA pentru a se fine in perete vertical,
locuitorti .sapa un puf patrat de yreo zece metri

me cu o adncime dela 5 pan la 10 metri; fundul putuiui va constitui curtea casei

la care se are grijA s o
menlina la un nivel putin mai rzAlcat detat haza
sau dealului in care s'a sapat putul; un tunel in genere
curb deschide coasta acestei movile si permite sa patrund
la acelas nivel in curte; acesta este vestibulul caset si de
obiceiu.si locul undo se fin animalele ce triiesc pe
casa.

Ousa, din leran inchide intrarea gratis unei broalte

siguranta.
In tot imprejurul curtii se deschid earner, in numar
de dimensiuni variabile, dupa importanta, marimea bogatia fanillei. Toate aceste camere sunt facute in panto:.
In forma de bola): ogivala_ Deasupra se observa adeseor
an etaj de camere cu trepte din lemn sau piatra infipte in
namol.

Aceste camere superioare servesc mai ales de inagazii

pentru diferite provizii. De altfel, o parte din provi.z:i
man in curte unde se poate vedea. marile khabia" cii uililei i cosuri de aceiasi forma (ronania") umplute
ferite graunte (seminte).
Trogloditii din Duirat sapa loeuinte asemenea dei mai
putin perfectionate. Cea mai mare parte dintre ele posetla
mai multe camere, veritable tuneluri, cari nu primesc luinina de c,t printr'o singura deschizatura. In perete gat,ira nivte firide wand rolul de dulapuri.
www.dacoromanica.ro

OraguI fosfatilor
La portile Europei; Tunisia, ,,f ara soarelui", .I paptreazA comoara viefei sale traditionale, intr'3n cadrn arhitectural maret. Intr'adevar, in 'creme ce in Orient, cele
mai celebre cetati ale islamului fiind nevoite sa. be modernizeze si-au pierdut frumsetea lor veche, cele tunisiene s'au straduit srt-i pastreze infltiarea pe care le-o
daduse trecutul.
Prin vieata lor catidiana, cat si prin arhitectura lor oraele tunisiene ne prezinta chiar i astral o imagine cre
dincioa.sa din viata celei mai stralucite civilizatij musul
mane.
Asa este cazul i Cu orasul Sfax, al doilea oras al Tunisiei prin numarul locuitorilor 951, care a crescut mereu,

pe masura ce orasul a capatat pe langa caracterul istoric

si pe cel industrial..
Prin pozitirt sa geografica," in prag de mare calcatl de na_
vile care urnesc Europa sudica cu colful acesta al Mogbreb-

ului (nume arab al Africei Ni-Vestic), Sfaxul a fost pullet

de ritracizie pentru diferite nationalitati. Astfel, Evreii i
Europenii, Maltezii, Italenii sit Francezii, traiesc In partea
de jos a Sfaxului, numit Rabat", acolo unde i-a chemat

afacerile de comert; musulmanii locuesc orasul

in cuprinsul centurei de ziduri.

Locuitorii din Sfax, Sfiksike, se deosebesc cu total

de coreligionarii lor dirr TunDsia. In primul rnd, se clops.--

besc prin costum, ei insu,si finnd

nu fie confundatt

cu ceilallii tunisieni.

Ei sunt mai activi, cu mai multa inifiativa muit ma:

zelosi in latura religioasa decat vecinii lor, fapt pentru
care li-se spune musulmani curati".
Pe langil aceasta, in anul ocuparii Tunisiei de catre trupele franceze, in 1881, Sfasika au dat dovezi destule despre patriotismul lor, rezistnd singuri impotriva invaziei.
In fine ,chiar i in legatura spirituala i social s'a ruanifestat acelasi sentiment de solidaritate; ast in interior
www.dacoromanica.ro
102

au fost construite numeroase cisterne uriase, incon.;urate

de allele mai mici, dispuse in chipul cripteior unc necropple. Alte mari rezervorii au fost construite n dam orasului, iar uncle case sunt prevazute cu aparato care
ingadue trecatorilor sa-si astqmp.cre setea aspirand primtr'un tub exterior apa unui rezervor ascuns.
Locuitorii Sfaxului au o mare dragoste pentru diferitele
culturi care au ocupat dup munci migaloase spa(1i
Huse imprejurul orasului. In ultima vreme au late un
mare avant culturile de maslini.
lmprejurimile orasului au fost presarate, odinioara, cu
nenumarate ograzi despArtite prin garduri de ca.ctu,J,
u.mbrite de arbori fructiferi i dominate de un borde), In
care proprietarul i punea intrumentele de =Inca si care
putea la nevoie sa, sustina chiar un atac impotriva jefUitorilor.
In timpul verii, aproape toti locuitorii proprietari at acestor domenii se mutau la aceGte ferme, 'Drawl fiind aproape parasit.
Sfax este situat pe limita natural intre regiunea maslinilor j cea a palmierilor, cicci intfo rascruce do schimburi vegetale.
In fiecare an, zona olivetelor a cre,scut in supraf.46,
contribuind mereu la desvoltarea industriei untdelemaului.

In privinta paimierilor, fructele lor se coc mai greu

din pricina ploilor, fiind folosite pentru hrana animalelor.
Una din leg-umele mai des cultivatain graciinile Sfaxu-

lui este castravetele sau fakirs, cuvnt dela care deriva

unii numele orasului; dupa Shap, Sfakos" (Sfax) ar In-.
somna certatea castravetiloe.
In afara de cultura, Sfaksika se ocupa, asemeni, foarte
activ de industrie i comer. Ei nu disprefuesc niel un fel
cid munca, cum fac musulmanii altor orase.

Piafa Sfaxului era mult mai bine aprovizionata decht

Twaisului. Orasul importa Iu, piei i marfuri ear,pene j vindea untdelemn, fructe da tot felul, struguri,
www.dacoromanica.ro

103

smochine, amande, bureti i pesti useati prinsi de pescarii

din Kerkenna.

Pe lnga aceste bogatii, Sfaxul s'a facut cunoscut

curand i pea exploatarea fosfatilor, care se gasesc
intr'o cantitate uriase, fapt pentru cUre Tunisul este soco-

tit ca una din cele mai mari producatoare, iar Sfaxul a

dobndist porecla de metropola fosfatilor".

Oragul dela sfArgitul Continentului negru

Cap town (Cap), cu peste 290.000 loc., capitala coloniei
Cap si a intregei Uniuni Sud-Africane, este prima cetate
fondat; de Europeni in Sudul Africei.
rara s fie inca un mere oras, Cap orasul (lela sfiirsitul continentului negru", a intrecut de mult timp in
multe din orasele cetati
populatie i in important
pe care Portughezii le-au durat cu mult mai inainte pe
coasta occidentall.
V'zut de pe mare, Cap-town ofera un spectacol mgrei,
inconloara ca o
tuultumita amfiteatruilui de munti
diadema si mai ales prin pozitiile hicantatoare ce le erejaza muntele Mesa.
Orasul, brazdat in patrate regulate prin stra,zi largi, se
urca in patita dulce pe povarnisul muntilor ce-i fac rama,
semnIndu-0 vuele cochete pe primele -colme.

In Vestul orasului, un picior de munte, laba

Inainteaza departe in valurile oceanului, pros-tetan:1 golful orasului impotriva talazurilor din larg, caro vine sa se
spargA'n spume de cheiul de stanci tari; in adapostul acesta minunat, trag marile navi, inainte de a se iscumete

sa calce seninul oceanului, spre tara Ofirului" sau patria elefantilor albi".
In partea de Est a Cap-town-ului, in mijlocul unei
livezi, care a fost o mlastina mai inainte si. uncle prima coloni au- inaltat primul lor fort, se inalta construcliunile cese ale castelului, proprietatea guvernului englez, simbolul dominatiei virtuale a Albionului.
www.dacoromanica.ro
104

De jur-imprezurul Cap-ului, gradini i parcuri mintk

sate akAtuesc un fel de salbe de verdeatz fiini adevara-

tii plimani de aer" ai orasului.

In anul 1887 s'au inccput lucrarile ce trebuiau sa tran-

sforme locul acesta inteun alt Gibraltar al Africei" in

aeeste mfiri australe.
Odata ajuns oras englez, Cap-town n'a mai pAstrat der.& un mic numAr de edifica din epoca Olandezilor (Bu-

rilo*
Cape-town, prin pozitia sa aproape de capatul continep4.ului african, este una din statiile cele mai importante de
pe pamint pentru studiile geodezice.
Multumitg populatiei sale cre3cande, rolului de capitalrt
si avantajele nautice ale minunatului sAu port, Cap ki-a
pastrat un rang de frunte printre orasele comericale ale
Africei, mai ales in ce priveste exportul lanei.
Orasul i portul Cap se mai compleoteazA prin numeroase alte ora.se de placere, raspAndite pe valle invecinate.
Cateva orAsele ce apartin marelui foburg al Cap-ului
sunt rAspandite pe valle versantului atlantic.
Stellenbo3ch, legat cu Cape-town printr'o cale feratS.
este cel mai vechiu oras al ooloniei si are cele mai nume-

roase seo% de unde-i vine si supra-numele de Atena

Africei australe".

Paarl, oras de 12 km. in lungime, dateaza tot din primeae timpuri ale colonizarii; gradinile cu portocali o buschetele nconjoar i aceasta perla", nimia astfel dela
un bloc de granit inaltat pe o roca intocmai ca o perla pe
o diademA.

O perla din orasele islamice: Fez

Inca din evul-mediu, istoticii i geografii arabi proclamasera intiiietatea acestui, oras pentrtt intregul Moghreb.
Deasemni, rarii calatori europeni ai timpurilor mai noui

care au patruns In Maroc, in aceastA China africana'

he-au infrttisat din minimrttiile Fezului.
www.dacoromanica.ro

105

Ast'zi, Fezul, o perre din .sirul lung. al cetiltilor

tamice, ne este cun.oscut in intregime.
DacA Marrakes-ul (Marocul) multumita numarului
mare al populatiei sale flotante intrece Fezul, acesta din urma, socotit drept, capita1liu politica i industriala" a Nordulai marocan, ritmne fried unul din marile
orase africane.

Intr'adevr, acest oras ne face sa intelegem valoarea

forniele vietii or.senesti a Marocului, arsatndu-ne o icoa-

na stearsa din vremea marilor eroine ale Spaniei musulmane: Cordoba, Toledo si in deosebi Toledo.
Fezul, capitala islamului marocan, a luat fiinfI In secoiul al IX-lea. Cucerirea musulman'ai a schimbat incetul CI4

incetul viata orAseneasca; pana la inceputul secolului

al IX-lea, marile orase ale Nordului african erau cetAti
romane: Tingis (Tanger), Abila (Ceuta) etc. In cursul secolului al IX-lea, insl, micile dinastii aproape toate orientale, au infaptuit prima organizare musulmanii. Astfel, Marocul, a avut un print din Orient: Idris un coborAtor al lui Ali, care luase parte la revolta impotri'va Abasizilor, putand s scape de furia califului din Bagdad.
Idris a trecut prin Tanger care rilmlsese eel mai bogat
din orasele marocane, spre a veni la Uhu, vechea Volubilis, unde fu bine prima de triburile berbere.
In numele ortodoxiei islamice, Idris I, ajungnd sef de
razbai, s'a straduit sl cucereascii.

islamizeze

alte

regiuni ale Marocului. El n'a avut insl timp strsi ispiiseasca opera sa, fiind ucis In 793.
Idris II a reluat opera tatalui slu, supunand Sudul marocan; regatal lui Idria II a ajuns s cuprinda cea mai
mare parte a Mogreb-ului.
Idris I riimAsese credincios orasului care-1 primisc. Fittl
salt, care alcAtuise imprejurul lui o mica curte aemi-ber-

bee& semi-orientalii, a :dorit o nota capitati, primul

ne mai cuprinzAnd ambitiile sale. Pe langii. aceasta, porne-

nim faptul cA: cuceritorii is/amului insemnau totdeauna

intinderea legii Profetului inteo f arA nourt prin interne106

www.dacoromanica.ro

crea unui oras nou, care devenea focarul apostolatului

musulman.
Astfel, Idris II s'a hotarat s intemeeze o noua capita4,
alegand Fezul.

Astazi, Fezul este minunat ta centru economic i po4

de comandament al Nordului marocan. El este zidit pe
ulfimile inaltimi muntoase ale Rif-ului.
Fezul nu este inaltat in mima unei tari'omogene, careia
sa-i formeze centrul natural; el este -situat /a incrucisarea
celar mai marl drumuri ale Moghreb-ului; acelea care
merg din Algeria in Marocul atlantic, cele care patrunde
de-a curmezisul raasivelor Rifului spre coasta mediterana i spre Spania. El este si o raspantie de regiuni istorice
si de rase. Tinutul de contact si de rasp.ntie, el a fo.,t sortit s ramanal pe jumatate strain fata de Wile carel-I inconjurau
asupra carora radia infuerrta sa.

Cetatea lui Iris II a fost dublata, saumai de grabase crede c la interval de un an au fost inaltate doua orase; in 808, ea.rtierul Kairuanez; in 809 carder-1A Andalus. Fiecare si-a avut centura sa.
Aceasta' dualitate a Fezului primitiv a avut, f r1 ludorairuni sociale i p Jiifice; in partea care s'a numit
puiiii i.zai tarzut Cartierul l(wruanez, s'aa a.t.e fat indeosebi Arabi veniti din Tunisia si din Spa..ia, pe care ldris

II ii strasese in jurul lui. in cartierul Andalux locuiau

elementele berbere. Fezul era deci o expresiune ciestul de

exacta a politicei lui Idris II.

Intemeiat de catre un.oriental inconjurat de Arabi, Fezul s'a imbagatit indata cu elemente straine.

Cetatea lui Idris a inceput deci a trai sub lentnul a

doua orase care au ajuns polii is;aminsm apusean.
rare, succesiv, Ii vor furniza elementele civilizatiei sale.
In prima jumatate a secolului al IX, indeosebi dela Kairun, a primit Fezul civilizalia .Insa, sub Abder Rahman
II, Cordua infloreste. Rind mai aproape dec.& Kairuan,
ea n'a intarziat s influenteze.
Din secolul al X-lea, din clipa in care el se deschile inwww.dacoromanica.ro

107

fluentelor strine, orasul incepe isA aibA influenth asupra t'Ara.

Din secolul XI si XII, Marocul trece ins pe prtmul

plan al istoriei Berberiei, devenind leagnul a dou dintre
cele mai puternice imperii musulmane cunoscute: cel al
Ahnoravizilor i ce! al Almohaviloi.
De acum, Fezul nu mai era decid o piatA de maneo a
Marocului.

In istoria Fezului, secolul al XII-lea a avut o importanta botrAtoare: multumiti Almoravizilor i Alietellavilor, el si-a cliplitat aspectul actual; zidurile sale, portik,
cele douil sanctuare, un numAr insemnat de moschei se-

cundare si de Mi, o Kasba in partea inalt a orasulni

Kairuanez, bucurndue de o prosperitate minunat.
Pentru istoricii arabi i astilzi inca pentru locuitorit Fezului, vArsta de aur a fost in epoca ctuid au donmit
tanii merinizi, cind acest oras devine capitula politicA a
unui Maroc aproape redus la limitele actuale.
Dac acum Fezul nu mai are intime posibilitilti'comerciale asa cum li crease intinderea inperiului almpbav, el
ar putea ins sA-si asigure o viat economicA p baze ;fabile. IntriadevAr, ar putea intretine relata active Cu Girenada, ultima metropol a islamului spaniol.
Cele mai veclii si cele mai frumoase case ale Fezulut
dateazrt din prima jumtate a secalului XIV-lea, dela Merinizi.

In fine, dup secolul XIV. Fezul si-a cliptat infAthasea sa clasic.si fizionomia actual.
In secolul al XV-lea, Marrakech redetne InsA capitala
Imperiului, iar Fezul trece pe al -doilea plan.
Dad-t. Fezul a fost deposedat, in secolul XVI-lea, pen-

tru diva timp de rangul de capital, el ajunge refugiul

si ultima metropol a technicilor maure.

108

www.dacoromanica.ro

Ora' In pragul degertului: Biskra

Biskra trebuie sa fi rsrit din vremuri indeprirtate,
fiindca. in epoca infloririi romane, fiinta ca cetate sub
numele de Ad-Piscinam".
Biskra! Veche etate romana, este moarta sub apasarea
indelungului trecut, care nu i-a mai ingafluit, ca atator
altor -cetAti romane, s'aparil prin nenumaratele rube, adevirati sfinxi ai vremurilor apuse, spre a-i intelege astazi inflorirea de care s'a bucurat in pragul desertului.
dep4narea vremii, Biskra fu g capitala finutului

Zab, sub diferitele dinastii arabe, and intreaga in tinsoare dintre culmile muntelui Aurs la Nord si !ureic
desert saharia,n la Sud

ii era supus.

Si atmosfera apuselor veacuri pare ca mijeste

prim Arabii cu largi burnuzuri i ochii visatori.
Biskra de astazi, din pragul pustiului, este alciltuit
din doug cartiere: c:el european, ce-si insiruie casete pe
/erase i maestrite arcade la adApostul fortului i cartierua indigen, ingramadire de colibe pitice, durate'n caramizi imbacsite cm pleava de paie, pitoresc inramate in
perdeaua verde a intirrselor pAduri de pilmieri, ce hie
rodnicia i faima tinutului, socotit de localnici ca ade-

varat gura. de raiu" In pragul ,,iadului fierbinte de

nisip."

Din imprejurimile Biskrei, siruri de caravane trimit

in lumea intreagA smochinele cele gustoase i indeosebi
renumitele curmale zise degletnour", adic curmalele
lurainii" .
Muliumita apei mai bogate i minunatelor canale de
irigatie trase din ued-ul Biskra, care duc lichidul binecuvnta,t de Coran pe la radacinile tuturor smochinilor
eurmalilor, acest tinut ne apare ca un colt vriijit.
Nenumairatele plante tropicale se inaltl dealungul
strazilor, imprejurui pietelor i prin multe le grdini,
purtnd. tocmai in varfuri smocu ri de frunze late cein
zare par niste evantae alintate de annul desertului.
.

www.dacoromanica.ro

109

www.dacoromanica.ro
O vedere din Biskra

Biskra este un punct unde se innoadg dese &Si de earavane. De aceea, orastil pare un adev'rat Babel" rare
a intalnit toate natiile. Mai ales in zile de targuri, Biskra
ja o infat'sare de mare fierbere. E timpul cand din marginile desertuaui Se ivesc nomazii cu nesfarsitele lor caravan i turme de oi grase, spre a le negustori pe pie1e7e. B:skrei, iar dinspre El-Kantara, sosese Arabd cu
crduri de mggrusi gemand sub povara feluritelor prodise ale Tell-ului, pe care le vor da in scbimbul gustoasclor curmale.
mai catifi in negustorie, vnd indeosebi minu:
nate avantaiuri impletite din frunze de palmieri sau din
pele de uran o mare soparl sahariani.
Tnutul Biskrei est deseen i 'ngpiidit de roiuri de
lcuste, care aldituesc, pentru populatiile trandave
din satele o orasele desertului, o mare boggfe, din ele
strang,ndu-se provizie pentru un inde1ttn4 timp. Pent ru
nomazi, lgcustele sunt o adev5ratg. man cereascii, mancandu-le cbiar crude, fripte pe Aratec sau uscate la aldura soarelui i pgstrate in piei de tap.
scorpiont.
l'opulafia locabticg a Biskrei se teme ins
3n 1844, Biskra a fost ocupag pentru prima datii de
alma te franeeze in frunte cu Ducele d'Aumale, dar mica
garnizoang lsata, de paz g fu nimicitg intr'o clipg de
inchgeni j abia in anul urmtor este tar ocupatg defi-

nitiv.
Sub stgpanirea ocrotitoare francezii Biskra incepe din

a. u s infloreasca, ca primg etap in pragul nemrginitu'ut pusliu.

Oraul dorului

Timbuctu

Ce nume ciudat are Timbuctu! Din el rgsung mistcrui

intreg farmecul Sabarei. El reaminteste cele mai intinse deserturi din lume, singurgtatea drumurilor lungi
care brzdeazg fata oceanului cu valuri de nisip", luptele udate'n sange i cursele videne de trgdare, sunetul
www.dacoromanica.ro

111

tariingilor carava-nei i zornaitul zalelor aurite Je pe

*eile iscusifilor Beduini, cavalerii neinfricafi ai pustiutai.
Acest oras care a m-Munat, in decursul timpurilor, o intreagg, lume, este durat de catre Tuaregi.

O privire asupra hrfll continentului negru", aratfi

dintr'odatii c acest oras e3te a*ezat tocmai ca un piiianjen, intr'o parizZi deasa de drumuri comerciale, care yin,
Jeta maste si se innbadg, in vatra acestui tirg. Principa.-

lele drumuri de caravane pornesc din Tripolitania fsi

Tunisia, din Algeria i Maroc, din Senegambia si dela
Sierra Leone dela Coasta Piperului, dela Coasta de
Tilde*, dela Coasta de Aur *i dela Coasta Sclavilor, ded
din 'Wale tinuturile de pe marginile golfului Guineei.,
Ele Tin *i din mima ampariifiei de nisip", unde s'au a-

ciuiat cateva triburi mal siaatice de nomazi, spre a-0,

apara i astgzi libertatea, care le toarna par'cii'n singe,
dorul de ducii
in cele mai indepartate colfuri ale
tacerii".
Tafil. de alte orase ale Africa, Timbuctu mste un (.ras
mic, cu strazile strimte intortoehiate i acoperite cu
un strat gros de nisip sburettor in zilele cand Simunul sat

Khamsinul mtnr sala desertului ,saharian.

In acest ora*, niel o clildire nu este mai rasarittt, ca al-

tele, o adevaratii invm4ealii de ruine ale unor colibe

Ricute din lut, cu acoperi*Urile netede
farg ferestre, peste care til*neste, peste cerul de foc,
doara silueta svelta a minazetelor citorva inoschoe
ciicioase

Timbuctu, dei n'are un remune ea ora*ele: Terusalim,

Lhassa, care aldituesc adeviirafele
Mecca, Benares

pietre strAlucitoare din ,,coroana oontinentului care se

desieapta", reprezentind 1aola1t i prin numele lor o
religie intreagiit, a purtat *i el in decurs de opt secole
multe numiri strrtlucite: cel xhare, cel savant si eel ailsterios!

Cu toate cA Timbuctu n'a fost un loc de pelerinaj,

totui milioane de allitori it doresc *1 cine 1-a vazut o112

www.dacoromanica.ro

datA este par'c, vrjit de vieata patriarhaM a acestni

tArg adev.rt chiotoare de viat paradisicA in pragul
meanulai do nisip. Do aceca, Iocalnicii 1-au botezat :
orasul dorului".
Caravanele ce urmiresc pAienjenisul drumurilor sahariene, dupl luni de ct btute sub cerul de flacrii" al
Africei, Viniese de dorul intoarcereii spre Asul mangiat in sunetele titerei srnecat in armonioasele concede
de flaut.
Timbuctul Orasul mi,sterelor, orasu/ celui mai insemnat oomert al ari.i cu pustiul.
Perdeaua palmierilor Ii formeazA o coroang de adeT'arate evantaee, alintate par'cli de o man nevzutA.
spre a svfinta fruntile cliitorilor prinse sub breboane
dese de sudoare, Istoarse de pripirea nernilosului soare

Timbuctu! Nodul intregului paienjenis al drumnrilor,

sahariene, piatA de intAlnire batre: arabi, negri, mahomedani i pgni.
Timbuctul Orasul dorului, chioioarea futre Sahara
si Sudan, adic intre pustiu ,,tara seter' i futre pmAntul roditor. El se &este pe pragul marelui de,ert
lng.;i1 unul din cele mai mari fluya africane: Nigerul,
care atinge aci o lrgime de patri' k:lometri, fAcAnd
cotitur spre Nord, vroind par'c s. infrunte barierele
sileste
zavorite ale pustiului de nisip ce-i suge apa
sil cedeze In fata desertului biruitor i g. se indrepte
nou spre Sud. Si tocmai ad, unde lupta dintre apa
toare de viaf i nisipul argtor ce inAbuseste once vial
s'a intrtat mai mult, -aici s'a inltat de cttre Tuaregi,
orasul minune: Timbuctu.
In acest tArg din pragul de os al Saharei, sosesc tot
felul de de-- mArfuri pe dromaderi, din Nord, spre a fi
incg,rc,ate in brci lungi i inguste, cu acorperittri de ir,gejin sau, unde fluviul nu este navigabil, pe spatele
honor, catiinilor sau salahorilor; dromaderii neputind
indura climi. prea unte& a vi Nigerului, pricinuitit
8

www.dacoromanica.ro

113

mai ales prin viiturile de iarnA, sunt inapoiati spre inima

Saharei.
cum zixa aOrasul acesta al dorului, este inAltat
mintit
mai ales de Tuaregi, rAsfAtatii cavaleri ai
pusiiului".
Astzi, conaertul Timbuctu-ului
sub stpiinirea
francez6
a cunoscut c I1ou inflorire. Caravanele aduc dela coasta nordicA: arme, praf
puFA, unelte,
hiriie, tutun, zahAr, cafea, ceai, etc. Clad se futon! spre
Nord.
prin Timbuctu
dromaderii gem sub povara.

feluritelor mArfuri din Sudhn tara negrilor", ca: aur,

flicks, pene de strut, cauciuc, piele, orez, manioc, nuci,
fructele arborelui de phine i sclavi
inainte vreme.
Asa se prezintA Timbuctu, cea dinii oaz, cel din
urm'A popas, de unde se avantA, caravanele in strbate-,
lea marelui pustiu saharian.

Perla defertului: Gadames

AceastA minunaa oaza este mima intregului corned
care unneaza &idle Saharei interioare. Oaza i datoreste
fiinta unui izvor yestit, asa nurnitul Mu-el-Feras'', care
inseamnA izvorul asinului, botezat astfel deoarece legenfla aminteste c acest izvor ar fi 04114 dintriodatA in
urma unei puternice lovituri de copit datAI intr. stAncA
asinul lui Mahomet.
Traditia spune despre Gadames cA r avea patru milenii de ani de viatA, iar cercetArile i spIturile siste-

matice ce s'au facut in urm, dovedesc existenta unei

civilizatiuni locale ce ,se poate stabili, cu aproximatie, la
fr inprimul mileniu inainte de Christos, dar care
doialA
s, fi avut rAdAcini inteun recut td mai indepArtat.

Gadames a foist cea mai vestit i, odinioarA, cea mai

misterioas6 dintre oazele care in chipul unor buchete
verzi infruntesc, din loc in loe, cuprinsul innecat de nisip al marei ,,impArAtii a tcerei (Acme. Gademes era
114

www.dacoromanica.ro

.a.devratii grAdin paradisica, sub vgilvAtaia soarelui

tropical.
Gandames! Perla a desertului i claiotoare la pragul de
sus al oceanului de nisip.
Iuuregii. rastAtatii cavaleri, ai imparlitii t'acera eternp,

trecnd cu prilejul vepicilor br rtciri prin fata zidurilor sale seculare i vrjiti de bogtille ingrmMite sub
umbrl racoritoare a palrnierilor au zis despre Gadames
-c este perla desertului". i perl. nestematA 'in marginea desertului este si astilai acest crting cu umbr dea.trtinuitA, rAsarit la snul Saharei cu nisipul ari-

tor.
Gadames este inconfurat de un ocol de palrnieri ce-i
ofer din belsug umbri deas i rAcoroasru orelul este
inhale in forma de circomferintA, in mijlocul acestui
buchet de verdeatA, care. i-au aclus numele de insula
palmierilor". nume ce i se potriveste de minune i arat
marea deosebire dinfre sterpiciunea, melancolia inconjurtoare i privelistea plin, de farmec a Gaclamesulul.
La drept vorbind, aceast insula a palmierilor este loeul de intalnire i punctul de popas al numeroaselor carayare de &Alune incrcate cu parfumuri, fildes sau praf
de aur.
Inainte de pacificarea Sabarei si de ocupatia italiaul
.Gadames era principalul trg pentru selavi, ctre care
se indreptau, in lungi siruri, cara vane de sclavi prinsi
arcanul din rndurile tuturor populatiilor invecinate.
Si'n scurgerea vremurilor, aceasa gura de rai a durat
sub soarele neindurat al iadului de nisip, schimbndu-si
stpiinitorii i cunoscAnd cvilizafiuni, obiceiuri ;-A. datini
f clurite.

Asfzi, aceast. oaz fericitA, +se trezeste din toropeala

sa secular, care aproape o depopulase. Ea ii encereste

acum
incet dar sigur, acea importar ce a avut
intr'o vreme, in legatur cu minunata sa pozitie, in cenirul comertului caravanseraielor.
Avnd numeroase rntni arteziene In umbra "Acoriwww.dacoromanica.ro

115

femire a buchetelor de paimieri, Gadamesnl de asaz'

Inze5.1trat cu o statiune radiotelegrafica, oficiu postal,
aeroport si un hotel modern, a ajuns-un punct atragator
pentru toti turistii saharieni.
Gadames se imparte in cloua orase: unul al femeilor
altul al barbatilor. Deobiceiu fenteile locuesc pe acoperisurile metede ale caselor, adapostite de vant i unite

filtre ele prin devarate strzi; barbatii locuesc jos, in

nlite Inguste i intortochiate astupate aproape de acoperisurile pe care tra.esc femeile.
Numai odata pe an in ziva de Bastare a lui Mahoatet
femeile au voie sa-si paraseasca locuintele i ea
mire in acelea ale b'rbatilor, iar barbatii au voie in ziva
de "I Mai.

lJlifele obscure ale orasului barbatilor sunt de o curatenie desavarsita, lar de-alungul zidurile se insiruie
nenuma,rate banci de piatra, vopsite in alb. Din loe in
loe se observa cate o firida legata cu apeductul: aci, gadaraezii cu raza i fac baia zanja.
aliar In mijlocul oazei se gaseste izvorul sacru al asinului, a carui tipa, se scurge spre minunatele gradini de
palmieri, printr:un canal ingust.
In jurul Gadamezilor, nobilii comercianti ai Saharei,
9C mai gibesc i alte elemente:Aribul Agher, apartinand
rasei Tuaregilor.

In fine, pe cand intre zidurile orasului Gadames barbatii si femeile traesc despartiti unii de alfil, afara, in
legara tuareg, domina femeea. Cum veden', la aeest stravechiu popor al desertului s'a pastrat pana. In zilele
noastre forma straveche a matriarcatului: femeia nu
poarta voal (lithman), ci dimpotriva, sileste pe bIrbat
ea-si acopere chipul indata ce-se apropie un strain.
Femeia gadamezai alege singura 6001 i copii
*parta numele san.

116

www.dacoromanica.ro

Tara visurilor impietrite: Egiptul

Eg,iptul cuprinde partea r311,riteanii a Saliarei, care
se deof6soara de o parte si de alta a viiii inferioarl a
alcrttuind o adevarat4 oazA, peste care se ivcruciseazili cele dou diagonaie ale lurnii: acesa a crnlor de
uscat, dintre Asia si Africa, i aceea a cAilor oceamce, dintre Europa si India, tara mirodeniilor".
In deosebi, tilierea canalului de Suez a asezat ,tara vi-

surilor apuse" la jumatatea drumului &titre America

Australia. Pe bunii dreptate, deci, Egiptenii au dat Ord
lor, locul inimei in eorpul primantesc (Nfemfis ar insemna onljlocul lumii").
Egiptul este deci o lungii.oaz, prin Mijlocul crireia
curge Nilul, binecuvfintatul fluviu, ce se intinde ca o
suvit de verdeatA si de viatrt prima in rama pustiului
libic spre Vest si a ceIui ara.bic, mai priporos, spre Est.

Darul Nilului
Egiptul este dupii cum a spus Herodot: un- dar al Nilului", in acela timp, un dar si al Ab!siniei. Cbiar
inceputul vietii, Egiptenii au stiut sAi foloseasdi pentru
irigatii apele sale, ale ciiror viituri eran socotite ca una
din marile taine ale naturii, datorite lacrimilor vtirsate
zeita Isis. Egiptul isi implineste fanta cu ace,ea a Nilului
www.dacoromanica.ro

117

Inteadevar, el exista i avca constiinta de sine, in timp

ce 13abilonul si Ninive nu erau Incas fundate, iar Eutque
era in salbatacie.
Locuitorii Asiei Mici si al Eladei, care trebuiau s fie

educatorii natunilor, eran troglOditi, in epoca la care,

contirnporanii Egiptului avead comoara lor de observetiuni astronomice, cnnostinta de geometrie, lectura, etc.
Pe papirus si pe baso-reliefurile Egiptului superirk aflam
inca i astazi inscrisa intelepciunea natiunii'. 'rot din
Egipt ne-a venit scrierea, modificata de Fenicient si comuMcata prin ei popoarelor mediteraniene; tiparul chiar al

gindirit noastre, a luat nastere tot pe malurile Nilului.

A semeni Nilului civilizatia egipteana f'ascunde

isvorul In vremurl apuse
umanitatea nu cunoaste primele sale
viirste, insa, ea poete sA le urmareasca in analele
egiptene: pliramidele fiind pentru noi raarginea timpurilor.
Asa de veche este eivilizatia Egiptului Inca in unele

privinte nu se cunoaste deck prin apusul su. istoria Pe

arata poporul de pe malurile Nilului meren asuprit
.prin urmare sub un regim care a inlaturat initiative individuarab inlocuind vieata spontana prin regula. Insa, un
popor nu s'ar fi desvoltat i nu si-ar fi marit cunostintele
astronomice, deck in proportia libertatii sale. Deci, Egtptenii trebue sa fi trecut la inceput printeo perioacli de autonomie, de independentA relativa, pentru ca ei sal fi putut
cuceri resursele materiale istiinta pe care au lasat-o.
Constructia marilor piramide pe care scriitorii le-an Le-

lebrat ca o ovada a inaltei civilizatiuni egiptene, probeaza ca natiunea filcuse progrese foarte mari in shin te
si 'n arte. Astfel, asemeni Nilului, civilizatia eginteana
s'ascunde izvorul s511 In tinuturi necunoscute palla in
prezent.

Destinul politic si social al culturilor solului egiptean

118

www.dacoromanica.ro

Minunata vale a NIlulul

www.dacoromanica.ro

este limpede arAtat prin mediul in care traesc locnitorii.

Nilul, proprieatea comuna a nafiunii, inunda tot prunantul
egiptean. Cultivatorilor egipteni mi s'au oferit deci, decal
douii alternative: a Le toti asociati, egali in drepturi sau
toti sclavi unui singur stapan, de-al lor sau strAin. In decursul istoriei scrise, aceastit din urma alternativa s'a realizat totdeauna, fie ea a fost sub faraoni, ptolomei san
sultani.

Miser% felahului este Uri sfArvit, viitorul lui

numai speranti
Baso-reliefurile monumentelor ne arata poporul egiptean hia de trei mii de ani, oprimat cum este i astalzi;
mereu stapanit; felahul'", adica plugarul witean, n'a
stiut sa se deplaseze ca Beluinul-nomad, acel cavaler
rAsfatat", ce ratAceste dupii voie peste seninul nisipurilor

din pustie; in imensitatea campiei din delta sf...t la in,'

gusta vale a fluviului nu se afla nici un caltisor in cam el
it fie atras, spre a se pune la adApost.
Mizeria felahului este fra sfArsit, viitorul sAu numai
sperante i cu toate acestea, el i iubeste cu adAnca pasiune prunntul sAu natal, pe care-1 batAtoreste cu taapa
t.-i-1 framanta cu mAinile.

Departe de .marginile .fluviului iubit, felahul .Ate

pAdit le tristete i moare in curind ros de dor.
De un seco!, cuceritorii Europei occidentales 5i-an dis-

pulat Egiptul, centrul" Lamii-Vechi i cheia tuturon

presiunlor coloniale".

Dupa distrugerea flotei franceze la Abukir, Anglia

ajunge stapAna Egiptului. Atasat cum el este eercului
de atractie al politicei europene, Egiptul este
natural
una d:n regiunile cele inai bine exploatate ale continen tului a frican.

Cu prilejul expedigei facute de Bonaparte, Egiptul a

fost studiat din toate punc tele de vedere. Cei mai multi
dintre exploratorii egiptului i-au stucliat mai mutt istoria
120

www.dacoromanica.ro

veche a poporului, deck viata actual a geografia sa speciala. Descoperirea lui Champolion a ridicat misterul hieroglifelor egiptene i astfel s'a putut patrunde in aceasa
lume, alta data cu totul necunoscuta.
Adevamtul Egipt se compune: una, din terenuri joase,
care pot sa fie supuse actiunii apelor, alta din spatii pie-

troase sau nisipoase, care se intind in afara de valea

fluviala, ce fac parte din Libia sau din Arabia.
O stramta fasie a fluviului de axle' si delta, hill toata
tara felahului; dincolo de aceste margini cateva oaze
Apus, lar in muntii din Rasarit, cateva funduri Cu pasuni ,suht singurele regiuni ce pot fi locuite.
Triunghiul deltei i valea cotita a fluviului, fac toatii
tara, cum sctia califul Omar: Un desert arid i o cimpie
magnifica intre doua maluri muntoase".

Acest hambar de cereale" care a nascut un adevat

furnicar omenesc de-a lungu-i, este un dar ql Nilului",
asa cum a spus-o Herodot: el este insa si un dar al Abi-

siniei, Elvetia africana'!, si al savanelor, mama eea

verde", care-i d cenusa atilt de roditoare.
Egiptul este deci insusi Nilul, suvita de viata prinsa
inteun chenar de piatra j nisip. Nilul este un fe! de
Gauge al Felahilor". Din gleba neagra", formata din
mlul fluvial
care contrasteaza cu marginile rosietice
ale nisipurilor
se nasc atatea plante hranitoare. Omul
insusi a iesit tot de aici, repeta vechile legende. Toate
orasele i statele Egiptului s'au succedat in lungul fluviului, ca niste margele pe o ata, iar de milioanele sale de
canale de irigatie depinde viata lor.

Comunicatiile intre Egiptul de Jos si cel do Sus s'au

facut tot pe calea Nilului.
In rezumat: Egiptul este cea mai veche tara civilizata
din bazinul marii Mediterane (date.aza cu aproximativ
6-8.000 ani inainte de Cr.)

www.dacoromanica.ro

121

Pri mil dascali al omeniril

,Egiptenii au fost dfrscAlii care au invtat pe Greci, lar
dcla acestia au invatat Romanii, cei care au dat nastere
popoarelor moderne.
Egiptul are o forma cu total deosebita, rara pe tontA
Tala glohului: adevaratul Eglpt cuprinde numai valea
.Nilalui pAnA acolo unde se intind revarsArile lui, pe ambele maluri, adica pe o faise lunga de 1200 km.
notarele politice ale Egiptului ca stat se intind spre
pfina la marea ROsie, spre V. pang in dreptul iasulei Creta, inchizArid intre acate fruitarii o suprafatA de 1 mil.
km. p., am adevaratA, fasie.roditoare prin revrsri (cu
lalime de 10-20 km.), impreun cu Delta are o suprafatA
de vreo 35.000 km. p.
Egiptul este un fel de oaza la marginea de RasArit a
Saharei. Fiind asezat pe tropic se bucura de o clima detxrticA; vAntul Khamsin, care bate 40 de zile este adeNarata pacoste a ace3tui elimat.
Nilului i-se datoreste deci viata aceStei tari; ori Nilul
a existat de cand lumea, cieoarece pe malurile lui a luat
nastere cea mai veche civilizatie de pe glob. Cu cAteva
mil de ani in urmA. Egiptul era Lisa cu mult mai bogat
ca in zilele noastre, clima fiindu-i mai umed. Pe atunci,
palmied
se crede sA fi existat numerease pduri
sicomori, la u-mbra crora felahii-bastinasi petreceau teastui de tihna i fericire ca in povesti.
S stai la rAcoare, leganat de fosnetul padurilor, imbatat de parfumul tare al florilor ce smAltau poalele copacilor, and de-o-parte, i de alta, 'Ana la capatul lumii.
Sahara! imparatia tAcerii eterne". Iar colea, fluvial sfiin't
,,Gangele Africei", care tii, ca nu uita niciodata sA-ti aduea' undele lui bogate i mAlul col rodator, din care vor
ra3Ari bolde mAndre, hrana acestui furnicar african, care
s'a strans in lungul Nilului.
Asa se prezinta povestea acestei tari, dar al .Nilului",
a carei veche civilizatie a presarat valea acestui fluviu
122

www.dacoromanica.ro

cu nenumArate monumente, palate si temple, ce-ti starnenc chiar astazi o nanca uimire. Astfel, amintim: pii.aniidele ,,sentinelele neclintite" ce se profileaz. in zaro
pinil departe, sfinxul cel aat de enigmatic, colosul lui
Memnon, care
suspinl usor
dupg spusele localnicilor
dimineata, cfind ploaia razelor cernutil de soarele tropical topea roua depusa pe ochii si gura colosului, care producea In rilsAritul soarelui, o serie de vibratiuni sonare,
nespus de armonioase: feral lui Ptolomeu una din cele
sapte minupi; biblioteca din Alexandria, care cuprindea
peste 700.000 de cg,rti, etc.

Toate aceste opere au o mgretie care le inalt deasupra

lucrurilor omenesti incat ne fac s credem c ele n'ar fi
siivarsite de niste muncitori de rind, ci de semizei.

www.dacoromanica.ro

Tara cu piimantul de jeratec

Grecii atribuiau caracterele desertice ale Saharei apropierei ae soare (Herodot: Sahara este un 'avant-post
ai reg. ecuatoriale, unde soirele arde pAnA In maruntae).
Descoperirea
a plAcilor de sare i descreirea
apoi

furtunilor de nisip i asemAnarea dunelor cu valurile

oceanului, a niiscut cu timpul, deea unei :
sahariene"
mare interioaa, astazi tsecatii, transformatii,
inir'un ocean de nisip" i care-i viinjolit de Simun. Mai
de curAnd, s'a incercat sl se explice uscAciunea Sabarei prin actiunea unui mare curent atmosferic: viintal
polar"
care, abiitut prin miscarea de rotatie, ar strirtbate oblic Asia si Africa, uscAnd totul sub parcursul sriu.

cari au explorat Sahara, au fast Romanii.

ei, chiar pnil la inceputul .secolului al 19-lea, Eur6pa
cunotea putin Sahara. In 1790 Ren Cailie, are gloria
de a fi strAbatut primul Sahara, dar Barth, este cel care

a intreprins primul voiai

Barth a reusit sA strAbata pustiul de douii ori i sa se

intoarcA plin de glorie, merind cuvintele ce i le-a adresat marele geograf Humboldt : el a deschis o
lume noug.". Francezii s'au asezat apoi In Algeria si prin
aceasta se oferea expecatiilor sahariene o bazil larg5.
sigue. Apare atunci ideea unui drum de fier saharian"
sustinutA de inginerul Duponch i gazetarul Vauti124

www.dacoromanica.ro

baut. Tuaregii incep atunci a se mica, dar nu in masS,

ci prin banditism, izolati. Astfel, cucerirea Saharei devenea o afacere de politie. In Sahara ploult, dar foarte
rar. Se citeazA astlel perioade de us 'czlciune de 10-25,
ani. St,area normar' a cerului, este lipsa totalA a nortlor.

Un Targat din pusilul saharian

Cerul este de un azur, pe care Duveyrier II defincste:

coloration indigo"
i Fromantin: bleu de cobalt
pur". La raritatea pIoilor, climatul saharian mai adaoi intensitatea evaporara. Usaciunea aenilui este
g
singura care provoacii. variatiunile de mare amplitudine.
Dar aceeace comunica o infl,tisare excesivA
www.dacoromanica.ro

brutalti
125

climatului pustiei este vintul. Ca si uscAciunea si ciiildura, el este legendar. El poartg mime feluritob: Scirocco in

Algeria, IChamsin in Egipt, Cheheli in Sahara propriu

Simun, etc., dar acestea sunt varietli locale, ale
aceluiasi viint, care prezint." peste tot ,aceleasi caractere.

In general, el sufla dela Sud sau Sud-Vest.

Cu privire la originea primitivii4 a desertului, sunt o
serie de fapte ca: vile mari (ueduri), plante care nu apartin
desertice, prezenta ciprului, mrturiiik de ani-

male; in fine silexurile scrijilate ce s'au gAsit, care due

la ipoteza unei sediri recente a Saharei. AstAzi, climatul i in special lipsa de ploaie apar ca o mare cauzi. a
desertului.

Intr'o epodi foarte veche, Sahara a fost ocupatg, (le

lanturi de munti inalti, cutati, cari au fast rosi 'Ana,' la
inftisarea de peneplenii. In schimb, aceste resturi de
lanturi primitive, au dobandit o rigiditate aproape perfectii si au. rezistat cufrilor ulterioare, dar au trebuit Sit
cedeze in .punctele mai slabe, fracturilor, cari au fticut
ca unele compartimente sa se ridice, iar altele siu se lase.
Prin aceste criipattni, au esit anaterii vulcanice, care au

dat cele mai importante vrfuri ale desertului. Sahara

oriental, este 3nai ridicata. Intre ea si cea
care este un ansamblu mai putin ridicat, Suni baziue.
Eroziunea fluvial. s'a manifestat i ea in Sahara, j a
desenat chei, linii de faleze (baten), sau a 15sat in inijlocul cmpiilor niste mirturii: gara. Apoi i aici, in urma.

orogenioe s'au produs intineriri de riliel" in

cuilternar, in perioada de umiditate, calla s'au fcut acele campii aluvionale ce se numesc: reg" in Sahara
occidentalA i serir"
in cea oriental. Acum Sahara
este in genere: fara apeilor moarte sau muritoare, a ,,fluDar, oricare ar f importanta, veche
viilor fosile".
sau actuala, a eroziunei flurviale in modelarea Saharei,
locul de frunte il define tot vantul.
Ba se poate chiar spune, c desertul este domeniul eroziunei eoliene. Vantul lucreazii. dupa linii concave.
126

www.dacoromanica.ro

Contra lui, roca se apara acoperindu-se u un fel de cocleal (patina).

Att fauna Cit si flora sunt foarte recluse in Sahara.

La Nord pi la Sud de desert sunt stepe, in desert liar,
nu sunt ins regiuni in afar de Tanezruft undo vieata
vegetala, sa. fie cu totti lipsit. Pustia trimite o multime
de inamici impotriva vegetatiei ca: lipsa de ploaie, ternperaturile ridicate ale verei, cele reci ale iernei, usccitinea aerulm, insolatia interns& frecventa st violenta
lipsa parnnturilor vegetale. Din acest parnnt mort, apar insule cu o vieata intensa: oazele.
Dar, Sahara, rmane tot azoid, nit% vieata" o enorm
etoapa litre doua lumi, lumea alba a trilor mediterane
lumea neagr a Senegaiului i Sudanului. Sahara apare ea una din cele mai vechi regiuni locuite. Prima
civilizatie a fost cea neagrb care s'a artat prin lucrarile hidraulice. Tarziu, spre finele imperiului romarx,
Albii au inceput a impinge pe Negri, prin folostrea camilei, fapt nou si care le-a inlesnit s staplineasca progresiv desertul. Din amestecul lor a esit o rasrt noua:
rasa berbera, care se imparte in mai multe ramuri: rasa
Zeneaga la Vest de Sahara, Tuaregii in centrn, rasa Urghamma la Est. Pustia este stpnita, de nomad, cate
este pastor. Aceasta vieata nomada, nu poate avea o
armAturg politic j social. desvoltat. In schimb, organizarea acestor grupuri este ciar desenatA. O ktita Vasa-

tur foarte importanta a acestei organizari sociale, este

Salocul ce ea rezerva femeii (laTuaregi i Mauri)
hara intreag este cucerit de islamism.

www.dacoromanica.ro

127

AI doilea pustiu al Africei:

Kalahari uregatul nisipurilor"
Acest pustiu se afl in partea sudia a Africei
.,Continentul intunecat", cuprins intre lascul Ngami
izvoarele fluviului Limpopo si ale lui Vaal. InfAtisarea

acestui regat al nisipurilor" este aceea a unui fund de

lac svAntat, mai ales salba de lacuri sgrate" rmase din
pnza de ap5, ce va fi innecat odatA tot cuprinsul
astAzi aeoperit de unduiri nisipoase.
Ca si impiirtia talazurilor de nisip" a Saharei, Kalahari nu eute numai un desert de nisip, peste seninul
cruia morisca vAnturilor de foc vnzoleste vesnic
nisipurile inAltAndu-le spre slvi1e soarelui arzAtor. In-

teadevAr, o parte a pustiului Kalahari

In deosebi
linuturile de pe margini
alcauesc o adevArat tmprtrtie a stepelor" unde cresc nenumArate ierburi
tufe miirunte, unde trese ciirduri de antilope, obisnuite 'sA rabde de sete.
Ca si in Sahara, tara cu pAmAntul de jeratee",

pustiul Kalahari, vegetatia s'a adaptat inteun chip minunat la conditiile vitrege ale climatului desertic. IntradevAr, unele plante isi adun5, apa printeun adevArat
pAienjenis de rdcini" din m'aruntaiele aicestui pAmnt fript de sete, altele n'au la suprafard cleat un
smoc de frunzis imprstiat pe cliteva rAmurile piper128

www.dacoromanica.ro

nicite, rdAcinile lor ins Bunt umf late j oidora de un

suc dulceag i ertcoritor, atat de cautat de animal cat si
de om. Astfel este planta numitg mokuri'', care are
printre radgacini niste noduri de m'rimea unui pepenas
si care gem de suc racoritor.

In fine, cand se intampla veo minune sa cadrt ploi pe

poalele pustiului Kalahari, rttsar atunci nenumArati har-

,
Femeie de Hotenfot

buzi ce's doldora de aceiasi zeama riigoritoare, atat de

utati i apreciati de b6stinasii acestor finuturi de nisip.

In cuprinsul pustiului Kalahari cresc i arboraj spinosi, cum este acacia si ierburi far frunze, plante gmse
i unele graminee.

Infilfisarea acestui regat al nisipuriloe se schimha

ea prin minune, cand se intamp15, ca vreo hued srt ruco9

www.dacoromanica.ro

129

reascA seninul sAu fript de soare; atunei in piirtile sale

de margine, nenumgrate plante cu bulbi se'ncarcii de
frunze i flori, imbrticand goliciunea nisipurilor eu un
vcovor verde", care, bag se pArleste tot atat de lute pe
cAt a infrunzit.
Locuitorii acestui al doilea pustiu african" sunt Boimanii cei mai inapoiati oameni" din cuprinsul Continentului negru", grija lor de cApetenie fiind rie a-si
eguta brana zilnicA. Cand se intalne3c doi Bo5imani isi
spun : ai aflat undeva (wit% aceasta tinand loc de bung
ziva".
Bosimanii trgesc mai mult,din vAnat, folosindu-se de
sgeti otravite.

Tot prin aceste pat trAiesc i Hotentotii sau KhoiKboin", adicg oamenii eamenilor". Nutnele de Hotentoti
(cuvant olandez Hiltetiit = prostiinac), adicg bAlbAitP
le-a fost dat de. Buri (olandezi) in batjocurg, din pricina

limbei lor ciudate i tot in biita:e de joc le-au mai zis

si cap de piper", fiindcg pArul le este strAns In
nunchiuri mici, ca niste boabe de piper.

130

www.dacoromanica.ro

Zambetul de*ertului: ochii lui Allah

In imensitatea oceanului de nisip, singurele puncte cu
viata sunt ace4te insule de verdeata: oazele.
In nici o parte nu 'poti avea imagine mai perfecta a infinitului ca in tinutal saharian, unde tacerea invalue tot
cuprinsul.

Si in aceasta mare cu valurile de nisip, unde n'ai nici

semn de viata, in afara de al propriei tale flinte, fiindct
neobosit spulbera once urma, oftzele ce
infruntesc chipul argintiu al nisipurilor, &par ca niste
ochuri de viata.
Dupl o ndelungat i istovitoare cale prin imparatia
tacerii eterne, cea cu cerul de f1acr i cu zari pierdute
in mirajuri fermecaloare, oaia iti apare ca un zambet
al desertului, ca o gura de mitt, al carui sArut, prin adierea frunzelor de palmieri, este mantuirea acciaa ce nu
mat sperau... niel o scapare, din mormantul de nisip.
De aceea, nomadul arab,.in exaltarea sa religioasa, vede in binefaciitoarele oaze, insasi chin! lui klabomed,
prin care priveste spre Alah, cerand indurare pentru rasrfatatii copii ai pamantului.
Curmalul, printul palmierilor, a facut pustiul locuibil,
prin creiarea oazelor.
De jur-imprejurul acestor insult de verdea(a, palmierii
stau roata, iar prin frunzele lor mari ce par adevarat
www.dacoromanica.ro

.1 3

evantaie, par'cii se tin de indn' spre a face hora maiatra imprejurul oazelor.
45i. sub privirea pizmoasa a soarelui tropical, sultanul
nomad al zilei sahariene, popasu la umbra raooritoare a
palmierilor oazei, crescuti drepti pre lumina, este cel mai
bine cuvntat popas, pe care nu-1 vei uita niciodata.
arita nesuferita, iata cum ne povestete
Dupa zile
un camilar apariti# oazei: Cand siluetele svelte ale palmierilor se desprind din margine de zare, ochii tuturor
ce fusesera mohorti se insenineaza ca prin farina., iar caravana intreaga; este nApadita de aceleai ganduri pe
care le incearca i naufragiatii la apropierea insulelor salvatoare.
Sperantele noui ne dau imbolduri spre a stoarce i tailma vlaga din trup, spre a ajunge c'at mai iute la adapostul pAdu.rii de palmieri.

Iata-ne a juni.. Un arab, ars de soarei rasare in calea

caravanei; ne imbie sub poalele de paltnieri, cu umbr5.
racoroasa i'n coliba lui durat'n piatra. Intelege ca suntem rupti de oboseala i flamAnzi.
Priviti, zict ell colo, la cuibul acela e palmieri, sunt
singura avere a mea. Ei m hranesc, din ei trail scot b4utura, hainele i cele trebuincioase pentru casa mea. Din
miezul fructuluiciit capul, de copilimi scot untdelemnul pentru gAtit i pentru opaitul meu. Tot din aceste
fructe storc un must gustos racoritor, iar cnd fructul
de palmier este opt, mustul ajunge lapte. Dintro copca
crestata in cc:m.ja de palmier imi adun un lichid dulce
pentri pregiitirea vinului i rachlului; prin fierberea a-

cestui lichid, capg zaharul pentru preptitul attor dulceturi.

In fine, .strachinile, canile i alte obiecte de care dm

trebuintg, le scot din coaja acestor fructe. Din firele
frunzelor de palmier tore at5/ pentru tesutul panzei, din
care-mi croesc imbraamintea de toate zilele, iar din
puful care ocrotete fructul, imi impletesc frnghii si
132

www.dacoromanica.ro

j aeoperisul colibei mele este tot din

frunze de palmier".
Din aceastri poveste se poate vedea rolul acestui pom
care stg. cu radacinile in (LA iar cu varful ".nfruntA un
cer de foc pentru creierea oazelor.
Ceea ce este camila, regina desertului, pentru pustiu,
aa este i curmalul ,prinful palmierilor, pentru oaze.
Oaza e3te singurul punct din iadul de nisip
unde
galg6ie o viafa de rain.
Acolo, in aceasta gui de raiu, regAsesti viola pe care
fi-a rupt-o aria pustiului;
fream5tul melociios al

asternuturi. PALA

frunzurilor de palmderi, ce par adevrtrate evantaie,

inAlfate de mitura spre a-fi svanta fruntea imbroboratI
de sudoarea pe care a stors-o corpului vlrtguit soarele
tropical, acolo se opre3c caravanele i vin
astampere setea, in tmdele limpezi ale izvoarelor ce-au fost in
stare sA infloreasc chiar. pustiul de nisip --,atleverind
spusele batrAnifor c pronia cereascii poate
rasar
viaf. chiar in piatrA.
In unda limpede a isvoarelor ce serpuesc pe sub gangurile urabroase de palmieri
adevlrate umbrele
rateare de privirile arzgoare ale soarelui
yin
sa-si vadA chipul imp5mntit de biciuirea vAntului
de foc, vin sa-si antAmpere setea ce le-a plesnit cerul
vin
umple doldora burdufurile de piele ce-au

fost supte de atita arif, ca apoi, sAtile de apa fericirii

sA le anine inteun clenciu al trunchiului de palmier, si'n
leOnarea dulce a zefirului cald, burduFurile ce gem sub
greutatea lichidului dAtrtior de viaf, par din depratare
nite ploti ce-s gata s5. se ofere stingure, oricrirei guri
inseate... ce le-ar atinge.
Asta este oaza..., gur5, de raiu, i rA3u1 desertului, insull verde, rilsiiritA pe fala ptimAntului seninului oceanului de nisip, oaza, Punct sau ochiu inflorit de apii, in
imensitatea iadului de nisip.

www.dacoromanica.ro

133

Poarta cea mare a Orientului :

Suezul

Importanta unei cal de comunicatie directii intre Marea Rosie si Nil, fluviul binecuvntat al Egiptului si Mc-

diterana, a fost intrevzut nc amyl diteva mil de ani,

de pe vremurile faraonice innecate in colbul uitrii. Sta.pnitorii
amintirilor apuse" nu-si inchipuiau ins6
un canal care RI uneascA Mediterana cu Marea Rosie, ci
Nilul cu aceasta din urmii.

Primul Inceput : canalul faraonului

Astfel, regina Hatsheput din dinastia a XVIII-a egipteana, a trimis o expeditie alcAtuita din cinci vase, dela
Teba spre Punt, tarii..asezat6 la gura Msrii Rosii, spre a
cerceta mijloacele unei ci de 111)6 intre aceasta i Nilul
egiptean. Conduditorii acestei expeditii au descoperit
un brat care, desprinzandu-se din Nil, trecea pe la Nord
de Cairo, urmArind depresiunea Nadi Tumilat, spre a qe

apropia de Ismailia si strbtnd Lacurile Amare, se

sfirsea in golful Suezului.

Dup6 alte legende, canale de leAtura intre delta Nilului si Marea Rosie s'au incercat si de alti faraoni; astffel, in anul 30 a Hr. Ramses al II-lea poruncise un astfel
de canal de legatura, liat apoi in pArAsire, a fost innecat de nisipul adus de viInt.
134

www.dacoromanica.ro

La sase ani dupa incerearea lui Ramses 11 II-lea, redoilea

gele Egiptului Nechao a inceput sgparea unui
canal insa tot in acelasi loc.
Astfel, canalul faraonilor", dintre Nil si Marea Bo-

sie, s'a bucurat de 6 navigatie intensa. In urma a fost

nevoie sa fie inchis, spre a fi taiata once posibilitate de
aprovizionare a Arabilor rasvratiti.
Dupa unii cercetatori, dupg ce canalul lui Neehao a
avut soarta primului, la 600 ani mai tarziu, insusi imparatul Traian a indreptat acelas- canal pentru navigainsa si opera sa a avat aceeasi soartgi'.
In fine, dup alti 600 ani, califul Omar ar fi ordonat
troll-ea unui astfel de canal, disprut si el istazi.
Cu toate aceste inceregri, comertul cu. oriental a continuat s se faca, tot pe uscat, sub dominatia araba, lar pe
calea faira. pulbere, sub aceea a Venetienilor, pAn1 in
clipa cand in secolul al XV-lea, seoolul navigatorilor, s'a
descoperit acel dru,m de ocol pela Capul Bunei Sperante, catre India, tara mirodeniilor i leaganul pietrelor nestimate".

O grefala Intarzie itneeperea canalulni Cu Inca

60 de ani
Se mai flcura, totusi, dupa aceea, diferite planuri de
ref acere a vechiului drum maritim, care era cu mult
mai lesnicios, tusk' fAra nici un rezultat.
Gandul de a tia istmul de Suez, a preocupat mai iniglu pe Venetieni, care erau fruntasii lumii comerciale.
In vremurile mai apropiate, impAratul Napoleon I insareing. in anul 1798 pe inginerul su Lapre sa cerceteze
terenul pentru saparea canalului. Inginerul francez,
Ins, printeo greseala de calcul, g'i. o diferentil 'f nivel
de 11. metri intre Marea Rosie si Mediterana.
Astfel, greseala lui Lapre i infringerea Francezilor
In batalia de pe Nil, a intarziat inceperea canalului cu
Inca 60 de ani.
www.dacoromanica.ro

135

Idea canalului nu fu insa multa vreme %aril in uitare. Intr'adevar, in liana descoperinct'u-se ca diferenfa
intre cele doua maxi nu este de 11 metri, cum spusese
Lapre, ci de 16 cm. noui planuri de taiere a istmulut de
Suez fura date la iveala.
Pe la anul 1830, comerful cu India, fara misterelor, era
monopolizat de Marea Britanie, regina marilor, stare de
hteruri care a influenfat malt atitudinea Albionului far&
de Canalul ce fusese proectat de Franf a.
Apoi, Mahomed Ali Pasa impaxiit intra gandul de a ridica un barai al Deltei, ceeace reprezenta pentru patria
sa un profit imediat i intre dorinta de a tiiia el canalul de
,.uez, de pe urma caruia ar fi putut trage foarte nasilte
Eoloase s't neputand finanfa ambele proieete, s'a hotsrit
impotriva canalului care avea
Cu amaraciune
lege doua maxi.
Tot in aceasta vreme, inginerul austriac Negrelli a expus la Paris un plan amanunfit asupra sAparii caualului,

fiind chiar angajat de o societate in acest scop, insa el

moare (1858) inainte de a se incepe lucrarile.

ImprejurNrile sunt pentru Mierea canalului

Noul pasa al Egiptului, Baiazid, d din non aprobare
pentru taierea istmului, intrand in legatura cu inginerul
francez Lesseps, care intre anii 1832 si 1837 activase ea
vice-consul la Alexandria si consul la Cairo.
Bind in bine relatii cu Kedivul (vice-regele) Egiptului mult iubit de popor, Lesseps, care se indeletnicise i el mai inainte cu planul acestui canal, bazandu-se
pe planurile lui Negrelli, a reusit sa," hotarasca pe toti
pentru aceasta opera uriasa, care era sa-i glorifice nuraele.
Anii 1848 si 1849, dei diplomat la Roma si Madrid

i.esseps n'a uitat nicio clip a proiectul taerii canalalui

care-41 urnarea inca din 1826.

Dupa retragerea sa din activitatea diplomatic, Fer136

www.dacoromanica.ro

dinand de Lesseps se ocupa de lucru si explane procctul

san vice-regelui egiptean (Said-Pasa, care ii era prieten).
care Ii primi prodectul, isemnandu-se o conciune in anul
1854, Noembrie 30.

In Ianuarie 1856, el obfinu o a dona concesiune, pe

care s'a bazat de fapt crearea Companiei universale a
Canalului de Suez.
Aceast societate de capitalisti din toate eolfurile lumi, a strins tofi banii n.ecesari pentru saparea canalului numai in trei sOptmni.

O piedeca rasare: Anglia

In anul 1859 incep lucrOrile de s'apare a canalului. Dar,

chiar dela inceput, se ivesc foarte multe greatafi: masinile j maferialul de construit, trebuiau aduse tocmai ain
Europa ca i lucrOtorii, fiinda felahii egipteni erau nimicifi
bolera i tifos.
Apoi, istmul fiind acoperit numai de nisipuri sbur5.loare sau pletrisuri, apa dulce trehuia adtts tocmai din
capitala Egiptului, dela 150 km. depOrtare. Pentru procurarea apei de brtut, a trebuit sO se derive un canal din
Delt.
In afar de aceste greutOfi, din pricina unui curent
marin, mlttl adus de apele Nilului s'au ingrAmOdit att
de mult in faf a gurii canalului inca't Il ameninfa cu bupotmolirea.

In fine cand incepuser lucrOrile, s'a ivit o nouO, piedic: opunerea Angliei, care fiind urmOrit de ideia
tOierea.ismului i-ar primeidui interesele in Egipt si in
India, continua s fie potrivnic,", intreprinderii.
Cele dona concesiuni fuseser date sub rezerva aprobarii de ciare Sublima Poart. Aceast rezervii a fost
folositg, de Anglia, lar suveranul otoman, sub indemnul acesteia, se opunea din r&sputeri impotriva operei
conceput de Lesseps.
www.dacoromanica.ro

137

Lupta apriga a lul Lesseps Invinge: cea

cale maritind a lumii se Incepe
A trebuit ca Ferdinand Lesseps s duca o lupta apriga, spre a infrange opozifia otomon i sa faca Anglia sa
taca.
Astfel. s'a inceput taierea acestui canal poarta oea
mare a Orientului" i. ce a dintai cale maritirna a lumii,
cu peste 20.000 de lucratori egipteni i cu o armat intreagai de ingineri, care au muncit fara preget la .saparea
acesLui canal limp de 11 ani.

Nu txebuie insa uitat faptul ca saparea canalului a

fost usurata 0 de condifiile geografice locale, in lungul
istmului insiruindu-se cateva lacuri: Mensaleh, aproape
de Mediterana, in mijloc se afla lacul Timsah. (al Crocodiblor) i Lacul Amar, spre Marea Ro0e, impotmolite

lug i innecate toate in stufarii.

Lucrarile de sapare a canalului au inceput din mlloc,
dela lull,' Crocodililor, spre cele d.ouri, ca/pete opuse.

Astfel canaul inceput in 1859 a fost inaugurat tibia

la 17 Noembrie 1869, asigurand lui Le3seps o mare
torie, care trezi, in cele (fin urma, un sentimnet de admirafie chiar printre Englezi.
Canalull de Suez masoara 169 km. lugime intre PortSaid, pe Mediterana i Suez, in fundul Marii. Ro0i. El

este destul de adanc pentru a da acces celor nmi mari

navi.
Strabaterea acestui canal, care dura 48-52 ore, prin introducerea lumineielectrioe dealungul lui, s'a redus la

18-16 ore. Astfel canalul a ajuns o cale minunatal. Patru mari faruri sunt inalfate dealungul farmului mediteran. Cel dela intrarea canalului arwaca, lamina pna la
3 km.

138

www.dacoromanica.ro

Canalul are trei porturi

AstAzi, canalul are trej porturi mari: Suez la Marea
Rosie, Ismailia la migoc, Port-Said la Marea Mediterana.
Asemeni, s'au creat: ateliere de reparatie, un post de
drage i un antrepozit de arbuni in Port-Said.
Pentru ca digurile malurilor canalului sa nu se stave
prin izbirea valurilor, vapoarele-inainteaza met.
Societatea care 1-a creat are dreptul s foloseasca concesiunea canalului timp de 99 de ani (pan. in 1968) ti
Incaseze taxa dela vapoarele. i pasagerii ce-1 strabat
si din care Egiptul primeste 15 la Rita.
CAlgItoria prin acest canal se face mai ales noapt:mt, la
iuMina electrica, fiind mai racoare.
Calea Suezului o iau indeosebi mlrfurile grele. De
la vreo 500 vapoare care-1 strabateau in 1870, s'a ajuns
astAzi la peste 5.000 pe an, reprezentind un. tonai net de
26 mil ioane tone.

Cheltuelile totale s'au ridicat la 475 milioane de franci,

sum rv mica*, in raport cu foloasele ce le-a adus.

Deschiderea canalului de Suez a insemnat un mare

progrec3 in istoria relatiilor i comertului intre Europa

i India sau Extrem-Orientul. Inainte vreme, pentru a

merge dela Londra sau Marsilia la Bombay sau la saw
gai, trebuia sA inconjori Africa pe un ocol urias. Caiialui
Suez a scurtat la mai mult de jumatate vechea
cale. j, cu toate ca navile sunt supuse la taxe mari de
trecere, mai mult de 11011a zecimi din comertul &litre
Europa si Extremul Orient imprumuta aceasta cale.

Cel mal scurt drum Yntre Occident si Orient: una

din principalele cai comerciale planetare
Canalul de Suez are deci o mare insemnraate economica prin scurtarea drumului din Europa spre Asia sudicA i rasariteana, ori spre Australia, continentul mistewww.dacoromanica.ro

139

relor, facut alta data pe la eaprhtul sudic al continentului

negru. Astfel, drumul: Istambul-Bombai, pela Sudui
A fricei, avea 6.100 km., iar prin Suez numai 1.800 km.;
pe primul
dala Marsilia la acelai ora australian
2375,
km. In
erau
5.650
km.,
iar
pe
al
doilea,
drum
6411.0, mergand din Londra, banca omenirei, pt.:J:1 canal se face o economie de 2.850 km., iar calea America
India s'a redus la jumifitate.
Prin canalul Suez se face deci economie 5i de drum i
de limp. Un exemplu lamurit: calea dela Hamburg la
prin
Hong-Kong, de pe coasta r6.'sariteang, a Asiei
Suez este de 10.000 mile marine, prin canalul Panama
de 14.00.0; pe la Cap' ul Bunei Sperante 15.000; prin ju-

rul Capului loor

18.000.

Canalul de Suez este deci una din principalele cal comerciale ale intregului glob. Importanta sa nu poate
deal sa crease. Farr. indoiala, did transcontinentale au
fost creiate (Transsiberianul) sau sunt pe cale de creatie
(calea ferata din Persia i calea ferata a Bagdadului)
insa canalul de-Suez passtreaza fata de ele avantajul u-

nei calatorii iware. Si, de altfel, istabilirea tuturor acestor cai comerciale nu face decAt s mareasca activitatea economica a marilor f1ri ale Extremului-Ori:mt
(India, China, Japonia), care, devenite din ce in ce mai
mult centre agricole i industriale, vor furniza comertului im aliment fara incetare crescut.

Deschiderea canalului Panama n'a micorat importanta Suezului, mai ales pentru. Anglia.

Una din eielle de aur ale navigatiel mondiale

Punnd in comunicatie Mediterana i. Oceanul Indian
,,lac englez", care mai inainte uiu putea intra in relatiuni
decat daca se ocolea Africa intreaga prin Apus, eanalul

de Suez a ajuns marea cale a comertului, care -e face

intre Europa i Extremul Orient (India, China, Japonia,
Australia).

140

www.dacoromanica.ro

Pentru asigurarea stapanirei Suezului Poarta cea

mare a Orientului" i a drumului spre India, tara mirodeniilor, Anglia a pus stapanire
dealungul drumului
pe strAmtoarea Gibraltar, insula Malta, insula Cipru
*i Aden de pe coasta Arabiei.

Se poate spune el Suezul prima cale maritima, a timer este una din cheile de aur" ale reginei marilor"

www.dacoromanica.ro

O prelungire a Europei:
Africa minoris
Bazinul

ruia

apusean al

Mediteranei imprejurul

ca-

se grupeaza Spania, Franta sudicii, i Italia,

e3te marginit la Sud printeun cadrilater urial de
pamnturi inalte care inglol;eaza Marocul, Algeria
Tunisia. Aceastl insula muntoas i masiva care alciitu.
ete o unitate geografica dintre cele mai minunate este
prinsa printr'o salba de depresiuni ocupate de ape ma-

rine sau de pustiuri. Acestui tinut s'a dat diferite numiri. In primul rnd, numele de ',Africa Mica", fiindca
este un continent in miniatura, iar relatfle sale ea A frica
propria zil3 sunt in unele privinte asemAn'titoare cu cele
pe care Asia Mica le are cu marele continent asiatic.

i-au dat numele de ,,Tinutul Atlasulu?! sau Sistcm

pentrucA, intr'adevilr, lanturile Atlasnlui infriptuesc unitatea acestui teritoriu. Geografii arabi numeau
aceast regiune Moghrieb, Djezira el Moghrib, &flea
Insula occidentului", name folo3it nc i astlzi. Denumirea de Berberia", dedusa dela populatiile care
locuesc, pare mai simpla' i mai nimerita; ea a fost, defolosita' in antichitate in evul media, and,

e se afla sub forma deformatii de Barbaria". Cateodata se spune cA Africa incepe la Pirinei; s'ar putea
spune, ns deasemni ca Europa se sfAre5te in marginea
142

www.dacoromanica.ro

pustiului Sahara. Acestea alctuesc 2 formule diferite

ale aceleiasi idei. Dealtfel, Spania, prin structura sa
massivri, prin climat i prin toate caracterele sale geografice se apropie de spatiul african, iar Berberia, prin
1nftisarea reliefului sblu, prin desfsurarea clirnatului
1 prin caracterele populatiilor.sale se leag mai mult
de Europa sudici sri face parte din grupa trilor mediteranene. Inteadevr, strimtoarea Gibraltar Ware deck
13 km. lrgime intre Punta- Marroqui si Punta
Cris.
Intro Sicilia si Tunisia sunt numai 138 km., dela Capul
Bon la Capul Boeo; insula Pantellaria i alte cteva insulite scurteaza si mai mult acest interval. Tunistil, ca
altdat Carta gina, priveste spre IYIediterana rg:;ritean, iar Bizerta define cheia trecerii intre cele dottl. bazine. In partea med:an, sub meridianul Marsiliei si Algerului, Mediterana apusean are cea mai mare desvoltare: intre Alger *1 Marsilia filnd 742 km., linia ParisMarsilia-Alger este marea axe,. a Frantei si a imperittlui

au colonial african. Capitala Algeriei este aproapc Ia

di3tant egal de cele douii extremiati occicientale i rasaritene ale Moghrebului.
Regiunile inteadevr pline de vieat ale Berberiei

trebuesc cutafe spre apele care o incadreaz, Mediterana i Atlantic. In acelas timp, ea se leagd, insa, de
Orient prin tinutul Tripolitaniei, de unde i-au venit emigrantii i invaziile.

StApanirea francezi fnfratevte Africa ncrdica

cu Occidentul
Dominatia francez a avut ca efect ingemlnarea Africei de Nord la lumea Occidentraui,de care o clesprtise
invazia arabri, fng. ins a putea sii teargA influcntele
trecutului, fapt care face ca Berberia sii continne s fac
parte din lumea islamului. In ceiace priveste A frica propriu zisA, cu toate ci este legat5. teritorial, Berberia este

nsi desprtit Prin nriasul obstacol al Sahariei. Lisa,

www.dacoromanica.ro

143

acest obstacol n'a fost de pepatruns, fiindca In toate epocile populatiile negre,, au participat sub diferite forme j in pnoportii felurite, la viata Africei de Nord.
Berberia n'are limite precise deck acolo undo este
scaldata de apele inarilor;, Atlantic, Mediterana i golful
Spre Sud, frontierele sale sunt cu mult mai
neprecise. Pe masura ce nc depxtlin de Mediterana,
tinutul devine din ce in ce mai putin european si din ce
In ce mai mult african. Limita se pune, din punct de vedere al structurei, acolo unde inceteaza incretirile Atlasului; din punct de vedere climatic, acolo uncle ploile ajung atilt de rare inck cultura nu se mai poate infaptui
fara ajutorul
Din punct de vedere al populatiaor i din punct de vedere politic nu se intlnesc limite: locuitorii pustiului
Sahara sunt Berberi ca i cei cari tresc in Africa de
Nord; desertul hind, destul de sarac nu poate trAi numai
prin dl insAsi ci depinde si .de regiunile mai rodnice care-I

marginesc, atat spre Berberia eat i spre Sudan.

In infatisarea peisagiului ca si in clima si in obiceiurile locuitorilor, ishimbarea este gradata, iar tranzitia

usoara. S'ar putea lua drept limit salba depresiunilor

care urmeaza la Sud lanturile Ailasului.
Suprafata Africei de Nord astfel mArginita cuprinele
925.000 km. p., dintfe care 500.000 pentrut Maroc,
300.000 pentru Algeria si 125. 000 pentru. Tunisia. 0 suprafata aproape egala cu acea a Frantei 1i Spanie la o-

lalta. Pe ingusta fasie litorall care urmareste marea se

concentreaz locuitorii si toate formele vietii. Berberia
a depins, insa, totdeauna de dominatiunile exterioare, odinioar de Roma, mai tArzin de Imperille musulmane,
astzi de Franta.
Marocul, Algeria si Tunisia ne infatiseaza, ns, direrente, ate din punct de vedere al geografiei fizica cAt
din punct de vedere istoric; acestea sunt insa nuante,
lar nu, contraste. Asemlnarile pe care ni le prezinta Berberia, dela un capat la altul, sunt inteadevar cu mult
144

www.dacoromanica.ro

mai izbitoare. Astfel, dacii pornesti din local ande Tunisul a urmat cetatii Cartagina i inaintezi pntli in
punctul unde cele &it'll coloane ale lui Hercule si stiinca
.Gibraltarului marcheaz. limitele vechii lumi, aici structura solului, nici dispozitia reliefului, nici covorul vegetal, nici fizionomia locuitorilor si obiceiunile indigenilor
nu infAtiseaz1 diferente cu adevirat fundamentale. lei
si colo, se intlnesc aceleasi massive muntoase, orientate
in general in sensul latitudinei, lsnd intre ele culoare
de cttmpii urmate, dupa epoei, de influentele civilizatorii sau de invaziille barbare.
Petele verzi ale vegetatiei pliduroase sau ale maquissurilor se amestecii cu pelele gllbui ale gramineelor tiscate sau a solului gol, dnd tinutului acel aspect aseman'ator cu pieaea. panterei.

Unitatea geograficI a Berberiei este evidentA Cu toate

cA evenimentele au despArtit-o In trei pArti
Imprejurul aglornerilxilor sedentarilor, refugiati in general pe inratimi, se insiruesc ineanatoarele livezi de
mAslini i smoehini. Cmpiile sunt ocupate de cereal()
care folosesc de Aline caprelor i oilor nomazilor.
Daca, ns, in loc de a urm.iri litoralul dela Cartagina
la Tanger, mergem pe marginea sudic'. a Berberiei, intalnesti dealungul acestei ci, urtnata odinioarti de pelerinii
musulmani sau de cltre nomazii Saharei, aceleasi Ksur-ii
(adica sate din pustiu), adevarate insule de culturrt si de
via% sedentara.
Unitatea geografidi a Berberiei este evidentli cu bate
evenimentele a desprfit-o in trei pr1i Marocul, Algeria si Tunisia. Nici data frig intre aceste finuturi de
nedespartit, nu s'au putut trage limite precise. Algeria
fecundat de 're-un secol de o civilizatie superioarl a
fost insAsi punctul de plecare de uncle influenta francezrt
a radial peste intreaga Africa de Nord.
Daca Franta
stabilit protectoratul asupra celor
10

www.dacoromanica.ro

145

doua tinuturi care incadreaza Algeria la Vest 3i la Est,

aceasta a f5tcut-o pentru a avea in mainile sale ,,cheile
casei" sale. Tunisia si Marocul alcatueste pentru Algeria
un camp de expasiune natural.
Berberia, in ansamblul sau, este un podiinfinc earuia
lanturile muntoase Ii formeaza marginiie i trepide. In
afara de cele doua extremitati ale tinutului, In Marocul
apusean si in Tunisia rasariteana, campiile :tome nu acopar deck o suprafata restrhns4 Struetura Berberiei aminteste nu de cuprinsul Frantei unde o serie de campii
joase .se grupeaza armonios imprejurul unui masiv central, ei in deosebi despre Spania, tara de inalte campii
launtrice, prinse -intr'un chenar de munti, unde
joase au o intindere mica si se intalnesc numai la margine.

Partea central a a Berberiei, adiea Algeria, este cea mai

compacta. In cuprinsul ei lanturile vecine Mediteranei F,i
cele care miirginesc Sahara se departeaza cel mai mult.
mire ele ce intinde o zona interioara de tinutri mate oeupate in centrul lor de bazine inchise. Aceasta zona launtrica i schimba caracterul spre est in Tunisia, spre vest
in Maroc. Din punct de vedere al geografiei, incepe aculo
rinde vaile principale i comunicatiile se orienteza nu nuanai spre Nord ci spre Est, spre marea airtelor. La fel
Marocul incepe acolo unde apele curgatoare j cleschid o
cale spie vest. Campiile Marocului apusean corespund cu
acelea ale Tunisiei rasaritene. Relieful cel rnai semet se
inthlneste in deosebi in Maroc.

Punctul cel mailnsemnat al structurei Berberiei este

existenta unei serii de campii etajate si trepte muntoase.
in general cu atia mai inalte cu cht inaintam spre Sud.
Factorii geologii i fadorii climatici actionand in acelas sens ca si factorii curat hipsometrici, due la imprixtirea Berberiei inteo serie de 7,one paralele cu coasta mediterana, urmandu-se in sensul latitudinei. Urmrile acestei
dispozitiuni astipra culturilor, felului de viata al locuitorilor i asupra istoriei acestui tinut au frost covarsitoare.
146

www.dacoromanica.ro

In acela timp, alaturi de aceasta succestune a zonelca longitudinale exista' i o serie de depresiuni i nfim transversale, perpendiculare pe directia cutarilor.
Reliefui marilor care ocolesc Berberia este foarte carac-

teristic. Astfel zona adancimile mai miei de 200 mein

(soclul continental), care este atat de desfasuraia in marile
din Nordiul Europei, lipseste aproape cu desavimire pe
coastele nordice ale Marocului i Algeriei.

Clima hotarAfte caracterele fandamentale

ale Berberlei
In Berberia se inalnese (Iowa mari elemente structurale:
zona cutarilor alpine ale Eurasiei i soclul rigid ca.re for-

meaza Africa. Reactiunea acestor doua clemente determina relieful reginnii. La drept vorbind, Berberia este africana prin Sud, europeana prin Nord, iar aceasta opozitie nfluenfeaz i asupra geografici umane. Fizionomia Africei de Nord s'a modificat de mai multc ori
cursul varstelor geologice pentru a ajange pyogresiv
pana la infatisarea de astazi.
Cutremurile de pamant atat de violente si caracterul

tectonic pe care ni-le prezina aceot Pint pare a arta

ca echilibrul unei parti din scoarta sa este inca nestabila.
Daca trebue sA facem apel la tectonica, pentru a intolege config-uratia generala a Berberiei, climatul sau este
factorul care ii determina caracterele fundamentale. Fenomenul principal este regimul ploilor. In aceasta priviuta, Africa de Nord in intregime este supusa reg,imu-

rilor ploilor subtropical ale sezonului rece; pretutindeni, In Berberia se desprind doux epoce bine precizate:
epoca ploioasa (toamna , iarna i primavara) si epoca
uscati (vara). Cat priveste cantitatea paoilor, ea depinde
de imprejurarile locale si difera mult dela un punct
fa altul.
Printre vanturile mai insemnate care bintuesc Africa
Je Nord., sirocco trebue pomenit in primul rand, vant
www.dacoromanica.ro

147

uscat i insotit de nouri de prafuri. El este cunoscut

Algeria i Tunisia sub numele de guebli (vant de sud),.

in Maroc sub cel de chergui (vant de est),
In Africa de Nord, in afar' de m4ciirile generale ale
atmosferei se intgilnesc i vinturi locale, desf4urand11se dela mare la uscat i invers.
Numeroase cauz,e se reunesc pentru a face oa temperatura sA varieze la scured distan% in Berberia i anume: influentele potrivnice ale mrii. i Sahariei,
expunerea, iar in unele cazuri chiar natura solului i prezenf a sau lipsa vegetafiei. Dintre bate In fluenfele, InsA, acca a marii, mat muit decat cea a altitudinei, deterruin5 temperatura.
Berberia in ansamblul su se prezzint ca un uria dig
de care se izbesc curentele atmosf erice. Prtile acestui dig care, fie prin expunere, fie prin iniiltimea lor,
sunt primele atinse .sau cele mai direct opuse viinturilor
umede. primesc precipitatiile cele mai bogate. Exiso seMere gradat a ploilor, pe anssuiti ce te apr
de tropic. In fiecare munte, versantul expus vnturilor umede se deosebete de versantul cel adpostit.
In general, in Africa de Nord, se deosebesc cinci zone
d precipitatiuni: o ionA foarte ploioas (peste S(JO min.
ploaie); o zona ploioasa (600-800 mm.); o zonii, pufin
ploioasa (400-600 mm.); o zonS, foarte putin ploioasI
(200 100 mm.); in fine o zonsd uscata (cu mai putin de
200 mm.)

Jadaclad dupI barn, Africa de Nord, ar trebui

sa aibe cursuri de ape
ZApada are o mare importan% in Africa de Nord, alctuind rezerve de umzealii pentru. sezonul uscat si prelungind in parte i sewnul ploilor.
Conditiile prielnice caderii zpezii suni rareori intp-

tuite pe litoral, mai putin inc.' pe litoralul atlantic, cu

coast4 neteda, deck pe litoralul rnediteranean.
148

www.dacoromanica.ro

Dadi cantitatea ploilor este foarte felurita dupii. regiuni, .sezonul caderii lor este pretutindeni, cu putin aproape aeelas; ele cad..in timpul sezonului rece (toamna.
iarna i prirattvara), iar sezonul cald este lipsit de umezeall.
Dacsd judeciim dupii harta, Africa de Nord ar avea
numeroase cursuri de ape, precum i lacuri mart Ins5.
aceste cursuri de ap' sunt ueduri sau lacuri inmate sotturi i ebkra, care se deosebesc mult de apele curgatoare sau ,stagnante ale tinuturilor noastre.

Cursmile de ape si lacurile Africei de Nord sunt peiodice ca i ploile. Multe din cursurile de ape ale Africei de Nord sAra."cesc in ape, pe milsurg, ce se deprteazii.

de izvorul lor. Uneori sub albia br apa se pastreaziiIn

nisip.

Pe versantul mediteranean, structura tinutului compus h.' din mari bande muntoase, mai mult sau mai pulin

paralele cu marea, este in general o piedicg formUrit

inarilor retele fluviale.
Bazinele inchise ale regiunei endoreice poartthi nume
felurite: sotturi, sebkra, zahrez i guera.
Climatul are o influenta capital asupra regiunilor

teliene si a celor stepice. Solurile din Tellul Berberiei

sunt in general cu mult mai sarace in humus ea cele ale
Europei nordice.
In sfArsit, vegetatia Africei de Nord, este o vegetatie
cu adevArat znediteranee, care trece gradat la o vegetafie de step, apoi la desert, in timp si pe mgsuri ce condifiunile
mai prielnice, ca urmare a depdrtiiirii de
mare si a raritAtii ploii.
Flora se compune in majoritate din specii mediteranene, Cu o grupit foarte insemnat de specii din Europa

mijlocie, refugiate in raunfi si in localiatile cele mai

reci si cele mai umede, Urmele unei flore subalpine si alpine si infiltratiuni ale florei desertice.
Berbera 'se peale imp'rti In cinci mari domenii botalusitanian; 2) Domenice: 1) Domeniul mediteranean
www.dacoromanica.ro

149

meDiul mauretano atlantic; 3) Domeniul mauretano

diteran 4) Domeniul mauretano
stepic; 5) Domeniul
inalfilor munti atlantici.
In Africa de Nord, si in celelalte finutuni mediterane,
domina arborii i arbustii xerofili cu frunze perzistente.
Deasemeni, plantele bulboase detin un loc de frunte in
ace3t peisagiu, aceperind suprafetele reci ale Europei
nordice, si vara, adica in sezonul uscat. In general, cei
dei factori principali ai vietii plantelor, cldura si untezeala, sunt in raport invers unul cu. celalalt; perioadele

repausului vegetatiei fiind prilejuita atl de frigul iernii cat i d'e usaciunile verii; deasemeni cele dona creeteri ale vegetatici s manifesta una toamna cu reintoarcerca plollor si alta primavara cu intoarcerea caldurii.
In regiunile muntoase, iarna mai rece preste vegetatia; la fel o umiditate mai atare intarzie sezonul uscat.

In A frica minora, omul a modificat peisagiul vegetal

Formafile bufonice ce se pot deosebi in Africa de
Nord este unul dintre cel mai felurit. Esentele dominante ale formatiunilor paduroase ale Berberiei sunt
stejarul i ra.$inoasele. Inteadevar, stejarul i coniferele

sunt esentele care ocupa cele mai intinse suprafete in

Africa de Nord.
Formatiile stepice ocup spatii intinse in Marocul ra-

saritean, in Algeria si Tunis'a. In Marocul r4sAritean,

stepele nainteaz aproape pAnfi in marginea madi, alfa
(stipa teriaeissitna) este cea mai cunoscuta dintre gramineele stepelor.

Limita sudica a stepelor si a vegetatiei med teranee

urmeaz versantul sudic al ultimelor teliefuri ale Atlasului.

Omul a introdus in Africa de Nord cateva plante exotice care s'ad naturalizat i fac astazi parte din peisagiu. Omul a distrus insZi *egetatia spontana i a moclifieat adanc covorul vegetal, fie prin cultura, fie prin no150

www.dacoromanica.ro

madism pastoral. Indigenii, in ciec3ebi, manifest o aderat urA impotriva arborilor. Apoi, in toatc peisagiile
mediterane, pdurea prezint o slab. renstent, dacii a
fost odat distrus, ea se reconstitue greu.
Peisagiile Africei de Nord au fo3t modelate nu nunni
de &are agenfii atmosferici actuali ci si de cei ce s'au
exereitat in trecut. In general, hidrografa i vegetatia
poart urmele schimarilor climaticb. In deosebi in epoca euaternar, s'au produs schimbri profunde si ropetate. In Africa de Nord' au fost mai multe faze uscate

si mai multe faze umede, dup cum in Europa au rosi..

mai multe faze glaciare.
Cu privire la geografia uman este greu sd se determine in ce ordine s'au succedat populafiile nretstorice
In euprinsul kfricei de Nord i s se rect7nottsc aria distribuirei geografice a diferitelor civilizatiuni. In aceast
privint, trebue si" tnem seam, de faptul e. perioadele

glacare care in Europa au fcut unele regiuni nelocuibile, nu s'au intins peste Africa minor.
In decursul mileniului al II-lea inaintea erei crestine,
diferite state maritime au ajuns in Mediterana la mare
putere. Pe coast ele mrii Egee s'au stabilit Aelteenii,
Dardanaenii, Licienii i Tirienienii, Intre aceast mare si
Africa, Cretanii au fost un timp, sub domnia legendar a
lui Minos, stpnii Mediteranei rsiiriteane. Aceste popoare ale mrii, cum le numeau faraonii, intrefineau
relatiuni cu L;bienii. Colonizarea fenicianA inseantnii
pentru Africa de Nord inceputul timpurilor istoriee. Din
secolul al XII-lea inainta erei crestine, Fenieienii
intemeiat stabilimente pe coastele africane; mai intai
eoi..riptoare asezate pe instile san promoutorii usor de apitrat.

Franeezli au relnat opera civilizatorle a Romanilor

impus
Incepnd Cu secolul al V1II-lea, Cartagina
suveranitatea asupra Fenicienilor din Occident, luptiind
www.dacoromanica.ro

151.

tU succes in bazinul apusean al Mediteranei impotriva

concurentei elenice i strabatand columnele lui Hercule.
In secolul al V-lea, ea si-a constituit un teritoriu care se
intindea peste Tunisia nordica si peste o parte a provinciei Constantin. In restul Africei, Cartagina n'a exercitat nici odata. dominatia sa directa. Dominatia romana,
progresand dela Est la Vest, n'a fost niciodatal complecta
In regiunile apusene care corespund cu Marocul actual.

Colonizarea romana, s'a efectuat printfun intreit procedeu: introducerea imigrantilor romani, legaturi litre
Romani si indigeni, transformarea indigenilor in Romani. Prosperitatea materiall a fost foarte ma.re. InteadevAr, s'au construit nuineroase centre urbane ale caror
monumente brazdeaza regiunile care sunt astazi deserte;
numeroase sate impanzeau atunci campiile in cuprinsul
carora astazi nu inalneti decal corturile uomazilor. In
deosebi, in Tunisia i. in provincia Constantin, zona cultivata in ei-Joca romana dep4ea limitele de astilzi. Culiurile dominante erau cerealele si arborii fructifert: carts-

linul, vita de vie si smochinul. Comertul ajunsese la o

stare infloritoare. Prosperitatea Africei romane este atestat de calificativul de granar al Ttomei", cum i se
spunea adesea. Graul pe care Africa Il procura Itatici.
(din care o treime pentru aprovizionarea Rome, nu era
numai produsul unui export comercial, cea mai mare
parte fiind datIl ca impozit. In plus, trebue sa amintim
ca cele douit cnituri ale Africei vechi, cerealele i maslinul nu erau concurate pe pieti de catre cerealele Europei nordice i rasaritene, precum si de cele ale lumii
not Francezii au reluat in Africa de Nord opera eivilizatoare a Romanilor ai caror urmasi par in ochi indigenilor. Intre situatia lor i acea a Romanilor , sunt insa
deosebiti mari. Opera colonizatoare a Romei a fost precedata prin acea a Cartaginei; ea mi se gasea cum era
Franta in 1830 in prezenta unei fAri ruinatc prin secole
dearanclul de anarhie.
152

www.dacoromanica.ro

Istoria Berberlei este o succesiune de dominatiuni

pe care le-a suf erit
In secolul al VII-lea, cvilizatia antica izbita prin propria sa decadere, prin desele revolte ale indigenilor, a
pienit suf loviturile cuceririi arabe. De atunci Africa de
Norci a incetat A* mai fie legata de lumea Occidentalui,
pentru a face parte din Orient i din Islam. Unitatea me-

diteraneapa este rupta. Cucerirea araba din secolul nl

NH n'a avut caracterul unei invaziuni, cum .1 fost socotita odinioara. Istoria A fricei de Nord, nu este &eat istoria dorninatiunilor succesive pe care ea le-a sufcrit:
dominatia feniciana, romana, araba i franceza. Aceste
dominatiuni au influentat putin, nu numai asupra etnografiei sale, ci i asupra starii sale sociale si politice. Berberia n'a fost In intregime romanizata, ici arabizatti;
islamizata.

indigenii Africei de Nord se impart, din punct de vedere al felurilor de viata, in sedentari, nomazi
Africa se compune din munti in .cuprinsul carora locuitorii pot ,sa se aseze i sa se apere si din stepe, deacurmezisul carora triburile cele mai puternice sunt ne.
voite sa. tse deplaseze din pasiune in pasiune. lndigenii
sunt deci sedentaii si nomazi. Sedenfarii si-au conAruit

sate si-au creiat gradini si-au muncit cmpul; nomazii

si-eu urmat turmele care le cra carnea si lana, n'au nici
un fel de case si stapinesc pamntul in comun. O gresala traditionala *si care pare Inca i astazi inretdacinata
consta in. credinta cal toti Berberii ar fi sedentari; iar A-

rabii nomazi. Insa nu Arabii sunt cei care au introduq

viata nomada in Africa nordica; astfel scriitorii echi
vorbesc d,espre Berberii nomazi, deosebiti de 13erberii se/

dentari. Intr'un cuirant, in Africa nordica au existat in

bate epocile nomazi i sedentari, fiindca in acest tinut
sunt spatii care sunt prielnice nomaciismului, lar altele
vietii sedentare.

Harta repartitiei nomazilor si a sedentarilor, ca

www.dacoromanica.ro

153

cea a vegetatei, se suprapune exact peste aceea a ploilor; Tellul este domeniul sedentarilor, iar stepa acel al
nomazilor. Formele de tranzitie intre sedentari i nomazi

corespund cu re,giunile de trecere intre Tell si stepti.

insufle de populatiuni sedentare In niijiocul nomazilor,
Cu insule cUltivabile j irigabile ale stepei i ale lizierei
sahariene.

Pentru a intelege Berberia contemporana trebue

nem in seama opozifia dintre nomazi i sedentari. Intre
aceste feluri de trai sunt mai multe trepte 9i se poaie
spune ca, cele mai multe dintre triburile africane sunt
mai mult sau mai putn nomade, mai mult, sau mai putia sedentare. Se trece printr'o serie de grade dela indigenii complect sedentari la marii nomazi ai Saharei.
Adesea, In acelasi trib, unele fractiuni sunt mai Inuit
sedentare, fiindca au mai multe pamanturi de cultura,
altele mai nomade, fiindca ele au mai ales turme i pauni.

Unii indigeni nu se deplaseaza deat cAteva sute do

metri, principalul scop al deplasArii fiind de a se Isar
pa de paraziti. Migratiile pastorale sunt cele mai intinse
In intreaga Berberie, amplitudinea lor trectind de 700
km.

Indigenli trec utz or dela vieata nomada la cea

sedentari l Invers
Aceste deplasari sezonale se infatiseaza sub o multime
de nuante loc.ale. In masivele muntoase ale Marocului,
In deosebi in Atlazul-Mijlociu altitudinea cea mai mare
Introduce forme de nomadism cara se deos.ebesc de cele
Uneori, in locul une d dole
ale Algeriei i Tunisiei.
transhumante, aceea de iarn i de varA, in Maroc se
servA o singurii, micare, varacare atuintete de transhumanta alpina. In general, pe masura ce Maintain mai
mult spre Sud, cu atta migratije trebue sa fie mat mari.
Dealtfel indigenii nu transbumeaza cnd tinutul ion i.-te
154

www.dacoromanica.ro

prielnic, pentra
putea scoate hrana pentru hifi regu
an. Indigenii trec uyr dela viata nomada la viata seder.tara i invers.
Pe Pang diviziunea traditionala a indigenilor in nomazi i seclentari, felul lor de viata ii imparte si in:
arboricultori, cerealisti i pastori.
Sedentarii din Africa de Nord, ca i toti meditcrananii, se ocupA in deosebi cu cultura arborilor fructiferi.
incligenul, care. este un neindemilnatic cultivator de cereale i crescator de vite dovedete ns o mare ingeniozitate si o grije neintrecuta pentru intrefinerea livezilor sale de pomi i pentru gradinile sale. Regiunea cea

mai caracteristica in aceasta privinfa este Cabaia. In

Maroc, zona de contact intre munte i campie, pe care
marocanii o numsec diara" (piept), este insotit,
sebi la piciorul nordic al Atlasului inalt, de o zona de
gradini i livezi. Chiat. in Tell, irigatia este folosja
ori de cate ori este posibil. In Sud, singurile culturi posile sunt cele cu irigatie; procedeele irigatiilor fiind cu
putin aceleasi ea si in Spania, Sicilia si in Levant. In afara de massivele muntoase, liveziile sunt localizate imprejurul oraselor. Cereale sunt insA cele care alcatueacultura principala, din, ele trgind cea mai mare parte.
a populatiei.
Indigenii dispun de aceleasi animale domestico cari
sunt folosite la munca agricolre in Europa: bout, calul,
magarul, catarul carora se adaug spre prtile sudice
camila. Ei cunoteau, deasemeni, i carul.
Indigenii gaseau in cereale o productie care coresprocedeelor lor
pundea felurilor de alimentafie
cultura. Cultura cerealelor este, de altfcl cea mai ieftina.
Mad indigenul producea mai mult de cat consuma, usor
putea s vAnda cerealele ce-i prisosea.
Un fapt trebue subliniat: exista o mare deosebire intre grija cu care indigenii ocrotesc culturile arborescente
neglijenta pe care o manifesta fata de culturile lor anuale de cereale.

Va trebui; insa, sa se tina seam

www.dacoromanica.ro

i de
155.

faptul cA intrumentele de care dispune cultivatorul

-mint cu totul primitive, lar in cele mai multe regiuni, ca
ormare a realitatii i neregularitatii ploilor, cultura este
un adevarat bilet de loterie.
Cand pamantul a fost inAmintat cu cereale, indigenul nu mai revine acolo, decAt la secerat, pentru
strange recolta. De indata ce samnta a fost incredintata
solului ii socotete opera indeplinita, restul
-du-1 pe seama Domuului. Astfel, cultura cerealelor Ii fixeaza deci mult mai puf in dect cultura arborilor fructif eri, care cer griji continue.

Locuitorilor campiilor se opun cel din (map

Indigenul care duce vieata past ora1 i nomada poate
aiba culturi pe care sa le viziteze n.umai de doua ori
pe an, la semanat i. la secerat. Cultivatorii de cereale
sunt in realitate semi-nomazi. Agricultorul european
este in primul rand sedentar. Metodele crescatorilor de
vite sunt tot aa de primitive ca i. metodele agrieole.

Printre factorii determinanti ai habitatului, indigenii

irebue sa tina seama de apropierea pamantulni de cutJura, de prezenta apei i de siguranta.
Cortul (Khaima, aham) 'este locuinta populatiilor pastorale ale Africei de Nord; el este de origina araba
pare a se fi rilspandit destul de tarziu printre Berberi. In
Africa de Nord, corturilE; ocupa intinderi mart. Cu toate
en," cei mai multi nomazi traesc sub corturi, nu toti eel
care locuesc sub corturi sunt nomazi.
Locuitorilor campfilor se opun cei care traesc in orae.
In Africa de Nord, mai malt ca in ori care parte, exist
o Veosebire mare intre tarani i oraseni. In or,w ca
In triburi este un ame3tec de Berberi i de Arabi cari

alcatuesc fondul populatiei; spre orase exista un aflux

neincetat de Omni (berrani), care dupa ateva generatii
se confunda cu adevaratii oraeni (hadar). Orasele cuelemente speciale, in priraul rnd musulmani
emigrati din Spania.
156

www.dacoromanica.ro

ca pretutindeni, sunt o populatie raai mutt

urbana; ei au minunate aptitudini cotnerciale, ilesvoltaie
printeun atavism secular, jucand un rol insemnat in
viala oraselor. Unii sunt adevArati ind!geni. Berberi convertifi la iudaism
Iudei din Orient, iar alfii ain
Spania.
In Maroc cei ce vorbesc araba sau berbera
sunt numiti plichtim (filisteni), palestinieni, care vorbesc spaniola sunt numifi forasteros (straIni).
Orasele
sunt principalul sediu al industriei i comertulut, industria avand acelas caracter ca j industria famil;al a
cAmpillor; in nici o parte nu sunt adevarate man ufacturi. Burghezimea oraselor se compune in deosebi din
fu.nctionari, profesori si comercianti, categorii sociale
foarte apropiate infra ele.
Indigenii semi-nomazi au adesea un tip de locuinte in4
termediarii intre cort i cas: gurbi sau mechta; ceca ce
caracterizeaza un gurbi este ca el se infatiseaza ca un
adapost provizoriu.

In timp ce exista numai o singura categoric de corturi, intalrum felurite specii de gurbi, dup natura nutPlrialelor folosite; acoperisul este in general din paie de
eerettle si din trestie.
De gurbi .se poate lega qi zeriba din Sudul tunisian
In
algerian, formata din trunchiure de palmieri.
nisia, se cunoaste Kib-ul, colibl din ramuri i maaturat

ale carui ziffuri sunt din piatra sau pamnt batut. In

Marocul apusean se intalneste o formA speciala de gurbi
numit nuala, cilindru sustinut printr'un con, din trestle
sau paie.
Locuinfa tipicA a sedentarilor din Africa de Nor este
e casa de pam'ant sau de piatra, cu acoperisul in terasa.

Casa se numeste dar in limba araba, akham la Cabili,

tiguermi, tadderi sau tazekka in alte dialecte berbere.
Casa indigen n'are in general, decAt o camera.
Dup cura niel toti locuitorii corturilor nu Funt nomazi, la fel nici toti locuitorii caselor nu sunt strict sedentari. Cand ei prsesc locuintele lor, ej inmagazineawww.dacoromanica.ro
157

za recoltele in construcfiuni fortificate. In Sudul tunisian i in Tripolitania se intllnesc granare numite rhorfa.

In Africa mlnorl se trece ugior dela locuinta rural&

la cea urbana I invers
Sedentarii din Africa de Nord sunt in general concen'&0 in orae. In pArfile sudice, concentrafia este cerutii
din nevaia de irigafie i din venica nesigurang. Locuitorii se grupeazA aproape de un finut Cu palmieri .1
fiecare palmerArie exista o serie de sate fortificate numite
Ksur, inconjurate de ziduri i flancate de turrturi de veghee. Ksarrul este un centru de aprovizionare pentru nocasele sale care se aliniaza in marginea strIzilor
qtrAmte, sunt de o architectura." complicafa; Ksar-ul eiste
un adevArat ora 1n miniatura foarte deosebit de tarp"oarele fAranilor cabili i rifani.
In general se trece prin tranzifie neohoservat dela warele orar la micul ora i dela locuinfa ruralA la cea urhanL De indatA ce o aglomerafie este inzestratrt Cu un
ocol de zid (kasba), cu un minaret, aceasta este pentru

indigen o medina adica un ora. Natura a preglitit cadril in in care omul a aezat centrele umane, mai mult
sau mai puf in insemnate, mai mult sau mai pufiti durabile, fiind efemere sau permanente, dupA, nevoile la care
corespund.
Berberia n'are centre natural impuse de geografie;
n'a putut srt-i gAseasca nici o data.' centrul, imprektrul
cAruia se grupeze pAr-file anexe; nici o regiune n'a reuit inea s jeace rol! regiunei Lafinlui, Brandemburgu-

lui sau marelui Ducat al Moscovei. Intradevgr. in ingusta fA,%e Moral, roditoare, care mArginete Mediterana, au putut stt se inalfe cetfi cu adevArat insemnate
durabile. i tot la extremitAfile acestei fii, vieafa ur-

banA s'a concetrat la punctele de intalnire cu Sicilia

Spania, in vecinatatea strAmtorii Gibraltar i a canaluilui
158

www.dacoromanica.ro

Siciliei, unde Berberia se afla in contact cu lumen exterioara, in relatii cu Drile mai bine dotate i mal civilizate de cat ea.
Orasele excentrice ca Tunis i Tanger n'au putut sa-si

impuna autoritatea lor in acest tinut. In Berberia pe

care insasi natura a sortit'o imbucatg,tirii politice, 'peste
care s'au succedat atiltea dominatii straine, orasele sau
inlocuit unele pe altele i numai cateva au durat deacurmezisul istoriei.

Indigenil simt conservator!

Viata urbana este foarte veche in Africa de Nord, insa
ea nu elte de origina indigenii. Adevaratele orase mari
au fosi rand pe rand, dupa epoci, feniciene, romane, arabe, tureesti, andalu.z i rareori berbere.

Fenicienii au intemeiat orase pe coatele mediterane

chiar 4ela inceputul istoriel,Catarginenii le-au urmat,
desvoltAnd un oarecare numar de centre. In epoca romana, vieata urbana a luat o mare desvoltare in deosebi
in Tunfesia si in partea rasariteana a Algeriei actuate. Romanii, mari conotruetori, au acoperit solul african cu monumente, temple amfiteatre; teatre, bai i arcuri_ de
triumf ale caror rnine ne minuneaza inca,
astazi. In
prezent, dela un cap& la altul al Berberiei se gasete, cu
usoare nuante, aceleasi forme ale vietli urbane. Nu numai intre Fez si Tunis se observa asemanari ci pang, la
Brussa, la Damasc j chiar pana la Samarcand. ,.A.ceste

asemanari sunt datorite condifilor climatice st obiceinrilor sociale. Orasul indigen cuprinde de obiceiu trei
parti: Kasba, resedinta guvernatorului orasului salt a
suveranului, cartierul birourilor si al cazarmilor, in general asezat pe un punct culminant si mai la o parte de aglomeratie; mellah-ul sau ghetto-ul rezervat evreilor; infine medina pro,priu zis, divizata in cartiere, desprutte
intre ele prin_ porti In timpul .noptii. Fortificatiile care
inconjoara orasele sunt flancate de turnuri i intrerupte
www.dacoromanica.ro

159

prin porti. Aceste porti sunt impreung cw moscheele

fntanile principalele monumethe pe care le C011tih oraele indigene ale Africei de Nord.
Cartierul comercial al oraplui are o inf4i5are specialgs; aceasta se numete bazar in Orient, iar in Berberia Suk; suk-ul este alcgtuit din strzi foarte inguste, alte"ori chiar boltite. Ceea ce izbete aici pe europeni csie
ocmai ingustimea &tuition
Ilegemonia francezg care s'a stabilit in Algeria in
1930, in Tunisia in 1881, in Maroc in 1912 i instalarea
In cuprinsul Africei de Nord a unui mare numgr de europeni, a pricinuit schimbgri In snul societglii indigene.
Aceste schimbgri sunt cu milt mai Insemnate in Algeria
cleat in TuniSia i deal in Maroc.
Probaema indigeng a fost rezolvatg in unele tgri prin
exterminarea indigenilor sau prin reducerea sclavajului,
In alte pgrti printr'o topire etnicg a diverselor elemente,
fapt care se indeplinete in America lating de patru secole. In Africa de Nord n'a fost nici exterminare, niel aserviri i nici fuziuni etnice ci o adevIratg, justapune.re,
Mrg. amestecul indigenilor i europenilor. In Maroc i in

Tunisia, pentru ratiuni de sigurantg, de higieng 0 de

esteticg, oraeae indigene sunt despgitite e oraele euro-

pene; insg, chiar in Algeria se intalnesc totdeauna cartiere europene, izraelite i musuilmane.
Indigenia sunt extrem de conservatori; traditionalisti

inteun fe! impermiabili. Ei n'au fost convin0 nici o

datii de superioritatea civilizatiilor noastre afarg de inNentiile materiale i mecanite.

Mal in ultimii ani, nu s'a cunoscut cifra global a &pulatiei indigene din Africa de Nord. Dupg ultimele socoteli, Africa de Nord ar avea pesie 17 mil. locuitori. Aceastg populatie este foarte neegal distribuitg. Zona cu
o densitate sub 5 loc. pe km. p., coincide cu zona unde
cade mai putin de 300 mm ploaie. In stepil, nomadismu1
tranhumanta ne inatiseazg o densitate mica; la f el in
regiunile.sahariene subsaliariene.
160

www.dacoromanica.ro

In Maroc zona cea mai populata corespunde cu vechiul tinuf Malchzen. In Algeria cele trei sferturi ale indigenilor se gasesc in Tell, iar densitatea descreste dela.
N. la S.

Daca aproape mai toti indigenii sunt grupati in ingusta fasie care se intinde in marginea Mediteranc.i.
densitatea In aceasta zona este foarte felurita. Repartitia populatiei in Tunisia prezinta cam aceleasi caractere ca i in Algeria. Vieata urbana a fost totdeauna mult
Thai desvoltata in Maroc si Tunisia cleat in Algeria. In
Maroc sunt peste un milion de citadirli, adica 16"'0diii
populatia indigen, in Tunisia 420.000 &licit' 17/0, iar In
Algeria 600.000, adica 9Vo.

Europenii sunt grupati mai mult In tinuturile

mai uniezite
Situatia in zona temperata, prezentand aceleai caractere generale ca i celelalte tinuturi scaldate de Mediterana, Africa de Nord nu prezintit,' fata de aclimatizarea
europenilor piedici pe care le infatiseaza aclimatizaxea

In tinutrile tropicale. Africa de Nord prezinta, fall de

popularea european i alte piedici.
Europenii prezinta 14% dn populatia totala. Populatia europeana, mai intai concentrata in orasele Alirer,
Oran, Bone, Philippi-vine, Constantine si in imprejurimi s'a intins pe incetul i in intreaga Algerie.
Europenii sunt aproape mai toti grupati in zona uncle
ploile sunt destul de bogate, ca adevaratele culturi sa fie
posibile fara frigate.

Popularea europeana nu s'a efectuat numai printeo

penetratie progresiva dela mare spre interior ci ea s'a
conformat naturii regiunei care se juiapune in Algeria
a.stfel: campii litorale, campii interioare, raasive muntoase i inalte campii stepice. Mai intai campiile Morale,

apoi cambile interioare au primit colonii de europeni;

ii

www.dacoromanica.ro

161

rnaissivele muntoase au foist mult mal farziu populate,

tar campitle stepice abia in ultinta vreme.

In chip general, in Africa do Nord, popularea europeana este in deosebi o populare de cadre. Apoi, rolul
pop ulafilor europene coloniale s'a spus ca s'a mrginit
.mult la c,omert si la exploat,area minelor, lsiind indigenilor ocupatiile agricole.

Uri ctun ar fi, europenii au indeplinit -in Africa de

Nord o opera uriaa, pin-andi in valoare bogliile sub

bate formele, creind porturi, cai de comunicatie, drumuri de fier i pis'oducand culturi noi (ex. cultura vifei
de vie).

Din punct de vedere al vietii economice, Africa de

Nord este un tinut, in primul rand agricol. Europenii
marit suprafetele cultivate, scotnd, cea mai bun parte
din vechile culturi i introducnd sau desvoltand culturi
noi. Indigenii i-au urmaxit
mai mult sau mai putin
pe aceasta cade.
In acest Unlit eare sufere indeosebi din pricina
ploilor, dimatul este factorul care imprim economiei
rurale caracterul sau, cel cane o diferentiaza dupa regiuni.

Tend este tinutull cerealelor j culturilor fructifere,

stepa tinutul olor i Sahara domeniul curmalului.
Lipsa ploii poate sa fie Dalaturata prin trei mijloace sA
anutne: prin ajutorul irigatiei si a diferitegor moduri de a
Etrange apele, prin folosirea dryfarming-ului si prin

practicarea culturilor arbustive, in deosebi vita de vie

maslinul.

In privinta irigatiei, in Algeria sunt nenumarate intreprindeni care au reuit sl wde peste 200.000 H. In ultima
vreme s'au facut i baraje deversoare sau baraje de de-

rivatie cu ajutorul dirora se trage o parte din apa un ni

raw.

In Tunisia, dealtfel nu s'au indeplinit pana asealzi deck luerri hidraulice pentru nevoile alimentare, rare ori
pentru udat.
162

www.dacoromanica.ro

Cultura europeang. i cea indigena se deosebesc

prin metodele felurite
In Maroc exista mai mult ap deck in Algeria. Un
balai construit pe uedul Mollah, aproape de Casablanca
este folosit pentru cultura trufandalelor.
Irigatia poate,-Intradevr, s creasc mult productivitatea berber, insa ea nu ste un leac total penlrii Africa de Nord si nici nu trebue sA no facem iluzie in aceasta privint.
De altfel, in acest tinut nu este nimic de aseranat cu
irigatiile Nilului, Nigerului sail a marilor fluvii din Li(lia; aici trebue sIi tinem seama de numeroasele hicrri
ce trebuesc nfptuit. Deasemeni, nu trebue s uitm
de izvoarele datorite puturilor, pututri obisnuite 5i puturi
arteziene, izvoare care pot s fie mrite.
Africa de Nord, poate s conteze mai mult pe dry farming care-i inlesneste cultura cerealelor in tinutrile pufin udate i mai ales culturile fractifere care rezistii mai
bine la secet dedt plantele anuale.
Cerealele aleiituesc principala ramur a productiei agricole, cel pufin pe suprafata pe care o ocup: 3
In Algeria si i milion in Tunisia.
Cultura indigena i cultura european se deosebec
prin metodele folasite, ca toate c tirima tinde s'a' se apropie de cealalt. i una si ealalt practic cultura
iensivil i asolamentul bianual pe parloag (telin). Munci)e pregtitoare au intreitul rol de a nimici ierburile rele,
de a ingrsa pmantal in azot si mai ales s usureze ptrunderea apei in sol si de a o inmagazina. Inlesnind recoltei s profite de ploile a 2 ani consecutivi se face din
gilt' un fel de planta bianual. Chiar si indigenii s'au apucat s infilptuiasc aceste munci pregtitoare. Cultura
cerealelor este rspAnciIta printre toti indigenii. Regiunile preferate de einopeni pentru aceastil, cultur sunt, in.
Maroc marile ampii din Vest, in Algeria unde regiunea
litoral este acum consacrat culturilor mai bogate (vila
www.dacoromanica.ro

163

de vie si trufandalele), campia Bel Albs, Sersu i campia Setifului; in Tunisia regiunea Bja-Mateur, NIed jer
da si Enfida. Europenii eultiva, in deosebi grau tnar,
digenii gran dur i orz. Porumbul n'are importanfa deck
in Maroc, in solurile adanci sau irigabile ale zonei litorale.
Bchna sau .sorgho, un fel de mei, este o cultura. de vara

pentru care sunt deajuns cateva ploi de prima*vara; cl

inlocueste intr'o oarecare masura, in alimentafia
celelalte cereale.

In Algeria, vita de vie este cea mai insemnata, dinfre

toate culturile europene; diesvoltarea podgoriilor dupa
anul 1880, in acest finut fiind faptul economic cel mai
important al perioadei Contemporane. Astfel in 1936
podgoriile algeriene se cifrau la 400.000 ha., din care.departamentul Oran reprezinta 249.000 ha. Algerul 125.000
ha. si Constantine 26.000 ha. Exista chiar un raport direct, intre intensitatea pop ulafiei rurale europene i intinderea podgoriilor.

Inflorirea podgoriei algeriene coincide cu criza

filoxeril In Franta
Zona viticola nu depaseste 100 km., in adantime; in
interior vifa de vie este ameninfata de sirocco si de inghef.

In general 'se deosebesc: podgorii de campie, de coasta

si de munte. Principalele reg,iuni viticole sunt cele de la
Ain Thmouchent, Oran, Mostaganem, Bel Abbs. Mascara si Tlemencen In departamentul Oran; cele ale Sahel-ului, dela Mitidja, Miliana i Medea in departamentill Alger; dela Bougie, Philippevile si Bon in departamentul Constantine. In Tunisia podgoria are 1) intindere
de 55.000 ha.; centrele viticole mai insemnate se intalnesc aici in regiunile Tunis, Grombalia, capul Bon si Suk
el Araba. Podgoria marocan. acOpera abea 25.000 ha.
ProgresuI podgoriei algeriene coincide cu criza filoxerei in Franfa, care a determinat in acelas titnip scadere
164

www.dacoromanica.ro

a productiei franceze i o emigrare a viticulturilor din

Sud. Atinsa la rfindul su de catre filoxera'. podgoria
algeriana s'a reconstituit prin vite americane.
Randamentul, calitatea i valoarea produselor variaza.
In raport cu terenurile, ca butairile foloste, cu grijile
date culturii j vinificatiei.
Algeria produce vinuri de campie i vinuri de coaste,
obinuite

Cultura are un caracter cu totul industrial. Nu numai

materialul i instalatiile viticole sunt cu totul perfectio-

nate, ci i fenomenele fermentatiei i tratarea vinuri/or

sunt dupa metodele cele mai tiintifice. Podgoria Nord-

africana a atins o suprafata deja excesiva i pe care

n'ar mai putea-o
Numeroase regiuni ale Africei de Nord, in deosebi
Tunisia rasariteana, terenurile calcaroase i putin udate
ale Algeriei interioare, nu pot fi puse in valoare decat
prin culrtura maslinului, care are dcaltfel avante jul
produsele .sale sunt consumate de indigeni, ceeace nu este

cazul ca viia de vie.

Daca, Algeria intrece Tunisia pentru vita de vie, Tunisia este, dintre cele trei taxi ale Africei de Nord, aceea in
care cultura ma,slinului este cel raai mult practicat i cel
mal perfectionata.

Curmalele alcAtuesc singura bogatie a oazelor

Consumares, untdelemnului de ,masline de catre indigeni i in deosebi de Cabili este foarte mare. Untdelemnurile tunisiene i mai ales cele de Sfax sunt renuniite.
In cuprinsul Africei de Nord sunt practicate i alte culturi fructifere, acestea putand fi i mai mult intinse indeosebi: smochinui, portocalul, migdalul i caisul. S'a
naturalizat i ,momonul japonez i bananul, l'asa nuntai
In cleva colturi res-transe, calde i adapostite, ale litoralului. Ct privete palmierul curmalul, el nu fructifica' decat in regiunile sahariene. Smochiiitil se intiinf:te
www.dacoromanica.ro

165

pretutindeni in Africa de Nord; Cabilul este un mare consumator de smocbine, dealtfel multumita smochinulut ;i
maslinului poate sa triliascd aceasta populatie de asa de
mare desime. Portocalul, Cu mult mai plaptind, este marginit la cateva districte: in Maroc, imprejur
Fez, Rabat, Ujda; in Algeria, la Misserghin, Blida, Kolasi Bufarik; in Tunisia la Nabeul. Cultura agrumelor este costisitoare si nu p-trunde in interior.
Curmalele alciirtuese singura j cea mai inseranatii bogiitie a oazelor. Curmalele obisnuite (rhar) sunt consumate
de indigen, cele mai fine.(deg,,let-nour doigts de lumire'y
fkind exportate; cele marocane suut de calttate inferioarii.
Multe alte culturi fructifere ar putea fi practicate si desvoltate. Africa de Nord Ispre a se feKi de criza viticola a
trimis inisuini de specialisti in California pentru a studia

conditiile culturii fructifere, cu gandul de a se indrepta

spre aceasta cale si spre aceea a trufandalelor. Trufandalele au luat o desvoltare minunata de vreo 20 ani, in deosebi, imprejur de Alger, Oran, si de curAnd si in jur de
Casablanca. Trufandalele mai mult deal vita de vie aletuesc o cultura mai ward pentru colonul european; aceasta cultura prezint i avantagii sociale, insii cere
turi de imbarcatie apropiarte.

mire. culturile industriale, tutunul ocupa in Africa de

Nord un rol principal. Regiunile unde aCeast cultura este

practicata sunt, Mitidja, pnianele pante ale Cabilici u

campia din apropiere de Bon.

Cultura plantelor de parfum este practieata de europeni in Mitidja; esentele de geranium, florile de portocal
si de eucalirpt fac obiectul unui oarecare cornett Indigenii
mal ales in Maroc distileaza esenta de trandafir prin procodee rudimentare.

Cultura bumbacului ar putea inlocui partial pe aceea

a vitei de vie, apa marilor baraje ale Chlif-ului fiind folosita in acest scop.
Inul, cultivat vreme indelunga pentru seminte $i penwww.dacoromanica.ro
166

tru fibre in Maroc, sericicultura, sisalul, chnepa si sfecla

furajerh sunt culturi secundare In regiuni restrnst.

Minele de aur pe patru picioare

Cresterea vitelor se practial in Africa de Nord inteun
chip extensiv ca i agricultura. Boul este in primut rhnd
un animal tellian, inthinindu-se in primul rnc In regiunile mai bine udate. In Maroc, tinuturile Rharb, Zaiane, in
Algeria, regiunea Guelma. Cresterea calului care a avut
odat un loe insemnat in vtiata indigenilor este asthzi in
dec6dere. Cresterea cathrului.este din potriV in progres.
Mhgarul aduce servid ii marl indigenilor. Chillila a twat
odinioaril un mare rol in vieata pastoral:h., ca animal de samar in stepe, ca animal de sea in Sahara. Dupia cum boul
este in primul rind telian, cknila este stepicil i salt ariaph. Cresterea animalelor este in intregime in mhinile indigenilor. Din oontr51, porcul nu este crescut dealt de europeni.
Oile alcauesc principala bogatie pastoralh a Africei
Nord. Turmele de oi din Africa de Nord) sunt supuse la
ntari oscilatiuni pricinuite de uschciune, de frig 0. maladii. Indigenii folosesc carnea de oi
pentru hran, iar
lna pentru humus-un covoare. Pentru comertul exte-

rior, carnea a aleatuit obiectul principal de trafic. Una

pe care o da Africa, de Nord n'are &cat o situatie neinsemnath in comertul mondial.

Padurile care acopiir 9 milioane hectare in Algeria,

1.400.000 in Maroc, 1. milion In Tunisia sant de inflis'itri
felurite. Principalul produs al OdurilOr Nord-africane
este stejarul a chrui arie de productie este ca i acea a
mhslinului, limitafal la bazinul mediteran. Africa de Nord
confine i bogtii minerale care nu sunt insu bine cunoscute. Adesea depgrtarea 'or, lipsh chilor de comunica tie
sau lipsa m'inii de lucru impiedicii exploatarea, lor. Minereurile Africei de Nord esunt exportate in stare 'truth.
Materialele de constructie sunt abundente.
www.dacoromanica.ro

167

de fosfat de calciu au deasemeni mare insemntate

frica de Nord. In privirrta bogtiilor rainerale, Africa de
Nord este un fel de hart de esantioane de tot felul de mi-

nerale, ins in slabe cantiati.

Zincul i plumbul totdeauna a.sodate sunt, duprt fosfati
fier, mineralele care dau loe la exploatri mai

interesante. Africa de Nord s'a artat pAnA in uitimii ani

sracA, atat in combustibile solide, &At i lichide.
Industriile indigene sunt lr important econcanic.

nu pdt s. lupte cu concurenta europeanl, in afara de

aceea a covoarelor si a broderiei. In ceea ce privc0c industriile europene, acestea sunt in legsturA cu prc>dusele
agricole i industriile de constructie.

Cele mai multe din aceste industrii nu necesiti decta

instalatii rudimentare:Casablanca, Oran, Alger, 14laisonCare,.Bon, Bizerta si Tunis, sunt aproape .singurilc centre uncle existil o oarecare industrie.
In privinta cilor de comunicalie se poate spune ca acestea sunt err totul neindestultoare, Nici drumuri, mid
punti peste riuri i nici ci ferate. Lipsa oricrui utilaj
fast dealtfel sistematic intrefinut in credinfa c prin aceasta se va impiedica 'sari, se va infrzia ptrunderea european.

Drumurile si dale ferate sunt deasemeni cu atat mai

necesare, cu cat in Berberia nu sunt nici &Ai navigabile.
Crtile de comunicafie trebue s. rlspund unui indoit obiectiv: ele trebue sA deserveasca regiunile . vecine cu
marea, fiinddi acestea sunt cele mai populate si mai bine
cultivate; ele trebue, deasemeni, s," ptrundl si In interior, fiindc5 in acest sens se fac schinaburile mire regiuni
cu productii diferite: intre regiunea graului, tinutul oilor
finutul curmalilor.

Principalele legaturi maritime ale Africei de Nord se

in:ie >lineal] deot arte cu Franta i regiunile mediteraneno

care-i stau in fag, Spania si Italia, de alta cu trile Europei nordice.

168

www.dacoromanica.ro

In Algeria, principalole porturi bine utilate sunt: Alger

Oran, Bon, Philippeville si Bougie. Sunt i alte porturi secundare: Nemaus, Beni Saf, Arzeu, Mostaganem, Tns,
Cherchel, Djidjelli, Callo g Calle.
In Tunisia patru porturi sunt in intregime instalatez
Bizerta, Tunis; Lagoulette, Sussa si Sfax. In Marocul
francez, porturile Rabat, Casablanca, Mazagan, Safi si
Mogador ts'au adgogat: Mehdia, Kenitra, Fdala, Agadir,
Sauf, Kenitra (Port-Lyautey). Intre toate insa Casa-

blanca a ajuns un mare port, cu apa adanca, adgpostit

printr'un dig de 2500 metri, inzestrat cu utilajul cel mai
perfectionat, cu instalattuni pentru incarcatul fosfatilor,
Cu silozuri de cereale etc.; Casablanca aspir de altfel sa
ajunga unul din marile portan i ale Atlanticului, o escala
pe calea Africei ccidentale i Americei de Sud: ea a
eras cea mai mare Parte a traficului Marocului.
Desvoltarea navigatioi aeriene prezintri importan ta
pentru Africa de Nord. f(rin pozitia sa intermediar intre
Franta i Africa Occidentala, ca urmare a posibilitiltilor
economice oferite de uriwle regiuni rau legate intro ele,
Africa de Nord ar fi chemata sA cunoascA o activita te aeronauticii dintre cele mai intense.
Miscarea comerciarg. in Africa de Nord, este determinatA de 2 factori principali; Berberia expora produsele
solului su 0 ale subsolului, vinuri, cereale, oi, minereuii
de flex, fosfati si importa produse manufacturate.

www.dacoromanica.ro

169

Africa ecuatorialii franceza: Un cimitir de fade* *i o mina de cauciuc

Franta stiipaneste in Africa centrataun domeniu intins, cuprins intre coasta Gabon-ului, inferior, [Than&
lacul Ciad, schimbat intio colonie i organizat in 1908.
de and, poartii i numele de Africa Ecuatoriala France(prescurtat: A. E. F.), cu capitala Brazzaville, in suprafatil de 2.256.000 km. p. DacA acestei uniti politice
se adaog'ci si teritoriul sub Imandat francez al Camerunului, Cu care se ingemiineaz spre Nord-Vest, intregul alcritueste, sub regimuri politice i administrative felurite,
un domeniu
aproape tre milioane kilometri patrati
(2.800.000), anilsurAnd 2985 km. de la Nord la Sud st 2000

km. dela Vest la Est.

Mire hotarele A. E. F. se deiprind, in primu) rAnd, trei
tinuturi destul de deosebite (regiunile lacului (iad, $ari
Ubangb), precum i regiunea din cursul superior al
lui Congo. Ogue i Camerun.
Cu toate cu sunt aproape cuprinse intre Ecuator i Tro-

picul Racului diferitele parti ale A. E. F. sunt departe

de a avea o unitate de climu. De aci rezulei diferente
imari intro fluvii.
Aceeasi lips'a" de unitate, care se constat54 in infiitisarea reliefului, a climei i in hicirografie, se regiiscste si
In repartitia for-melor vegetale si a ispeciilor animale.
170

www.dacoromanica.ro

Padure prinsa inteun paenjeni de liane de cauciuc

cAptuit" cu

Africa Ecuatoriald Francezri are indeosebi o bogatie

imensa. forestierit Inteadevdr, ea cuprinde, din paclurea
virgind, o suprafata de 140 mii km.' p., intre hotarele careja se gasesc tot felul de esenle lie copaci: okunie (felo-

sit de industrie pentru fabricar a (Jail)r de liga

caja, moaba, fronrigtrul,.coralitil, etc.

A
.

1-

4:1

01

Cascada Victoria Fumul fundtor"

In inima acestor pdduri, ca i in tinuturile de coast.i,

-resc nenumiirate bane care dau pretiosul caucic, almierul d.e ulei, raphias, guma de copal $1. fibrele de
saya.
www.dacoromanica.ro

pis-

171

Elefantii, vAnati pentru fildesul lor, precum si strutii

din tinutul Ciad-ului, pentru penele lor, alcatuese produsele animak cele mai importante ale A. E. F.
Inainte vreme, fildesul se gasea inteo atAt de mare
cantitate, Die& se vorbea despre un fe! de cimitir de
filder; astazi s'au rAspAndit intr'un chip uiinitor plan.
tatiile
cauciuc, ineit a inceput a se socoti avast tinut
ea o adeviiratii minA de cauciue".

Dag adancurile gem de bogitii lipsa comunicatillor

IntArzie Inflorlrea industriei
Nu numai suprafata piimiintului A. E. F. prezinta boggtii vegetale i animale fArii pereche, dar si adancurile

sale sunt oidora cu minereuri de aram5 plumb i 7ine

(Minduli, Ciu-Kaya).

Un Bantu

Pe rang, aceasta, A. E. F. posedii un bogat isvor de energie (huila albii) i cu toate produsele sale vegetale,
animale, industria sa e inc4 in, lase, din pricinaa lipsei
172

www.dacoromanica.ro

ntildjului economic. Astfel A. E. F., este lipsita de o re-tea de clrumuri de fier, tofu' fiind redus numai la transportul pe spinarea sau cap' ul oamenilor. Navigatia pe calea rAurilor intAmpina neajunsu\l numeroaselor repeziuri

caderi de ape care le intrerup mersul. Din aceasta pricina, cele mai, multe din produsele caloniei o apuca pe
calea feroviara belgiang: Matadi-Leopoldville.
Din cauza lipsei comunicatiilor, industria este aproapo
inexistentii, iar comertul este redus la cateva produse
vegetale.

In report cu marea intindere a coloniei, se poate spune ca nu exista nici cale ferata. Astfel, la sfarsitul marelui razboi, Gabon i Congo-Mijlociu nu aveau nici un
kilometru de cale normal.
Intr'un cuviint. A. E. F. trebue s recurga la caile ferate exterioare, la acelea ale Congo-ului'belg,ian i la ale
Camerun-ultti sub mandat francez.
Portiunea -franceza a A. E. F. are deci nevoie de cai
terestre, cele navigabile fiind departe de a alcatui o retea
coordonata.

Odinioara se spunea ea Africa Ecuatoriala este Cenu.vreasa familiei coloniale franceze". Daca in trecut

putut crede aceasta, in prezent, A. E F. muncete din

eg,sputeri spre a se ridica la situatia economica a celor
lalte posesiuni franceze.

Fara indoiala, drumul de fier CongoOcean o va ajuta mult, iar cjvilizaia colonizatoare va inainta Fpre
Nord, pe masura ce drumurile i chile ferate vor dyta
celelalte -porturi, Libreville, Port-Gentil. Nyanga, !vrayilmba.

mima economica a A. E. F. tinutul unde a plouat

cu metale
Este gremde apreciat exact partea Gabon-ului 5i Conmijlociu in suprafata totala a: A. E. F., unele
Emite fiind inca neprecise.
www.dacoromanica.ro

173

Aceste douil iinutuiri formea LA, astzi adeviirata

economica" a A. E. F.: prin vechile lor legturi cu

comertul european i prin p4osibi1itfile comertului procluselor de plantatii, care determinti crearea mijloacelor
de prttrundere intre coastti sau f1nvi i interior, ele au
intrat astfel in cicluil economiei coloniale, care se va
hirgi pe trasur" ce aceste mijloace de piltrundere se vor
intinde.
De altfel, bogtiile latente sunt uria$e in acestP cuprinsuri, fiind, natural, aceleasi ca in Congo-Belgian: in psiidurea virgin, palmierull de untdelemn i feluriiii arbori,
lianele de caucic, copal-ul; in zonele culitivahile, campiile kfe coastri, savane si in luminisurige
cacao, cafeaua, arachida si bumbacul.
In fine, bogAtia minierri incepgitoare, este plinrt de promisiuni, mai ales in zona Gabon-ului intre Ogue i Niari-Kuilu i in zona uncle trebuie s se construiascii calea
ferat6 dela Pointe-Noire la Brazzaville: intre Lndima
Minduli.aici s'au gsit insemnate zaciiminte de aram,
plumb, zinc, fier, aur i argint, incilt se poate vorbi des-

pre un tinut unde a plouat cu metale".

Un pumn de albi bite lume neagra

Populatia este destul de rafii intiun cuprins asa de
mare (aproape 9 mil. lo'c.) Fondul acestei popu14ii este
alcrituit de Negrii de rasti bantusiii (Pahuiinii din Gabon, Batekeii din Congo), etc., cei mai multi hind fetisisti (cu toate c isga,mismul a patruns printre ei),
uneori chiar antropofagi. Se intilnesc i populaliuni negre, de statuiii
In mijdocul acestei populafii negre si adesea stilbateca
traeste un pumn dc albi", ca administratori, misionad
sau coloni, a caror actiune civilizatoare i francezil se
face sinitit din ce in ce mai mull. In 1931, totalitatea A.
E. F. nu cuprindea mai mutt de 4.687 Europeni, din care
3806 Francezi. Brazzaville are putin, peste 500 Europeni,
fala de 5000 indigeni. Pointre-Noire, 250 fair). de 2000
174

www.dacoromanica.ro

indigeni: Bangui, 300 fag de 20.000. *i acestea suut centrek' uncle populalia europenilor este cea mai mare: in
cel mai favorizt,in aceastO privin(5, proporiia nu trece
de 14 la sutrt, cum este cazul cu Pointe-Noire, tlespre
care putem spune cO este o crealie europeanii.
Ori cum ar fi, trebue sd contain, in primul riind, pe indigeni pentru defriarea pridurii virgine si pentru stabibrea culturildr de export.
J.4.77,97

74,:iVI

wir.47:
'

:Ps t

,.,

--1:t -

ili

Un olas din tribal Balwa-din Ruanda

Organizarea administrativrt a A. E. F. cuprincle patru

colonii, dintre care trei au fiecare in fruntea lor cate un
locotenent,guvernator, asistat de consiliu administrativ:
1) Gabon, cu capitala Libreville; 2) Congo-Wociu
(administrat direct de guvernatortul general), cu capitala.
Brazzaville; 3) Ubangui-*ari, cu capi tala Bang-ni; 4)
Ciad.

www.dacoromanica.ro

175

O colonie franceza crelatA de nu Italian

Cltorior portughezi sau plecati din Portugalia le revine onoarea de a fi explorat cei dintl litoralul Congoului; oi dintre ei, Martin Behaim si Diego Cam, au rlmas celebri prin clAtoriile lor pe coastele apusene ale
Africei ecuatoriale, uncle s'au mrginit ins. s. faca momai comert cu abanos uman", aluzie la comerlul de
Negri.

In fine, un oarecare Douville, francez, pretin-de a fi

strAbUtut coastele acestea intre 1820-1830.

Deasupra tuturor exploratorilor se ridica insa Brazza

nIscut Pineal Roma, in 1852 si mort la Dakar in 1905.
Miscut italian, Brazza (Pierre-Paul-Franois;Camille
Savorgnan), a cApatat naturalizarea francezii, In. 1874. El

a fost rivalul lui Stanley, par se patience, sa tnacit,

son habilit, russit la ou tant d'autres avaient en partie
chou et donne . sa patrie d.'adoption un domaine plus
grand que la France elle-mme".
In 1879, Brazza a revenit din nou spre a instala autoritatea francez6 pie Congo inferior navigabil; cl intemeia-

za (Tana statiuni, una pe Ogue superior si care va fi

punctul de plecare al tuturor exploratiunilor spre interior, alta pe Congo, viitoarea capital a imperiului:
Brazza a reusit in intregime; in Iunie 1880 el a fondat
Franceville, pe Passa, afluentul lui Ogue superior, la o
midi distant de fluvill j 1a o distant de 915 km. de
gura sa, apoi s'a avntat ,spre cercetarea Congo-ului.
Fru su indmpine greutati i fat% 65. foloseascrt armele
er reusi su ducl la bun sfArsit j aceasta misiune de civilizatie, fiind apreciat de indigeni. Astfel, rezele. Makoko Ii cera in 1880 (Septembrie) protectie dura ea-Lava zile de negociatiuni, reusi s. punu sub protectoratul
Frantei state1e sale situate pe malul .drept al lui Stanley-Pol, pe un spatio de 10 mile in lungul fluvitilui. Cu
acest prilej is'a semnat un tratai, in cursul unei ceremonii, in care a fost inmormantat razboiul. i rrtzboiul a
fost inteadevr ingropat, arborele plcii intinzndu-si tot
mereu peste aceste regium pacificate ramurile sale verzi.
176

www.dacoromanica.ro

Insula stafiilor: Madagascar

Madagascarul este o mare insula a Oceanului Indian,
suprafatla de 616.000 km. p., despartita de .Africa prim

canalul Mozambic in lungime de 400 km. si asezat pe

tropicul Capricornului. Prin Isuprafata sa, Madagascarul trece nrintre marile insule ale lumii (Groenlanda.
Nou.a. Guinea i Borneo).
In general, forma insulei este ovara, avnd o lungime

de 1.580 km. dela Nor4 la Sud si 580 km. in cea mai

mare largime a sa, dela Est la Vest, incAt nici un punct
din Madagascar nu se afla la o departitre mai mare de
300 km. de apele oceanice ce-i fac cununa. De aci au urmat minunatele inlesniri pentru colonizare si comert pe
care le prezinta aceasta
In cuprinsul reliefului sail se desprinde in primul rnd
Podiill central 'Anima" Madagascarului i tinuturilo
jarmurene din Est si Vest. Acest podis are infAtisarea unui patrulater desfasurat dela Nord la Sud, despairtit de

fiile marginase prin inaltimi de mai multe sute do metri, ca un fel de ziduri priporoase, de-a-curmezilul carora apele se strecoara printeo ingemiinare de chei, adevarate, ,,porti ale infernului'", in adancurile awra coamele inspumate ale rAurilor par. framilintarile naprasnice
ale unor serpi de argint.
12

www.dacoromanica.ro

177

O narturie dintr'un continent disparut

Podisul ocupi o treime din intinderea insulei. hind ultima narturie dintr'un continent australo-xnalgas. E este
pldmdit indeosebi din roci strgivechi (cristaline), cu mare
insemn4tate in econpmia Macfagasoarului, fiinde inchid in snul lor filoane aurifere si zaminte de grafit.
Descornpunerea acestor roce ca si a celor vulcanice
format pilmiinturile rosietice (lateritice), !soluri de micri.
nxlnicie i deci lipsite de vegetatie.
Podisul este saphnit ici si colo de inltimi, marturii

prezente ale eroziunil trecute care a sculptat in intregame vechiul relief al insulei. Acest Podis central, cu
intiltimea mijlocie de 1000-1200 m. este preskat de maEq.-ye vulcanice de 2600-2800 ni. In bate prtile, poditil se shirseste printfo'margine prgpisticasA. El poartii
rumele de Imerina in Nord si cel de Betsileo in Sud
Piscul cel mai semet se ridic in Nordul insulei, in
1saratanana (2880 m.).

Alkuri de aceste inatimi mai rasrite 5i de vaile aclanci monotonia podisului este turburatil de o puzderie
ne adancuri, odinioaril ochiuri 4/1 cari oclihneau lacuri,
oglinzi lucitoare in chipul ch'rora se intrevedea bolta al

bastr a cerului; acolo unde apele au fost quote in adancuri sau seciituite de arderea soarelui, fundurile
acestor depresiu_ni s'au schimbat in minunate locuri de
cultuil. Cele mai insemnate depresiuni se insiruesc pe
marginea rtisritean a podisului. Aceste deprcsiuni au

peat un mare rol in populai ea Madagascaruluiliinda

pe aluviunile lor s'au infptuit priniele cutturi, dintre
care, indeosebi, orezitriile au inlesnit cresterea oraf:elor din interior, pe lang acestea, unele din el le-

gandu-se cu viile care coboara spre Oceanul Indian

sau spre canaluil Mozambiului, schiteafai drumurile naturale, de-a-curmezisul podisului, intre cele douZi mri,
ci pe unde au strecut invaziife i drumurile comertului.

kdevilrata inf4isare a podisului se aratil mai ales In

178

www.dacoromanica.ro

partea Nord-vesticil, in tinutul Tampoketsa (Kctsa

podis), care are o altitudine de 800 in. Suprafati acestui
podi este ~perita de psuni ce aminesc 1e inutul
,.dega" din Abisinia; dimpotrivsit, fundul viiilor ce-1
brazdeaza adanc, cald
mlistinos, amintestc despre
Kolla" (aici numele indigen este de baibo).
Intre marginea podisalui central si coasta rasaritead,
distarnfa nu este prea mare, cel mull 50 km.: pana, la
trm, aici podisul coboar" in dou1 trepte, urmare a dota
fabi longitudinale din vremea marilor scufanclari. Cons-

ta aceasta, dei putin ospitaliera, a juicat in toca vremurile un finare rol, in popularea si in viata economicii
Madagascarului.

Un pamant rosu prins Inteun ocol de ape

in rezumat: Madagascarul este un l'Amara vechiu,
cruja recele cristaline g eruptive Ii formeaza' masa central, orientata dela Nord la Sud, marginita, imleosebi
la Vest si la Sud, de roci sedimentare. Podisill centra!,
de o altitudine mijlocie de 1000 m. si care ocupa. cea mni

triare parte a insulei , cade priporos peste Oceanul Indian si se pleacii; usor spre Vest.
Pe amasa temelie riisar mai multe sisteme muntoase,
dintre care cel mai insemnat este cel al Ankaratra-ei.
dominat de Tsciafaiavona (2664 m). Campii mai intinse
la Vest decat la Est si podisurt scunde ocolesc acest masiv, izolandu-1 de apele marine.
Cu toata apropierea sa de Continental negru", Madagascar este de.sprinsii cantean adanc trecut. Din potriv,
ea se crede ci. a fost unit vreme indelungil, de india
sudic i de Australia, mai inainte de marile scufundari
care au dat nastere Oceanulai Indian. De altfel, flora
si fauna sa aotual i fosila prezintil mari apropieri de
India, in schimb ele se deosebesc cu total de specide
africane.
Printeun cataclism, continental sau, puntea ' care se
www.dacoromanica.ro

179

intindea din Africa sudic i pn.a in India, s'a scuf undat In valurile Oceanului Indian, rmnnd numai
Madagascarul ca singura marturie a vechiuld uscat.
Astfel, in chipul unui mic continent de sine sttAtor,
Madagascarul rasare din apele Oceanu3.ui in chipul unei
cetOili, pe calea Indiilor".
Podisul central n'are l'ata uniforma, fiind o incurc..tura de adncuri, si de umflAturi, de colme plesuve
de depresiuni mai mult sau mai putin mlstinoase. Insa.
o tras,lura este comuna intregului acest relief haotic:
este culoarea rosie a lateritei", un fel de argil neroclitoare provenit din descompunerea superficial a roceloitari (gran,it, gnais), sub influenta ploilor bogate i calde,
fapt care a fAcut ca s'a se dea podisului central numele
de tara pamtIntului rosu", sub care se cherna odinioargi;
acest pamnt este rosu ca siingele i chiar apa care face
ocolul insulei este rosietica pana la oarecare deprtare,
inda apare ca o pata role intr'un cuprins de ape .senine
albastre, jar alteori, frOmnta,rile largului oceanic
impleteste o coroana de argint, din spuma pe care furia
valurilor ce se izbesc de tarmuri o ,sparge in miliarde
prafuri stralucitoare.

Margini putin crestate prinse'n rame de nargean

san In briarl macirloase i Impletitarl vegetale
in general, marginele acestei instile se desfilsoara
distante mari aproape in linii drepte, farO4 prea mari
mobituri.

Pe tanga aceasta, marea care o inconjoara fiind calda,

iscusitii corali iau tivit marginile in rame de mArgean
alteori, insa, unde aceste margini sunt brazdate de
paienjenisul torentilor ce-si infratesc undele argmti cu
talazuirile inspumate ale Oceanului, au plmadit pe acesta margini bruri mocirloase, in cuprinsul airora o
vegetatie bogata
impleteste in desisizi de neptruns.
Ici si. colo, intre tO4rra i bariera inspumat a recifelor,
180

www.dacoromanica.ro

se deschide cilie un canal adpostit, bun pentru vasele

de pescari,
de-a-curmezisul unei ape limpezi, se
vede alergAnd sub pantecul corbii, o minunatii livadie
de carali multicolori, verzi, rosii i albastri, ca
grdin de basme".
Dela capul Sfantalui Vincent la eapul Stantul-Andrel,
rsar si mai multi corali, ins se vd i intinse plaje
mloase, sgeti de nisip misctor, o impletiturg, de marigot-uri mArginite de paletuvieri; o coast neprecisii,
care nu-i nici un tinut de ape, dar nici unul de-pmtint
tare.

In fine, dincolo de capul Sfantul.-Andrei, apar primele

golfuri largi i bune pentru refugili, scobite de Ocean
in podisurge calcaroase i in rocele bazaltice ; In NordVest si la Nordul insuJi se gasesc ins cele mai huno
Porturi cu ap adanc, multumit apropierii muutelui :
Bali, Maj-unga, Mahajamba, Port-Radama, Passandava
(Nosy-B), pzeste intrarea acestuia din urm); intre
toate. irrs, cea mai minunat, rada este Diego-Surez,
sculptat in sapte golfuri, vast, adnc, pozitie strategicA de primul ordin, din nenorocire frl mare fJlos
economic, fiinc ea nu-i debuseul
aimpia litoral din Est si Nord este umed j m14-

tinoas. imbrobodit intr'o pdure virgin", ne.sntoas i aproape lipsit de populatie. Coasta de Sud si

Sud-Est la adpoat de muson, este uscaf i neproducsi mai putin populaa.

tivL
In general, coastele Vadagascarului sunt neospitaliere,
intalnesc adincituri
afara de prtile din Nord,. unde
mai mari si mai bine adpostite, restul coa.stelor fiind
yoase i insotite de cordoane litorale saw de bar:erele
recifelor de mrgean, fapt pentru care erau socotite
adevrate cimitire pentru coabieri".

www.dacoromanica.ro

181

Coastele sub raze de foc i potopuri de ploi,

interior sub clima potlita
Madagascar acest mic continent", este asezat in zona
caldd i umeda dinrtre tropic si ecuator, fiind
de tropicul Capricornului, prin pantea, sa sudic. Deosebirile de inallime i de expunere au insa ca urmare o
mare varietate de clima si de vegetatie. Inteun cuvant.
aceasta insula este cuprinsa in intregime in zona tropical, bucurandu-se de o aldura de cuptor
de un
potop de ploi, clima pe care infatisarea
podisului central o schimba, caldura fiind mai domolitii
sus, .iar ploile mai paolite (Noembrie-Martie,. sezonul
umed).

In general, climatul dif era dup regiuni

Coasta
rasariteanil, biciuita in timpul iernii australe (vara noastra) de alizeul Oceanului Indian, iar in cursul verii
australe (iarna noastra) de musonul care vine dinsprP
lndia in trecere peste Ocean, se bu.cura de aclevrate
cascade de ploi" in toate sezoanele. Cii urmafe, aceasta
coasta este arsa de razele cernute din slavi de Loe si in
acelas limp prinse intr'un paienjenis de ploi pe care le
strneste musonul. Acest trm este deci o adevrata sera,
o fisie de clima guineeana sub un cer cave-si deslaniue
eta mai tvapaiata cldur si cele mai mari potOptiri de
ploi ; de aceea aceasta coasti nesanatoasa (supranumita
..cimitirul europenilor"), prinsa de panza inacita a
paletuvierelor ; 2). Coasta Su p usean, adpostitu
att impotriva alizeului de iarniit, cat si impotriva muso-

nului de vara, este calda, ins arida i uscata, un

desertic; 3) Coasta Nord-vestica pe care relieful interior o
vara,
fertste de alizeul de iarn, insa, nu de musonul

n'areploi decat vara ; ea este calda, mlastinoas si neinsa cu o vegetatie bogat, asemann(1u-se
uneori cu iadul verde' 'al pduri1or ecuatotlale congoleze ; 4). Inaltul podis interior, isingurul, are un chi-flat
182

www.dacoromanica.ro

temperat, multumitg altitudinei : temperatura rgcoroasg,

ploi vgratice.
In rezumat : cgldura este zygpiliatg, in toate sezoanele,
peste tinulturile mgrginase joase ; in interior mnsi, altitudinea &moleste cgldura. De artfel, ploile sunt cele care
definase sezoanele, ori ele depind de regimul vnturitor
In aceastg pnivintg,, Madagascar se aflg in afara zonef
propriu-zisa a musoanelor indo-africane. In general, in
Madagascar nu este decgt un regim excesiv de umed, cu
adevgrate potopuri de ploi" si un regim uscat : primnl
stgpneste, indeosebi, regiunea joasg din Est ande plena
foarte mult i in toate sezoanele, al doilea se desrasoara
peste ampia din Sud-Vest, unde ploile ce cad numai in
sezonul cald. sunt mai sgrace.

Torenti scurti i zvapAlati

IngemaneazA
undele de argint Cu ocolul albastru al marii
Acolo unde eoastele insulei Madagascar se inalai aproape din prag de mare, f Ara sg mai inggdue sg, se
infiripeze fgsii cmpoase, apele care se scurg de pe
povgrnisurile repezi, se string in albii scurte, formilnd
torenti scurti j ngviilnici care-si ingemg,neazg, un dele
lor de argint cu ocolul albastru al mgril ce face horg
imprejurul insulei. Din pricina repezisurilor care le
afine calea, aceste ape zvpiiiate, care sculpteazsa marvnele priporase ale insulei, nu sunt folosite pentru naNigafie, unele dintre ele, insgi, joacg, pe podis unzle se
desfsoarg cursul lor superior si 'In campiile trmurene,
rolul de cgi de oomunicatie ; singur, cursul lor
la trecerea din podis in campie, este tgiat de repozisuri
si cascade. Chteva ocbiuri lacustre se intalnesc, fie pe
poi s (lacurile Alaotra i Itasy), fie pe coasta vesticg';
/a Rasrjt se insirue un lung cordon de lagune tgrmurene
iegate 'filtre ele prin canale naturale, pangalane".
Pe povgrnisul apusean, intors spre strhmtoarea Mozambicului,
.sunt mai infiripate, cu un curs mal
www.dacoromanica.ro

183

lung, cum se prezint. Betsiboka marital cu Ikapa, fiind

iesnicioas navilor pentru o parte a cursului sau inferior, vrsandu-se. in galful Bometok ; ea strange apele
provinciei Imerina, in care se da' capitals insulei.
In Nord-Vestul insulei, toate rAurile de oarecare important.' se arunc in golfurile sinuoase i ramificate
care prezinta din deptutare o inftisare asemanitoare
fiordurilor norvegiene si pe care le putem compara mai

lesne cu scobiturile litoralului hreton. D puzderie de

insule, resturi ale marelui uscat, sunt presirate in fata
golfurilor. Una din aceste insule kgat de Madagascar
din ptmct de vedere geografic, este Nossi-B; ve,stiti
prin grupa vulcanilor i, dintre care unul contine, mici
lacuri in cratele sale stinse.
Podisul central, inima insulei, este adevratul castel
de Lipa", care reguleaza cursul scurt i zvalplat'al toren-

printr'o salb de repezisuri eu colul

senini sau alba gi
apelor ce-i fac cunun. a1bastf4
ravalnica, dupa cum se deslanfue furia largurilor ocea-

Olor ce-1 leag

nice.

O tmparatie de ierburi prinsa bite hora de pdduri

virgine, cu ramuri In evantaie
Vegetafia, ca si clima, se schimb. cu nitimea In
general, zona litoral, a insulei este innecat intr'un fe! de

centura." verde", alcluita din desisuri de prante tropitale, asemeni celor din padurile virgine.
MIrefia acestor desisuri tropicale ca.re incing cu un
brau intunecat plajele urmede ale coastei rsritene i-a
fcut pe primii caltori care le-au vzut, sA cread, c in
intregime, cuprinsul Madagascarului este acoperit de o
minunat podoab de vegetafie.
In interiorul podisului ins, roceler granitice au produs
un sol neroditor, in tea mai mare parte a sa intinzanduse locuri l'Ara arbori sau nici chiar arbusti. Aci se desfasoara marea verde" a savanelor, implirfia ierburilor.
184

www.dacoromanica.ro

In regiunile mijlocii ale insulei se intalnesc lusa i vi

unde pam'antul vegetal adus de apele curgAtoare s'a ingrKmatlit in strate groase, ingA3uind s rodeasca, inzecit
samlat aruncata de cultivator, transforraa.ndu-le in
adevairate oaze.
Pdurile se iniruesc tuteo lunga centura de jur
imprejurul insulei, fie in regiunea de coasta, fie in zona
povarniurilor muntoase. Pe povarnisul rasAritean, mar-

ginea padurilor, imprtita printr'o depresiune, este dubl ; pe cel apusean, ea lipseste din campiile nelocuite
cari se intind la Vest de Ikopa. Cateva paduri de diferite
maretii sunt impratiate in acest cerc foredier al insulei.
Infatisarea vegetatiei Madagascarului se aseamana.
mai mult eu plantele asiatice dect cu cele africane.
De altfel, vegetatra are cea mai mare stralucire si
varietate pe povarniul intors spre Asia, adica pe litoralul rasAritean ; ce! ,sudic i pantele apusene, cu solul
mai arid, n'au aceia hogatie in flora, ; plantele, supuse
la lungi uscaciuni, mai expuse vanturilor continentului
recin, au frunzele mai aspre, radacinile mai dese.

Arborele clatorului
C,oasta rlsariteana, prin clima sa calda; i umcda este
adevarat, paradis penun iad pentru oameni", irisa,tru vegetatie", unde se iau 1a intrecere paletuvierii,
cocotierii j pananusii, carora le urmeaza, pe prinielo
toline, un desis de ravenala" (urania speciosa), desfgr
surandu-i frucnzele mari in chip de evantai ; caruia i se
sPune ,,arborele caratorului", fiindca ploile las aici, la
subtioara petioalelor picaturi destule spre a astimpara
xetea ca,latorilor. Lemnul acestui arbore este folmit
pentru constructie, iar frunzele pentru acoperis ; mai in
SUS (pana la 1600 sau 1700), incepe o padure densA in
care bambusii, palmierii (sagu i rafia, ca trunchiul gros
scund, cu ramurile decupate in mii de foliole i cu
eiorchinj uriasi de fructe pana la o su,ta de kgr., lianele

www.dacoromanica.ro

185

de cauciuc, orchideele, ferigile, alcauesc un fe! de ungl, asemdtoare cu cele hinduse.

Partea apusean a coastei, mai putin umezit (coastele
acestea hind sustrase alizeului de Sud-Est prin -zidul
inaltelor podisuri, nu primesc ploi &cat in timpul musonului de vara) n'are pidurii ata't
intinse ca in RasAril:
grabil
o
regiune de savane,
a ici, se desflsear mai de
uncle mai rasar si buchete de arbori, indeosebi in depre-

siunile umede, pe marginea rurilor i aproape de lagunele litorale, ins cea mai mare parte a solului se imbrac
cu ierburi mari, dominate ici j colo de rmurisut stufos
al tamarinier-ului i irunchiul cioturos al baobabului,
mai mic ca cellulailt tovars african care este socotit
drept ,,matusalemul lumei vegetale". La umbra acestor
rack' colibele.
copaci sefii sakalavi obisnuiau
Tinutul de Sud-Vest, fr ploaie, are o vegetatie spinoasil asemntoare Scrubului" australian, sau Cu regiunile .subdc.sertice ale Mexicului nordic : cactusiNeill, euforbe, plante grase i tufisuri de neptruns.
Numele de ,,Androy" sub care se inseamnk aceast regiune desmostenit inseamn tara spinilor".
Podisurile interioare isi datoresc nlfimii lor un climat temperat, snto j asemntor cil cel al Etiopici,
fransvaalului si Mexicului.
Aci ins, buchetele de arbori sunt o curiozitate.
adevr, ca Li in Transvaal podcisul este indeosebi tinutul
preriilor. O vegetatie ierboas, viguroas sub 1000 ni..
pipernicit i urat dela 1300-1800 m., imbracil cut marttia sa solid rosu al depresiuntlor i colinelor.
Monotone si triste, aceste stepe
sfrsit au facut
ca celor care le locuesc s li ,se spun cei ce tresc sub
cer", spre deosebire de oamenii cmpiilor care" trilesc
sub bambusi".
Intre alte plante curioase pomenim de asa numitul
arbore cu milciuc" (casuarinft laterifolia), cu rgJcina
urias, care fixeazii nisipurile misctoare ale litoralului,
brehmia, spinosa, care da ins fructe comestibile, marea
186

www.dacoromanica.ro

orchidee angTaecum sesquipedale, cate ineonjoara cu

verdeata sa trunchiul gros al arborilog batrani niste
plante, ale caror flori In chip de amfore 'se umplu de apa.
Vegetatia naturala a Mad:agasearului a fost lasa, mult
schimbata de om. Astfel, in cmpia rasariteana,
au distrus padizrea spre a face loe orezariilor pe unele

din aceste orezaril parasite zise ,,tavy" multumita caldurii j umezelii a rasarit o noua vegetatie spontana : o
savana presarata cu boschete de arbori semeti ; aceasta,
formatie secundara nurnita savoka" este piimantul cel
mai bun pentru culturile coloniale cale-i, cacao, vanilie, etc.

Un muzeu de animale vil dinteo lume disparud:

animale care tip ca omul fi sboari din copac
lii copac Cu parauta
Fauna malgasa nu este mai putin originala &cat flora,
fapt care a stAxnit mirarea naturalistilor. Speciile acestei
insule i-au intarit i mai mult pe naturalisti in credinta

c Madagascaral este rest dintr'un continent disparut,

care se intindea pe locul de astazi al Oceanului Jadian.
In timp ce insulele oceanice sunt de o mare saracie in
inamifexe, cele ale Madagascarului sunt destul de numeroase i sunt In asa chip grupate ineht alcatuese o fauna
ca tutu' originala ; mai mult de jumatate din aceste
specii insulare surit compuse din lemuriene, cafe se disting prin obiceiurile lor ea de veverite, printeo coada
lunga i prim mainile lor lungi i prin tipetele lor, prelungi i jalnict, ca venind din alte timpuri ; ele aduc cu
seancetele de groaza ale unui copil sau cu lipetele neputincioase ale unui bateau ce se teme de apropierea mortii ; indigenii le socotesc drept voci ale staFiilor, finite
misterioase car6 sla,"sluesc desisurile padurilor si care
nu sunt altceva decht sufletul stramosilor, care urla
acum de dorul satelor si colibelor in care au trait odata.
De aci numele de insiila stafiilor" ce. se da de indigeni.
www.dacoromanica.ro

187

Madagascarului. De altfel, lemurienii stunt niste animale

blande care nu fac nici un rau.

Aceste lemuriene executa salturi in chipul kangurilor;
;litre altele, un propitec, din familia indris-ilor, poate
vanatori ;
faca sarituri de 10 m., &and este urmarit
mulfumita membranei sale brachiale care alcatueste un
fel de parasuta, el se pare ca. zboara din arbore in
.arbore".

Una dintre aceste specii, babakoto (lichanotus indris)

este dresat pentru vnatul pasarilor ; cel mai cnnoscut
dintre acesti lemurfeni, aye-aye (cheiromys), care doarme in timipul sezonului secetos, ji construeste un adovarat cuib.
Intre carnivore, o felina necurioseuta in alte parti,
cryptoprocta ferox sau pintsala, i civetele mamifer
.carnasier) sunt cele mai insemnate din insula. Pomenim
apoi cateva animale insectivore (tenrec i tendrac),
.cateva rozatoare i o maimufa Cu masca (potamochocrus
larvutus). Pasrile (papagalii negri, cueli i ibis) sunt
-numeroase, ca i reptilele.(lezard, cameleon, etc). cli total
mofensive, afar de crocodili.
Cu mult inainte, insula a avut o pasare uriase, din
familia strutului (Aepyornis maximus), in inaltime
patra meftri, cu. picioarele mai groase deck ale unui bou,
care a fost in stare s zdrobeasca, cu o singura lovitura
ghiara, chiar i un leu. Acest strut -arias a ilisparut
insa din Madagascar ca i broastele fastoase uriase.
Aceasta' pasare urieg a fost descrisa de Arabi sub rurnele legendar de pasarea Roc", pomenita si de Marco
Polo 'sub numetp de griffon'', cea care apuca
intre ghiare
ducea pe vfirful muntilor. Oualeacestet
pasari aveau o capacitate de opt litri, deci de sase ori ca
cel de strut.
Crocodilul din Madagascar c,are) foiaz in raurile

coastelor, pare a alcatui o specie deosebita. Duo legenda, ar fi existat i un boua urias, care ataea bou;
pomenim si de alfi ofiiieni, diespre care naturalistii spun

188

www.dacoromanica.ro

ar fi lipsiti de colful cu venin. Douii specii de ptiianjen sunt temute pentra indigeni.
Lumea insectelor si a animalelor este de o mare varietate. Printre animalele doraestice : zebul san boul cu
cocoase, odie cu coada groas, porcii, caprele i cAinii.
Din pricina minunatei sale asezari in Oceanul
pe calea Indiei, Madagascarn1 a suferit in dep.inarea,
vremurilor mai multe ngvliri: malaio-polinezieni apoi
arabii, cari au a juns s pung. m'Ana pe puterea intregei
tnsule.

Fiind In raseruce de drumuri, insula a suferit

numeroase migratiuni
Legenda spune c la inceput insula a fost locuit de
,,naini" sau kimos". La venirea malaezilor, tara era
capeta de negri, iar in unele puncte se aflau urme de
evrei, arabi i hindusi.
Populatia in once caz este formar din neamuri de
ortgini i obiceiuri felurite. Unii asa numitii antakars".
In Nordul insulei, se ocupl pe o scarg intinst Cu cresterea vitelor, avAnd mari cirezi de bovine. Mil bares"
rfiabafalv-y", locuind in Sud socotesc ca o mara cinste
furtul animalelor dela vecini sau dele celelalte neamuri.
In Vest, sakalavii" alcatuesc o confederatie de ()amen'

riizboinici, care aveau candva unregat puternic. Sunt

porniti pe cearta e le place. judecata.
Neamurile din centru, asa numite hayas" de origine
malaio-polinezian4 pAstreaz. traditia originei lor transo-

ceanice. La ei se ande adesea povestea noi sun ten/ o

rasii strling ; parintii nostri au venit din Sud-Est sub
conducerea unui sef vitea.z i intelept, strmosul
Radama ; poporul care avea aceste pamnturi a fost
parte subjugat, alungat, flIr a se sti ce aa devcnit
f -a garli:

Populatia bAstinas. a insulei Madagascar este culoscutrt de obicei sub numele de malgas". Aceastl popuwww.dacoromanica.ro

189

idiom al
latia este insemnata, prin unitatea limbei
amestecui
familiei linguistice malaio-polcineziana, ca
Ltorva eleinente bantuse. Pe de alta parte, malgaii
ciraj cbiar i in infatisarea lor fizica o oareeare unitate,
.eu caracter nsi, in aCela timp i. de al rasei indonesiene
din cele ale rasei negre. Despre originea tor sigura nu
se stie insa rumie. Unii cercetkorii ii socotete Indomelanesieni ; altii li cred. ea sunt Indonesieni arnestecati..
iv parte cu elemente negre.
Migratia Indonesienilor, huni navigatori .1 pe cana

curentii trebuie sa-i fi lark spre Madagascar, par sa

fie mai adeviiirata deck migratia Negrilor, aproinati
numai la 400 km., este drept, insa farti pregatire
o navigatie mariti,ma.
Se crede apoi ca i comertul Cu sclavi a adus elemente
uoi pe insula. Astfel, bazAndu-ne pe date linguistiee

putem pune sosirea Negrilor-bantus inaintea erei cretine, iar prima invazie indonesian', venit din Sumatra
se aeaza in secolul a 1111 sau IV.

Numeroase colonii arabe s'au asezat in Nordul tin

Sud-Estul insulei din secolul al
Alti, straini all
venii mai t'arziu ; aa sunt binduii din Gudjerat. Insii,
tea
importanta invazie este aceia a javanezilor,
spre 1555. Ei au intemeiat chiar un regat care a suprawietuit pana in 1895 i ai carui membri au fost cunoscuti
sub numele de Hova. La sosirea lor, ei au gasit podiu1
central din Madagascar-unde au itrebuit sti, se refugieze9cupat de Vazimba si pe 'tare traditia Ii 3ocoteste ca

Negri, de statura rnijlocie, cu capul subtire si plat (in

forma

Deobicei, populatia Madagascarultii

pentru uvrinta descrierii se imparte in cinci grape 1)
locuitorii podiului central i ai regiunei muntoase invecintitoare la N. i la S, ; 2). locuitonii coastei estice piina
la regiunea ptidurows (adieti, 50-20 km. in interior): 5)

locuitorii tinutului paduros de 40-60 km, adapostit de

povarni.5urile estice ale podiului central; 4) locuitorii
clir Sudul insulei ; 5). acei ai coastal, vestice.
190

www.dacoromanica.ro

Grupul din masivull central : Hoya, Betsileo, T3ara.

liova-ii sau mai bine zis Merina san Ambaniandro,
ocupa centrul insulei. Fonclul acestei populatium fiind
alcatuit din scoboratorii sefilor Vazimba. lnainte de
caderea regatului, acest nume de Hoya era dat numai la
elasa a popuiatiei, Merina sau oanieni liberi ,
clase erau de nobili sau Andriana (scoboritoni emigrantilor jayauezi) sclayi dezrobiti (Mainty), j selayi
adevaran (Andeyo). Fiecare din aceste clase cuptindeau
mai multe clanpri, cari ajunsesera caste.
Ocupatia franceza a schimbat fls, aceNsta organizare
socia. Comertul era insA sub vechiul regim Infloritor,
pietele se tinean la ile fixe, functionarii in,schimb era',

tineri si harpreti. Convertiti la protestantism care a

fast declarat religie ofioiala In 1869, floya-sii au mai
ramas Ina fideli credintelor animiste ale stramosilor
Betsileo, agricuitori cu obicoiuri blande in ciuda numelui lor care inseamn .neinvini", locuesc partea
muntoasa dela Sudul podiplui Imerina; ei sunt imprirtiti tot in patru clase aisernaratoare Cu cele ale Hoyailor.

Mai la Sud Inca*, traesc Bara, razboinici, hoti i mal

putin civilizati 'decal malgaii orientali.
Grupa locuitorilor coastei, formeaza
dela N.
.pre S.
urmatoarele grupe etnice: Antankarana, pastori Cu obiceiuri aspre
ocupand tot varful nordic al
insulei; Betsimisaraka; Betanimene cei care sunt acoperili cu painnt rosu;'; Antambahoaka; Antimorona;
Antifasina; Zafisorona; Antisaka, Antimaraha i Boroto.
5. Grupa locuitorilor regiunei forestiere estice este alcatuifii din patru grupri ' etnice deosebite: Sihanaka,
pescan i
p.'stOri (cei mai dela Nord); Marofitsy; Bezanozano; Antanala (sau Tanala), cari trlesc in sate catrtrate pe varfuri inalte, infundate in padure
de unde

nunnele de oamenii padurilor". Infine, cel mai la sud,

Antivondro.

4. Grupa locuitorilor partii sudice a Madagascarului,

poate isa fie divizata in trci: Antanosy, pe coasta sudwww.dacoromanica.ro

191

Antandry, pe coasta meridionala i Mahafaly. pe

coasta sud-vestic.

5. Grupa loruitorilor coastei vestice dela gura lui Oni-

lahy pan in fata insulei Nosy-B, swit cunoscuti sub

numele de Sakalavi-

Arborii s'au asezat in insul/ prin secolul al saptelea

si se indeletniceau ilic de pe atunci cu comertul pe toat.
.

coasta rsariteana a Africeii. Un geograf arab din seco'Jul al XIII-lea, Edwisi scrie cl indienui i chinezii, fu-

id din tara lor ca s scape de tirania stpnirii si-au

mutat comertul lor in Madagascar, cart se numea pe atunci Zaledj.
Pentru EuropenT, insula a fost descoperit. la 1500, de
portughezul Diego Diaz. In secolnl urm51tor francezii
s'au apucat s'o eolonizeze i exploateze. De colonizarea.
s'au ocupat diferite companii franceze, crora guvernele le-au dat privilegii. mire guvernantil Frantei cari
eau interesat de exploatarea Madagascarului, amintou
uumele lui Richelieu si al ha Colbert.
In timpul primeaor incerdiri de cucerire franceze, ntre 1642-1674, neamurile hova" 4Iin mij1ocul insulei.
fondeazA un imperil', care alunge infloritor in secoluI
il XIX-lea. Francezii in 1885, pun insula sub protectorat, lar in 1896, in urma unor revolie ale indienilor, reina Ravanavalona III este detronata o tara transformat4' in colonie fruncez", sub conducerea unni guverna-

tor general, ajutat de un consiliu de administrafie, format din patru notabili indieni i patru europeni si
prtit. in gase regiuni. Primul guvernator Genera1111
GalHerd, a cautat s. dea insulei o mare inflorire.
Populatia insulei numr vreo 3.600.000 locitori, nuaib
miti de europeni ,,malgasi" fr, ca acest nume
N reun sens etnic. Francezi sunt nu.mai vrecY20.000.

Precrtii 1or, nun* ombias", au unele carti scrise cu

caractere arabe in limba lor si se ocup i cu medicina
vrAjitoria. Una dintre cele mai cumplite superstijii
care domnea in mijlocul populatici pfinii la stapanirea eu192

www.dacoromanica.ro

ropeana, era acea,numita judecata prin. otravA". Once

acuzat de asasinai era isilit sa bea otrava. Daca 'acesta
supra-vietula otravii, caz rar, acuzatorii si Ii deveneau
Aceastii judecata nu constitua chiar o salbatacie,
ci mai mult o superstiie. Caci in general, locultorii sunt
dornici de a se civiliza j cei mai avuli, in afara
invatatura scrierii in limba lor proprie, vorbesc cngleza sl
franceza..

Povestea numelui i depanarea istoriei

Numele marei insule din Oceanul Indian, i-a fost ;Li
din greseala. InyadesCar, actuala insula Madagascar a
foSt descoperita in anul 1500, in timp ce, inca din 1491,
acest nume figura pe globul terestru al lui Behaim din
Nuremberg, si era atribuit unei insule imaginare, vecini" eu insula Zanzibar. Abia in 1052, apare pe planisfere dublul nume de Madagascar si Comorbiniant (limnla ComoralT, planisfere desenate dupa indicatiunile lui
Cabral, care de.scoperise marea insula. In 1507 geogra-ful portughez Reinel a fcut prima descriere adevaratei insule numit i insula.Sf. Lorenzo, dupa numele
silntului patron al ei.
Abia la 1760 si 1776, inginerii francezi au facut ocolul
enastelor insulei, alcatuind harfile ce s'au perfecf.7.onat
panal in epoca infiingrii protectoratului francez; Generalul Gailieni in 1896, a Whin-fat acolo un serviciu geo.
grafic care a creiat topgrafia- rear& a insulei Madagascar.

Locuitorii bastinasi, malgasii, nu aveau un name propriu pentru marea insula; ei o chemau sau Mini" sau
Pamintul care e in mijlocul mart". Abia la inccputul
veacului trecut hovasii voind s puna staphnire pe toata
insula, au adoptat numele pe care i-1 dadusera europenii. Chiar locuitorii n'aveau un nume propriu. Ei se
numedu: Ambanilanitra, adic, ced ce sunt sub cer".
13

www.dacoromanica.ro

193

Culturile agricole nu sunt posibile (feat pe vaile insttlei si pe fundUrile lacustre uscate natural sau artificial.
In regiunea de Nord si de Sud, uicaciunea face imposibil once soi de cultura. Printre plantel alimentare,
in primul ranci vine orezul, baza alimentara a populaliei i principalul articol de export. Dupa ore; vine porumbul, cu o producfie de peste 100.000 tone; apoi sorgbo, sau meiul african. Cultura maniocului este deasemeni importanta, din aceasta extragandu-se tapioca.
fecula, alcoolul, etc. Se cultiva' apoi o seama de legume
specifice african, pentru eonsumul regienal.
Trestia de zabar, cacao, vanilla, cafeaua, cuiseara.
tutunul, scorfipara, bumbacul, palmier-al de cocos, susaiul, iata o serie de plante prefioase a caror cultura
duce mari venituri exploatatorilolocali.
Cresterea vitelor alcatueste principala ocupafie a trihurilor malgase. Cifra de 10 milioane de bovide, este sub
realitate intrucilt nu toate vuele sunt declarate de cre4cattori. Berbecii, zii cu coada groasa, sunt crescufi pe
scara mare, exportandu-se chiar. Pescuitul este foarte
desvoltat.

Administrafia franceza a dat un mare avant aetivitafii

industriale, Madagascarul poseda lignit, terenari carbcnifere, bogate minereuri de fier, folosite din timpuri
imemoriale de -ixiburile malgase. In Nord-Vest se a fl5
principalele iinstalafii pentru extragerea aurului din
terenurile aluvionare: in 1932 s'a exportat 501.414 kgr.

aur, in lingouri san praf. Sisturile bituminoase din

aceias regiune confin petrol; la aceste bogalii se adaoga
grafitul din platoul central, superior calitativ acelui din
insula Ceylon. Malgasii au o interesanta industrie ceratoate femeile lor stiu s fase din material indigene, imbracaminte durabil. Exista industrii de
de paie, saci, etc.
Comerful e din ce in ce mai inferior sub stapAnirea_
franceza. Exporful, ajuns in 1932, la 388 milioane fraud
este constituit din: cafea, rafie, carne congelata si con194

www.dacoromanica.ro

servatA, orez, pieie tAbilcite, euioa re, va.nilie, scortiea-

r, tartan, seminte oleaginoase, grafie, etc.

Centre prinelpale
Principalele centre ale Madagascarului, care au i'nflorit sub impulsiunea colonizArii franceze sunt.:, capitala
Tananariva, Cu 101.634 locuitori (in 1932); tultsirabe
(8578 locuitori) renumitA pentru apele sal ter male asenahratoare celor dela Vichy; Fianarantsoa (14620
Principalul port al insulei este Tamatave (23207
lociutori) pe coasta orientalA, legat prin cale feratA de
capital. i Europa prin linii de navigaiie maritima; Maj-unga (21688 locuitori) e marele port al coastei de Nord-

Vest destinat traficului cu coasts africanAl; in golful

Diego-Suarez est Antsirane unul din cele mai frumoase

porturi din lume; Aci Frank a stabilit baza flotei sale.

Mai sunt porturile MananjruIr (11571 locuitori) i Tonlar Cu 7815 locuitori.

Primii europeni cari au pus piciorul pe insulA au fost

portughezii, fArA, sA. stabileasa ad i colonii. In timpul lui
Ludovic XIII o seam de francezi din Normandia au in-

temeiat sub protectia lui Richelieu o companie pentru

exploatarea bogatiilor insulei. Mai tarziu, guvernatorli
trancezi trimii de Ludovic au pricinuit conflicte.cu indigenii care sfArsirA prin a masacra pe coloniltii francezi stabiliti la Fort-Dauphin (1672). Colonizarea f rancezl, reluatA la 1786, a suferit apoi o nouA,
In timpul lui Napoleon I s'a infiintat la Tama Lave o
inicA intreprindere comercial francezA pe care englezii.
stabilifi la Ile de France, au ruinat-e.
A inceput atunci o continuii. activitate englezA, de alit-tare a populatiei Hoya, indemnatA sA punA stApanire
pe Madagascar, sA goneascA pe francezi, care se stabiliser% temeinic la Tamatave i in cAteva puncte pe coesta
okientalii a insulei.
Xenofobia hovailor i-a lovit insA pe englezi, cari fnrA

goniti din Madagascar. Din acest conflict, Franta

www.dacoromanica.ro

195

tig ins, in cele din urmii. Ea ocupa, d.upii1845Mapotte

Nosy B si celalte irrsule din nord-vestul Madagascarulut
isi vazu, prestigiu1 considerabil crescut.
Radama II suveranul indigen care urma lui Ranovadona, in 1861, cheamg, pe europeni in Madagascar, autorizndu- s colonizeze, s deschidii scoli, 5,6 predice
crestinismul.

Cnd Radama fu asasinat in 1863, sotia lui Rosoherina, devenit reginA, confirm drepturile europenilor i,
in acela an, comandantul francez-Dupr ineheie tratatul franco-malga bonfirmat de Napoleon III. Se consti-

tui apoi compania Madagascarului, care insa nu putu

activa.
Dupa neincetate framntriri i actiuni politico-militare.

francezii nu izbutin deck in 1885 s impun6 protectoratul asupra Madagascarului.

In 1894, relatiile dintre Metropolt" colonie te stricar5
din nou j Franta fu silit sa inceapl un Azboi Oliel'OS
impotriva indigenrilor. In 1995 Tanariariva fu ocupatri
intreaga insul intf4 in sth-pAnirea francezilor. Din
ea-Liza clezordlinelor i masacrelor ce urmeazii, guvernul
francez trimise. in Madagascar pe gencralu Gallieni
care izbuti s pacifice insula prin mlsuri severe i
clrepte. Din 1905 Madagascarul incept], o adevArat
Je prosperitate i civilizatie sub conducerea cuminte a
francezilor, devenind una din perlele imperittlui colonial francez.
5z1

196

www.dacoromanica.ro

Douci curiozitati africane

Piramidele: sentinelele visurilor Impietrite
Ce vor fi simbolizat prin forma lor arhitecturala aceste necropole regale din prirnele vremuri ale Aril aniintirilor apuse?
Aceste sentinele venice ce strQue'n pragul impratii tcute a oceanuluti d nisip, sunt cele mai luinunate
opere durate Cu mult inainte de Christos de atre faraonii egipteni.
Cele mai semete piramide sunt cele (lela Gzireh din

apropiere de Cairo, inaltate cu 3000 de ani inainte de

Iisus.

lath' cum ni le descrie un calator: Trecem Nilul pe

podul dela Kasr-el-Nil. Btrinul fluviu, parinte
On al finutului, pare
fi incremenit undele sub lumina vie a c'erwlui. egiptean. Soseaua pe care apiteni,
larga, impietrita cu ingrijire j umbrita de &exam:, duce
drept la piramide. Dupii cateva minute de drum, aceea
a lui Keops, cea piing, de lumina ri straluicire, incepe

arate uriap.-i forma. Ne apropiem tot mai mult de oceanul de nisip. Nilul de ismarald a ramas in urm5.. E
cea mai mare. Celelalte doua au fost cl5dite de faronii
Kefren i Menkera. In raport Cu mifloacele technice de
atutnci, constructia acestor monumente uimete i im-,
www.dacoromanica.ro

197

pinge gandul plin de mila, spre mide de robi care s'au

stins, istoviti de chinuitoarea munch'. In marile blocuri
de calcar gem impietrite sufletele atator ilati egipteni.
Herodot care a calgtorit prin Egipt in sec. al V-lea
inte de Isus, povestegte cd.' 100.000 de oameni au trudit,
timp de 30 de ani, cate trei luni pe fiecare an, la marea
piramida a lui Keops. Cele trei Zuni corespundeau revrsrii
timp in care nu se putea lucra
Zece ani deabia au ajuns pentru trtiarea drumului, pe
care s'au carat de pe xnalul rrtsaritean al Nilului in pustitil Libiei cele 2300.000 de pietre cate compun pirami-

da. Gel mai ink bloc e de 10 m. Inaltimea piramidei a

fost de 145 m. Despuiat de chptuala ei, mil,soarA astAzi,
137 metri.
Celelalte cloud' piramide sunt mai mici. Toate insa sunt

construite dupa acelag plan. Asupra felului curd an fcst

construite, arheologii nu s'au inteles inch'. Dup. Heradot,
piramidele au fost construite dinspre Tad spre
Din spusese eara'uzelor de pe vremea. lui, scheletul monumentului se construia din schele cu scAri. Cu ajutorul
unei maini, nimeni nu poate spune cum eran, blocurile
.le plated' au fost ridicate din treapt6 in treaptrt panA sus.
In ceeace privete proportiile piramidei, unii arheolog,i suslin ea, la inceput eran mid, dar s'au rarit
treptat, treptat in legitura cu lungimea vietii faraonalui.

Orieum va fi fost uimirea noastr e aceiagi fag de

mrefia acestor monumente, care stau biruitoare peste
raiile de ani ce s'au scurs .
Zadarnic insg gi-an construit regii de atunci locaguri
de veci in imensitatea pustiului, i zadanic le-au brilzdat
cu eoridoare sucite asemeni inuj labiirint. Prin sec. al
XII-lea inainte de Isus, necropolele au fast jefuite. In
sec. al VIII-lea au fost din non profanate de ;litre Pergi
e Arabi. Legendele le atribulan comeri fantastice, uscunse in noaptea lor de piatra.
Printre marile reali zri tehnice ale Egiptului, vin in
198

www.dacoromanica.ro

primul rfind piramidele, al cal' or sistem de constructie abia in ultima vreme a fost lamurit.

Technica constructiei cu blocuri de piatra apare

Egipt abia sub a treia dinastie, pe la 2900 a Chr., cu bate
Egiptenii cunosteau cu peste 2000. de ani inainte de

a.ceasta epoca.' intrebuintarea feluritelor piare:

Ptidicarea blocurilor pana, la varful piramidei (rebuje
thi fi fotst o chestiune technica deosebit de grea, pe atunei,
necunoscandu-se nici scriptele i nici principiul elevato-

rului. Ridicarea se facea iris mai cu seama pe nivte

pante bine dispuse in tserpentine.
Minunea cea mare a acestor constructii ramane desigur nriasa Torta omeneasca folosita.

Sfinsul : pazitorul soarelui care rasare

Dintre toate minunatiile Egiptulm, marele Sfinx dela
Memfis, este cl care inmarmureste pe calatorul care-1
vede.

Singura, de mii de ani, aceasta enigma a tarii visurilor

impietrite strakieste, cu aceeiasi maretie invilluita, in
mister, mormintele goale din cuprinsul imparatiei tacerii
eterno. Din ce vremurl odigineste acolo si in ce seop a)
fost inaltat, nimeni n'a putut s spun Cu precizie Massa
sa enigmatica, in pragul desertului, starneste fiori de neliniste in sufletele tuturor celor
zresc.
Privit in miez de noapte, cand claro' lunei albeste intunericul i palesc stelele, sfinxul pazitor al soarelui care
rasare,
invaluie intreaga fiintai de o neinteleasa. sfiala.
Noaptea ii acopere rnile si face sa treaca peste faptura

lui neinteleasa4 un suflu de viaja. In noaptea tacuta a

pustiului, ochii lui te privesc vii i stralucesc de adaaca
-tain pe care nu vrea s'o spuna...
Pe vremuri, nisipul cel miscator al pustiului 11 infle-

case. S'a scurs mult timp, pana ce faraonul Tutmes al

IV-lea l-a desgropat.
Maittirziu. Araba j Mamelucii l-au insemnat cu rani.
www.dacoromanica.ro

199

,.9poi, nispul, rascolit de vantul pustiilui 1-a descoperitiarasi. In sec. XIX a fost -scos pe deantregul la lumina,
pentruca iar nisipul sa-1 acopere din nou. Nlaspero 1-a
desgropat iarasi. Astglzi nisipitl se aseaza indaratnic in
jurui. Labele nu se mai
lata' cum Il descrie un earator: Cioprtit i cu nasal
rupi. impune prin maiestatea care se desface din silueta
lui simbolic, iar ochii trimit spre nesfarsitul pustiei melancolia unei priviri care ascunde mereu taina originei.
In textele vechi este trecut cu numere de : pazitor al soarelui care rasare.
Acel care cel dintai a asezat cap de om pe trup de leu,
nascut eel mai august simbol: natura i umanitatea.
Ceftim in el personificarea naturii Cu trup puternic
ghiare pline de cruzime infipte in nisipul marin, de ande
at purces toate vietuitoarele. Dar, cata nobleta si cata
linite In eapul aaela misterios care prives,te in spre soare rasare, simbolul spiritual al adevarului etern!
El a ramas pentru totdeauna expresia impreunarii

animaIitfij cu divinitatea. Niceri, insa, antica i bgrbateasca lui maretie intelectual nu reiese mai desava.r-

sita ca in pustiul dela Giseh. Acolo el stpaneste din

vremiuri !Ara nume.

Sfinxul este sculptat 'h&c) faleza calcaroasa care lacea parte, ociinioara, dinteun golf pe care o izbea apele
Nilului. Capul Sfinxului pastreaza Inca unne din pietura cu care trebuie sal' fi fost acoperit odinioara.
Dela piaioarele lui se zaresc luminile vechiului Cairo.
O linie de tranvaie duce pana la el.
Imensiftatea statutiei pare supraomeneasca. Ea so
h.-IWO, in acea lumina specifiea a nopfilor Egiptului, aproape diafana, pe un cer atat de transparent, care ne
face s54 infelegem pentruee Grecii cred.eau in cele sapte
sfere de cristal, in care erau inchise stelele de aur.
Capul Sfinxultui, cu toata faia sa mutilata i cu gat'ul
saa ros de Simun, vantill desei tului, ofera un caracten
200

www.dacoromanica.ro

a carui noblete senina se impune asupra tuturor spiriteSculptat lute faleza calcaroasa4, In marginea golfului
care, in timpurile preistorice primes. apele i aluviunile
Nilului, el pare a fi setinela Africei misteriase i in aceasf lumina. se crede ca se poate vedea, in ochii
pe buzele (sale, refleetul civilizafiibor moarte, ale rcligillor Anse i ale .zetilor inmormntati.
lineori, un Beduin suit ca o statuie pe raehara sa vine
prezinte, prim comparatie, masura dimensiunilor enorme ale colosului.
De jur imprej-urul lui se intinde desertul, cu strigalte

de vulturi, cu maraituri Indepartate de sacali, sau cuprinsul este innecat inteo tacere de mormant.
Taut este mister in acest Sfinx. Inteadevar, Sfinxul,

tuai muJt deck Piramidele, merita titlul de minune a

lumii.

Luc-Olivier Merson ne prezintl un alt tablou tl Sfin-

xului: Sfinxul este cu neputinti de descris i chiar

daca .s'ar incerca, aceasta ar face saii piard din misterul care-1 invlluie i care-i face maretia si frumusetea sa

neasemuita".

Lungialea sa, att cat iese astazi din nisip este de 44

m.; numai capul i gtul sttu mascara 27 m., ceeace da, o
inaltime de 38 m. dela baza" la punctul cuiminant, lar
fata maseara. 10 m.
Unii autori i-au fixat data constructiei sale data, eu
aceia a Piramideti a doua, iar altii mergand pana. acolo
:neat au afirmat: capul salt ar reprezenta pe aeel al lui
Kefren.
Sfinxul este insa cu mult mai vechiu decat piramida
doua i chiar decat prima, cea a lui Ceops.

www.dacoromanica.ro

201

BIBLIOGRAFIE
Ancel J.: Gographie des frontieres, Paris 1938.
Brinhes J.: La Gographie humaine, Paris 1925.
Condiescu M.: Peste mitri 1 tdri, Bucureqti 1937.
Choiley A.: Gographie generate, Paris 1936.
Cholley A.: Asie, Insulinde, Afrique, Paris 1935.
Cary M.: Les explorateurs de rAntiquit, Paris 1932.
Deniker J.: Les races et les peuples de la terre, Paris 1926.
Eydaux H.: L'exploration du Sahara, Paris 1938.
Finbert E.: Le vie du chameau, Paris 1938.
Gallouedec: Nouveau cours de gographie, Paris 1929.

Gromier E.: La vie des animaux sauvages de l'Afrique,

Paris 1936.
Hardy G.: Colonisation, Paris 1931.
Hardy G.: Gographie et Colonisation, Paris 1933.
Hardy G.: Le Sahara, Paris 1930.
Hardy G.: La politique coloniale et la'partage de la terre
aux XIX-e et XX-e siecles, Paris 1937.
Harmand J.: Domination et Colonisation, Paris 1933.
Hedin-Sven: Dela polul Nord la polul Sud, Buc. 1926.
Kiv&ran G.: Pe drumuri Africane, Buc., 1932.
Lorin H.: L'Afrique du Nord, Paris 1908.

Lespagnol G.: L'evolution de la terre et de l'homme,

Paris 1925.

Maurettw F.: Afrique quatoriale, orientale et australe,

Paris 1938.
www.dacoromanica.ro

Pavelescu S.: In lumea vegetalelor, Buc. 1926.

Reclus E.: L'Afrique occidentale, Paris 1887.
Reclus E.: L'Afrique meridionale, Paris 1888.
Simionescu I.:
Bucuresti 1928.
Reclus E.: BassinAfrica'
clu Nil, Paris 1885.
Aixout H.: Moeurs et coutumes des Fellah, Paris 1938.
Burgard R.: L'xpedition d'Alexandre et la conqudte de
Paris 1937.

Deffontainesl'Asie'
P.: Problmes de Gographie humaine,
Paris 1939.

Gautier F.:. Le Sahara, Paris 1928.

Glotz G.: L'volution de l'humanit, Paris 1923.
Lecarpentier G.: L'Egypte moderne, Paris 1925.
Ludwig E.: Le Nil, Paris 1936.
Lozach J.: Le Delta du Nil, Paris 1935.
Morgan J.: L'humanit prhistorique, Paris 1921.

Moret A.: Le Nil et la Civilisation gyptfenne, Paris 1926.

Olsen O.: Le Conquete de la Terre, Paris 1937.

Short E.: Esquisse de
Paris 1936.

Siegfried A.: Suez, Panama

Geopolitiquef
et les routes maritimes
mondiales, Paris 1940.

Tropier B.: Les Voyageurs Arabes du Moyen Age, Parle

1927.

Foncin P.: Les explorateurs, Paris 1911.

Monfried Henry de: Mer rouge, Paris 1931.

Aubertot J. Bournet : Fleurs et Dieux Nossi -B,

Paris 1930.

Gautier F.: Sahara Algrien, Paris 1933.

Ouernier E. L.: L'Afrique, Paris 1933.
Dunant Dr. Edouard Wyss: Mes ascenssions en Afrique
Paris 1938.

Weulersse J.: L'Afrique Noire, Paris 1934.

Rumano M. T.: Lacul cu elefanti, Bucuresti 1939.
Toute Colonel: Du Dahom au Sahara, Paris 1907.
Bordeianu Dr. I.: Vieata qf opera lui Livingstone, Parle.
Roca D. Ion: Politica britanica. in Mediterana,
Paraian Ch.: Mditerrane, Paris 1927.
Gherhard H.: Der Suez-Kanal, Leipzig 1936.
Bernhard A.: Afrique Septentrionale et Occidentale,

Paris 1937.
Guernier E. L.: L'Afrique champ d'expansion de l'Europe,
Paris 1933.

Julien A.: Histoire de l'Afrique du Nord, Palls 1931.

Bernard A.: Le Maroc, Paris 1931.
www.dacoromanica.ro

Gentil L.: Le Maroc physique, Paris 1912.

Bernard A.: L'Algerie, Paris 1929.
Siewert H.: La Mditerrane, Paris 1937.
Cuevalier A.: Vgtation a Madagascar, Paris, 1922.
Demangean A.: La vie rurale en Egypte, Paris 1926.
Cann escu, R.: Colturi de lume (lect. geografice), Buc. 1943.

www.dacoromanica.ro

De acela* autor:
Incercare de terminologie geografica.
Terminologie geografica an colab. cu Oh. I. Dumitru)

Continentul misterelor (
II
Imparatia apelor
(9,
ff
Politica coloniala a marilor puteri, Buc., 1941.
Politica britanica In Mediterana.
Problema migratiei romaneti (In rev: "Soveja").
Migratia cisnistriana
ff
Aspectul static kii dinamic al migratiei romanegi
(In rev. Rom. Geogr.).
Imigrarile sezonale ale gradinarilor bulgari (But.
S. R. R. G.).
Levantul (Rev. Licurici).
Doua imperil insulare (Rev. Licurici).
Valea Lotrului (B. S. R. R. G.).
Raspantia dhftre occident gii orient. (Viata).
Continentul adormit.
Taina Orientului (In colab. cu P. Cotet).
Fluviul minune i fluviul padurii virgine.
Japonia "tara soarelui rasare" (In colab. P. Cote.
At; ezarile omenefti In campia olteana estica.
Probleme romanefti (In colab. cu P. Cote.
97

99

99

www.dacoromanica.ro

India inima imperiului britanic", In colab. cu

Gh. L Dumitru @I Eust. Gregorian.
Europa leaganul primelor civilizatiuni", (In colab.
Cu Grig., Mich, Cotlaru. td Gh. I. Dumitrn).

Asia: Leaganul omenirii".

Africa continental negru".
Mediterana rascrace a trei continente" r(In colab. Cu Orig. Mich. Cotlaru @I Eust. Gregorian).

Australia continentul misterelor". (In colab., Cu

P. Cotet gii Oh. Dumitru).

www.dacoromanica.ro

CUPRINS
Pag.

Poztia Africei ..
.
.
Cucerrea Afrce
.
Imagini de munt s natur africanA
.
.
Din vieata apelor
.
Din tana plantelor si animalelor .
Din veata plin de mister a africanilor

rase africane

3
12

20
30

37.

66
96

Tara vsurilor impietrite : Egptul .

Tara cu pamntul de jeratec
.
.
Al doilea pustu al Africe : Kalahari regatul nsipurIlor" .
ambetul desertulu : ochil lu Allah
Poarta cea mare a Orientului : Suezul
.
0 prelungre a Europei: Africa minora
Africa ecuatoriala frar...cezfi : Un cimitir de
fldes si o min de cauciuc
.
Insula staffflor : Madagascar..
.
Doua ctiriozitgt afrcane
.
www.dacoromanica.ro

117

124
128
131

134

142
170
177

197

IMPRIMERIILE

V ER IT AS,
BU CUR E

TI,

SPLAIUL UNIRII, 173

Reg. Com. 244'936.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro