ISLAMUL

Una dintre cele mai importante influene non-europene care au

marcat pn astzi
cultura i civilizaia european vine din lumea islamic sau, altfel spus, din
religia musulman. Termenul islam provine din verbul aslama - a se
supune, iar muslim adic musulman e un participiu care are sensul cel
care se supune. Cele dou izvoare sfinte ale Islamului sunt Coranul revelaia divina i Hadith - tradiia pstrat n legtur cu viaa i activitatea
lui Muhammad (Mahomed). Termenul Quran (Coran) vine de la verbul
qaraa,a citi, a recita i reprezint pentru musulmani Cuvntul lui
Dumnezeu, transmis de Gabriel ultimului profet n linia profeilor biblici lui Muhammad
ntemeiat n secolul al VII-lea d.Hr. de ctre Muhammad (se
nate n 570 d. Hr.), oscilnd iniial ntre vocaia sa de religie universal cu
caracter revelat, aa cum se revendic, i cea de stat invincibil n lupta cu
necredincioii, Islamul va modela ntreaga istorie a lumii, fie prin
expansiunea sa militar extraordinar, fie prin fora filosofiei i a teologiei
sale care au marcat n Evul Mediu Europa, fie prin bogia cultural
manifestat n art, fie prin poziia lui pro sau contra tiinei, fie prin cea mai
nou i mai grav problem contemporan pe care acesta o aduce n discuie:
terorismul. Aceast nou for cultural nscut n Orientul Mijlociu va
interaciona diferit cu cele dou emisfere europene: estic i vestic, lucru
condiionat n mare parte i de existena, timp de aproape un mileniu, a
Imperiului Bizantin.
Primul contact pe care l are cu Europa, n ceea ce reprezint ea
din punct de vedere cultural, se face tot prin acest imperiu n vecintatea
cruia musulmanii afl pentru prima dat de filosofia antic greceasc.
Religie monoteist, ca i cretinismul i mozaismul, islamul se
manifest de la bun nceput ca un burete ce va absorbi cultura i civilizaia
lumii antice greceti, indiene, persane i chineze pe care le va transmite
spaiului european ntr-un mod propriu. Sincretismul specific mediului
musulman va fi i mai mult stimulat de viteza cu care acesta va ocupa noi i
noi teritorii, ajungnd la un moment dat cel mai ntins imperiu din
istorie.
MONOTEISM
Conceptul de monoteism (cunoscut sub denumirea de tawheed in
araba) este singurul cel mai important concept in Islam. Monoteismul

puncteaza catre primul dintre cele Zece Porunci, si in Islam totul este cladit
pe singularitatea lui Dumnezeu. Islamul cheama umanitatea sa
se indeparteze de a venera orice parte a creatiei si sa venereze pe Singurul
si Unicul Dumnezeu. Nici un act de veneratie sau devotiune nu
are vreun inteles sau valoare daca, conceptul de monoteism este in vreun fel
compromis.
Datorita importantei sale, conceptul de monoteism (divina
unitate si singularitate) trebuie inteles total si propice. Pentru a usura
discutia, monoteismul poate fi privit din urmatoarele trei perspective:
a. Singularitatea lui Dumnezeu in Imparatia Sa ( Omnipotenta)
b. Devotiunea tuturor actelor de veneratie catre Dumnezeul Singur
c. Unicitatea si Singularitatea lui Dumnezeu in Numele si Atributele
Sale
Stabilirea de puncte principale nu e singura cale de a ne apropia de subiectul
Dumnezeu este singur si unic, dar ajuta topica sa fie usor
analizata si discutata. (Monoteismul este cheia intelegerii Islamului, si
revizuirea acestui concept este recomandata.)
Singularitatea lui Dumnezeu in Imparatia S a inseamna ca
Dumnezeu, Creatorul Originar al Cerurilor si al Pamantului, are absoluta
si perfecta stapanire asupra universului. El singur este Creatorul tuturor
lucrurilor. El singur face ca totul sa se intample. El este Cel care
asigura sustinerea si care determina totul in viata si moarte. El este Cel
Puternic, Omnipotentul, absolut perfect si fara nici un defect.
Nimeni nu imparte domeniul Lui. Nimeni nu poate rezista Decretului Lui. El
este Cel care ne-a creat pe fiecare dintre noi dintr-o singura
celula si ne-a facut ceea ce suntem acum. El este Cel care a creat peste o suta
de bilioane de galaxii si fiecare electron, neutron, si fiecare
nucleu continut in ele, pastrand tot ce exista si toate legile naturii in ordine
perfecta. Nici o frunza nu cade dintr-un copac fara permisiunea
Lui. Totul este pastrat intr-o inregistrare precisa.
El este de departe mai mare decat ne putem noi imagina. El este atat de
puternic incat totul pentru a fi creat El spune simplu Fii! si se
materializeaza. El a creat timpul, spatiul, si toate lumile cunoscute si
necunoscute, si cu toate acestea El nu este o parte a nici uneia dintre
ele. Cele mai multe credinte admit ca, Creatorul universului este unul, fara
partener. Islamul include cunostinta ca Dumnezeu nu este o
parte a creatiei Sale si nici una dintre creatii nu imparte puterea Sa.
In Islam, a crede ca vreo creatie a lui Dumnezeu imparte puterea sau
atributele Lui e considerata politeism si necredinta. Exemple de

astfel de false credinte ar fi a crede ca prezicatorii sau astrologii pot prezice

viitorul; Dumnezeu, Atotcunoscatorul , spune ca numai El
poseda cunoasterea viitorului. Numai Divinul poate da ajutor divin. Nici o
fiinta cu exceptia lui Dumnezeu are abilitatea de a da ajutor divin sau
calauzire divina. Credinta ca norocul, farmecele, si talismanele au vreo
putere este o forma de politeism. La aceste concepte se
renunta in Islam.
CELE SASE ARTICOLE ALE CREDINTEI
Sunt sase principii pe care cineva trebuie sa le creada fara urma de indoiala
pentru a fi considerat musulman. Aceste articole ale
credintei sunt urmatoarele:
a. Credinta in Dumnezeu
b. Credinta in Ingerii Sai
c. Credinta in Cartile Sale
d. Credinta in Profetii si Mesageriip
Sai
e. Credinta in Ziua Judecatii
f. Credinta in Decretul Divin al lui Dumnezeu
CREDINTA IN CARTILE SALE
Musulmanii cred in toate scripturile originale revelate de
Dumnezeu Mesagerilor Sai. Un musulman trebuie sa creada in toate
scripturile mentionate de Dumnezeu in Coran. Dumnezeu, Daruitorul , le-a
revelat, si ele au fost, in forma originala, cuvantul lui
Dumnezeu. Scripturile, pe care Dumnezeu le mentioneaza in Coran sunt:
a. Originalele Pergamente cum au fost revelate lui Avraam
b. Originala Tora cum a fost revelata lui Moise
c. Originalele Psalmi cum au fost revelate lui David
d. Coranul cum a fost revelat lui Muhammad
(care e inca disponibil in forma sa originala)
Musulmanii nu considera scripturile revelate inaintea
Coranului, care sunt prezente in circulatie in diferite editii si versiuni, sa fie
o reprezentare precisa a formei originale revelate. Conform Coranului
oameni au modificat aceste scripturi pentru beneficiul lor lumesc.

Aceste distorsiuni au aparut pe diferite cai, ca de exemplu adaugarea sau

eliminarea din text, sau schimbari in inteles sau de limba. Aceste
distorsiuni au fost adoptate in timp, si ceea ce a ramas este o mixtura a
textului original divin cu interpretarea umnana fabricata si
contaminata. Cu toate ca musulmanii cred in toate cartile dinainte revelate,
dovada finala dupa care judeca diferite aspecte si cauta
calauzirea finala este cautata prin intermediul Coranului si prin autentica
traditie a Profetului Muhammad
CREDINTA IN DECRETUL DIVIN
Dumnzeu, in vesnicia Lui, stie tot ce se intampla in ceatia Sa. Din
perspectiva fiintelor efemere ca noi, aceasta inseamna ca Dumnezeu,
Atotprivitorul , cunoaste tot ce s-a intamplat in trecut, tot ce se intampla
acum si tot ce se va intampla in viitor. Divina cunoastere a lui
Dumnezeu este perfecta. Dumnezeu este Atotcunoscatorul si tot ceea ce El
cunoaste se va intampla.
Dumnzeu, The Subduer, are absoluta soverenitate asupra intregii Sale
creatii. Tot ceea ce exista in creatia Sa si orice eveniment care se
intampla este un rezultat direct al faptului ca El le creaza. Nimic nu se
intampla, in creatie, decat cu puterea Lui, dorinta Lui, si cunoasterea
Lui.
LIBERA ALEGERE A FIINTEI UMANE
Un aspect important al Islamului este acela ca fiecare fiinta
umana are libera vointa de a alege intre bine si rau. Dumnezeu, Daruitorul,
a onorat umanitatea cu acest dar. Acest lucru vine cu o grea responsabilitate
si, in Ziua Judecatii, vom fi trasi la raspundere pentru modul in
care am utilizat acest dar.
Umana libertate de a alege nu vine, defel, in contradictie cu faptul ca
Dumnezeu, Martorul, cunoaste tot ceea ce o sa se intample in
creatie. Cineva ar putea intreba: Daca Dumnezeu cunoaste ca maine am sa
comit un pacat, atunci este inevitabil ca eu sa fac altfel pentru
ca, cunoasterea lui Dumnezeu este infalibila, si ceea ce Dumnezeu stie se va
intampla. Faptul ca Dumnezeu cunoaste decizia acestui om
nu inseamna ca el sau ea este fortat/fortata sa ia acesta decizie.
CEI CINCI STALPI AI ISLAMULUI
Sunt cinci acte de veneratie obligatorii pe care fiecare
musulman trebuie sa le face cu indatorire. Esecul acestora este un pacat
mare.

Edificiul Islamului rezista pe acesti cinci stalpi. Cineva nu poate fi

considerat musulman daca el sau ea neaga oricare dintre aceste acte
obligatorii.
Cele cinci obligatii ale musulmanilor sunt, dupa cum urmeaza:
a. Declaratia de credinta, de a Marturisi ca nu exista alta zeitate in afara
de Dumnezeu, si ca
Muhammad este Mesagerul Sau (Shahadah)
b. Sa faca rugaciune, de cinci ori pe zi (Salah)
c. Sa plateasca milostenia anuala (Zakah)
d. Sa posteasca in timpul lunii Ramadan (Sawm)
e. Sa faca pelerinaj la Meca (Hajj)
MARTURISIREA DE CREDINTA (SHAHADAH)
Este obligatoriu pentru fiecare persoana care intra in Islam sa
creada si sa spuna: Marturisesc ca nu exista nici o zeitate in afara de
Dumnezeu, si ca Muhammad este Mesagerul Sau. Cu aceasta simpla,
importanta, si puternica declaratie o persoana este considerata
musulmana. Nu exista termenul de initiere in doctrinele Islamului.
Conceptele din testimonialul credintei pot fi explicate analizand fiecare
dintre cele trei parti cuprine in marturisire. Prima parte nici o
zeitate... reprezinta o negatie a politeismului8
. Este o negatie a existentei oricarei altei zeitati, alta decat Dumnezeu, sau
alta entitate
care ar face parte in oricare dintre divinele atribute ale lui Dumnezeu. A
doua parte ...cu exceptia lui Dumnezeu este o afirmatie a
monoteismului. Dumnezeu este singurul vrednic de veneratie.
Muhammad este Mesagerul lui Dumnezeu este a treia parte a declaratiei
de credinta. Este o afirmatie a Profetiei lui Muhammad, ca Profet si Mesager
final al lui Dumnezeu. Aceasta cere neconditionata acceptare a Coranului si
a zicerilor autentice si traditiilor lui Muhammad.
Crezand si spunand testimonialul credintei, o persoana refuza toate falsele
obiecte de veneratie si afirma ca Dumnezeu este singurul
care poate fi venerat. Dumnezeu nu are partener sau egal. Dumnezeu
promite ca, odata ce o persoana afirma sincer ca: Marturisesc ca nu
exista nici o zeitate cu exceptia lui Dumnezeu, si ca Muhammad este
Mesagerul Sau, toate pacatele ei anterioare sunt iertate. Faptele
bune anterioare ale acesteia pot fi recompensate de Dumnezeu, Cel mai
Iertator.

A FACE RUGACIUNE DE CINCI ORI PE ZI (SALAH)

Se cere de la fiecare musulman sa performe cinci rugaciuni
obligatorii pe zi. Un musulman se indreapta catre Meca cand executa aceste
rugaciuni, stand cu fata catre prima casa care a fost construita pentru
veneratia Singurului Dumnezeu. Aceasta casa este numita Kabah, o
structura asemanatoare unui cub gol care este localizata in ceea ce este azi
Arabia Saudita. A fost ridicata de Avraam si fiul sau Ismail pentru veneratia
Singurului Dumnezeu Adevarat.
PLATA MILOSTENIEI ANUALE (ZAKAH)
Este o datorie religioasa a oricarui musulman care e indeajuns
de prosper, sa acumuleze si sa retina o cantitate suficienta de economii,
sa dea o parte din averea lui celor nevoiasi in fiecare an. Aceste milostenii
sunt denumite Zakah in limba araba, ceea ce literal inseamna
purificare. Toate lucrurile apartin lui Dumnezeu, Cel mai Milostiv, si
averea este detinuta pe incredere de catre fiinta umana. Plata acestor
milostenii este o cale pentru oamenii care sunt financiar in stare sa purifice
averea obtinuta in mod etic, pe care Dumnezeu a revarsat-o
asupra lor. In plus este o modalitate directa de a distribui averea in randurile
societatii si de a ajuta pe cei saraci si nevoiasi. Zakah
(milostenia), de asemenea, purifica sufletul daruitorului, reduce lacomia,
fortifica compasiunea si generozitatea intre oameni. Rata de baza
a acestei milostenii este de doua procente si jumatate din avutia care a fost
obtinuta spre pastrare de-a lungul unui an intreg. Aceste
milostenii sunt percepute pe baza economiilor, nu a veniturilor.
POSTUL DIN LUNA RAMADAN
Un musulman adult capabil, din punct de vedere fizic, trebuie sa
posteasca luna, calculata lunar, a Ramadanului. O, voi cei care
credeti,v -a fost statornicit voua postul, asa cum le-a fost prescris si celor
dinaintea voastra poate ca veti fi cu frica! [Coran 2:183]
Aceasta luna este semnificativa pentru ca primele revelatii ale Coranului
catre Muhammad au aparut in aceasta luna. Din moment ce un an
al calendarului lunar este cu sapte zile mai scurt decat cel al calendarului
solar, luna Ramadan trece in mod gradat prin toate anotimpurile
anului. Asa cum cedarea milosteniei este o forma de purificare a averii,
postul este o forma de purificare personala. Postul incepe in zorii
zilei si se termina la apusul soarelui, ora locala. In timpul orelor zilei, o
persoana care posteste trebuie sa se abtina de la mancare, bautura,

si contact sexual marital. Aceste activitati sunt permise dupa apusul soarelui
pana la zorile urmatoare. Postul ne invata autocontrol si
rabdare. Ca si rugaciunea, postul este o cale de intoarcere catre Dumnezeu in
sincera veneratie. Cele doua sarbatori ale musulmanilor sunt
Aid Al-Fitr care este celebrata la sfarsitul Ramadanului, si Aid Al-Adha care
e celebrata la sfarsitul pelerinajului (hagi). Postul ne aminteste
conditia celui nevoias si ne da aprecierea binecuvantarilor simple pe care de
multe ori le luam ca garantate, ca de exemplu bautul uni pahar
de apa pura sau mancatul la discretie.
PELERINAJUL LA MECA
Fiecare musulman trebuie sa faca pelerinaj la Kabah, in Meca,
o data in viata daca are abilitatea si posibilitatea sa faca aceasta.
Musulmani din toate colturile lumii se aduna impreuna in scopul venerarii si
cautarii placerii numai lui Dumnezeu. Milioane de pelerini
viziteaza Kabah si performeaza hagi in fiecare an. Ritualul de a performa
hagi dateaza de la Profetul Avraam si a fost reinstaurat de
Muhammad.Pelerinajul la Meca constrange pelerinii sa rupa barierele
rasiale, economice, si sociale care inca planeaza asupra societatilor lor. De
asemenea, invita pelerinii sa practice rabdarea, autoabtinerea, si pietatea.
Pelerinii poarta vesminte simple care inlatura distinctiile de clasa si cultura.
Toate aceste acte obligatorii de credinta pastreaza vie amintirea lui
Dumnezeu si reamintesc tuturor musulmanilor ca de la Dumnezeu venim si
la El ne
intoarcem.
CORANUL
Coranul este o finala, infalibila, directa, si completa inregistrare
a cuvintelor exacte ale lui Dumnezeu, coborate de ingerul Gavriil11 si
puternic implantata in inima Profetului si Mesagerului Sau final,
Muhammad. Coranul a fost invatat si memorat de multi dintre
companionii lui Muhammadsi transmis noua prin meticulozitate orala (la
inceput) si conservare scrisa (mai apoi) de-a lungul secolelor.
Cartile care au venit inaintea Coranului prin Profetii si Mesagerii lui
Dumnezeu au fost, de asemneni, trimise de Dumnezeu. Prin
revelatia Coranului mesajul lui Dumnezeu a fost restaurat si clarificat.
Coranul este unic prin cateva cai. Dumnezeu, Pazitorul, a pastrat
perfect Coranul l-a garantat impotriva coruptiei pana la sfarsitul vremurilor.
Coranul este considerat nu numai de musulmani dar si de

istorici ai religiilor, ca fiind cel mai autentic text religios intre religiile
lumii.12 Nici una dintre celelalte carti religioase nu ne-au fost
transmise in forma si limba lor originala. Unele dintre ele, ca de exemplu
pergamentele care au fost revelate prin Avraam, nu au ajuns la
noi defel. De-a lungul timpului, parti din celelalte scripturi au fost rescrise si
unele parti au fost eliminate, distorsionand mesajul lor.
SURSA:Islamul este ;O introducere despre Islam si principiile sale

CRESTINISMUL

Cretinii cred ntr-un Dumnezeu al dragostei, care S-a descoperit

oamenilor i care poate fi cunoscut n viaa aceasta. n credina n Iisus
Hristos, omul nu se concentreaz asupra unor ritualuri religioase sau asupra
faptelor sale bune, ci asupra relaiei sale cu Dumnezeu, care i aduce bucurie
i l ajut s-L cunoasc mai mult pe Dumnezeu.
Cretinul are parte de bucurie i de o via plin de sens prin credina n Iisus
Hristos nsui, nu doar n nvturile Sale. Ct a trit pe pmntul acesta,
Iisus nu a spus despre Sine c este un Proroc care le arat oamenilor pe
Dumnezeu sau un nvtor luminat. Ci a susinut c este ntruparea lui
Dumnezeu. A fcut minuni, le-a iertat oamenilor pcatele i a spus c oricine
crede n El va avea via venic. Iat una dintre afirmaiile fcute de El: Eu
sunt Lumina lumii; cine vine dup Mine nu va umbla n ntuneric, ci va avea
lumina vieii.Cretinii consider c Biblia este mesajul scris al lui
Dumnezeu ctre omenire. Biblia este o relatare istoric a vieii i a minunilor
lui Iisus i ne dezvluie totodat personalitatea, dragostea i adevrul lui
Dumnezeu i cum pot avea oamenii o relaie cu El.
Prin orice dificulti ar trece cretinul n via, se poate ndrepta
ncreztor spre Dumnezeul su, Care este nelept i puternic i Care l
iubete sincer i profund. Cretinii cred c Dumnezeu le rspunde la
rugciuni i c viaa lor capt cu adevrat sens atunci cnd hotrsc s
triasc pentru a-L onora pe Dumnezeu.
Aa cu ne prezint Sfnta Scriptur, Biserica Cretin a luat
fiinta oficial n Ziua Cincizecimii (Rusalii) a anului 33, dup
nlarea Domnului prin coborrea Duhului Sfint asupra ucenicilor
lui Isus Hristos. Biserica Primar s-a ntemeiat pe nvtura
apostolilor despre viaa, moartea, nvierea i nvtura Iui Isus
Hristos, fiul lui Dumnezeu, care S-a dat pe Sine ca pre de
rscumprare pentru pctoi, devenind Mntuitorul i Domnul
tuturor celor care cred n El i urmeaz nvtura Lui.
La nceput Biserica cretin a avut un mod de nchinare extrem de simplu
,cei care urmau nvatura lui Hristos ,numii cretini ,se adunau se
obicei in case (transformate in biserici) sau uneori n locuri izolate

, n catacombe, pentru a se feri de autoritaile care i prigoneau .

Acolo cel desemnat s conduc adunarea predica din nvatura lui
Hristos i al apostolilor, dup care se rugau mpreun , cntau
cntari cretine apoi celebrau Cina Domnului (mpartaania).
Cei bogai dintre noi poart de grij sracilor; trim o viaa de strns
prtaie si pentru tot ceea ce avem binecuvantm pe Fctorul nostru prin
Isus Christos, Fiul Su si prin Duhul Sfant. n ziua care se cheam
Duminica, ne adunm mpreuna intr-un loc anumit nainte de rsaritul
soarelui si citim cat ne ngduie timpul din memoriile apostolilor i din
scrierile profeilor. Apoi, cnd se oprete cel ce citete, cel ce prezideaz
ine o cuvntare n care ne ndeamn s trim conform cu lucrurile frumoase
pe care le-am auzit. Ne ridicm apoi toi la rugciune i cum am mai spus,
cand sfrsim rugciunile, sunt aduse pinea, vinul ai apa. Cel ce prezideaz,
dupa priceperea sa, se roag atunci si multumete lui Dumnezeu, iar restul
celor adunati spun: Amin .
(Apologetica nchinarea in Biserica primar anul 150 -autor Iustin
Martirul )
Chiar dac odat cu legalizarea credinei cretine n anul 313
ea a intrat in graiile mparatului fiind considerat de facto religia
imperiului roman (alturi de religiile necretine) n anul 380
mparatul Theodosius a dat un edict prin care declara cretinismul
religia exclusiv a statului . Dup aceast dat Biserica va fi
cunoscut sub numele oficial de Biserica Catolic ,pna la schizma
din anul 1054 cnd Biserica din Rsarit va fi numit Biserica
Greco- Ortodox iar cea din Apus , Biserica Romano Catolic
,fiind subordonat episcopului Romei Papa de la Roma.
Biserica Catolic antic (unii istorici o numesc catolic- ortodox ) dup
conciliul de la Niceea pna la schizma din 1054 , n privina
doctrinei avea ca baz ortodoxia credeul Niceean , Atanasian
Calcedonean etc. existnd totui diferene, particulariti n modul
de interpretare a doctrinei ntre teologii din Rsrit si cei din Apus
care au dus in final la schizma din anul 1054 .
Apariia liturghiei
Unirea practic a Bisericii cu statul sub Constantin si urmaii
lui a dus la secularizarea Bisericii.. Patriarhul Constantinopolului a
ajuns sub controlul mparatului ,iar Biserica Rasaritean a devenit
un departament al statului. Afluxul de pgani in Biseric prin
convertirile n mas au contribuit la pganizarea nchinarii

,deoarece Biserica ncerca sa-i faca pe aceti barbari s se simt

bine printre ceilali credincioi. Acest aflux de pgani ,dintre care
muli nu au devenit altceva decat cretini cu numele ,a determinat
Biserica s cheme statul la impunerea disciplinei prin folosirea
puterii seculare,pentru a pedepsi delictele eclesiastice.
n Biserec disciplina a devenit lejer ,deoarece resursele ei erau
suprasolicitate in tratarea numeroilor barbari care fuseser doar
parial converii de la pagnism.
Afluxul de barbari si creterea puterii episcopale au adus de
asemenea schimbari in nchinarea Bisericii. Pentru ca barbarii care
fuserer obisnuii s se inchine la idoli ,s gsesca un ajutor real in
biserica ,muli conducatori bisericesti credeau ca este necesar sa
materializeze liturghia ,pentru a-L face pe Dumnezeu sa par mai
accesibil acestor nchinatori.. Venerarea ingerilor, a sfinilor, a
moatelor, a tablourilor i al statuilor a fost un rezultat logic acestei
atitudini Legtura cu statul monarhic a dus de asemenea la o
schimbare de la o nchinare simpl democratica la o forma de
liturghie colorat ,mai aristocrat, n care se fcea o puternic
distincie ntre cler si laici
Venerarea sfinilor s-a nscut din dorina natural a Bisericii de
ai onora pe cei care fuseser martiri in zilele in care Biserica fusese
aspru persecutat de stat. Mai mult pgnii se obinuiser cu
venerarea eroilor lor si cand au venit n Biseric atat de muli
pgani a fost natural ca si ei sa-i subtituie pe sfini cu eroii
lor, atribuidui-le puteri semidivine..
(Cretinismul de-a lungul secolelor E. Cairns).
Icoanele
Urmnd interzicerea din Decalog, cretinii din primele doua
secole nu i-au faurit imagini. Dar in Imperiul de Rasarit,
interdictia este ignorat ncepnd din secolul al III-lea, cand o
iconografie religioasa (figuri sau scene inspirate din Scriptura) si
face apariia n cimitirele sau lcaurile unde se adunau
credincioii. Aceast inovaie urmeaz ndeaproape cultului
moatelor. n secolele IV si V imaginile se multiplica si cinstirea
lor se accentueaza. Tot in aceste dou secole se precizeaza critica si
aprarea icoanelor.
Abia spre sfritul secolului al VI lea i n cursul secolului al
VII lea imaginile devin obiect de devoiune i cult, n biserici

precum si n locuine. Lumea se ruga, se proterna in faa

icoanelor; oamenii le srutau, le purtau in procesiuni.Cultul
imaginilor a fost interzis oficial de mparatul Constantin al V lea,
in 726, si anatemizat de Sinodul iconoclast de la Constantinopol, in
754, principalul argument teologic fiind idolatria implicata in
glorificarea icoanelor. Al doilea Sinod iconoclast, cel din 815, a
respins cultul imaginilor in numele christologiei. Cci este, spuneau
iconoclatii, imposibil sa zugrvesti chipul lui Hristos fra a
subintelege si faptul ca reprezinta si natura sa divina (ceea ce este o
blasfemie) sau far sa separi cele doua naturi inseparabile ale lui
Hristos (ceea ce ar fi o erezie).
Cultul icoanelor a fost totui din nou legalizat de ctre
mprateasa Teodora , o fervent iconofil n anul 843 , ortodocii
canoniznd-o (declarnd-o sfnt)
ulterior pe Teodora pentru
contribuia pe care a avut-o la ceea ce ortodocii numesc
triumful ortodoxiei , biserica ortodox identificndu-se cu
venerarea /nchinarea la icoane ,moate, sfini etc. elemente de
referina ale doctrinei bizantine .
Primul Papa
Episcopul Leo I (440-461 d.C) a fost primul Pap. mparatul
parii de vest a imperiului (Valentinians III, 425-455) a confirmat
oficial printr-un edict in anul 445 asa-zisul Primat al episcopilor de
Roma, dar numai pentru arile vestice (Italia, Spania, Franta de sud,
Africa de nord).
Papa Gregor I (590-604) a extins influenta episcopatului de Roma si n sfera
treburilor politice, la inceput in Italia, apoi in intreaga lume,
aprofundnd si mai mult discrepanta si nentelegerile dintre
bisericile de vest si de est. (unii istorici il consider pe Grigore I
ca fiind cel mai ndreptit s fie considerat primul Pap al Bisercii
cretine medievale).
Grigore I ( numit i Grigore Cel Mare) a introdus pentru prima dat Liturgia
(mesa) n cadrul serviciului religios al bisericii ,deasemenea Cntul
(corul) Gregorian , ambele n secolul VI.
Marea Schisma 1054

Este un eveniment ce a mprit cretinismul n dou mari

ramuri, vestic (catolic) i estic (ortodox), dei tensiunile
datau de mult vreme . Principalele cauze au fost dispute asupra
autoritii papale i inserrii clauzei Filioque n Crezul de la
Niceea, dei au existat i cauze minore, cum ar fi dispute legate de
jurisdicia asupra anumitor regiuni, sau de alte practici liturgice
SURRSA: - (Apologetica nchinarea in Biserica primar anul 150
-autor Iustin Martirul )
- (Cretinismul de-a lungul secolelor E. Cairns).
BUDISMUL
Budismul reprezint cea de a doua micare reformatoare n
snul hinduismului. Spre deosebire de jainism, budismul va deveni
o religie cu pretenii universaliste, rspndindu-se treptat n afara
granielor Indiei.
n secolele al VI-lea i al VII-lea .Hr., cultura i spiritualitatea
arian se impusese cu desvrire, cuprinznd toate aspectele vieii
religioase, sociale, economice i spirituale, ncorsetnd pn la
sufocare gruprile indigene i nelsndu-le posibilitatea de a se
manifesta. Promovarea unor moduri de via dominate de sacrificii
interminabile, de legi sacerdotale i structuri sociale imuabile a
produs mari deziluzii i nemulumiri. Mai ales supremaia
indiscutabil a castei sacerdotale (brahman) a fost primit cu mari
reticene i ezitri de reprezentanii castei princiare i rzboinice
(ksatriya). O prim reacie din partea reprezentanilor acestei caste
o ntlnim n cazul lui Mahavira, el fiind cel dinti reprezentant al
acestei caste care va ncerca o reform a vechilor tradiii hinduse,
dei aceast micare nu va fi suficient pentru a aduce cu adevrat
un suflu nou n ntreaga ambian hindus. Cu toate acestea, ideile
sale vor avea un larg ecou, fiind preluate i formulate ntr-o nou
viziune despre lume, om i societate, care i va da omului, cel puin
la nivel psihologic, o nou speran de realizare a desvririi
personale i de eliberare din sfera suferinei existeniale prin efort
individual. Aceast viziune este cunoscut n istoria spiritual a
omenirii sub denumirea de budism.
Dac budismul este sau nu o religie, este o tem nc nerezolvat
i aceasta, cu toate c este menionat alturi de marile religii ale

lumii, i anume, hinduismul, iudaismul, cretinismul, islamul etc.

ntr-o viziune strict, budismul a fost evaluat ca "un simplu sistem
etic i filosofic ntemeiat pe o teorie pesimist despre via"
(Monier Williams)
Izvoare
n ceea ce privete istoria i mai ales doctrina budist, avem la
ndemn o literatur deosebit de bogat i, n pofida faptului c
datarea documentelor care ne-au parvenit este anevoioas, nimic nu
minimalizeaz aportul substanial pe care ele l aduc la cunoaterea
acestui fenomen religios.
Primele documente scrise dateaz abia din secolul al III-lea .Hr, mai exact
din timpul domniei mpratului Asoka (275-232 .Hr.). De la el a
rmas o serie de inscripii semnificative despre organizarea i
nvtura fundamental a budismului.
Dup coninut, ea cuprinde trei mari seciuni:
a. Dharma - scrierile cu caracter dogmatic;
b. Vinaya - scrieri privind disciplina monahal i
c. Abhidharma - scrieri metafizice.
INVATATURA LUI BUDHA
Intruct nu s-au pstrat documente originale, iar predica lui
Buddha a fost transmis n mai multe versiuni, este foarte greu s
cunoatem n detaliu nvtura sa propriu-zis. Potrivit tradiiei, n
centrul predicii lui Buddha se afl dharma (dhamma, n pali),
neleas ca virtute sau dreapt conduit. Dharma reprezint "calea
de mijloc" ntre satisfacerea tuturor simurilor i austeritatea
ascetic exagerat. n structura ei, dharma predicat de Buddha
conine, pe de o parte, o analiz pertinent a existenei i, pe de alt
parte, calea sau metodele de rezolvare a problemelor existeniale cu
care omul se confrunt. Referitor la existen, Buddha propune
"cele patru adevruri nobile (arya)", i anume: viaa este supus
suferinei, originea suferinei se afl n dorin (tanha sau setea
arztoare de via); ncetarea suferinei este posibil prin nlturarea
dorinei, iar drumul spre ncetarea suferinei este reprezentat de

"crarea nobil noptit" sau "crarea nobil a celor opt rspntii".

Ultimul adevr nobil, al patrulea, postuleaz metoda prin care
problema vieii, neleas ca suferin existenial, poate fi
rezolvat. Ea const n canalizarea activitii i comportamentului
uman spre ceea ce, Buddha afirma, este drept, mai exact: vorbire
dreapt, fapt dreapt, via dreapt, strdanie dreapt, starea
dreapt a minii, concentrare dreapt, concepii sau vederi drepte i
intenii drepte. Aceste opt elemente materializeaz conduita moral,
disciplina minii i nelepciunea intuitiv sau cunoaterea exact,
ca etape necesare n drumul spre dobndirea eliberrii din robia
suferinei i atingerea nirvanei.
Se spune c aceast analiz a situaiei umane fcut de Buddha
urmeaz aceeai metod pe care medicii vremii o foloseau n
diagnosticarea i vindecarea bolilor. n primul rnd, medicul
determina starea bolii, formula apoi cauza i hotra dac vindecarea
era sau nu posibil, pentru ca n cele din urm s prescrie remediul
sau medicamentul. n aceast pespectiv, Buddha este vzut ca un
doctor spiritual care ncearc s vindece o boal general a
omenirii: viaa ca experien a suferinei.
SCURTA SCHITA ISTORICA
Prima perioad este cea a budismului vechi sau primar, care se
extinde pe o durat de 500 de ani, de la Buddha i pn la nceputul
erei cretine. Aceasta este etapa indian a budismului, cunoscut sub
denumirea de budismul hinayana sau budismul "vehicolului mic".
Perioada a doua, care ncepe cu primul an al erei cretine i pn la
anul 500 d.Hr., marcheaz rspndirea budismului n afara
granielor Indiei, absorbirea de elemente strine n nvtura
budist i acomodarea ei la noi contexte misionare, ceea ce a dus la
ntemeierea unei noi tendine, numit Mahayana sau "Vehicolul
mare". A treia perioad, de la anul 500 i pn la 1000, timpul n
care sferele de influen se deplaseaz din India spre alte pri ale
Asiei, cu precdere n China, i se suprapune cu apariia budismului
tantra i ch'an. Ultima perioad, de la anul 1000 i pn n prezent
este martora unei stagnri accentuate n dezvoltarea doctrinar i
chiar a unei deprecieri a budismului.

Din punct de vedere doctrinar, primele trei etape sau perioade

angajeaz tematici diferite: n prima etap accentul a czut asupra
unor probleme de ordin psihologic, preocuparea de baz fiind aceea
de a-l ajuta pe om s dobndeasc prin introspecie i auto-control,
stpnirea deplin asupra intelectului su, stpnire proprie unui
arhat - persoan lipsit de orice ataamente, care a izbutit s sting
n sine orice dorin de via i, prin urmare, nu se va mai rencarna.
A doua perioad abordeaz problema naturii (svabhava) adevratei
realiti i a realizrii n sinele uman a adevratei naturi a lucrurilor
ca act necesar eliberrii. Chipul ideal este bodhisattva - persoana
care dorete s-i ndrume spre eliberare toi semenii, spernd s
devin n cele din urm un Buddha atotcunosctor. n cea de a treia
perioad, ntreaga problematic doctrinar primete o viziune
cosmicizant, viznd nu numai pe om n sine, ci omul armonizat cu
ntregul cosmos. Un astfel de om, denumit siddha, nu mai este
limitat de nimic, avnd n sine puterea de a manipula forele
cosmice exterioare i cele interioare.

RASPANDIREA BUDISMULUI
Pn la Asoka, budismul rmne o religie pur indian.
mpratul Asoka are ns o viziune mai ampl legat de valenele
acestei noi nvturi. n consecin, el hotrte, n 250 .Hr.,
trimiterea de misionari n regatele diadohilor greci din Egipt,
Macedonia, Cirene i Epir. Nu se tie ce s-a ntmplat cu aceast
misiune. Cert este c ea a euat, nelsnd nici o urm. Concomitent,
Asoka trimite misionari n Sri Lanka, printre acetia numrndu-se
proprii si fii, unde va fi ntemeiat o prim comunitate budist,
care va servi ca punct de iradiere a nvturii budiste spre Asia de
sud-est: Birmania, Thailanda i Indo-China.
n primul secol al erei cretine, are loc o nou expansiune a
budismului spre Asia Central, de unde se va infiltra n China,
Coreea i Japonia.

IUDAISMUL
Iudaismul, cea mai veche dintre cele trei mari religii
monoteiste, furnizeaz fundalul istoric pentru cretinism i
islamism. O caracteristic a sa este c ofer o identitate bazat att
pe apartenena la o religie, ct i la o naiune. Acest dualism
complex este evident n statul Israel, nfiinat n 1948, n care
coexist sionismul laic i iudaismul ortodox.
Legmntul cu Dumnezeu. Tradiia iudaic spune c
Dumnezeu a fcut un legmnt doar cu poporul lui Israel, tez fundamental
pentru religia iudaic. Dumnezeu, creatorul lumii i al omenirii, i-a numit pe
evrei, ncepnd cu patriarhul Avraam, poporul su ales. Contiina acestui fapt
era totodat o mare cinste i o povar. Omul este chemat s asculte de poruncile
lui Dumnezeu, dar i s aib un comportament etic responsabil i s dea
socoteal pentru pcatele sale. Relaia cu Divinitatea este perceput ca un

dialog ntre Dumnezeu i neamul omenesc, El fcndu-i adesea cunoscut

voina prin profei. Dintre acetia s-a remarcat Moise, care a adus oamenilor
Legea, Tora. Potrivit tradiiei iudaice, aceasta este doctrin, lege i cuvntul
revelat ntreg al lui Dumnezeu. Ea conine 613 porunci i interdicii. Moise a
fost cel care a fcut trecerea de la credina n divinitatea tribal a evreilor,
Dumnezeu Tatl, la credina ntr-un spirit universal, Yahve. La nceput,
acesta era cel mai puternic din panteon, devenind apoi unica divinitate.
Trmul fgduinei i diaspora . Moise nu a dat doar legea
divin poporului lui Israel, ci l-a i scos din robia din Egipt, ducndu-l n ara
Fgduinei. Acest concept de trm promis a jucat un rol extrem de important
n iudaism. Patriarhii Avraam, Isaac i Iacob, cu care ncepe istoria evreilor,
erau nomazi sosii n ara Canaanului. Avraam a primit promisiunea c urmaii
si vor fi un mare popor i c Dumnezeu le va da inutul Canaanului.
Fgduina a fost ndeplinit dup ce Moise i-a scos pe evrei din Egipt. Dup
un lung pelerinaj prin deert, ei au ocupat Palestina i s-au stabilit acolo,
nfiinnd Regatul Evreu, cu capitala la Ierusalim, i ridicnd templul lor cel
sfnt. Chiar i n prezent, Ierusalimul i Muntele Templului sunt cele mai sacre
locuri pentru credincioii evrei.
Iudaismul a fost inuenat i marcat definitiv de comunitile de evrei din
diaspor, care triau ca minoritari, adesea persecutai, printre strini. Astfel s-a
ntmplat dup ce regatul lui Israel a fost cucerit de ctre asirieni, iar evreii au
fost deportai n ntregul imperiu Asirian. n paralel cu regatul din Palestina a
aprut un altul, cel al lui Iuda, la sudul Babilonului. Acesta a oscilat ntre
asimilare i segregare, dar avea propria lege i literatur, pe care a reuit s le
impun pn la venirea romanilor.
Tora i Talmudul: literatura iudaic. Iudaismul este o religie a
crilor prin excelen, iar cretinismul i islamismul, celelalte dou religii ale
crilor cum au mai fost numite, au preluat i ele Tora. Cretinii au adoptat-o
sub forma primelor cinci cri ale Vechiului Testament, iar Iisus, fondatorul
cretinismului, avea un fundament solid n iudaism i islamismul recunoate pe
muli dintre profeii i patriarhii evrei, iar Avraam, sau Ibrahim, este considerat
patriarhul suprem. Tora conine chintesena religiei evreilor, pentru care viaa
cotidian este reglementat de porunci i opreliti. Cunoaterea i studiul Torei

sunt extrem de apreciate printre evrei. Din cele mai vechi timpuri dateaz
i Talmudul, care este o colecie de comentarii i interpretri fcute de ctre
rabini. Exist dou variante ale Talmudului: cea palestinian i cea babilonian.
Aceasta din urm a jucat un rol mai important i a fost la rndul ei subiectul a
nenumrate analize i interpretri. Conform tradiiei iudaice, fiecare cuvnt din
Tora este fundamental.
Iudaismul sub dominaia arab i cretin. n Evul Mediu,
contactul cu alte culturi a dus la apariia unor curente diferite n iudaism.
mprirea ntre evreii orientali, akenazi (din Europa cretin) i sefarzi (din
Spania maur i Africa) este valabil i astzi. Inuenele islamismului i ale
cretinismului, precum i circumstanele n care triau evreii, au marcat practica
religioas, teologia i imaginea despre sine a acestora. Secole de-a rndul,
comunitile de evrei, nfrite prin aceeai religie a crii, au fost tolerate n
timpul dominaiei arabe i s-au putut integra social. Viaa intelectual a evreilor
a cunoscut acolo un progres remarcabil, care s-a fcut simit pn n Frana i
Italia. Aat n Spania, n Cordoba ocupat de mauri, marele filozof i teolog
evreu Maimonide a scris un important comentariu la Talmud. Kabbala, o
form de misticism iudaic, a aprut i ea n nordul Spaniei.Din contra, relaia
dintre comunitile cretine i cele evreieti a fost tensionat de la bun nceput.
Cretinii i considerau pe evrei rspunztori pentru moartea lui Iisus i i-au
transformat prin urmare n api ispitori. Mai mult, prosperitatea evreilor a
strnit invidie i resentiment, iar Biserica a profitat de asta. n Europa Central
i de Est, akenazilor nu li s-a mai permis s i practice profesiile tradiional
motenite n comer i mprumutul de bani, interzicndu-se n acelai timp
accesul la alte meserii, prin excluderea din ghilde. Au fost treptat alungati din
orae n zona rural. Pogromuri sngeroase au fost organizate mpotriva
evreilor n timpul Cruciadelor, dar i mai trziu n Evul Mediu. Din aceast
experien att de dureroas a luat natere micarea de rennoire a hasidimilor,
n special n Europa de Est. n Polonia i Rusia, unde se refugiaser majoritatea
evreilor din vestul Europei, a aprut viaa nshtetl.
La nceputul erei moderne, evreii din Europa Central i de Est au
fost din nou inta unor persecuii intense. Li s-a permis totui s revin la
mprumutul de bani i la comer. Evreii bogai se implicau i se fceau
remarcai n viaa cultural i intelectual. n timpul iluminismului, sub

ndrumarea lui Moise Mendelssohn s-au fcut eforturi de emancipare i

iluminare n teologia iudaic.
Holocaustul i sionismul. Antisemitismul european a culminat
n sec. XX. Holocaustul, un rezultat al ideologiei sngeroase a regimului nazist
din Germania, a reprezentat o ncercare de a elimina sistematic evreii din
Europa i de a le distruge civilizaia. ncepnd cu 1882, au existat mai multe
valuri de emigrare a evreilor nspre Palestina, fenomen intensificat dramatic de
apariia fascismului n Europa. Declaraia britanicilor de la Balfour din 1917 a
creat sperane pentru nfiinarea unui stat evreu n Palestina. Sionismul, o
micare politic axat pe regsirea patriei evreilor, nu a aprut de fapt dup Al
Doilea Rzboi Mondial. A fost fondat n sec. XIX de ctre Theodor Herzl, ns
a reintrat n atenia public n perioada postbelic, prin problema teritorial.
Evenimentele din timpul i de dup cel de Al Doilea Rzboi Mondial au
accelerat realizarea proiectului sionist.
Statul Israel a fost nfiinat n 1948, iar dintre cei aproximativ
14,4 milioane de evrei care triesc astzi n ntreaga lume, circa 4,7 se a ntre
graniele acestui stat. O comunitate mult mai mare locuiete n SUA. Religia
are un rol important n politica statului modern Israel. Faciunile religioase
extremiste i fundamenteaz revendicrile naionaliste pe credina lor. S-a
dovedit imposibil gsirea unei ci de mijloc ntre acetia i arabii palestinieni
care au fost strmutai. Conictul continu i n prezent.
SURSA: Marea istorie ilustrat a lumii, vol. I, Ed. Litera Internaional,
Bucureti, 2008