Sunteți pe pagina 1din 7

CONTROLUL EMOTIILOR

Ce este emotia?
Platon considera ca emotiile perturba gandirea, iar I. Kant ele le definescte ca fiind maladii ale
sufletului.Darwin le integreaza n valoroase comportamente adaptative si evolutive ale speciilor
J.P.Sartre afirma ca emotiile sunt un mod de existenta a constiintei ce permitentelegerea propriei fiinte n
lume. Ren Descartes releva faptul ca ceea ce este sentiment in privinta unui subiect, este intodeauna
actiune in orice alta privinta
a)

Definira emotiilor

Emotia este o reactie subiectiva la un anumit eveniment caracterizata prin modificari la nivel fiziologic
(cresterea frecventei cardiace, a pulsului), comportamental (ex. expresiile faciale) si experiential
(sentimentele).
Emotie se numeste ceea ce simti in situatii extreme cum ar fi placerea, neplacerea, spaima sau cand
incerci ceva nou.
Dupa cercetatorii se pare ca avem 6 emotii de baza: frica, furia, fericirea, supararea, neplacarea si
surpriza.

Emotiile reflecta dorinta individului de


se confrunta cu acesteprobleme

a rezolva problemele in viata, modul in

care

Emotiile sunt complexe si au diferite componente fizice si mentale.


Emotiile sunt compuse din:
- sentimente subiective,
- raspunsuri fiziologice
- comportament expresiv.
Cand oamenii sunt expusi stresului, corpul elibereaza adrenalina; acest hormon pregateste corpul
pentrureactia lupta sau fugi.
Oamenii de stiinta au dezvoltat cateva teorii legate de faptul ca emotiile sunt generate pe baza unor
sentimente subiective, raspunsuri fiziologice si comportamente expresive.
Muschii faciali implicati in expresiile emotionale sunt guvernati de nervi, urmand un sistem complex de cai
directe si indirecte pornind si plecand din cortexul motor (circuitul zambetului voluntar sub control
constient) si din sistemul limbic (circuitul zambetului spontan nu este sub control constient).
b)Rolul emotiilor
Emotiile apar pentru a servi unor scopuri fizice si psihologice si sunt considerate ca fiind trasatura
fundamentala umana. Rolul emoiei este sa ne ajute sa monitorizam comportamentul social si sa
regularizam interactiunile cu ceilalti. Corect gestionate, ele nu sunt daunatoar; fac parte din viata noastra,
din procesul nostru de vindecare sau de eliminare a strsului. Ele ne pot motiva pentru o actiune buna sau
rea.
c)Tipuri de emotii
In literatura de specilitate exista dou criterii importante de clasificare a acestora:
(a) polaritatea
(b) funcionalitatea.

Dup polaritatea lor, emoiile se mpart n pozitive i negative.

Emoiile pozitive apar atunci cnd exist congruen motivaional. Aceasta nseamn c evenimentele
concrete sunt n concordan cu scopurile persoanei.
Emoiile negative apar atunci cnd situaia concret este n contradicie cu scopurile individului, blocndule sau ngreunnd atingerea acestora.

Dup funcionalitatea lor, emoiile se mpart n funcionale i disfuncionale.

Funcionalitatea sau disfuncionalitatea unei emoii se stabilete n funcie de consecinele


comportamentale ale acesteia raportate la scopurile persoanei.

d) Cand sunt emotii negative?


Cand traim emotii pozitive, ne simtim mai bine, mai relaxatine dau sentimente de satisfactii si bine;
iubirea, fericirea, placerea.
Emotiile negative au un rol important in evolutia umana.
Ele produc suferinta si nefericire, rezultamd probleme de comportament si relationare.
e) Cum proceseaza creierul emotiile?
Oamenii de stiinta au dezvoltat cateva teorii legate de faptul ca emotiile sunt generate pe baza unor
sentimente subiective, raspunsuri fiziologice si comportamente expresive.
Muschii faciali implicati in expresiile emotionale sunt guvernati de nervi, urmand un sistem complex de cai
directe si indirecte pornind si plecand din cortexul motor (circuitul zambetului voluntar sub control
constient) si din sistemul limbic (circuitul zambetului spontan nu este sub control constient).
In 1885,James si Lange au propus teoria conform careia ca a simti o emotie depinde de doi factori:
schimbarile fizice care se produc in corp si modul cum persoana intelege schimbarile corporale, dupa
producerea evenimentului emotional. Impreuna, aceste doua componente creeaza emotia.
In 1962 Schacter-Singer cortexul este partea din creier care controleaza gandurile constiente; este
locul din care experimentam gandirea si simtirea. Cercetatorii considera ca lobii frontali si amigdala sunt
printre cele mai importante structuri ale creierului care afecteaza emotiile. Sentimentele de fericire si de
placere sunt legate de cortexul prefrontal. Furia, frica, tristetea si alte emotii de acest tip sunt legate de
amigdala. Emotiile apar pentru a servi unor scopuri fizice si psihologice. Oamenii de stiinta considera ca
emotiile sunt una din trasaturile umane fundamentale.

Gestionarea emotiilor distructive


De ce o emotie poate fi distructiva?
Emotiile negative necontrolate pot avea efecte asupra starii de sanatate fizica a unei persoane.

Cresterea tensiunii arteriale, care determina hipertensiune;

Ingreunarea respiratiei;

Cresterea temperaturii corpului;

Transpiratie in exces

Depresie

Anxietate

Insomnie

Migrene

Probleme dermatologice

Tulburari ale aparatului digestive

Emotiile negative distructive


1. FURIA

a) Ce este furia?
Furia e o emotie coplesitoare. Pune des stapanire pe mintile noastre.Componentele sale sunt la nivel
fiziologic:
-

inima bate mai tare,

respiram diferit,

temperatura corpului poate creste,

poate aparea tremurat

cresterea tensiunii arteriala

poate sa apara transpiratie,

roseate sau paloare,

senzatie de agitatie sau de sfarseala in corp.

Organismul se pregateste ca pentru a face fata unei situatii de criza si ambaleaza motoarele, la nivel
psihologic (o gama de emotii ce insotesc furia) si cognitiv (gandurile pe care le avem in aceste moment).
b) E bine sa nu ne exprimam furia?
Multi spun ca furia poate fi tinuta sub control. Emotia inhibata duce la o tensiune si mai mare in
organism, si efectele pe termen lung pot fi unele dezastruoase. Persoana care isi inhiba in mod frecvent
furia poate ajunge sa aiba reactii necontrolate, sa aiba crize de anxietate si probleme psihosomatice
(tulburari cardiace, tulburari ale aparatului digestiv sau respirator).
Emotiile trebuie exprimate, insa intr-un mod adecvat, cu respect pentru cei din jurul nostru si dupa ce am
inteles natura situatiei si sursa furiei noastre (intelegand aceste lucruri, reactia se poate pierde la sine,
pentru ca ne dam seama ca ne-am infuriate inutil).
c) Cum scapam de furie?
Comunicarea la furie este una din cele mai ineficiente moduri de a obtine rezultatul scontat.
Apoi, furia ascunde de multe ori sentimente de inadecvare si inferioritate.
d) Care sunt solutiile?

Constientizarea si depasirea lor duce la un echilibru interior care duc la disparitia crizelor de furie.
Sa invatam sa ne controlam furia inseamna san e clarificam propriile nevoi. Furia poate fi controlata prin
ratiune, judecata profunda a fiecarei actiuni ale noastre, prin stapanire de sine.
2. FRICA
a) Ce este frica?
Frica este o reacie fireasc, normal, a organismului, fa de pericole.
Frica este o
stare
de
neliniste,
fiind provocata
de
un
pericol
real
sau
imaginar. Mintea estecearesponsabila de fricile noastre si tocmai de aceea trebuie sa fim cu atat mai
atenti. Frica ne poate paraliza mintea si ne poate ucide sufletul.

a.

Atunci cnd, n preajma noastr, apare un pericol (de exemplu, un arpe sau un prdtor), n

creierul nostru se produce o serie de lucruri: toat atenia se focalizeaz pe pericol, orice alt activitate
e fie ntrerupt, fie realizat n regim de avarie;

b.

creierul (n particular, o zon specific din creier, numit amigdal) intr ntr-o stare

dehipervigilen. Aceast stare stimuleaz secreia de neurotransmitori, care fac s ne bat inima cu
putere, s ne tensioneze corpul, s asimilm mai mult oxigen. Pe scurt, ne pregtete pentru reacia de
fug sau lupt, n faa pericolului;
c.
comportamentul devine mult mai prudent i tindem s ne ndeprtm, s ocolim, s evitm zona
periculoas. O fric de o intensitate extrem, persistent, sesizat de ctre subiect ca fiind iraionl
b) Cum invingem frica?
a.

cunoasterea dusmanului

b.

schimbarea atitudinii

c.

infruntarea situatiei

n funcie de inta noastr, trei tipuri mari de strategii sunt necesare pentru a nvinge anxietatea:
1)

strategii cu int neurofiziologic (reduc tensiunea neurofiziologic), cele mai importante fiind:

a)

training-ul autogen,

b)

relaxarea progresiv Jacobson,

c)

exerciii de respiraie,

d)

practicarea sportului;

2)
a)

strategii cu int cognitiv (reduc disfunciile de atenie i de gndire):


identificarea mecanismelor mintale disfuncionale i analiza lor funcional,

b)
3)

revalorificarea logicii i a datelor;


strategii cu int comportamental:

a)

expunerea (confruntarea cu situaiile anxiogene),

b)

abandonarea comportamentelor de siguran.

3. Gelozia
Gelozia este un rspuns natural i demonstreaz preocuparea i atenia acordate celeilalte persoane,
ns atunci cand este dus la extrem, poate distruge cu uurin o relaie.
a)
Ce
este
si
cum
se
manifesta
gelozia?
Gelozia este un amestec de emotii, sentimente, idei de suspiciune, teama de pierdere a persoanei iubite,
ingrijorare, durere generata de infidelitatea sexual-afectiva a partenerului
b) De ce apare gelozia in cuplu?
Persoanele excesiv de geloase se indoiesc in permanenta, se intreaba frecvent ce se ascunde in spatele
unor gesturi sau cuvinte nevinovate. Interpreteaza eronat ceea ce li se intampla, au nevoie permanent de
asigurari, dovezi de fidelitate. Gelozia in cuplu apare din insecuritate, nesiguranta si, implicit, nevoia de
securitate. Aceasta poate fi privita din dubla perspectiva: fie tu te simti nesigur(a) in relatie, te simti
amenintat(a) de alte persoane care (in imaginatia ta) ar putea fi mai potrivite pentru partener, fie
nesiguranta provine din atitudinea deschisa, sociabila a partenerului. In primul caz, insecuritatea este
legata de o imagine de sine scazuta: daca tu nu te simti indeajuns de bun(a), de frumos/frumoasa,
destept/desteapta, daca nu ai succes in cariera, daca pur si simplu nu esti multumit(a) de tine insuti,
aceasta provoaca sentimente de nesiguranta si un mic complex de inferioritate. Astfel, crezand ca
partenerul poate gasi o alta persoana mai atractiva, desteapta etc., te vei confrunta cu sentimente de
gelozie, uneori irationale si nebazate pe fapte.
c) Ce poti face daca esti prea des gelos/geloasa?
a. analiza trairilor- sa te intrebi de unde vine aceasta emotie
b. control sa controlezi acele momente in care simti ca gelozia iese la suprafata
4. Dezamgirea
Dezamgirea poate s apar brusc, ca urmare a unei trdri sau a unei nelciuni. Dezamgirea se
formeaz prin intermediul dubiului neexprimat i neclarificat, devine certitudine negativ, deprimant i
stresant, i duce la dezorientarea i la cutarea de sublimare a dorinelor nemplinite.
5. Invidia
Este o trire interioar mai mult sau mai puin explicit caracterizat de dorina de a deine ceva care este
a altora sau care alii nc nu sunt n posesie. n procesul de invidie sunt prezeni doi factori: un subiect
(cel care probeaz invidia) i un subiect al dorinei care nu poate fi satisfcut.
Invidia este constructiva cand te determina sa te ambitioneze sa reusesti intr.-o activitate, fara sa-ti
incalci pricipiile
Invidia este destructiva cand este egala cu ura si dezechilibrul emotional.

6. Rusinea si vinovatia
Rusinea este resimtita ca un disconfort, o senzatie puternica si stanjenitoare de a fi in centrul atentiei.
Principala ei manifestare fiziologica este roseata tegumentelor.
Rusinea este o emotie strans legata de reactia fiziologica la stres. Ea ne informeaza despre efectul
perturbator al unei intalniri sociale asupra organismului nostru. Este vorba despre o stare de
hiperactivitate fiziologica semnalizata prin transpiratie abundenta, constientizarea profunda a corpului,
intensificarea perceptiei, o coordoonare motrica defectuoasa (tremuraturi ala membrelor), eficienta
redusa a functiilor cognitive, care are drept rezultat o interpretare eronata a sentimentelor si reactiilor
celorlalti, evitarea privirii celor din jur.
Vinovatia este o emotie complexa, dovada unui conflict interior intre dragoste si agresivitate. Capacitatea
de a simti un anumit nivel de vinovatie, corespunzatoare situatiei care o declanseaza, este semnul unei
maturitati afective si al capacitatii de a stabili relatii interpersonale sanatoase, in care predomina
dragostea si dorinta de indreptare. Cand se intampla asta, aceeasta emotie nu creaza dificultati majore
pentru elaborarea mental chiar o poate facilita pentru ca tine cont de nuantele relatiei. Totusi, vinovatia
poate capata si proportii exagerate, ajungand sa copleseasca o persoana in legatura cu aproape orice
aspect al vietii sale, desi, in mod obiectiv, aceasta nu are nimic sa-si reproseze. In astfel de situatii,
vinovatia este insotita de anxietate, rezultata din refularea impulsurilor agresive aspru condamnate.
Acestea trairi, emotii apar in urma contactului social si a invatarii de reguli provenite de la diferite
persoane sau grupuri.
Schimbrile ncep s apar odat cu depirea fiecrui obstacol:
schimbarea sistemului de convingeri
privitul in ochi
constientizarea mecanismului perceptiei si al proiectiei
contrlul trecutului si al viitorului