Misterul Educatiei al Repeblicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

FACULTATEA RELAII INTERNATIONALE,
STIINTE POLITICE SI ADMINISTRATIVE

REFERAT
,, DELINCVENA JUVENIL

Efectuat
Fedco Diana
Gr 4
Verificat
D. Roman
CHIINU 2014
1

BIBLIOGRAFIE:
1. Acordarea Asistentei Juvenile si Psiho-sociale ale copiilor aflati in sistemul de justitie penala
Chisinau: IRP, 2005.
2. Emilian Stanisor.DELINCVENA JUVENIL.,Bucuresti, Ed: Oscar Print, 2008
3. Florea Bujorel ,,Justitia pentru DELINCVENA JUVENIL , Ed: Valahia, 2006.
4. Gidul consilierului de probatiune- Chisinau: IRP, 2004.I
5. I. Girleanu ,,Coordonate psihosociale ale delincvenei juvenile Ed: Timis, Timisoara, 1997
6. Ion Pitulescu, Delincvena juvenil, Bucureti, Editura Ministerului de Interne, 1995
7. Probatiune presententiala in privinta minorilor- Chisinau: IRP, 2005.
8. Traian Dracanescu, Ion Manea. DELINCVENA JUVENIL- o lectie deschisa de sociologie,
Ed: Scoala Galateana, 2003
9. Andrei Agat, Maria Vioara ,,Comunitatile de Imigranti
http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?rub=Universul%20Copilariei, 3.10.2010
10. Aurel Mosnoi ,,DELINCVENA JUVENIL
http://www.scribd.com/doc/18163928/DELINCVENA-JUVENIL, 29.09.2010
11. DELINCVENA si justitia JUVENIL
http://www.penalreform.ro/mfc/documente/experienta_internationala/Experienta
%20europeana/DELINCVENA%20JUVENIL%20SI%20JUSTITIA%20JUVENIL%20IN
%20EUROPA.pdf, 13.10.2010
12. Denisa Patrascu ,,Cauzele delincvenei juvenile
http://denisapatrascu.wordpress.com/2010/02/13/studiu-criminologic-privind-cauzeledelincvenei-juvenile/ 13.10.2010
13. Eugen Scaunas ,,Problemele minorilor http://www.agendabacau.ro/stirizilnice/desteptarea/2813_DELINCVENA-JUVENIL---o-adevarata-problema----minoriinfractori.html, 29.09.2010
14. ,,Fenomenul infractional http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_10384/Combatereadelincvenei-juvenile-efort-comun-al-statelor-europene.html, 3.10.2010
15. Viorel Scobioala ,,Infractionalitatea in New York http://dacia.forumotion.net/economie-f9/newyork-cel-mai-mare-oras-sionist-din-lume-t297.htm,29.09.2010
16. ,, Statistica minorilor delicventi

http://statbank.statistica.md/pxweb/Database/RO/12%20JUS/JUS02/JUS02.asp,20.10.20
10

INTRODUCERE
Adolescenta reprezinta cea mai complexa etapa de dezvoltare a tinarului in drumul sau spre maturitate.
Aceasta etapa ridica mari dificultati in procesul educativ, datorita frecventelor perturbari fiziologice,
dezichilibre afective, perturbari caracteriale si tulburari de conduita care insotesc adeseori
maturizarea.Adolescenta si problemele acesteia sunt in vizorul parintilor, statului , a organizatiilor
regionale si international , de aceea tema cu privire la DELINCVENA JUVENIL este una actuala si
pentru rezolvarea eficienta a problemelor aparute pe parcursul acestei perioade este nevoie de a studia
aceasta tema.
Dupa cum cunoastem comportamentul delicvent este oglinda unei structure mentale organizate pe o
mentalitate nociva ce porneste din disocialitate(perturbarea legaturii sociale ce determina deformarea
constiintei morale. Specifitatea si diversitatea delincvenei juvenile, precum si miza mare pusa in joc
viitorul tinerilor autori de acte delictuale- impun o pluritate de raspunsuri ferme si rapide cu un puternic
caracter educativ ,care sa aiba in vedere protejarea tinerilor si stabilirea pentru acestia a unor repere clare
de conduita si integrare sociala1. Astazi

DELINCVENA JUVENIL reprezinta fenomenul care

evidentiaza gama de abateri sociale ale minorului , care sunt clasate ca deviante in urma caruia se aplica o
pedeapsa administrativa sau penala. Este o problema discutata inca din toate timpurile,o problema
actuala in majoritatea tarilor lumii. . In conditiile cresterii ingrijoratoare a delincvenei juvenile, lupta
pentru combaterea acestiu fenomen contistituie o preocupare comuna pentru toate tarile. Orice stat
indifferent de pozitia sa geografica, de nivelul de dezvoltare, de marimea teritoriala se confrunta cu
infractionalitatea minorilor. Chiar si organizatiile international au in vizor aceasta problema incercind sa
aduca mai multe posibilitati de ameliorare si de prevenire a delincvenei juvenile, astfel o politica publica
coerenta de combatere a delincvenei juvenile trebuie sa dispuna de o veritabila retea de prevenire al carei
rol sa se realizeze prin interventia simultana si reciproca a familiei, scolii, a sociatatii, precum si insusi a
statului. Referatul reprezinta

unele aspect ale legislatiei referitoare la prevenirea si combaterea

delincvenei juvenile din unele tari din Europa Occidentala si din Europa Centrala si de Est.
In aceasta lucrare vom studia minutios cauzele aparitiei delincvenei juvenile, metodele de combatere,
politicile de lupta ale tarilor impotriva infractionalitatii minorilor, precum si actualitatea temei in
Republica Moldova, deasemenea vom analiza atent procesul dat pe arena internationala,cum influienteaza
acesta dezvoltarea sociatatii si oferirea cauzelor acestui proces precum si a metodelor de rezolvare a
acestuia.

1.FENOMENUL DELINCVENEI JUVENILE : CONCEPTE, FORME, SI DIMENSIUNI.

Aurel Mosnoi ,,Delicventa juvenila http://www.scribd.com/doc/18163928/Delicventa-juvenila, 29.09.2010

Un copil care se afla in detentie este o tragedie nu doar pentru el si familia sa,ci pentru intreaga
societate,care intr-o mare masura poarta responsabilitate pentru acest fapt. Multe tari lupta astazi
cu criminalitatea JUVENIL, dar aceasta problema are o vechime indelungata, inca de cind a
inceput omenirea. Actele infractionale au fost comise de catre minori de-a lungul istoriei, aceste
fapte intotdeauna erau considerate ilegale si nu au fost intotdeauna denumite drept delicvente.
Astazi s-au produs foarte multe schimbari in acceptiunea conceptual a delincvenei deoarece in
trecut acest concept era asociat mai mult cu deviant, dar astazi el imbraca forma asociata din
juris-prudenta, sanctionarea vine din cadrul normelor juridice.2
Fenomenul delincvenei juvenile este intr-o crestere tot mai mare,luind diferite forme si aspect de
desfasurare. Pe de alta parte, astazi apar problem de ordinul protectiei copiilor in conflict cu
legea, deoarece sociatatile nu consimt faptul ca un copil nu trebuie judecat si sanctionat penal ca
pe un infractor adult, ci supravegheat in modul in care isi desfasoara educatia, socializarea,
factorii cu care intra el in contact, care in fine ii perturbeaza modul de desfasurare a activitatilor
sale. Pentru a scoate in evident dimensiunile fenomenului de delincvena JUVENIL a fost
elaborate un ghid de interviu structurat si care a fost adresat specialistilor care lucreaza in
domeniul delincvenii juvenile. Una din primele intrebari se refera la fenomenul delincventii
juvenile ca fiind o problema sociala atit in Republica Moldova cit si in alte state de pe arena
mondiala. In vederea elucidarii cauzelor si dimensiunilor fenomenului au fost realizate interviuri
cu specialistii in domeniu. Au fost intervievati 2 asistenti sociali, 1 jurist, 1 pedagog social si 1
specialist principal in lucrul cu minorii . Ghidul de interviu aplicat a inclus intrebari cu privire la
opiniile si atitudinile specialistilor despre fenomenul delincvenei juvenile. Astfel, toate
persoanele intervievate au mentionat ca ,,fenomenul delincvenii juvenile este o problema sociala
pentru toate tarile lumii, deoarece acest fenomen se raspindeste si ia amploare , tinerii in loc sa-si
construiasca un viitor frumos cu multe vise, devin delicventi, o infractiune oricind este o
problema, ea aduce daune unei persoane sau societatii, copii sunt viitorul tarii de ei depinde
viitorul nostru. Persoanele intervievate explica acest lucru prin faprul ca ,,situatia economica a
familiilor, care din cauza nevoilor materiale isi lasa nesupravegheati copiii inca de la o virtsa
prea mica.
In continuare ne vom referi la clasificarea termenului ,,minor un minor este definit ca un copil
sau persoana tinara, in cadrul respectivului sistem de justitie, care poate fi tratat pentru o
2

Acordarea Asistentei Juvenile si Psiho-sociale ale copiilor aflati in sistemul de justitie penala Chisinau: IRP,
2005.

infractiune intr-o maniera care este diferita fata de cea in care este tratat adultul.
Astfel,s-a ajuns la o concluzie comuna ca DELINCVENA nu este o proprietate simpla,
prezenta sau absenta in anumite comportamente, ci este produsul unui proces mai complex ce
implica deseori si reactia sociala fata de aceasta.
Dictionarul Limbii Romane explica conceptul de DELINCVENA ca fiind un fenomen social
care consta in savirsirea de delicate. Savirsirea delictelor tine de totalitatea actelor infractionale,
la un moment dat, intr-un anumit mediude catre o persoana de o anumita virsta. Delicventul este
persoana care a savirsit un delict penal. La rindul sau delictul penal este fapt nepermis de legea
penala,

infractiune

care

se

sanctioneaza

cu

amenda

sau

privatiune

de

libertate.

Dictionarul Larrouse, DELINCVENA este perceputa ca fiind totalitatea infractiunilor in raport

cu legile sociatatii.

In

viziuna psihologilor, DELINCVENA vine din acele perturbari ale sistemului nervos central,
care la un moment dat nu poate controla actiunile. Psihologii afirma faptul ca DELINCVENA
JUVENIL vine din gradul mare de inclinatie a agresivitatii,care este bazata pe un fond de
negare a valorilor socialmente acceptate de intreaga societate. O alta caracteristica de natura
psihologica este instabilitatea emotional, care este generate de carentele educationale si de
fragilitatea eului-care duce la o inadaptare sociala pentru individ. In acceptiunea psihologica,
DELINCVENA JUVENIL vine din insecuritate, unde individul este impus de mai multe ori
sa-si schimbe domiciliul sau, asftel vagabondind el evita formele de organizare a vietii si a
activitatilor sociale din cadrul mediului in care traieste.
Prevenirea delincvenei juvenile este o problem de protecie att a indivizilor tineri pe
care i sprijin pentru depirea eventualelor tendine sau comportamente deviante - ct i a
societii, ntruct,pentru societate, este mai eficient i mai puin costisitor s mpiedice tinerii s
nceap o carier infracional, dect s plteasc pentrucomportamentul lor infracional.
Delincvena juvenil este rezultatul unor forme de deviana morala si penal ce se
manifest n perioada copilriei i a adolescenei. In toate societile, delincvena juvenil a
devenit un fenomen cu o evoluie ascendent, caracterizat, n prezent, de o ngrijortoare
micorare a vrstei delincvenilor minori i de o agravare a infraciunilor comise: violuri, furturi
svrite cu violen, lovituri i rni provocate nmod voluntar, distrugeri. Tendina spre
infracionalitate este determinat de interactiunea unei varieti de factori pozitivi i negativi,
care se manifest la nivelul individului, familiei i societii.
5

Srcia, dezavantajele sociale, disfunciile la nivelul familiei, politicile publice neadecvate

pentru a face fa mririi numrului detineri aflai n pericol, pot contribui la apariia
comportamentului deviant al tinerilor i a conflictului lor cu legea, astfel putem oferi niste
exemple elocvente de tari,orase care se afla in lupta directa cu delicvnta JUVENIL:New Yorkul detine cel mai mare indice de criminalitate din lume, este orasul in care DELINCVENA
JUVENIL a ajuns la cote specatculoase, este centru mondial al comertului cu filme si fotografii
pornografice, in care sunt implicate tot mai multi minori 3 ; delincventa JUVENIL a inregistrat
cote alarmante si in Romania,unde tot mai multi minori sunt implicati in activitati infractionale,
iar acest lucru este dovedit de statisticile Inspectoratului de Politie- Lipsurile materiale acutizate
si generalizate, problemele de ordin social si familial sunt cauze hotaratoare pentru viitorul unui
copil4; Conform unor investigatii, in randul populatiei criminale juvenile un loc aparte ocupa
minorii comunitatilor de imigranti (in special Africa de Nord-Magreb, respectiv Africa CentralaSubsahariana)5.
In acest context, justiia pentru tineri, component esenial a sistemului judiciar, are de
ndeplinit o sarcin complex i deosebit de dificil, fiind chemat s dea rspunsuri echitabile
att victimei, ct i tnrului delincvent (n privina cruia trebuie s ia n consideraie o
multitudinede factori - vrst, responsabilitate, circumstane sociale), stabilind, nacelai timp,
graniele dintre comportamentele antisociale grave i celecare fac parte din procesul normal de
maturizare. Procesul de prevenirea delincvenei juvenile, component vital a sistemului justiiei
pentrutineri, este alctuit din mai multe elemente: o lege penal special pentru delincvenii tineri,
avnd la baz principiul respectrii drepturilor minorilor i ale tinerilor, instane speciale de
judecat pentru minori, un raport echilibrat ntre sanciunile punitive i msurile socioeducative,nchisori speciale pentru tineri.
Normele internaionale privind justiia pentru tineri reflect rolul determinant al acesteia n
tratamentul delincvenei juvenile, precum i necesitatea unei aciuni coerente care s aib la baz
3

Viorel Scobioala ,,Infractionalitatea in New York http://dacia.forumotion.net/economie-f9/new-york-cel-maimare-oras-sionist-din-lume-t297.htm,29.09.2010

4

Eugen Scaunas ,,Problemele minorilor http://www.agendabacau.ro/stiri-zilnice/desteptarea/2813_delicventajuvenila---o-adevarata-problema----minori-infractori.html, 29.09.2010

5

Andrei Agat, Maria Vioara ,,Comunitatile de Imigranti http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?

rub=Universul%20Copilariei, 3.10.2010

nu numaiprincipiile penale (care s mbine severitatea cu luarea n considerare a fragilitii

tinerilor), ci i principiul gsirii de rspunsuri pragmatice i inovatoare care sa fie puse in
practica de specialistii in domeniu6.
2.

CAUZELE, ACTIVITATEA SI REFORMELE DE PREVENIRE SI COMBATERE A

DELINCVENEI JUVENILE IN VIZORUL STATELOR EUROPENE.

Activitatea de prevenire si combatere a delincvenei juvenile a constituit si constituie o
preocupare permanenta de politica penala a statelor moderne in general, si a statelor membre
U.E., in particular. Fenomenul infractional in randul minorilor ridica probleme specifice de
prevenire si de combatere, datorita unei multitudini de factori care conduc la adoptarea unui
comportament infractional de catre minori - segment al populatiei deosebit de vulnerabil, aflat in
etapa formarii personalitatii, usor influentabil, si receptiv la stimulii externi (pozitivi sau
negativi). 7
Principalii factori care contribuie la aparitia si dezvoltarea fenomenului delincventei juvenile
sunt: lipsa de repere a minorilor, lipsa de comunicare, lipsa de respect pentru principiile etice si
morale si de evidentiere a unor modele adecvate in cadrul familiei din care provin, din cauza
absentei frecvente a parintilor, problemele psihopatologice asociate cu abuzul fizic si sexual din
partea unor persoane din anturaj, netransmiterea de catre sistemele educationale a valorilor etice
si sociale, precum si saracia, somajul, excluderea sociala, si rasismul 8. De asemenea, alti factori
determinanti in adoptarea de catre minori a unei conduite necorespunzatoare cu normele legale si
de convietuire sociala, sunt tendinta pronuntata spre mimetism pe care o au tinerii in procesul de
formare a personalitatii lor, tulburarile de personalitate asociate cu consumul de alcool si droguri,
si prezentarea de catre mijloacele de informare in masa si de paginile de internet a unor modele
de violenta absurda, excesiva si nejustificata, care conduc la banalizarea violentei .
Problema cauzalitatii delincvenei juvenile poate fi privita ca o interactiune genetica a sistemelor
de factori interni si a sistemelor de factori externi sau, cu alte cuvinte, ca o impletire a sistemelor
de factori de personalitate a infractorilor minori cu sistemele de factori ce tin de mediul social
6

Florea Bujorel ,,Justitia pentru delicventa juvenila , Ed: Valahia, 2006.

,,Fenomenul infractional http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_10384/Combaterea-delicventei-juvenileefort-comun-al-statelor-europene.html, 3.10.2010

8

Denisa Patrascu ,,Cauzele delicventei juvenile http://denisapatrascu.wordpress.com/2010/02/13/studiucriminologic-privind-cauzele-delicventei-juvenile/ 13.10.2010

determinant

In urma examinarii Raportului privind delincventa JUVENIL, rolul femeilor, al familiei, si al

societatii, Parlamentul European a adoptat la data de 21 iunie 2007 Rezolutia privind
delincventa JUVENIL: rolul femeilor, al familiei, si al societatii (nr. 2007/2011(INI)). 9
Deoarece studiile efectuate atat la nivel national cat si la nivel comunitar au relevat faptul ca
DELINCVENA JUVENIL a inregistrat o crestere alarmanta in ultimele doua decenii,
atingand in prezent proportii de masa, s-a ajuns la concluzia necesitatii reformarii si armonizarii
politicilor penale nationale, in vederea combaterii fenomenului infractional in randul minorilor.
In aceste conditii, statele europene au subliniat faptul ca fenomenul delincventei juvenile poate fi
combatut in mod eficient numai prin adoptarea unei strategii integrate la nivel national si la nivel
european, care va cuprinde trei principii directoare: preventia, masurile judiciare si
extrajudiciare,

si

integrarea

sociala

delincventilor

minori10.

Cu ocazia seminarului international stiintifico practic: Experienta implementarii justitiei

juvenile in tarile din fostul lagar socialist, desfasurat in perioada 16-17 ianuarie la Kiev, expertii
in domeniu au discutat despre realizarile obtinute de catre tarile lor in ultima perioada, in ceea ce
priveste implementarea justitiei pentru minori, problemele ce apar in acest domeniu in contextul
prevederilor europene datorate gradului scazut de armonizare a legislatiei nationale cu cea
comunitara, garantarea accesului la justitie al minorilor, rolul sistemului judiciar national in
procesul de implementare a justitiei juvenile, etc. In cadrul acestor discutii, s-a remarcat
necesitatea impulsionarii procesului de instituire a sistemelor de justitie pentru minori, motivand
delimitarea stricta a acesteia de cea pentru persoanele majore, si aplicarea de noi metode
eficiente la capitolul respectiv (asa numitele tehnologii juvenile), si s-a constatat ca problemele
existente sunt comune pentru marea majoritate a tarilor din fostul lagar socialist, solutiile care
trebuiesc

gasite

fiind,

de

asemenea,

comune.

Cauzele care-l determina pe minor sa adopte un comportament delincvent sunt greu de clasificat
la modul absolut, deoarece evolutia personala, cea care-l conduce la tipuri de comportamente
deviante si, in final, delincvente, se explica in fiecare caz printr-un context individual specific,
care corespunde propriei experiente de viata si nucleelor de baza in jurul carora se dezvolta
9

Traian Dracanescu, Ion Manea. Delicventa juvenila- o lectie deschisa de sociologie, Ed: Scoala Galateana, 2003

10

,,Delicventa si justitia juvenila http://www.penalreform.ro/mfc/documente/experienta_internationala/Experienta

%20europeana/DELICVENTA%20JUVENILA%20SI%20JUSTITIA%20JUVENILA%20IN%20EUROPA.pdf,
13.10.2010

fiecare copil si adolescent, si anume: familia, scoala, anturajul propriu si, pe un plan mai general,
mediul

socio

economic

in

care

traieste

minorul 11.

Pentru realizarea acestui scop, autoritatile nationale, societatea civila in ansamblul sau, si fiecare
persoana in parte, trebuie sa se implice in conceperea unei strategii de combatere a delincvenei
juvenile, pe plan social, familial, si educativ, care sa contribuie la transmiterea catre minori a
valorilor sociale si civice necesare formarii acestora in spiritul respectarii legilor, a normelor de
conduita

si

de

convietuire

sociala

general

acceptate.

In cadrul Retelei europene de prevenire a infractiunilor, infiintata in anul 2001, a fost creat un
grup de lucru special pentru combaterea delincventei juvenile, care a inceput sa elaboreze un
studiu comparativ detaliat in cele 27 de state membre, studiu care va sta la baza viitoarelor
evolutii

ale

politicii

Uniunii

Europene

in

acest

domeniu

In tara noastra, se remarca din partea autoritatilor o lipsa de preocupare continua si activa, cu
privire la cresterea ingrijoratoare a fenomenului delincvenei juvenile, accentul trebuind pus pe
prevenirea savarsirii de infractiuni de catre minori, prin politici ancorate in prezent si adecvate, si
care sa implice intreaga societate in procesul de formare a personalitatii minorilor, si de adoptare
de catre acestia a unui comportament conform cu normele juridice si sociale actuale.
Un pas important in directia combaterii infractionalitatii la minori a fost facut prin adoptarea
Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului , act normativ care
reprezinta cadrul legal privind respectarea, promovarea si garantarea drepturilor copilului ( art. 1
alin.

1).

In practica, este necesara insa punerea in aplicare a programelor europene de prevenire si

combatere a delincventei juvenile, intreaga activitate trebuind sa fie guvernata de principiile
directoare trasate prin tratatele si conventiile internationale referitoare la protectia drepturilor
minorilor.
Preocuparile comunitare in activitatea de combatere a delincvenei juvenile trebuie sa isi
gaseasca aplicabilitate si in Republica Moldova, dezideratul realizarii unei strategii europene
comune trebuind sa intereseze fiecare stat al Europei, prin investigarea colectiva si difuzarea
rezultatelor politicilor nationale, organizarea de conferinte cu

participarea unor experti

nationali, si promovarea comunicarii si a informarii intre autoritatile competente si organismele

U.E..12
11

Emilian Stanisor.Delicventa juvenila.,Bucuresti, Ed: Oscar Print 2008

12

Gidul consilierului de probatiune- Chisinau: IRP, 2004.

In condiiile creterii ngrijortoare a delincvenei juvenile, lupta pentru combaterea acestui

fenomen constituie o preocupare comun pentru toate rile europene.
In Marea Britanie, Olanda, Spania, Elveia, Germania i Frana s-au realizat sau sunt n curs de
elaborare, reforme n acest domeniu.
In iulie 1998, Parlamentul din Marea Britanie a adoptat Legea privind prevenirea
infracionalitii i a tulburrilor aduse ordinii publice, care conine un numr mare de msuri
destinate combaterii delincvenei juvenile.
In Olanda, n 1994, s-a pus n practic un program de lupt mpotriva delincvenei juvenile,
program care conine i unele dispoziii legislative.
Proiectul de lege organic spaniol care reglementeaz justiia pentru minori a fost depus la
Congresul Deputailor n noiembrie 1998. El privilegiaz interesul superior al minorului i
instituie rspunderea solidar a prinilor n materie civil.
In Elveia, proiectul de lege referitor la condiia penal a minorilor este n curs de examinare la
Consiliul Federal. El prevede separarea dreptului penal pentru minori de dreptul penal pentru
aduli, precum i ridicarea vrstei responsabilitii penale de la 7 la 10 ani.
In Germania, ultima reform legislativ dateaz din 1990, cnd s-a adoptat prima lege de
modificare a dreptului penal pentru minori.
Aproape toate reformele,au unele puncte comune: introducerea i dezvoltarea de noi msuri
preventive, educative sau represive; scurtarea termenelor de procedur pentru inculpaiiminori;
dezvoltarea cooperrii ntre toate instituiile cu competene n combaterea delincvenei juvenile.
3.DEZVOLTAREA SI INTRODUCEREA DE NOI MASURI PREVENTIVE, EDUCATIVE
SAU REPRESIVE IN DIFERITE TARI ALE LUMII
Dupa cum am mai spus, problema delincvenei juvenile este prezenta practic in fiecare stat,
indiferent de gradul de dezvoltare, de numarul populatiei etc.Principalele masuri ar fi:
1.Responsabilizarea prinilor. Dispozitive pentru susinerea, responsabilizarea i sancionarea
prinilor delincvenilor minori;
2.Promovarea programelor locale de lupt mpotriva delincvenei juvenile
3.Dezvoltarea cooperrii ntre instituiile cu competene n Domeniu
4. Scurtarea duratei procedurilor

10

In continuare vom prezenta exemple concrete si bine descifrate de masuri a diferitor state in
lupta cu diminuarea delicventelor juvenile.

Marea Britanie i Tara Galilor

1. Msuri de prevenire:
- Interdicia prsirii domiciliului de ctre minorii sub 10 ani, nensoii, ntre anumite ore din
noapte.
- Controlul obligativitii frecvenei colare. Copiii ntre 5 i 16 ani nu pot absenta de la coal,
dect dac au o autorizaie n acest sens.
2. Sanciunile alternative pedepsei cu nchisoarea
- Mustrarea i atenionarea. Acestea se adreseaz minorilor n funcie de gravitatea infraciunilor
comise: mustrarea se aplic pentru comiterea primei infraciuni minore, iar atenionarea n cazul
comiterii unei infraciuni mai grave sau, n cazul n care, n ultimii ani, tnrul a mai primit o
mustrare sau o atenionare.
- Ordonana pentru reparaii are ca obiect condamnarea minorului la repararea pagubelor
produse victimei infraciunii, persoanei vtmate prin actul comis, sau la reparaii n beneficiul
colectivitii.
- Pedeapsa constnd n efectuarea de lucrri n interes general, instituit pentru evitarea
recidivei i favorizarea reinseriei sociale. Are o durat de trei luni i conine anumite obligaii
(participarea la anumite activiti, prezen n anumite locuri la anumite ore) i interdicii
(nefrecventarea anumitor locuri).
3. Msurile educative
- Ordonanele de asisten educativ pentru minorii aflai n pericol au ca scop asigurarea
ngrijirii, proteciei i sprijinului necesare pentru a se evita angajarea lor n activiti criminale
sau recidiva. Ele se pronun de ctre tribunal, pentru minorii sub 10 ani. Durata acestei msuri
nu poate fi mai mare de 3 luni, dar, n cazuri excepionale, ea poate atinge i un an.
4. Msurile represive
- Pedeapsa formrii obligatorii ntr-un mediu nchis i supravegherea dup ieirea din
nchisoare. Este vorba de o nou pedeaps, care const n condamnarea la nchisoare a
delincvenilor recidiviti, cu vrste cuprinse ntre 10 i 17 ani. Durata pedepselor aplicate nu
poate depi 24 de luni i nu poate fi mai mic de 4 luni. Minorul efectueaz jumtate din
11

pedeapsa la care a fost condamnat, ntr-un centru special de detenie, unde urmeaz cursuri de
calificare. Apoi, el este eliberat i pus sub supravegherea unui ofier de probaie, a unui asistent
social sau a unui membru al echipei care rspunde de
delincvenii minori.
- In cazul unor pedepse scurte, eliberarea condiionat, cu obligaia purtrii unei brri
electronice. Tinerii peste 18 ani, condamnai la nchisoare pentru o perioad scurt, pot beneficia
de eliberare condiionat, cu condiia purtrii obligatorii a unei brri electronice, care s
permit verificarea prezenei la orele i locurile specificate.
- Ridicarea anonimatului. Atunci cnd un delincvent minor a comis acte deosebit de grave,
ofierul de poliie poate autoriza ridicarea anonimatului su.
5. Infraciuni noi introduse
- Tulburarea ordinii publice i agresiunea sexual. In cazul n care un minor peste 10 ani se face
vinovat de tulburarea ordinii publice, de agresiune sau hruire a unei persoane strine de familia
sa, poliia sau autoritile locale pot cere tribunalelor s emit, pentru minor i, eventual, pentru
membrii familiei care au participat la comiterea acestui delict, o ordonan de interzicere a
anumitor acte, a frecventrii anumitor persoane sau anumitor locuri. Durata acestei ordonane
nu poate depi doi ani. Dac este vorba de hruire sau agresiune sexual, durata sanciunii este
de 5 ani.
- Toxicomania. Pentru toxicomanii de peste 16 ani, care consimt, se poate lua msura efecturii
unui tratament terapeutic, pe o durat de la 6 luni la trei ani.
- Agresiunile cu caracter rasial. Intruct, n ultimii ani, numrul agresiunilor cu caracter rasial a
crescut considerabil, s-a decis calificarea acestui tip de delict ca infraciune agravat cu caracter
rasial, pedepsit cu nchisoare de la 2 la 4 ani, i, eventual, dublat de o amend.13
Olanda
1. Programul Halt
Conform articolului 77 e din Codul penal olandez, tinerii delincveni fr antecedente penale,
care au comis unele infraciuni minore, pot fi sancionai n afara procedurii penale stricto sensu.
Programul Halt permite acestora s-i repare greelile nainte de nceperea procedurii penale,
scopul lui prioritar fiind inocularea n contiina tinerilor a
respectului pentru proprietate i ordine public. Infraciunile crora li se poate aplica art.77 e Cod
penal au fost definite ntr-o reglementare din 25 ianuarie 1995. Este
13

Ion Pitulescu, Delincvena juvenil, Bucureti, Editura Ministerului de Interne, 1995

12

vorba, n principal, de: acte de vandalism, cu condiia ca paguba total s nu depeasc 7.500
guldeni, iar paguba provocat de un anumit individ s nu depeasc 1.500 guldeni; alte
infraciuni contra patrimoniului (furturi,
deturnri, tinuiri), n msura n care valoarea pagubei nu depete 250 guldeni. Tnrul arestat
pentru comiterea uneia din aceste infraciuni, este trimis la biroul Halt de care aparine cu
domiciliul. Aici i se propune s-i repare direct greeala, prin prestarea unei munci al crei
coninut este corelat cu fapta comis (de exemplu, pentru furtul dintr-un magazin, el trebuie s
munceasc o anumit perioad n magazinul respectiv). Dac tnrul accept propunerea, el
semneaz un acord scris (n cazul n care tnrul este mai mic de 16 ani, acordul trebuie semnat
i de prini), urmnd s execute lucrrile n vacane sau n week-end. Dac acordul este
respectat, nu va mai urma nici o sanciune i nici nu se va ntocmi cazier judiciar. In caz contrar,
procesul verbal al poliiei se trimite procurorului, care poate cere declanarea urmririi penale.
Studiile au artat c aceste contracte constituie un remediu eficient mpotriva vandalismului,
ntruct 60% din tinerii delincveni care au semnat un astfel de contract, nu au recidivat.
Spania
Msurile prevzute n proiectul de lege depus la Congresul Deputailor variaz n funcie de
gravitatea delictului comis, de vrsta tnrului delincvent (ele privesc minorii ntre 13 i 18 ani,
dar pot fi aplicate i tinerilor ntre 18 i 21 de ani, atunci cnd faptele comise nu sunt prea grave),
de personalitatea i maturitatea lui; ele constau n pedepse
alternative pedepsei cu nchisoarea, pedepse privative de libertate i msuri reparatorii.
1. Pedepsele alternative pedepsei cu nchisoarea
- Mustrarea. Judectorul explic n mod concret i clar tnrului delincvent consecinele
inacceptabile ale infraciunii comise i i cere s nu recidiveze.
- Realizarea de lucrri socio-educative. Tnrul delincvent este obligat s participe la un
program, dj existent sau adaptat special cazului su de ctre specialiti.
- Lucrri de interes general. Minorul trebuie s efectueze gratuit lucrri n beneficiul comunitii
sau al unei persoane nevoiae. In funcie de gravitatea infraciunii, durata acestor lucrri variaz
ntre 50 i 200 ore.
- Plasamentul familial sau ntr-un grup educativ.Minorul este ncredinat unei familii sau unui
grup educativ. Durata plasamentului este stabilit de ctre judector.
13

- Libertatea supravegheat simpl. Minorul rmne n mediul familial obinuit (prini, tutore,
ocrotitor), dar este supravegheat de un specialist care s asigure comportamentul corespunztor
al minorului, prezentarea la locul de munc i prevenirea recidivei.
- Libertatea supravegheat cu control intensiv. Minorul trebuie s respecte cu scrupulozitate un
program de munc socio-educativ, special adaptat personalitii sale, pe care l efectueaz sub
supravegherea strict a unui specialist.
-Obligativitatea permanenei, la domiciliu, la sfrit de sptmn. In mod obligatoriu, minorul
trebuie s rmn acas de vineri pn duminic seara. El nu poate lipsi dect
pentru a efectua lucrrile socio-educative impuse de judector (pentru infraciunile mai grave).
Durata acestei sanciuni este de 4 sptmni (pentru infraciuni minore), dar poate ajunge la 16
sptmni (pentru infraciuni mai grave).
2. Pedepsele privative de libertate
Msurile de internare nu pot avea o durat mai mare de 2 ani pentru minorii pn la de 16 ani,
dar pot atinge 5 ani pentru cei de peste 16 ani. Ele sunt urmate de o perioad
de libertate supravegheat.
- Internarea n scop terapeutic, ntr-un centru specializat a minorilor alcoolici, dependeni de
droguri sau care prezint tulburri psihice, a cror stare nu le permite s beneficieze de un
tratament ambulatoriu.
- Internarea n regim deschis. Delincventul care se afl ntrun centru pentru minori, trebuie s
ndeplineasc obligaiile care i-au fost impuse prin programul educativ destinat (s mearg la
coal, s urmeze un curs de calificare profesional).
- Internarea n regim semi-deschis. Delincventul este internat n centrul pentru minori i, ori de
cte ori este posibil, el efectueaz, n exterior, activitile impuse de programul su educativ.
3. Msurile reparatorii
Urmrirea penal a minorului poate nceta n urmtoarele cazuri: ntre victim i minor a
intervenit un acord (minorul se scuz fa de victim, care i accept scuzele); minorul se
angajeaz s repare pagubele pe care le-a provocat; minorul se angajeaz s efectueze activitile
educative propuse de echipa tehnic. Incheierea unui astfel de accord poate, eventual, s pun
capt msurilor sancionatorii impuse anterior minorului.
Germania
14

Germania este una din puinele ri din lume n care exist o lege privind bunstarea
tineretului, act de referin n domeniul tratamentului social i al msurilor ce trebuie luate
pentru asigurarea unor condiii normale de via copiilor i tinerilor.
n principiu, fa de delincvenii minori se pot lua numai msuri educative. Cnd se consider c
acestea sunt insuficiente, minorul este sancionat cu msuri de corecie sau cu o pedeaps. Dac
judectorul de minori consider necesar, el poate dispune ca, n locul msurilor de corecie sau al
pedepsei, s se aplice msura internrii minorului ntr-un spital de psihiatrie sau ntr-o instituie
privativ de libertate. Deasemenea, se mai pot lua i anumite msuri de siguran i de
ndreptare cu caracter de prevenire, prevzute n dreptul comun: internarea ntr-un spital de
psihiatrie, trimiterea ntr-o instituie cu regim privativ de libertate sau supravegherea conduitei,
precum i retragerea permisului de a exercita o anumit ndeletnicire.14

4.ACTUALITATEA TEMEI IN REPUBLICA MOLDOVA

Astazi , fenomenul delincvenei juvenile s-a redus comparative cu anul 2007 si cu anul 2004
,unde a fost inregistrat nivelul maxim al numarului de minori care au savirsit infractiuni.In
decursul anului 2008,numai in Republica Moldova au comis infractiuni 1554 minori, comparativ
cu anul 2007 numarul acestora s-a redus cu 261 persoane. In anul 2004 a fost inregistrat nivelul
maxim al numarului de minori care au comis crime 3187. Pe parcursul anilor , peste 70% din
minori care au comis crime,au savirsit jafuri si furturi. La 100.000 copii in virsta de pina la 17
ani revin in medie 191 persoane care au savirsit crime. In anul 2008 au fost condamnati 445
minori, dintre care 13 pentru omor, 11 pentru viol, 190 care au savirsit furt , 39 jaf, 32 tilharii, 37
huliganism , 17 au comis crime legate de droguri. Din cei 445 minori ,condamnati in 2008,100
au fost condamnati la inchisoare , 49 au platit amenda, 173 au primit condamnare conditionata, 1
suspendarea executarii pedepsei, iar 108 au fost condamnati la munca neremunerata in folosul
14

I. Girleanu ,,Coordonate psihosociale ale delicventei juvenile Ed: Timis, Timisoara, 1997

15

comunitatii15. In anul 2008 s-a redus considerabil numarul minorilor detinuti in institutiile
penitenciare, ca rezultat al aplicarii legii privind amnistia in legatura cu declararea anului
2008 ,,An al Tineretului. Cei mai multi minori isi ispasesc pedeapsa in institutiile penitenciare
au fost condamnati pentru omor 10 persoane (41,7%), pentru comiterea furturilor si jafurilor
4 persoane (16,7%), 3 persoane pentru viol (12,5%). Pe parcursul anului 2008, in scopul
cpmbaterii cersitului si vagabondajului, in Centrul de Plasament Temporar al Minorilor au fost
plasati provizoriu 1680 ,,copii ai strazii,cu 173 copii mai mult comparativ cu anul 2007. Din
numarul total de copii plasati in acest centru, cei mai multi sunt din scoli generale si gimnaziiinternat (63,9%), copiii care nu invata si nu lucreaza constituie 19,6%, copiii ce se ocupa cu
cersitul 10,5%. Din totalul de copii plasati in centru , 17,3% sint minore (291 persoane). 16
Saracia ,conflictele in familie, abandonul scolar si nerespectarea legilor sunt indicate ca fiind
problemele de baza cu care se confrunta copilul aflat in conflict cu legea manifestarilor .

CONCLUZIE
Guvernele, instituiile civile i organizaiile internaionale nsrcinate cu problemele tineretului
se confrunt cu provocri special n ce privete tinerii aflai n conflict cu legea. Intr-adevr,
analizele au artat c rata delincvenei juvenile, ca, de altfel, i rata general a infracionalitii, a
crescut n majoritatea rilor aflate n tranziie, nivelurile cele mai nalte nregistrndu-se n
Europa Central i cele mai sczute n Caucaz i n Asia Central. In cadrul delincvenei
juvenile, s-a constatat, de asemenea, apariia unor tendine noi i tulburtoare: creterea
numrului de delincveni foarte tineri (sub 14 ani), precum i a procentului de fete n rndul
tinerilor delincveni; apariia unor noi tipuri de delicte, precum cele legate de consumul i traficul
de droguri; delictele care aduc atingere proprietii constituie majoritatea infraciunilor, iar
violena este din ce n ce mai frecvent. In Polonia, Bulgaria i Lituania, a crescut foarte mult
numrul infraciunilor comise cu violen de ctre tineri. O problem care preocup n mod
deosebit rile din regiune o constituie folosirea excesiv a pedepselor privative de libertate, ca
rspuns la comportamentul delincvent al unor tineri. Multe ri i-au revizuit modul de abordare
15

Probatiune presententiala in privinta minorilor- Chisinau: IRP, 2005.

16

,, Statistica minorilor delicventi

http://statbank.statistica.md/pxweb/Database/RO/12%20JUS/JUS02/JUS02.asp,20.10.2010

16

a justiiei aplicate tinerilor delincveni, punnd un accent mai mare pe rspunsurile neprivative de
libertate i pe prevenire, sau i-au exprimat intenia de a adopta msuri special privind
tratamentul procesual al tinerilor delincveni. Implementarea acestor msuri nu a avut prea mult
succes, datorit, n parte, i lipsei fondurilor financiare i a personalului specializat.
Activitatea comisiilor pentru tineret i a organismelor similare nejudiciare trebuie s se
desfoare n concordan cu standardele internaionale referitoare la respectarea drepturilor
omului i asigurarea garaniilor legale. Una dintre preocupri este legat de competena
organismelor nejudiciare de a pronuna sentine privative de libertate pentru tinerii delincveni,
fr desfurarea unui proces sau fr acces la revizuire. Inlturarea acestui neajuns ar determina
mpiedicarea remarginalizrii tinerilor delincveni i ar reduce n mare msur tendina lor spre
recidiv.
S-au fcut de asemenea pai pe calea justiiei reintegrative: nfiinarea de servicii psihosociale,
creterea numrului de specialiti n cadrul serviciilor de prevenire, pronunarea unui numr
crescnd de sentine pozitive neprivative de libertate.

17