Universitatea Dunarea de jos,Galati

Nerespectarea hoatararilor
judecatoresti
~ DREPT PENAL ~

Student: Dragu Beatrice

Facultatea: Stiinte juridice,sociale si politice
Speializare: Drept
Anul: III
Grupa: 2

Nerespectarea hoatararilor judecatoresti

Notiune.
Infaptuirea justitiei presupune nu numai desfasurarea in cele mai bune conditii a
procesului judiciar si finalizarea lui cu pronuntarea hotararii judecatorestii, ci si realizarea
acestei hotarari in concret.
Fiind un act de aplicare a legii, hotararea judecatoareasca beneficiaza de prestigiul
acesteia, trebuind sa fie respectata intocmai. Hotararea judecatoareasca este prezumata legal,
in mod absolut ca reprezentand adevarul in ceea ce priveste cauza in care a fost data (res
iudicata pro veritae habetur). Codul civil, spre pilda, recunoaste expres acest effect al
hoatrarii judecatoresti (art 1200 pct.4 si art. 1201); acelasi lucru rezultatnd si din Legea de
procedur penala cu privire la hoatatrarea instantei penale (art.10 alin. 1 lit.j)
Nerespectarea hotararilor judecatoresti, sanctionata de legiuitor in art 271 C. Pen.
inseamna de a se manifesta impotriva unei hoatarari judecatoresti fie prin acte de violeta fie
prin impiedicarea folosirii unui detinut in baza unei hotararari judecatoresti fie prin
nesupunerea la anumite masuri de siguranta stabilite de hoatararea judecatoreasca.1
Obiectul infractiunii.
Norma juridica cuprinsa in art. 271 C. Pen. ocroteste relatiile sociale pentru existenta
carora se impune respectarea executari hotararilor judecatoresti.
Obiectul special adiacent rezida in relatiilor sociale privitoare la apararea persoanei
organului de executarea a hoatararii judecatresati impotriva violentei sau amenitarii sau in
relatii sociale privitoare la drepturile personae care sunt realizate prin intermediul hotarari
judecatoresti.
S-a exprimat si opinia conform careia inciminarea apara si prestigiul si functiei celui
care executa hotararea2. Se considera intemeiata aceasta opinie cu mentiunile insa care se fac
referitor la situatiile in care fapta intra totusi in concurs cu art. 239 C. Pen.
Subiectii .
Nerespectarea hotararilor judecatoresti are subiect active calificat numai in situatia
prevazuta in art. 271 alin. ultim. in acest caz autor poate fi numai acela care are obligatiastabilita prin hotarare judecatoareasca de a executa o masura de siguranta dintre cele
prevazute de art. 112 lit. c sau d C.Pen.
Subiectul pasiv adiacent este organul de executare impotriva caruia s-au savarsit
violente sau amenintari. Tot subiect pasiv adiacent poate fi si persoana care, in situatia
prevazuta de art. 271 alin. 2, este pusa prin actiunea (inactiunea) faptuitorului, in
imposibilitatea de a folosi un imobil.

Art.271 Impotrivirea la executarea unei hotarari judecatoresti,prin amenintare fata de organul de executare,se
pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani ,iar daca fapta a fost savarsita prin acte de violenta,pedeapsa este de
la 1 la 7 ani.
Impiedicarea unei persoane de a folosi o locuinta ori parte dintr-o locuinta sau imobil,detinute in baza
unei hotarari judecatoresti,se pedepseste cu inchisoae de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Daca fapta prevazuta in alin. 2 se savarseste prin amenintare pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 3
ani,iar daca fapta a fost savarsita prin acte de violenta pedeapsa este inchisoarea de la 1 la 5 ani
Nerespectarea hotararilor judecatoresti prin sustragerea de la executarea masurilor de siguranta
prevazute in art 112 lit. c si d ,se pedepseste cu inchisoare de la 1 luna la 3 luni sau cu amenda.
2
O.Stoica ,Drept penal,partea specila,ed. Didactica si pedagogica,Bucuresti,1976,p 274

Organul de executarea a hotararii judecatoresti este, in contextual art 271 alin. 1, tinta
directa a violentelor sau a amenintarilor faptuitorului.3 Pentru a se realize continutul faptei
penale, victima trebuie sa fie un organ competent sa execute hotararea judecatoreasca.4
De asemeanea, este realizat continutul infractiuni si atunci cand activitatea
infractionala se savarseste contra unor persoane care indeplinesc indicatiile organului de
executare in ceea ce priveste realizarea unei hotarari judecatoresti.5
Situatia permisa.
Pentru a exista fapta prevazuta si pedepsita de art. 271 C. Pen. este necesar ca in
prealabil sa existe o hotarare judecatoreasca executorie in materie penala, civila sau
contraventionala. La realizarea in concret unei astfel de hotarari se raporteaza, in conceptia
legiuitorului, intreaga activitate infractionala a faptuitorului.
In sfarsit fapta prevazuta de art. 271 alin. 4 insramna nerespectarea unor anumite
masuri de siguranta (dintre cele prevazute in art. 112 lit. c sau d C. Pen) aplicata tot printr-o
hotarare judecatoreasca.
Si o incheiere a instatei de judecata poate fi o situatie permisa pentru aceasta
infractiune, cu conditia ca ea sa faca parte din categoria incheierilor executorii. Printr-o
incheiere se poate dispune de catre instanta, spre exemplu, o arestare preventive. Daca
persoana care constituie obiectul unei astfel de masuri se imporiveste prin violenta sau
amenitare la executarea ei, atunci comite fapta penala prevazuta si pedepsita de art. 271 C.
Pen.
Codurile de procedura civila si penala indica situatiile in care o hotarare
judecatoreasca este executorie.
In ceea ce priveste ordonanta presedintiala care este o procedura speciala pentru
rezolvarea unor cazuri ce nu suferera vreo amanare, socotim ca si aceasta, in executarea ei,
trebuie sa beneficieze de ocrotirea inciminarii de art 271. O astfel de consideratie se impune
intrucat ordonanta presedintiala este, asa cum prevede art 255 C. P. Civ., o hotarare
judecatoreasca, avand insa un caracter vremelnic. Caracterul executoriu al orodonantei
presedintiale deriva din natura acestei masuri si devine efectiv prin puterea legii, adica aceasta
masura este executorie prin ea insasi (art 581 alin. 3 C. P. Civ.).
Continutul constitutiv al infractiunii.
Latura obiectiva. Norma juridical penala prevede 3 modalitati de savarsire a
infractiunii: impotrivirea la executarea unei hotararii judecatoresti prin acte de violenta sau de
amenintare fata de organul de executare (art 271 alin. 1); impedicarea unei personae de a
folosi o locuinta sau parte dintr-o locuita sau imobil, detinut in baza unei hoatarari
judecatoresti (art. 271 alin 2); nerespectare hoatararilor judecatoresti, prin sustragerea de la
executare masurilor de siguranta in art. 112 lit.c si d (art.271 alin 4).
a)Impotrivirea la executarea unei hotarari judecatoresti prin acte de violenta sau
amenintare fata de organul de executare.
Elementul material cuprinde atitudinea faptuitorului de impotrivire la executarea unei
hotarari judecatoresti.Actele pe care agentul le savarseste sunt acte de violenta sau
amenintare.
Prin acte de violenta se intelege,in principiu,tot ceea ce alcatuieste elemental material
al infractiunii de lovire sau alte violente,inclusive forma agravanta din art.180 alin.2,deoarece

Trib.,jud. Timis,dec. Pen. Nr. 497/1980,r.r.t. nr. 1/1981,p.69

In acest sens trib.supr,s.n.,dec. Nr. 1567/1966,C.D. /1967 p.373
5
In acest sens trib. Supr. ,col.pen.,dec.nr 1567/1967,r.r.d ,nr. 1/1967,p. 155,precum si trib. Jud.
Hunedoara,dec.pen. nr. 380/1971,r.r.d. nr. 7/1971,pp, 142-143.
4

limitele pedepsei stabilite in art. 271 sut astfel prevazute de legiuitor incat include si maximul
corespunzator art. 180 alin. 2.6
Prin amenintare intelegem continutul faptei prevazute in art. 193 C.P.Sunt acte de
amenintare si deci vor intruni elemental al acestei infractiuni si actele care sunt de natura a-I
crea victimei o puternica temere chiar daca autorul sau autorii nu au facut nici un fel de
afirmatii,dar s-au comportat astfel incat au lasat sa se inteleaga ca vor efectua violente asupra
celui care pune in executare hotararea judecatoreasca.De exemplu,inconjurarea executorului
de catre mai multe personae avand arme la vedere.
Daca impotrivirea la executarea une hotarari judecatoresti se realizeaza prin acte care
nu pot fi calificatenici ca violenta si nici ca amenintari atunci acea impotrivire n se poate
constitui element material al laturii obiective a infractiunii de nerespectare a hotararii
judecatoresti.7
Activitatea materiala a faptuitorului trebuie sa se desfasoare,in raport cu actele de
executare a hotararii judecatoresti,fie inainte,fie concomitant cu acestea.Impotrivirea efectuata
post eventum(dup ace executarea hotararii s-a terminat) nu mai poate constitui o nerespectare
a hotararii judecatoresti.
In infaptuirea atributiilor sale,executorul judecatoresc are dreptulsa emita dispozitii,sa
controleze realizarea lor,precum sis a impuna,la nevoie,infaptuirea acestor dispozitii.deci,el se
manifesta ca un functionar al autoritatii de stat.In incriminarea din art.271 alin. 1 legiuitorul a
avut in vedere si ocrotirea prestigiului unui organ care indeplineste conditiile exercitarii
autoritatii de stat.8Astfel,credem ca ori de cate ori activitatea infractionala consta intr-o
impotrivire la exercitarea unei hotarari judecatoresti,materializata in actele de violenta sau
amenintare,iar actele de violenta nu au deposit limitele fixate de art. 180 si 181 C.P.,ne aflam
numai in prezenta infractiunii de nerespectarea hotararilor judecatoresti .Daca insa organului
de executare ,in urma violentelor comise asupra sa,I se aduce o vatamare ca aceea prevazuta
in art. 182 C.p.,atunci va exista un concurs de infractiuni.
In cazul in care impotrivirea la executare se face prin insulta saucalomnie,faptaa va
constitui numai infractiunea de ultraj.Daca insulta sau calomnia insotesc amenintarea sau
actele de violenta,fapta va constitui un concurs de fapte penale intre ultraj(239 alin. 1)si
nerespectarea hotararilor judecatresti(art. 271 alin. 1).
Daca violentele,amenintarea prevazute de art 271 sau oricare dintre faptele prevazute
de art. 239 sunt savarsite asupra organului de executare dupa executarea hotararii,dar din
aceasta cauza,atunci fapta va constitui infractiunea de ultraj.9
Insistenta in executarea hotararii judecatoresti,manifestata de cel care este insarcinat
cu aceasta,nu poate fi considerate o provocare si nici nu poate atrage incidenta legitimei
aparari.Dar poate conduce la aceste urmari daca organul de executare si-a exercitat abuziv
indatoririle.
b)Ipiedicarea unei personae de a folosi o locuinta ori o parte dintr-o locuinta sau un
iobil,detinute in baza unei hotarari judecatoresti.
Aceasta este o alta modalitate modalitate normative in care se savarseste infractiunea
de nerespectare a hotararilor judecatoresti.
In forma simpla a acestei modalitati,fapta se savarseste fara violenta sau amenintare.In
situatia,insa,in care s-ar savarsi prin altfel de mijloace atunci vor avea incidenta dispozitiile
6

Trib. Supr.,s. pen. , dec. Nr. 1409/1971,p. 368

In acest sens Trib. Supr. S. pen. Dec. Nr.803/1961,C.D./1961,p. 478,precum si :D. Gramativici ,Incadrarea
juridica a amenintarii si violentei savarsite fata de organul care executa o hotarare judecatoreasca,r.r.d. nr.
12/1971 p.89
8
Trib. Municip. Bucuresti,s.a II-a pen,dec.nr. 2268/1976,r.r.d. nr. 6/1976,p. 62
9
L.Biro., incadrarea juridica a amenintarii si violentei savarsita fata de organul care executa o hotarare
judecatoreasca,r.r.d.,nr. 12 p.1971,p. 91
7

art. 271 alin. 3.In acest caz notiunile de violenta si amenintare corespund intelesului redat
la pct. 6 lit. a din aceasta subsectiune.10
Fapta poate fi savarsita atat printr-o actiune,cat si printr-o inactine.Spre exemplu,o
persoana construieste un zid pentru a impiedica pe altcineva sa treaca la un teren al
sau,servitude care ii fusese recunoscuta acelei persoane prin hotarare judecatoreasca.In
aceasta situatie fapta se savarseste printr-o actiune.Dar atunci cand faptuitorul nu intreprinde
ceea ce este necesar saintreprinda pentru ca hotararea judecatoreasca san nu fie zadarnicita in
executarea ei,ne aflam in fata inactiunii penale(de exemplu,faptuitorul nu evacueaza locuinta
pe care o persoana este in drept sa o foloseasca,in conformitate cu o hotarare judecatoreasca).
Fapta are ca obiectiv impiedicarea folosintei unei locuintei ori a unei parti dintr-o
locuinta sau imobil.Posesia trebuie sa fie recunoscuta printr-o hotarare judecatoreasca.Este
important de facut aceasta precizare si pentru faprul ca in cazul impiedicarii unei astfel de
posesii,victima nu trebuie sa recurga la vreo una dintre actiunile posesorii,ci,de aceasta
data,posesia ii esste aparata prin aceea ca impotriva faptuitorului se porneste din oficiu
procesul penal pentru nerespectarea hotararii judecatoresti.
Notiunea de imobilfolosita de legiuitor in redactarea textului art.271 are intelesul pe
care dreptul civil il aproba (art.462 c.civ)
Daca impiedicarea folosintei unui imobil s-a savarsit in modalitatile prevazute de art.
220 c.pen.(tulburarea de posesie),fapta va constitui o nerespectare a hotararii judecatoresti sin
u tulburare de posesie,daca imobilul era detinut in baza unei hotarari judecatoresti,iar
faptuitorul a cunoscut acet lucru,acceptand riscul de a fi atinsa in eficienta ei si hotararea
judecatoreasca.11
Daca o persoana savarseste fapta dup ace a mai fost condamnata o data tot pentru
aceasta infractiune,comisa in legatura cu acelasi imobil,nimic nu se poate opune pentru a mai
fi condamnata din nou,deoarece fiind vorba de doua infractiuni distincte nu exista autoritate
de lucru judecat .12
Art. 271 alin. 2 se refera la un imobil individualizat in hotararea judecatoreasca si
implicit in actul de executare al acesteia si nu la entitati abstracte.Astfel,daca hotararea
stabileste o cota-parte ideala dintr-un imobil,impiedicarea beneficiarului hotararii de a folosi o
parte din acel imobil nu constituie infractiunea de nerespectare a hotararilor juecatoresti.
c)Nerspectarea hotararilr judecatoresti prin sustragerea de la executarea masurilor
de siguranta prevazute in articolul 112 lit. c) si d) .
Aceasta fapta alcatuieste cea de-a treia modalitate normative in care se poate savarsi
infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti.13
Infractiunea se savarseste printr-o actiune,uneori si prin omisiune.Ea consta in
sustragerea de la executarea unor masuri de siguranta expres prevazute de legiuitor in art. 271
alin. ultimo si care sunt aplicateprintr-o hotarare judecatoreasca.Aceste masuri de siguranta
sunt: interzicerea de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie,o meserie ori o alta
ocupatie(at. 112 lit. e C.pen.) si interzicerea de a se afla in anumite localitati (art. 112 lit. d
C.pen.).
Infractiunea,prin toate variantele sale,creeaza pericol pentru acea realizare a justitiei
care inseamna executarea unei hotarari judecatoresti.
Legatura de cauzalitate se stabileste prin cercetarea si relevarea raportului de
determinare dintre elemental material al faptei si urmarea produsa.Aceasta din urma rezulta
din dovedirea existentei insasi a elementului material prevazut de norma juridical penala.
10

Trib. Supr.,s.pen.,dec.,nr, 1409/1071 C.D./ 1971, p.368

Trib. Supr.,s.pen.,dec.,nr, 893/1076 C.D./ 1971, p.365-368
12
Trib. Jud.Cluj.,s.pen..,dec.,nr, 29/1960, L.P. NR. 7/1976 pp.77-78,cu nota aprobativa de A. Hilsenrad
13
Trib. Supr.,s.pen.,dec.,nr, 4137/1970 rrd,nr. 4/1971,p. 143,Trib. Jud. Ares. Dec. Pen., nr 1932/1971,rrd., nr,
7/1973, p. 166
11

Latura subiectiva.Vinovatia presupune unele aspecte a caror realizare cumulative

este obligatorie:faptuitorul cunoaste calitatea persoanei care pune in executare hotararea,stie
ca se impotriveste la executarea unei hotarari judecatoresti si vrea sa zadarniceasca
executarea.Practica judiciara este in acest sens.14
Fapta se savarseste cu intentie,directa si indirecta.
Formele infractiunii.Fapta se consuma in chiar momentul savarsirii violentei sau
amenintarii contra organului de executare ,ca manifestare a impotrivirii la executarea unei
hotarari jdecatoresti .Nu are relevanta,din acest punct de vedere,daca,in urma
impotrivirii,hotararea a fost sau nu executata.
De asemenea, in cazul prevazut de art. 271 alin. 2 si 3 infractiunea se consuma
instantaneu in momentul realizarii elementului material a faptei.15
In situatia prevazuta in art. 271 alin. 4 infractiunea se consuma in momentul in
care,hotararea fiind pusa in executare,faptuitorul evita sa ii dea curs.El continua sa exercite
meseria sau profesia care i-a fost interzisa ,nu paraseste localitatea sau revine in localitatea in
care prezenta sa era interzisa.
Daca dupa savarsirea faptei a interenit o lege care prevede o cauza de incetare a
procesului penal,faptuitorul va beneficia de aceasta chiar daca,spre exemplu,posesia sa
nelegala a continuat si dupa aparitia unei asemenea legi.16Uneori fapta poate aparea sub forma
infractiunii continuate(faptuitorul in repetate randuri impiedica o persoana sa foloseasca
locuinta detinuta in baza unei hotarari judecatoresti )sau chiar contue(faptuitorul continua sa
ramana in localitatea pe care,conform hotararii judecatoresti,ar fi trebuit sa o paraseasca).
Sanctiuni.
Fapta de nerespectare a hotararilor judecatoresti este sanctionata diferit,in functie de
modalitatea normative de realizare.
Fapta prevazuta in art. 271 alin. 1 teza 1(comisa prin amenintare)se pedepseste cu
inchisoarea de la 6 luni la 3 ani,iar teza a doua este sanctionata cu inchisoarea de la 1 la 7
ani(comiterea faptei prin violenta).Fapta prevazuta in alin. 2 este sanctionata cu inchisoarea
de la 3 luni la 2 ani sau amenda,iar atunci cand ea este comisa in modalitatile prevazute de
alin. 1 este sanctinata cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani,respective inchisoarea de la 1 la 5
ani.
In sfarsit fapta prevazuta in art. 271 ali. 4 se pedepseste cu inchisoarea de la o luna la 3
luni sau cu amenda.
Ceea ce a determinat prevederea pedepsei inchisorii alternative cu aceea a amenzii la 2
dintre modalitatile normative ale faptei este caracterul nonviolent al activitatii
infractionale,spre deoseire de celelalte doua modalitati,care,savarsindu-se prin violenta sau
amenintare,nu ar justifica existenta unei asemenea situatii.
Spete:
I . Nerespectarea hotrrilor judectoreti. Elemente constitutive. Potrivit practicii
judiciare constante n materie deinerea unui imobil n baza unei hotrri judectoreti trebuie
s fie efectiv pentru ca nclcarea dreptului prii vtmate s poat fi sancionat de normele
dreptului penal.(Trib. Bistria-Nsud, sec. pen., dec. nr. 112/A/9 noiembrie 2010) Prin
14

In acest sens A. Glavan ,puterea lucrului judecat in materia infractiunii de impotrivire la hotararea
judecatoreasca,rrd. Nr. 12/1967 pp. 81 si urm. ;precum si Trib. Reg. Cluj,dep. Pen. Nr .363/1964,j.n., nr.
3/1965,p. 180
15
Trib. Supr. Col. pen., dec., Nr. 344/1960, L.P., nr. 1/1961,p.95,precum si trib.reg. Suceava,col.pen.dec.,nr.
366/1966,r.r.d.,nr. 6/1967,p. 160
16
Art.272

sentina penal nr. 1493 din 17 decembrie 2009 pronunat de Judectoria Bistria n baza art.
271 al. 2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul JI pentru svrirea infraciunii de
nerespectarea hotrrii judectoreti, la: 1.000 lei amend penal. S-au pus n vedere
inculpatului disp.art.63/1 Cod penal. Prin aceeai sentin penal, n baza art.271 al.2 Cod
penal, a fost condamnat inculpata JR pentru svrirea infraciunii de nerespectarea hotrrii
judectoreti, la: 1.000 lei amend penal.S-au pus n vedere inculpatei disp.art.63/1 Cod
penal. Potrivit art.348 Cod procedur penal s-a dispus restabilirea situaiei anterioare
svririi infraciunilor. S-a respins aciunea civil formulat de prile civile BI i BM ca
nentemeiat (nedovedit).n baza art.191 al.2 i al.2 Cod procedur penal, au fost obligai
fiecare dintre inculpat s plteasc, n favoarea statului, cte 550 lei fiecare, cu titlu de
cheltuieli judiciare.mpotriva acestei hotrri au declarat apel inculpaii.
Apelul declarat n cauz este fondat pentru motivele ce se vor arta n cele ce urmeaz.
Din actele i lucrrile dosarului cauzei rezult c prin sentina civil nr. 981/2000 a
Judectoriei Bistria inculpaii au fost obligai s recunoasc dreptul de proprietate al prilor
vtmate asupra imobilului nscris n CF 645 Mureenii-Brgului nr. top 522/1/1, s lase n
liber posesie i folosin acestora, dispunndu-se i evacuarea inculpailor din imobil.
Aceast hotrre a rmas definitiv prin Decizia civil nr. 384/2001 a Tribunalului BistriaNsud i apoi irevocabil prin Decizia civil nr. 2646/2001 a Curii de Apel Cluj. Potrivit
disp. art. 271 Cod penal constituie infraciunea de nerespectare a hotrrilor judectoreti
mpiedicarea unei persoane de a folosi o locuin ori parte dintr-o locuin sau imobil deinute
n baza unei hotrri judectoreti. Potrivit practicii judiciare constante n materie deinerea
unui imobil n baza unei hotrri judectoreti trebuie s fie efectiv pentru ca nclcarea
dreptului prii vtmate s poat fi sancionat de normele dreptului penal.n spe ns,
aceast condiie referitoare la latura obiectiv a infraciunii de nerespectare a hotrrilor
judectoreti nu este ndeplinit.Este real c n baza demersurilor ntreprinse de ctre prile
vtmate s-a ntocmit dosar de executare silit iar la data de 27.09.2005 n vederea punerii n
executare a hotrrii judectoreti n cauz, executorul AVD s-a deplasat la faa locului n
vederea predrii prilor vtmate a imobilului n litigiu.
Din procesul-verbal ntocmit cu acea ocazie n dosarul execuional nr. 309/2003,
rezult c inculpaii-apelani (pri n cauza civil) s-au opus executrii silite, dar i faptul c
s-a constatat existena unui impediment la executarea silit ntruct titlul executoriu nu
dispune evacuarea fiilor prilor i a lucrurilor proprietatea acestora.
n concret, din
dosarul execuional anexat cauzei cu ocazia judecrii apelului, s-a constatat c imobilul n
litigiu era locuit de cei doi pri i de fiii acestora, cei din urm avnd o serie de bunuri n
proprietate. Ca urmare a constatrii acestui impediment executorul judectoresc i-a declarat
evacuai pe prii JI i JR din imobilul n litigiu. Procedeul folosit de executorul
judectoresc nu satisface ns cerinele legale ale textului legal incriminator, deoarece n
modalitatea descris s-a fcut doar o punere n posesie declarativ i nu una efectiv, astfel
cum presupun disp. art. 271 Cod penal, respectiv nu a procedat efectiv la evacuarea prilor
din cauza civil mai sus amintit i a bunurilor acestora.
n aceste condiii, n mod corelativ, nu se poate discuta despre o predare efectiv a
imobilului n litigiu ctre prile vtmate.
Aa fiind, tribunalul constat c fapta inculpailor apelani de a mpiedica pe prile
vtmate s foloseasc imobilul dobndit n instan, n condiiile descrise, nu ntrunete
elementele constitutive ale infraciunii de nerespectare a hotrrilor judectoreti.
n consecin, n baza disp. art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedur penal apelul declarat n
cauz va fi admis, hotrrea atacat va fi desfiinat n parte i pronunnd o nou hotrre, n
temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b Cod procedur penal se va dispune
achitarea inculpailor de sub nvinuirea svririi infraciunii prev. de art. 271 alin. 2 Cod
penal. Ca urmare a soluiei preconizate se va nltura din hotrrea atacat dispoziia

referitoare la obligarea inculpailor la plata cheltuielilor judiciare n favoarea statului, la fond,

urmnd ca acestea s rmn n sarcina statului.
Potrivit disp. art. 371 alin. 2 Cod procedur penal tribunalul a examinat ntreaga
cauz, sub toate aspectele de fapt i de drept, constatnd ns c nu exist i alte temeiuri
pentru desfiinarea hotrrii atacate.Ca urmare, celelalte dispoziii ale sentinei apelate,
referitoare la soluionarea laturii civile a cauzei, vor fi meninute
II . Prin sentinta penala nr. 305 din 15.09.2008 a Judecatoriei Saveni, s-a dispus, n
temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b Cod procedura penala, achitarea inculpatului
M.V., sub aspectul savrsirii infractiunii prevazute si pedepsite de art. 271 alin. 2 Cod penal.
A fost lasata nesolutionata latura civila a cauzei.
Pentru a hotar astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lnga Judecatoria Saveni din 06.12.2007
inculpatul MV a fost trimis n judecata pentru savrsirea infractiunii de nerespectare a
hotarrilor judecatoresti prevazute de art. 271 alin. 2 Cod penal, retinndu-se n sarcina sa ca
nu a respectat dispozitivul sentintei civile nr. 1019/2000 a Judecatoriei Saveni si nu i-a lasat n
deplina proprietate si linistita posesie partii vatamate GG, suprafata de 1.027 m.p. teren situat
n intravilanul orasului Saveni, judetul Botosani.
Dupa administrarea tuturor probelor, respectiv actele depuse de inculpat, expertiza
tehnica solicitata de acesta, audierea expertului topograf, atasarea dosarelor n care s-au
pronuntat sentinte civile ce au legatura cu cauza, prima instanta a retinut ca fiind dovedita
urmatoarea situatie de fapt:
Prin sentinta civila nr. 1019 din 6.07.2000 a Judecatoriei Saveni, ramasa definitiva si
irevocabila prin decizia nr. 1384 din 25 mai 2001 a Curtii de Apel Suceava, inculpatul MV a
fost obligat sa lase partii vatamate GG n deplina proprietate si linistita posesie suprafata de
1027 m.p. teren situata n intravilanul orasului Saveni, identificata n parcela cadastrala 2453
= 152 m.p., parcela cadastrala 2454 = 486 m.p. nscrisa n titlul de proprietate nr. 79229 din
12.08.1999, conform schitei anexa nr. 1 la raportul de expertiza ntocmit de expertul DF.
La data de 10 iunie 2001, hotarrea judecatoreasca sus-mentionata a fost pusa n
executare de catre executorul judecatoresc FC din circumscriptia Judecatoriei Saveni, prin
delimitarea suprafetei de 1.027 m.p. si marcarea prin tarusare, ntocmindu-se proces-verbal de
punere n executare n care s-a consemnat faptul ca schita din raportul de expertiza nu
corespunde cu situatia reala din teren.
Ulterior, inculpatul nu a eliberat terenul, nsa a promovat mai multe actiuni civile
avnd ca obiect imobilul n cauza.
ntruct o parte din locuinta inculpatului se afla amplasata pe terenul proprietatea partii
vatamate, acesta a promovat o actiune n anulare a titlului de proprietate nr. 79229 din
12.08.1999 a partii vatamate, titlu care a stat si la baza sentintei civile nr. 1019/2000 a
Judecatoriei Saveni, iar prin sentinta civila nr. 1770 din 31.10.2002 a Judecatoriei Saveni,
titlul de proprietate sus-mentionat a fost anulat n parte, n sensul excluderii suprafetei de
38,50 m.p. teren situat n parcela 2453.
Prin sentinta civila nr. 1417 din 17.12.2003 a Judecatoriei Saveni, s-a constatat
intervenita vnzarea-cumpararea imobilului compus din casa de locuit si suprafata de 800
m.p. teren aferent, situat n orasul Saveni, str. Izvoarelor, nr. 17, ntre inculpatul MV si sotia
acestuia, MC, si sotii GD si M, iar prin ncheierea nr. 24799 din 06 decembrie 2006 data de
Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Botosani s-a dispus nscrierea dreptului de
proprietate asupra imobilului de mai sus n cartea funciara individuala nr. 672 /N a orasului
Saveni.

Instanta a retinut ca delimitarea terenului aferent locuintei de 800 m.p. s-a facut de
expertul care a ntocmit documentatia de intabulare, terenul fiind identificat n parcelele
cadastrale nr. 2450, 2454, 2455, 2456.
Prin sentinta civila nr. 555/2006 a Judecatoriei Saveni, inculpatului MV si sotiei sale,
MC, li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 1.339 m.p. teren intravilan
oras Saveni, n parcelele cadastrale: 2453/2 = 39 m.p.; 2450 = 458 m.p.; 2456/1 = 350 m.p.;
2455/1 = 350 m.p. si 2454/1 = 42 m.p., iar ulterior a fost emisa H.C.J. nr. 133 din 11 martie
2008.
Din schita anexa la raportul de expertiza, precum si din continutul raportului ntocmit
de expertul TC reiese ca suprafata atribuita prin sentinta civila nr. 555/2006 a Judecatoriei
Saveni se suprapune peste terenul atribuit partii vatamate prin sentinta civila nr. 1019/2000 a
Judecatoriei Saveni.
Din concluziile raportului de expertiza mai reiese ca inculpatul ar trebui sa detina
suprafata de 2.139 m.p. rezultata din nsumarea celor doua suprafete de teren de 800 m.p. si
1.339 m.p. conform celor doua sentinte nr. 1417/2003 si nr. 555/2006 ale Judecatoriei Saveni
si, n consecinta, acesta nu detine fara drept vreo suprafata de teren din proprietatea partii
vatamate.
Pe de alta parte, executorul judecatoresc investit sa faca punerea n executare a
sentintei civile nr. 1019/2000 a Judecatoriei Saveni nu a respectat schita anexa la raportul de
expertiza ntocmit de expertul DF, deoarece prin bornele amplasate n teren a determinat
limita suprafetei de 1.027 m.p. ca trecnd prin imobilul n care locuia inculpatul cu familia,
fapt ce nu corespunde cu schita sus-mentionata.
Astfel, se poate concluziona ca executorul judecatoresc nu a facut o punere efectiva n
executare, ci una formala.
Fata de cele retinute mai sus si avnd n vedere ca ulterior pronuntarii sentintei civile
nr. 1019/2000 a Judecatoriei Saveni si punerii n executare a acesteia, inculpatului MV i-a fost
recunoscut prin doua hotarri judecatoresti dreptul de proprietate asupra unor suprafete de
teren ce se suprapun cu terenul partii vatamate, iar aceasta situatie a fost identificata prin
expertiza efectuata n acest dosar, instanta a apreciat ca n cauza sunt aplicabile dispozitiile
art. 10 lit. b Cod procedura penala si a dispus achitarea inculpatului n baza art. 11 pct. 2 lit. a
Cod procedura penala sub aspectul infractiunii prevazute si pedepsite de art. 271 alin. 2 Cod
penal, partile urmnd sa clarifice situatia juridica a terenului pe care trebuie sa-l detina n
cadrul unei actiuni civile. Avnd n vedere temeiul achitarii, instanta a lasat nesolutionata
latura civila a cauzei si a respins si cererea inculpatului privind plata cheltuielilor judiciare.
Sentinta penala nr. 305 din 15.09.2008 a Judecatoriei Saveni a fost confirmata de
Tribunalul Botosani care, prin decizia penala nr. 34 A din 16.02.2009, a respins ca nefondate
apelurile declarate de Parchetul de pe lnga Judecatoria Saveni si partea vatamata GG.
mpotriva celor doua hotarri a declarat recurs partea vatamata GG care, prin
intermediul aparatorului, le-a criticat ca nelegale, solicitnd admiterea recursului, casarea
hotarrilor si condamnarea inculpatului, invocnd ca motiv de casare prevederile art. 3859
pct. 18 Cod procedura penala instantele au savrsit o grava eroare deoarece n mod gresit au
retinut ca inculpatul ar fi ndreptatit sa detina suprafata de 2.139 m.p.
n motivarea recursului s-a mai aratat ca suprafata de 800 m.p. dobndita de inculpat
de la familia G. este inclusa n suprafata de 1.339 m.p. dobnditi de inculpat prin
reconstituire, aspect evidentiat n planul de situatie al suplimentului la raportul de expertiza
facut de catre expertul T. si, ca atare, cele doua suprafete nu trebuie nsumate. n planul de
amplasament care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 79220/12.08.1999 prin care
partii vatamate i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 1,9 ha teren sunt evidentiate
parcelele de teren care i se cuvin att partii vatamate, ct si inculpatului MV. Acesta ar fi
ndreptatit la suprafetele de 800 m.p. proveniti din cumparare de la familia G., 500 m.p. cu

care partea vatamata este de acord sa i se atribuie inculpatului ca lot si 39 m.p. obtinuti
ulterior prin anularea partiala a titlului de proprietate al partii vatamate.
Cum instantele sunt tinute sa respecte hotarrea civila definitiva, si cum la fata locului
nu se mai poate gasi suprafata de 1.027 m.p. datorita hotarrilor ulterioare care au survenit si
modificat aceasta suprafata, n prezent la fata locului s-a mai regasit doar suprafata de 621
m.p. la care recurenta este ndreptatita, considera ca n cauza sunt ntrunite elementele
constitutive ale infractiunii prev. de art. 271 alin. 2 Cod penal, motive pentru care solicita
condamnarea inculpatului.
Examinnd recursul, se constata ca este nefondat.
Potrivit art. 271 alin. 2 Cod penal, infractiunea de nerespectare a hotarrii judecatoresti
consta n fapta de a mpiedica o persoana a folosi o locuinta ori parte dintr-o locuinta sau
imobil, detinute n baza unei hotarri judecatoresti.
Pentru existenta elementelor constitutive ale acestei infractiuni, printre altele, este
necesar ca partea vatamata sa se afle efectiv n posesia imobilului pe care este mpiedicata sa
o foloseasca, posesia sa nu fie discutabila iar hotarrea sa fie pusa n executare potrivit legii.
Din probele administrate n cauza, rezulta, pe de o parte, ca executorul judecatoresc
investit cu punerea n executare a sentintei civile nr. 1019 a Judecatoriei Saveni nu a respectat
schita anexa la raportul de expertiza ntocmit de expertul DF, deoarece cele trei borne
amplasate n teren care determinau limita de 1027 m.p. teren treceau prin imobilul n care
locuia inculpatul. Sub acest aspect, executorul nu a facut o punere n posesie legala, ci doar
una formala, preciznd n procesul-verbal ncheiat cu ocazia executarii ca situatia din teren nu
corespunde celei prevazute n schita atasata la dosarul civil n baza careia terenul a fost
atribuit partii vatamate.
Pe de alta parte, ulterior pronuntarii sentintei civile nr. 1019/2000 au fost solutionate
mai multe actiuni civile cu referire la aceeasi suprafata de teren, astfel ca faptic terenul nu mai
corespunde situatiei existente la momentul pronuntarii sentintei nr. 1019/2000.
Prin sentinta civila nr. 1770 din 31 octombrie 2002 a Judecatoriei Saveni, titlul de
proprietate care a stat la baza sentintei civile nr. 1019/2000, respectiv titlul de proprietate nr.
79299 din 12 august 1999 emis partii vatamate, a fost anulat n parte prin excluderea
suprafetei de 38,50 m.p. teren din parcela cadastrala 2453.
Prin sentinta civila nr. 1417 din 17 decembrie 2003 a Judecatoriei Saveni, s-a constatat
intervenita vnzarea-cumpararea imobilului compus din casa de locuit si suprafata de 800
m.p. teren aferent, situata n orasul Saveni, str. Izvoarele nr. 17, ntre MV si C., pe de o parte
si G D si M., pe de alta parte.
Prin sentinta civila nr. 555/2006 a Judecatoriei Saveni, inculpatului MV si sotiei sale li
s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 1.339 m.p. n intravilanul orasului
Saveni, identic cu parcelele cadastrale 2453/2 = 39 m.p.; 2450 = 458 m.p.; 2456/1 = 350 m.p.;
2455/1 = 350 m.p. si 2454/1 = 42 m.p., iar ulterior s-a emis n acest sens si Hotarrea
Consiliului Judetean nr. 133 din 11.03.2008.
Din raportul de expertiza ntocmit de expert TC si din planul de situatie anexa, rezulta
ca suprafata atribuita prin sentinta civila nr. 555/2006 a Judecatoriei Saveni se suprapune
peste terenul atribuit partii vatamate prin sentinta civila nr. 1019/2000 a Judecatoriei Saveni.
Prin urmare, n cauza sentinta civila nr. 1019/2000 nu a fost executata potrivit
dispozitiilor legale si cta vreme la data cnd s-a ncercat punerea n executare a acestei
hotarri terenul se afla n litigiu, iar ulterior titlul de proprietate pe baza caruia s-a pronuntat
sentinta a fost modificat, n mod corect s-a apreciat ca nu mai subzista n cauza elementele
infractiunii de nerespectare a hotarrii judecatoresti, mai precis ca fapta nu este prevazuta de
legea penala.
De altfel, partile si contesta posesia, dreptul de proprietate, precum si ntinderea
suprafetelor de teren la care ar fi ndreptatiti, partea vatamata sustinnd ca suprafetele de teren

10

pentru care inculpatul a obtinut hotarri judecatoresti sau i s-a reconstituit dreptul de
proprietate nu trebuie nsumate deoarece ele se includ n suprafata mai mare, inculpatul
sustine contrariul.
Cum suprafetele de teren disputate se si suprapun, solutia de achitare n baza art. 11
pct. 2 lit. a Cod procedura penala raportat la art. 10 lit. b Cod procedura penala fapta
neprevazuta de legea penala este legala, partile urmnd sa clarifice situatia juridica a
terenului pe care trebuie sa-l detina fiecare, n cadrul unei actiuni civile.

BIBLIOGRAFIE

1.Drept Penal Roman parte speciala;Octavian Loghin,Tudorel Toader,Editura Sansa

,Bucuresti,1994
2.Institutii de Drept Penal ;Costica Bulai ,Avram Filipas si Constantin
Mitrache,Editura Trei,editia a III-a 2006
3.Drept Penal .Parte speciala,;Gheorghe Ivan,Editura C.H.Beck,editia a II-a 2009
4.Codul Penal
5. http://www.spete.info/jurisprudenta-obiect/nerespectarea-hot%C4%83r
%C3%A2rilor-judec%C4%83tore%C5%9Fti-elemente-constitutive-25926/ Vizualizat in
data de 8.05.2013 ora 15:00
6. http://www.jurisprudenta.com/speta/nerespectarea-hot%C4%83r%C3%A2rilorjudec%C4%83tore%C5%9Fti-necesitatea-execut%C4%83rii-hot%C4%83r%C3%A2riicivile-cu-respectarea-dispozi%C5%A3iilor-q1s11/ Vizualizat in data de 8.05.2013 ora 15:30

11