Sunteți pe pagina 1din 9

Istoria televiziunii reprezint munca a numeroi ingineri i

inventatori din mai multe ri de-a lungul a mai multor decenii.


Principiile fundamentale ale televiziunii au fost iniial explorate
prin metode electromecanice de scanare, transmisie i
reproducere a imaginilor. Deoarece aparatele electronice de
nregistrare video i tuburile ecranelor s-au perfecionat,
televiziunea electromecanic a dus la apariia tuturor sistemelor
electronice moderne de televiziune folosite n aproape toate
aplicaiile.
Pai importani n dezvoltarea televiziunii:
Primii pai n televiziune au fost fcui de Marea Britanie prin
inaugurarea postului oficial BBC n anul 1936, cu 12 ore de
programe pe sptmn. Dup trei ani, televiziunea a fost
introdus i n Statele Unite. Numrul posesorilor de televizoare
n aceste dou ri era ns foarte mic. Abia dup cel de al
Doilea Rzboi Mondial situaia s-a schimbat n bine. Un pas
important n istoria televiziunii l-a constituit ncoronarea
reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii n ziua de 2 iunie 1953.
Aceast ncoronare a fost primul eveniment transmis de
televiziune direct n mai multe ri europene i retransmis n
Statele Unite. Astfel televiziunea a dat ocazie ntregii planete s
participe la acelai eveniment, fcnd posibil nceputul unei
standardizri a programelor de televiziune. Dup acest
eveniment, televiziunea, prezent de acum tot mai mult n
casele oamenilor, a devenit un adevrat simbol alturi de
automobil al societii de consum.
Numrul televizoarelor a crescut de la an la an, ajungnd la un
milion n 1952 n Marea Britanie, n 1957 n Germania i n 1958
n Frana. n 1964, 60 de milioane de televizoare erau instalate
n casele particulare din Statele Unite. [1] De atunci televiziunea
a concurat cu cinematograful i teatrul care erau genurile
tradiionale de divertisment.
Aparitia televiziunii este un fenomen rezultat al unei intregi serii
de procese tehnice. nceputurile sistemului de televiziune au
avut ca baza paradigma" electromecanica. Televiziunea este

posibila datorita unei trasaturi specifice sistemului de perceptie


uman, numit persistenta imaginii. Ochii continua sa vada o
imagine pentru inca o fractiune de secunda, dupa ce aceasta a
disparut din vedere. Pentru transmiterea sunetelor si a
imaginilor, televiziunea apeleaza la un ansamblu de trei tehnici:
fotoelectricitatea, analiza imaginii punct cu punct si linie cu linie
si undele hertziene.
n jurul anilor 20, apar primele prototipuri ale sistemelor de
televizune. Rezultatele acestor incercari se vor constitui in
transmiterea la distanta a unor litere. Dispozitivele utilizau
principiul transmiterii fotografiei prin telefon. Perioada ce
urmeaza este marcata de inventii precum tubul catodic,
iconoscopul si dispozitivul de baleiaj a imaginii. SUA, Anglia,
Franta si Germania isi vor intensifica eforturile pentru a pune la
punct televiziunea ca nou sistem de difuziune.
Ch. Jenkins si J. Bird realizeaza, in anul 1925, prototipurile
televiziunii mecanice. n acelasi an, Bird infiinteaza prima
societate de televiziune din lume, Television Limited. Calitatea
imaginilor oferite de catre paradigma mecanica a televiziunii
era insa rudimentara. n acest context se dezvolta ideea ideea
unei variante electronice a televiziunii, sustinuta de catre
Vladimir Zvorykin si Philo Fransworth. Primul, in 1927, va
inventa pentru RCA tubul catodic de receptie (cinescopul), iar in
1931 tubul analizator al camerei. Pe de alta parte, Fransworth
realizeaza, tot in 1927, prima telecamera electronica si
imbunatateste sistemul video de la 60 de linii la 400. ncepand
cu anul 1934, producatorii din domeniul audiovizualului vor
actiona intr-un
cadru determinat legislativ. Guvernul va impune ca standard o
definitie minima de 240 de linii si 25 de imagini pe secunda.
Anul 1941 poate fi considerat punctul de plecare in dezvoltarea
televiziunii in SUA. n ajunul izbucnirii celui de-al doilea razboi
mondial Comisia Federala a Comunicatiilor (FCC) isi va da
acceptul pentru televiziunea de larg consum, legislatia fiind
preluata, in mare masura, de la radio. Momentul reprezinta
transformarea televiziunii in mediu de masa. Reglementarea
sistemului tv va insemna adevaratul start in ceea ce va deveni

o mare industrie. Numarul statiilor creste de la sase sau opt in


1945, la 98 in 1950, iar in cel al receptoarelor , de la 10.000 in
1945, la 4 milioane in 1950, zece ani mai tarziu ajungand la
cifra de 35 de milioane.
n 1948, FCC a interzis acordarea de noi licente pentru statiile
de televiziune- perioada cunoscuta sub numele de inghet.
Statiilor care erau deja in functiune li s-a permis sa-si continue
activitatea. Era insa nevoie de timp pentru a pune la punct
detaliile unui plan general, astfel incat sa se poata evita
cat
mai multe probleme atunci cand televiziunea avea sa atinga un
punct maxim de dezvoltare.
Atunci cand inghetarea a incetat, in 1952, s-a primit un mare
numar de cereri pentri statii noi, in zonele din SUA care nu
avesesera semnal. Acceptarea lor a stimulat in mare masura
vanzarea de televizoare, iar curba de adoptie a urcat rapid. Tot
in aceasta perioada, televiziunea prin retea isi gaseste un
concurent in sistemele Community Antenna Television. Acestea
au aparut din cauza receptarii slabe a semnalelor emise la statii
aflate uneori la mii de kilometri distanta. Robert Tarlton va
monta o antena inalta si, in schimbul unei taxe lunare, va
conecta prin cablu fiecare abonat. n scurt timp ideea a fost
preluata, trecandu-se si la receptionarea si transmiterea de
semnale din alte orase, ceea ce insemna o concurenta neloiala
pentru statiile
locale. n anul 1958, factorii de natura economica si tehnica fac
ca televiziunea sa se apropie si de mediul rural.
Din 1960 televiziunea devine un element obisnuit al vietii
cotidiene. Piata de desfacere a receptoarelor ajunge la
saturatie, iar numarul statiilor de
emisie creste si el. Trei mari retele se formeaza: ABC, NBC, CBS.
Trasatura esentiala a programelor rezida dintr-un amestec de
show-business, publicitate si multa informatie, in functie de
politica retelei producatoare si de contractele ei cu agentii
economici si cu elementele politice. Din 1955, dupa modelul
american, televiziunile din statele europene au trecut si ele la

un sistem concurential, care admite existenta difuzorilor


particulari. Retragerea statului are printre urmari aparitia
progresiva a unui nou drept. Europenii adopta formula unei
reglementari autonome in momentul in care in SUA incearca
limitarea ei.
n Romania, primele experiente de laborator in domeniul
transmiterii imaginilor dateaza din 1928, dar abia in 1937
Facultatea de Stiinte din Bucuresti realizeaza o emisiune de
televiziune. ntrerupte de razboi, emisiunile sunt reluate apoi,
neregulat, iar in 1955 este data in functiune, in capitala, statia
experimentala de televiziune care va constitui fundamentul
Radioteleviziunii Romane, prima transmisiune a acesteia
petrecandu-se pe 31 decembrie 1956.
Comparativ cu presa scrisa, unde toate fostele publicatii au fost
privatizate imedit dupa decembrie1989, mediul audio-vizual in
Romania a fost afectat de aparitia unor posturi private de radio
si televiziune. n prezent, pe piata romaneasca de audio-vizual
exista mai multe zeci de posturi private de televiziune care tind
sa se grupeze in concerne gigant de presa. Cele mai bine cotate
posturi de televiziune private sunt ProTV si Antena 1, care
transmit prin satelit si pot fi receptate prin cablu in toata tara.
Ambele posturi au deschis statii locale, de asemenea
receptabile prin cablu.
Potrivit unui studiu realizat de Centrul European de Jurnalism,
peste 80% dintre familiile care locuiesc in Bucuresti beneficiaza
de cablu TV. De asemenea, sursa mentionata sustine ca
numarul de abonati pentru televiziunea prin cablu in Romania
depaseste cu 7% cifrele prezentate de Franta sau Marea
Britanie. Romania are, in prezent, aproximativ 700 de
distribuitori de televiziune prin cablu, oferind abonatilor lor
acces la posturi de televiziune din Romania, Europa si Statele
Unite ale Americii.
Sursa: www.netlog.com
Aparitia televiziunii este un fenomen rezultat al unei intregi serii
de procese tehnice. nceputurile sistemului de televiziune au
avut ca baza paradigma" electromecanica. Televiziunea este

posibila datorita unei trasaturi specifice sistemului de perceptie


uman, numit persistenta imaginii. Ochii continua sa vada o
imagine pentru inca o fractiune de secunda, dupa ce aceasta a
disparut din vedere. Pentru transmiterea sunetelor si a
imaginilor, televiziunea apeleaza la un ansamblu de trei tehnici:
fotoelectricitatea, analiza imaginii punct cu punct si linie cu linie
si undele hertziene.
n jurul anilor 20, apar primele prototipuri ale sistemelor de
televizune. Rezultatele acestor incercari se vor constitui in
transmiterea la distanta a unor litere. Dispozitivele utilizau
principiul transmiterii fotografiei prin telefon. Perioada ce
urmeaza este marcata de inventii precum tubul catodic,
iconoscopul si dispozitivul de baleiaj a imaginii. SUA, Anglia,
Franta si Germania isi vor intensifica eforturile pentru a pune la
punct televiziunea ca nou sistem de difuziune.
Ch. Jenkins si J. Bird realizeaza, in anul 1925, prototipurile
televiziunii mecanice. n acelasi an, Bird infiinteaza prima
societate de televiziune din lume, Television Limited. Calitatea
imaginilor oferite de catre paradigma mecanica a televiziunii
era insa rudimentara. n acest context se dezvolta ideea ideea
unei variante electronice a televiziunii, sustinuta de catre
Vladimir Zvorykin si Philo Fransworth. Primul, in 1927, va
inventa pentru RCA tubul catodic de receptie (cinescopul), iar in
1931 tubul analizator al camerei. Pe de alta parte, Fransworth
realizeaza, tot in 1927, prima telecamera electronica si
imbunatateste sistemul video de la 60 de linii la 400. ncepand
cu anul 1934, producatorii din domeniul audiovizualului vor
actiona intr-un
cadru determinat legislativ. Guvernul va impune ca standard o
definitie minima de 240 de linii si 25 de imagini pe secunda.
Anul 1941 poate fi considerat punctul de plecare in dezvoltarea
televiziunii in SUA. n ajunul izbucnirii celui de-al doilea razboi
mondial Comisia Federala a Comunicatiilor (FCC) isi va da
acceptul pentru televiziunea de larg consum, legislatia fiind
preluata, in mare masura, de la radio. Momentul reprezinta
transformarea televiziunii in mediu de masa. Reglementarea
sistemului tv va insemna adevaratul start in ceea ce va deveni

o mare industrie. Numarul statiilor creste de la sase sau opt in


1945, la 98 in 1950, iar in cel al receptoarelor , de la 10.000 in
1945, la 4 milioane in 1950, zece ani mai tarziu ajungand la
cifra de 35 de milioane.
n 1948, FCC a interzis acordarea de noi licente pentru statiile
de televiziune- perioada cunoscuta sub numele de inghet.
Statiilor care erau deja in functiune li s-a permis sa-si continue
activitatea. Era insa nevoie de timp pentru a pune la punct
detaliile unui plan general, astfel incat sa se poata evita cat mai
multe probleme atunci cand televiziunea avea sa atinga un
punct maxim de dezvoltare.
Atunci cand inghetarea a incetat, in 1952, s-a primit un mare
numar de cereri pentri statii noi, in zonele din SUA care nu
avesesera semnal. Acceptarea lor a stimulat in mare masura
vanzarea de televizoare, iar curba de adoptie a urcat rapid. Tot
in aceasta perioada, televiziunea prin retea isi gaseste un
concurent in sistemele Community Antenna Television. Acestea
au aparut din cauza receptarii slabe a semnalelor emise la statii
aflate uneori la mii de kilometri distanta. Robert Tarlton va
monta o antena inalta si, in schimbul unei taxe lunare, va
conecta prin cablu fiecare abonat. n scurt timp ideea a fost
preluata, trecandu-se si la receptionarea si transmiterea de
semnale din alte orase, ceea ce insemna o concurenta neloiala
pentru statiile
locale. n anul 1958, factorii de natura economica si tehnica fac
ca televiziunea sa se apropie si de mediul rural.
Din 1960 televiziunea devine un element obisnuit al vietii
cotidiene. Piata de desfacere a receptoarelor ajunge la
saturatie, iar numarul statiilor de
emisie creste si el. Trei mari retele se formeaza: ABC, NBC, CBS.
Trasatura esentiala a programelor rezida dintr-un amestec de
show-business, publicitate si multa informatie, in functie de
politica retelei producatoare si de contractele ei cu agentii
economici si cu elementele politice. Din 1955, dupa modelul
american, televiziunile din statele europene au trecut si ele la
un sistem concurential, care admite existenta difuzorilor
particulari. Retragerea statului are printre urmari aparitia

progresiva a unui nou drept. Europenii adopta formula unei


reglementari autonome in momentul in care in SUA incearca
limitarea ei.
n Romania, primele experiente de laborator in domeniul
transmiterii imaginilor dateaza din 1928, dar abia in 1937
Facultatea de Stiinte din Bucuresti realizeaza o emisiune de
televiziune. ntrerupte de razboi, emisiunile sunt reluate apoi,
neregulat, iar in 1955 este data in functiune, in capitala, statia
experimentala de televiziune care va constitui fundamentul
Radioteleviziunii Romane, prima transmisiune a acesteia
petrecandu-se pe 31 decembrie 1956.
Comparativ cu presa scrisa, unde toate fostele publicatii au fost
privatizate imedit dupa decembrie1989, mediul audio-vizual in
Romania a fost afectat de aparitia unor posturi private de radio
si televiziune. n prezent, pe piata romaneasca de audio-vizual
exista mai multe zeci de posturi private de televiziune care tind
sa se grupeze in concerne gigant de presa. Cele mai bine cotate
posturi de televiziune private sunt ProTV si Antena 1, care
transmit prin satelit si pot fi receptate prin cablu in toata tara.
Ambele posturi au deschis statii locale, de asemenea
receptabile prin cablu.
Potrivit unui studiu realizat de Centrul European de Jurnalism,
peste 80% dintre familiile care locuiesc in Bucuresti beneficiaza
de cablu TV. De asemenea, sursa mentionata sustine ca
numarul de abonati pentru televiziunea prin cablu in Romania
depaseste cu 7% cifrele prezentate de Franta sau Marea
Britanie. Romania are, in prezent, aproximativ 700 de
distribuitori de televiziune prin cablu, oferind abonatilor lor
acces la posturi de televiziune din Romania, Europa si Statele
Unite ale Americii.
Cuvntul "televiziune" a fost inventat de inginerul rus Konstantin
Perski. Termenul a fost folosit pentru prima data pe 18 august
1900, n cadrul discursului susinut de specialistul rus la
Congresul Internaional de Electronic de la Paris. Cuvntul a
avut succes, intrnd n vocabularul a milioane de oameni din
toat lumea, astzi putnd fi recunoscut aproape n orice ar.
Congresul a fcut parte dintre manifestrile organizate la

Expoziia Mondial de la Paris, dedicat nceputului secolului al


XX-lea. Konstantin Perski, profesor n St. Petersburg, a
prezentat, n limba englez, un material despre transmiterea
imaginilor electronice la distan, folosind noul cuvnt,
"televiziune", ntr-o manier mai degrab francez. Acest
detaliu a fcut o parte a istoricilor din occident s atribuie
folosirea acestui cuvnt pentru prima dat unui savant francez,
ce-i drept, numit... Perski! Dac inginerul rus nu ar fi adoptat
termenul de televiziune, nu ar fi fost exclus ca astzi s avem n
vocabular o noiune precum "vedere la distan" sau, de ce nu,
"telescopie electronic". Perski a primit brevetul pentru primele
imagini electronice transmise vreodat n decembrie 1899. La
Paris, el a prezentat ideile sale despre proieciile televizate,
dispozitivele necesare i oportunitile ce ar fi putut duce la
materializarea unui asemenea proiect. Acesta a fost momentul
n care s-a fcut primul pas n era televiziunii. Konstantin Perski
are rdcini ntr-o strveche familie nobil, al crei fondator a
prsit Persia pentru a intra n serviciul marelui duce Dimitri
Donski. Konstantin Perski era o figur proeminent n
comunitatea tiinific din St. Petersburg. A fost membru al
Societii Tehnice din Rusia i secretarul Societii de
Electronic a Academiei. La sfritul anului 1899 a condus un
proiect dedicat transmiterii imaginilor electronice la distan. n
orice caz, Perski era specializat, mai degrab, n dispozitive de
aprare: n 1893 a fost decorat cu medalia de bronz a Societii
Tehnice din Rusia pentru proiectarea "dispozitivului de
securitate mpotriva ptrunderilor ilegale n cldirile anex".
Konstantin Perski a ncetat din via n 1906. n general, se
crede c SUA a contribuit cel mai mult la crearea televiziunii
moderne. Specialitii americani recunosc, totui, c istoria
televiziunii a nceput n Rusia. Savantul Vladimir Zvorikin,
american de origine rus, a fost cel ce a construit primul aparat
pentru transmiterea unor imagini televizate, iconoscopul
(cinescopul). Este bine de tiut c cercetrile lui Zvorikin nu ar fi
fost posibile fr suportul financiar al lui David Sarnoff (de
asemenea, de origine rus). Rmiele pmnteti ale lui Boris
Rosing, unul din inventatorii televiziunii moderne, se odihnesc n

cimitirul din Arhanghelsk, Rusia. Rosing a lucrat pentru Institutul


Tehnic din St. Petersburg la sfritul secolului al XIX-lea. Boris
era entuziasmat de ideea transmiterii la distane mari a unor
imagini color. Savantul a realizat primul model electronic
experimental pentru televiziune n 1907. Succesul a venit, ns,
mai trziu: pe 9 mai 1911, Boris a reuit s consemneze primele
imagini recepionate vreodat pe televizorul su rudimentar
patru dungi albe pe fond negru. Savantul rus a devenit imediat
celebru. Pentru realizrile sale n domeniul "telescopiei
electronice", Societatea Tehnic din Rusia l-a decorat pe Boris
Rosing cu medalia de aur i i-a acordat premiul Carl Siemens.
Trebuie precizat c Boris l-a avut n echipa sa, ca asistent, pe
Vladimir Zvorikin. Acesta din urm a devenit cunoscut mai
trziu, dup ce a emigrat n SUA, unde a pus la punct
iconoscopul, ajungnd i preedinte al Corporaiei RCA, una
dintre cele mai importante n domeniul radiodifuziunii din SUA.
Soarta lui Boris Rosing a fost dramatic; el a lucrat ca expert n
probleme de televiziune n Rusia Sovietic, dar a czut victim
represiunilor din 1931. Rosing a fost arestat i exilat n Siberia,
fr dreptul de a-i continua cercetrile. Boris a murit n toamna
lui 1933, n urma unei hemoragii cerebrale.