UNIVERSITATEA CRETINA DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC I COMERCIAL

Locul turismului in economia

tarii Canada

Coordonator:
Conf. univ. dr. Andreea Bltreu

Student: Daragiu Nicoleta Madalina

Anul 2, Grupa 5, Seria A

2014-2015
1

CUPRINS
CAPITOLUL 1. PREZENTARE GENERALA A TARII CANADA
1.1. Asezare geografica3
1.2. Mediul demografic3
1.3. Mediul istoric4
1.4. Mediul politic5
1.5. Mediul economic..5
CAPITOLUL 2.DESCRIEREA CERERII SI A OFERTEI TURISTICE
2.1.Cererea turistica..7
2.2.Oferta turistica9
2.2.1.Potentialul turistic9
2.2.2.BTM a turismului12
CAPITOLUL 3. FORMELE DE TURISM PRACTICATE CANADA
.15
CAPITOLUL 4. PRINCIPALII INDICATORI AI CIRCULATIEI
TURISTICE15
CAPITOLUL 5. RELATIILE TURISTICE INTRE CANADA SI
ROMANIA.16
CAPITOLUL 6.BRANDUL DE TARA.17
ANEXE..18

CAPITOLUL 1. PREZENTARE GENERALA A TARII NOUA ZEELANDA

2

1.1.

Asezare geografica
- Canada este un stat situat n extremitatea nordic a continentului american
- Este mrginit la est de Oceanul Atlantic, la nord de Oceanul Arctic, iar
-

1.2.

la vest de Oceanul Pacific. La sud, se nvecineaz cu Statele Unite ale Americii.

Harta

Mediul demografic
- Populatie -: In 2012 este de 34.717.000 de locuitori,iar densitatea este de 3.47
-

loc/km2.
Principalele orase cu nr de locuitori:
Ottawa 1.168.788 locuitori
Calgary 1,162,100 locuitori
Toronto 2.503.281 locuitori
Rata mortalitatii:7.98 morti/1.000 loc( estimate pentru Iulie 2011)
Rata natalitatii:10.28 nascuti/1,000 loc(estimate in 2011)
Clasificare populatiei
Dupa varsta
0-14 ani:15.7% (barbati 2.736.737/femei 2.602.342)
15-64 ani:68.5%(barbati 11.776.611/femei 11/517.972)
65 de ani + :15.9%( barbati 2.363.356/femei 3.024.571)

Speranta la viata la nastere

Barbati:78.81 ani
Femei:84.1 ani
Religie

Catolic

Protestant

Biseric

Anglican

Baptist

Lutheran

Alti

Musulman

Alte

Niciun

a Unita

crestin

religii

1.9%

11.8

16%

i
42.6%

23.3%

9.5%

6.8%

2.4%

2%

4.4%

Etnie

Anglo-

Franco-

Alti

canadieni

canadieni

europeni

28%

23%

15%

1.3.

Ameredieni

Asiatici,africani,arabi

Amalgani de
nationalitate

2%

6%

16%

Mediul istoric
n anii '60, a nceput micarea ce a devenit cunoscut ca Revoluia Mut, n Quebec, ce
are o comunitate vorbitoare de limb francez nsemnat. n 1968, s-a format Parti
Qubcois; membrii si au nceput s fac presiuni pentru independena provinciei.
Naionalitii quebecoi au dat natere unor tensiuni, ce au erupt nCriza din Octombrie. n
1980, guvernul canadian a organizat un referendum pentru independen, ce a rezultat
nfrngerea cauzei.
n 1965, Canada a adoptat drapelul naional, diferit de cel rou cu steagul Marii Britanii.
Restriciile legislative ale imigraiei ce au favorizat britanicii i ali europeni, a i deschis
porile rii spre a primi noi oameni. n anii '50 s-a vuzut o rat a imigrrii mare; sute de
imigrani din Marea Britanie, Irlanda, Italia, i Europa Nordic, precum i cei
din India, China, Vietnam, Jamaica i Haiti s-au stabilit n oraele mari, ca Toronto,
Montreal i Vancouver.

1.4.

Mediul politic
Canada este o monarhie constituional i o democraie parlamentar cu un sistem
federal de guvern parlamentar, bazat pe tradiii democratice solide. Sistemul politic care
opereaz n Canada este derivat din modelul Westminster folosit n Marea Britanie.
-Canada este independenta de la 1 Iulie 1867.
- Sistemul de vot este de la 18 ani universal
-Puterea executive: sefu statului Regina Elisabetha a-||-a
-Primul ministru: Stephen Joseph Harper
4

1.5.

Mediul economic
Principalele resurse ale solului si subsolului
Marea desfasurare atat in latitudine, cat si in longitudine determina varietatea
conditiilor fizico-geografice. Canada este una dintre cele mai bogate tari in
resurse de sol si subsol si are o economie dezvoltata si diversificata.Canada
are mari rezerve de minereuri de fier (peste 125 mld de tone, locul 2 pe glob),
minereuri neferoase (plumb, zinc), metale pretioase (mai ales aur) si rare
(uraniu). Acestora li se adauga zacaminte importante de carbune, petrol si
gaze naturale.
Canada are si un fond forestier urias, intinse pasuni naturale si terenuri arabile
si unul dintre cele mai mari potentiale hidroenergetice de pe glob. Canada are
si un fond forestier urias (aproape 400 mil ha), intinse pasuni naturale si
terenuri arabile si unu dintre cele mai mari potentiale hidroenergetice de
pesfarsitul secolului alCanada a ajuns unu dintre cei mai mari producatori
mondiali de minereuri neferoase (zinc, locul 1, cupru, plumb), minereuri de
fier, metale pretioase, gaze naturale. Productia de petrol este in crestere
depasind deja 100 mil de tone.
Desi are o productie semnificativa de hidrocarburi, carbuni si uraniu, Canada
si-a dezvoltat o puternica industrie hidroenergetica: aproape 2/3 din productia
de energie electrica este obtinuta in hidrocentrale.

Principalele ramuri economice

Canada este una dintre cele mai bogate natiuni ale lumii, membra a
Organizatiei pentru Cooperare Economica i Dezvoltare (OECD) si G8. La fel
ca in alte tari dezvoltate, economia canadiana este dominata de sectorul de
servicii, in care lucreaza trei sferturi din populatie. Totusi, Canada este
neobisnuita intre tarile dezvoltate in ceea ce priveste importanta industriilor
primare, printre care cele forestiera si extractiva de titei sunt doua dintre cele
mai importante ramuri industriale. Partial datorita acestui fapt, Canada este
dependenta de comertul exterior, in special cu Statele Unite. Astfel,
mentinerea independentei fata de Statele Unite a reprezentat intotdeauna o
5

chestiune politica de cea mai mare importanta. Canada detine o industrie

producatoare activa, cu centrul in sudul provinciei Ontario, unde industria de
autovehicule este printre cele mai dezvoltate.
O societate industriala afluenta i tehnologica, Canada de astazi se aseamana
indeaproape cu Statele Unite in ceea ce priveste orientarea spre economia de
piata, metodele de productie si nivelul de trai ridicat. In ultimul secol,
cresterea impresionanta a industriei producatoare, mineritului si a sectorului
de servicii a transformat natiunea dintr-o economie eminamente rurala intruna predominant urbana si industriala. Canada are depozite vaste de gaze
naturale pe coasta de est si in vest si o multitudine de alte resurse naturale care
contribuie la independenta energetica.
Canada este o economie de piata, in care interventiile guvernamentale sunt
ceva mai prezente dect in Statele Unite, dar semnificativ mai reduse decat in
majoritatea natiunilor europene. In mod traditional, Canada are un PNB pe
cap de locuitor mai mic dect cel al vecinului sudic, dar mai ridicat dect al
principalelor tari vest-europene. In ultimul deceniu, urmnd o perioada de
turbulente, economia Canadei s-a dezvoltat rapid, pe fondul unui somaj scazut
si al unor excedente bugetare in crestere la nivel federal.

CAPITOLUL 2.DESCRIEREA CERERII SI A OFERTEI TURISTICE

2.1. Cererea turistica
2.1.1. Circulatia turistica interna
Numarul de turisti,destinatii turistice,motivatiile de calatorie,mijloace de transport.

Vacanta,relaxare

Vizitare prieteni,rude

Afaceri

Altceva

Fig.1. Repartizarea turistilor in functie de motivatia de calatorie

Aerian

Rutier

Naval

Feroviar

Fig.2. Repartizarea turistilor in functie de mijlocul de transport

2.1.2. Turismul emitator

In Canada,distributia turistiilor straini care sosesc in tara precum si a celora care parasesc
tara in scop turistic,dupa mijloacele de transport utilizate in perioada 2009-2013, arata o
dominant a transportului aerian si rutier in cazul ambelor fluxuri turistice.

Masina
Avion

2007
7.961
3.781

2009
7.051
3.280

2011
6.651
3.519

Autobuz

462

291

352

Figura nr.3: Repartizarea turistilor sositi in Canada,dupa mijloacele de transport

2.1.3. Turismul receptor
n anul 2009 ,au fost 59100 de zboruri cu plecare din Canada , o medie de
188 de zboruri pe zi . Canada deine 10 aeroporturi internaionale. Aeroporturile
canadiene asigur un trafic de peste 60 milioane de pasageri. Orasul Toronto mai detine
un aeroport, Toronto City Center Airport, sau Billy Bishop Airport, dar care nu poate fi
vizualizat de agentii turistici on-line.

Anul
2009

Australia
8%

Asia

Insulele

17%

din Pacific
3%

America

Orientul

Europa

54%

mijlociu
5%

13%

Figura nr.4.Reprezinta procentual turistii plecati din Canada,in strainatate,in anul 2009

2.2 Oferta turistica

2.2.1.Potentialul turistic
Resurse turistice naturale
Relief :In Canada marile unitati de relief sunt dispuse la fel ca in SUA:
O zona joasa, in partea centrala, un platou putin accidentat.Sistemul Cordilierilor,
in vest, format din muntii Stancosi si muntii Coastei (Mount Logan, 6050m), care
inchide o serie de platouri interioare inalte (Yukon, Columbia,)Sistemul
Apalasilor, in est cu lanturi paralele putin inalte.
CLIMA

Existena unor variaii importante ale climei, de la inuturile venic acoperite de

ghea ale paralelei 70oN, la vegetaia luxurianta a coastei de vest a provinciei
British Columbia, este normal pentru o ar de dimensiunile Canadei. Zona cea
mai populat, care se intinde n lungul frontierei cu SUA, nregistreaz, de regul,
patru anotimpuri distincte - primavar, var, toamn i iarn - cu variaii mari ale
temperaturii n timpul zilei, de la maxime de +35oC in timpul verii, pan la
minime de -35oC si chiar - 45oC (cu factorul eolian) n timpul iernii. De regul,
temperaturile cele mai moderate n Canada sunt primavara i toamna.Fenomenul
nclzirii globale se face deja resimit i n aceast ar, n ultimii doi ani verile
fiind deosebit de calde, iernile blnde, fr cantitai importante de zpad,
sesizndu-se clar doar doua anotimpuri.
APELE
Apele Canadei dispune de o retea hidrografica uriasa. Cursurile de apa se
indreapta spre toate cele trei oceane care o limiteaza: Atlantic (Sf Laurentiu),
Pacific (Yukon si Columbia), Arctic (MacKenzie, Churchill, Nelson). Fluviul Sf
Laurentiu este imp pentru navigatie, langa Marile Lacuri cu oceanul Atlantic.
Raurile Canadiene formeaza canioane si cascade (Niagara, Nahanni), ai debite
bogate si potential hidroenergetic ridicat.In Canada sunt numeroase lacuri de
origine tectono-glaciara sau numaiMarile Lacuri, de la granita cu SUA, Lacul
Sclavilor, Lacul Ursilor, Winnpeq.
VEGETATIA
Vegetatia naturala este zonata latitudinal: In nord tundra, saraca in specii (muschi,
licheni, arbusti pitici);
Padurea boreala Canadiana cu rasinoase (pin, brad, molid), in nord si foioase
(artar, mesteacan, plop, fag, stejar) in sud; in padurile din Muntii Coastei sunt
specifici arborii uriasi (bradul Douglas, cedrul rosu);
Preeriile, cu ierburi, transformate in mare parte in terenuri agricole.Fauna, variata
in specii si bogata ca efective, cuprinde:vulpea polara,ursul alb,ursul
grizzly,cerbul Canadian,Renul,Elanul,Bizonul de padure,Ondatra,Castorul,Pasari.
9

 Arii natural protejate

Banff National) este cel mai vechi parc naional al Canadei, fondat
n 1885, nStncoii Canadieni. Parcul, localizat la 120 km (80 mile) vest
de Calgary n provincia Alberta, cuprinde 6,641kilometrii
ptrai (2,564 mile ptrate) de teren montan, cu numeroi gheari i

platouri de ghia, pduri dese deconifere i zone alpine.

Parcul Naional Glaciar) a fost declarat ca parc naional n anul 1886, el
fiind unul dintre cele apte parcuri din British Columbia (Columbia
Britanic), Canada de Vest. Suprafaa lui de 1349 km, se ntinde pe o
parte din teritoriul munilor Columbia Mountains la o altitudine ntre 2600

i 3390 m, cea mai mare parte fiind acoperit de gheari.

Parcul Naional Sirmilik (Nunavut) este unul din cele mai
noi parcuri naionale ale Canadei, avnd o suprafade 22.200 km. Fiind
fondat n 2001, pe insula Bylot din nordul insulei Baffin, statul Nunavut.
Smirmilik se afl cu 700 de km la nord de cercul polar i cu 600 de km
la vest de Groenlanda. Parcul Naional Smirmilik este una din cele mai
bogate zone din punct de vedere al faunei din tot statul Nunavut. O mare
diversitate de psrimigratoare i mamifere de uscat sau marine i gsesc
locul n muni, fiorduri adnci, golfuri, gheari, formaiuni
hoodoo, tundre, stnci, perei de granit i cmpii bogate.

Cascada Niagara este construita din doua parti separate: cascada

Horseshoe Falls pe partea canadiana si American Falls pe partea
Americana.Desi nu este cea mai mare cascada din lume,cantitatea de apa
este de 168.000 metri cubi pe minut si cade cu o inaltime de 51 m.

Resurse turistice antropice

Vechiul Quebec este singura cetate la nord de Mexic si a fost intemeiata in
1608 ca punct commercial de blanuri.Exteriorul fortificat si pozitionarea
strategic deasupra raului St Lawrence indica tensiunile teritoriale isotice
intre Franta si Anglia.Orasul este impartit in doua-Haute si Basse si se
aseamana cu o bucatica din Europa veche,cu stradute pietruite,cladiri si
biserici din sec 17,18,piete,parcuri si monumente.
10

Turnul CN este cea mai inalta structura libera din lume si este o trasatura
specifica pt orizontul orasului Toronto.Completat in 1976 turnul de 553 m

inaltime va ofera privelisti magnifice asupra orasului si lacului Ontario.

Vechiul Port Montreal(Vieux Port Montreal) se afla in central istoric al
orasului cosmopolitan si francofon Montreal Portul este fostul centru
commercial al Americii de Nord din prima jumatate a secolului 20.Dupa
declinul activitatiilor portuare guvernul Canadian Tom Thomson,Grupul

Celor Sapte.
Galeria Nationala a Canadei a fost intemeiata in 1880 si de atunci a
devenit un muzeu de arta renumit pe plan mondial.Colectiile sale
permanente reflecta istoria diversa a Canadei si include lucrari ale
artistiilor europeni precum Monet,Turner,Di Cosimo,picture canadiene
avant-grade din 1960 si sculpturi religioase din Quebec.

2.2.2. Baza tehnico-materiala a turismului

Unitati de cazare
n ceea ce privete capacitile de cazare existente, n activitatea de turism
funcioneaz 1338 moteluri, 2de pensiuni turistice i agroturistice i 146 de
cabane,1308 B&B,404 hanuri,227 vile, Aceste structuri de primire turistic cu
funciuni de cazare dein licene de funcionare eliberate de Ministerul
Transporturilor, Construciilor i Turismului. Respectivele uniti au oferit
turitilor 3.345 camere cu 6.835 paturi.
Repartiia teritorial a structurilor cu funciuni din Canada
1. Motelurile si hotelurile care au ca funcie principal cazarea turitilor, satisface
cererea turistic tot mai variat i mai diversificat. Cele mai multe hoteluri sunt
amplasate n orase.
2. B&B sunt clasificate, de regul, la 3 stele sunt ansambluri de cldiri care ofer
toat gama de servicii turistice: cazare, alimentaie, petrecerea timpului liber
(agrement, sport, activiti culturale etc).
3. Csuele i camerele de nchiriat, dei puine la numr, completeaz tipurile de
structuri turistice din Canada.
4. Pensiunile turistice (rurale sau urbane)din Canada reprezint structuri de
11

primire cu o capacitate de cazare de la 3-4 camere, pn la 10 20 camere, n

mediul rural, (totaliznd maxim 40 de locuri) i ntre 10-20 camere n mediul
urban. n Canada, din cercetrile efectuate n sunt nregistrate un numr de 2
pensiuni turistice urbane i rurale, clasificate n categoriie 2-3 i 4 stele,
majoritatea fiind de confort mediu (2-3 stele), iar 17,9 % sunt incluse n categoria
4 stele. Pe medii, n spaiul urban sunt 14 pensiuni (17,9 %), n orae 82,1 % sunt
pensiuni rurale Acestea asigur o capacitate de cazare de 1200 de locuri, n 660 de
camere.

Dac ne raportm la gradul de confort ca in orice tara

,hotelurile,motelurile,pensiunile sunt cele mai cautate dar si cu cele mai multe locuri
in structura de 3***,4 ****,5*****.Urmeaza cabanele si vilele care de cele mai
multe ori au tot 3,4 stele.
Unitati de alimentative
Alimentaia public reprezint o ramur a comerului cu amnuntul i are ca scop
producia idistribuia de mncare i buturi, respectiv dup caz pregtirea
preparatelor culinare i a produselor de cofetrie-patiserie, distribuia lor i a altor
mrfuri alimentare ct i crearea uneiambiane favorabile pentru consumul produselor n
cadrul firmei.
Canada este, dupa cum se stie, o tara multi-etnica, prin urmare este o adevarata provocare
sa identifici care sunt mancarurile canadiene. In general, dieta canadiana este similara
celei americane si europene, bazata pe cereale procesate si produse lactate, carne de vita
si pui, anumite fructe si legume, si cantitati peste limitele recomandate de sare si zahar.
Conceptul recent al alimentaiei sntoase este dificil de acceptat pentru muli canadieni,
care percep mncarea ca pe o necesitate pentru supravieuire, mai ales n perioada iernilor
lungi cnd nevoia de hran consistent este mare.
Secretul Canadei este ca ea avut o alimentatie sanatoasa cu milenii inainte de a fi
descoperita de albi: o tara bogata in carne, peste, porumb, fasole, capsuni si verdeturi.
Hrana pe care o consumau colonistii era o incercare de reconstituire a bucatariilor
12

nationale; nereusind acest lucru, ei au inceput sa invete sa se adapteze noului teritoriu si

sa preia obiceiurile bastinasilor.
Stilul actual al Quebec-ului e un amestec de mancaruri traditionale, ca tourtiere (placinta
umpluta cu carne de porc amestecata cu ceapa, telina si usturoi) si bucataria franceza
contemporana, incluzand specialitati ca foie gras, produs in Franta si trimis cu vaporul in
Canada.
Bucataria canadiana este azi inca in formare, dezvoltare si unificare nationala.

Structuri turistice de agreement

Exprimat in general prin ansamblul activitatilor, relatiilor si masurilor determinate de
organizarea si desfasurarea calatoriilor de agrement sau in alte scopuri, turismul se
manifesta ca un fenomen economico-social complex, rezultat din integrarea mai
multor subdiviziuni ( ramuri distincte) ale economiei; este vorba de activitatea din
hoteluri si restaurante, transporturi, agentii de voiaj si tour operatori, etc., domenii
angajate in principal in servirea turistilor, ca si din telecomunicatii, cultura si arta,
sport sanatate si altele, implicate in mai mica masura si indirect in aceasta privinta.
Avand ca obiect satisfacerea nevoilor persoanelor aparute, cu ocazia si pe durata
calatoriilor, turismul poate fi privit, in continutul sau, si ca o succesiune de servicii
(prestatii), cum sunt cele de organizare a voiajului, de transport, de odihna si
alimentatie, de recreere, etc.
O parte a acestora vizeaza acoperirea unor necesitati obisnuite, cotidiene (odihna,
hrana), altele sunt destinate unor trebuinte specific turistice si, respectiv, formelor
particulare de manifestare a acestuia (agrement, tratament, organizarea calatoriilor).
o Quebec,Ontorio,British Columbia sunt renumite pentru statiuniile de schi.De
asemenea trasee pentru destinatii pe perioada anotimpurilor calde.
o Toronto este o zona metropolitana mare,care ofera mai multe galerii de
arta,mai multe muzee,restaurant fine,spa-uri de clasa mondiala si festivaluri
cultural pe tot parcursul anului.
o Turisti care stau in Toronto pot pleca intr-o excursie de o zi la Cascada
Niagara,Windsor si Stratford.
o Puteti schia pe topoganele abrupte in British Columbia,puteti face caiac in
Nova Scotia.

13

o Canalul Rideau este cunoscut pentru faciltatea de patina pe gheata in timpul

iernii.
o Zgarie-norii din Montreal va vor fascina.

CAPITOLUL 3.Formele de turism practicate in Canada.

Turismul cultural: turisti aleg sa viziteze Canada,fiindca are o diversitate culturala si
multiculturala,iar multi canadieni considera aceastea ca fiind principalele caracteristici ale
tarii.Canada se autodefineste ca fiind o natiune bilingva(Franceza si engleza) si multiculturala.
Turism de aventura: peisajul muntiilor Laurenti,situati in central provinciei Quebec este
mirific.Aici turisti pot gasi in permanenta ceva nou pentru a se distra.Canada ofera o gama foarte
mare pentru aventuri in are liber,de la drumetii,pana la plimbari cu barca si alpinism.
Turism montan: alaturi de peisajul feeric al padurilor acoperite de zapada,relieful montan din
Canada atrage un numar mare de turisti din intreaga lume pentru practicarea sporturilor extreme
de iarna:schi,bob etc.Foarte multi turisti si in special mexicani aleg Canada destinatia lor turistica
de vacanta pentru a incerca aventuri noi.
CAPITOLUL 4. Principalii indicatori ai circulatiei turistice

Indicatorii cererii turistice (An 2012)

Total nnopt ri 29.2 milioane nnopt ri
nopi
S turismintern=
=
=1.8
Total turiti cazai
34 milioane turiti
turist

Preferina relativ =

Turiti care pleacadin Rom nia spre Australia

1000
100
=
Populaia rezident a Australiei
23,7 milioane

=0,002 %

14

Preferina relativ=

Turiti care pleacadin Australia spre Rom nia

470
100
=
Populaia rezident a Rom niei
22 , 7 milioane

=0,007 %
Indicatorii relaiei cereri turistice cu oferta turistic
Ft=

Nr locuri de cazare
544 670
544 670
=
=2 ,39
=
Populaie100
22.7 milioanelocuitori100 2 270 000 000

CAPITOLUL 5. Relatiile turistice dintre Canada si Romania

Prezentare general
Relaiile diplomatice ntre Romnia i Canada au fost stabilite la 16 august 1919, prin nfiinarea
Consulatului General al Romniei la Montral. Relaiile bilaterale la nivel de ambasad au fost
stabilite la 3 aprilie 1967. Relaiile de parteneriat special dintre Romnia i Canada se
caracterizeaz, n prezent, prin pragmatism i cooperare punctual n cadrul organizaiilor
internaionale
Reprezentare diplomatic
Ambasade:

Ambasada Romniei n Canada

Ambasada Canadei n Romnia

Montral (http://montreal.mae.ro/)

Toronto (http://toronto.mae.ro)
Relaiile parlamentare
La nivelul legislativelor de la Bucureti i Ottawa fiineaz cte un grup parlamentar de prietenie
cu Canada, respectiv Romnia. Compus din 20 membri ai ambelor camere, Grupul parlamentar
de prietenie cu Canada din legislativul Romniei este condus de ctre senatorul Petru Alexandru
15

Frtean (PSD). Creat la 29 noiembrie 2011, Grupul parlamentar de prietenie cu Romnia din
legislativul Canadei l are drept preedinte pe deputatul Corneliu Chiu1) (Partidul Conservator)
Alte aspecte ale raporturilor politice
Canada a susinut activ cauza Romniei pe calea integrrii euro-atlantice, a fost prima ar ce a
ratificat Protocoalele de aderare ale statelor candidate care au fost acceptate la summit-ul NATO
de la Praga (28 martie 2003) i a sprijinit Romnia n eforturile de integrare european.
Investiiile canadiene n Romnia
La 30 septembrie 2013 erau nregistrate n Romnia un numr de 1.692 societi mixte (0,92%
din totalul societilor cu capital strin nregistrate n Romnia), cu o valoare n echivalent valut
de peste 130 milioane dolari (0,2% din totalul investiiilor strine n Romnia), Canada ocupnd
locul 31 n topul investitorilor strini.
CAPITOLUL 6. Brand-ul de tara Canada
Brandul oraului Toronto Toronto Nelimitat
n anul 2004, 4 parteneri cheie din oraul Toronto (Canada) Biroul de Turism Toronto,
Primria Toronto, Ministerul de Turism din Ontario i Aliana Oraului Toronto - au
stabilit Proiectul de Brand al oraului Toronto. Obiectivul acestui nou brand a fost s
comunice lumii ntregi identitatea puternic i dinamic a oraului. n acest scop,
a aprut sintagma Toronto Unlimited care a subliniat potenialul oraului, fiind
n concordan i cu promisiunea de brand: Folosete-i imaginaia ntr-un ora al
posibilitilor nelimitate.
Campania prezint experiena unora dintre cei mai talentai lideri de afaceri ai
oraului. Povetile acestora subliniaz motivele pentru care ei au hotrt s-i continue
s-i dezvolte afacerile n Toronto, precum i modul n care Toronto i-a ajutat s creeze
adevrate poveti de succes n materie de afaceri.
Modul n care cetenii percep metropola a condus la conturarea unei identiti
unice a brandului Toronto Nelimitat, o destinaie cheie pentru turismul mondial,
precum i pentru investiiile n afaceri. Elaborarea proiectului de brand al oraului a durat
13 luni i a constat n efectuarea a 4.500 de cercetri locale i a 230 de interviuri i
discuii cu deintorii de interese cheie ai oraului (lideri n industriile turismului i
economiei, precum i lideri din sectorul public). Pe lng acestea, au fost purtate 14
discuii cu specialiti din Canada, Statele Unite ale Americii i Regatul Unit. Au fost
investii aproximativ 4 milioane de dolari n cadrul proiectului pentru acoperirea
16

costurilor cu studiile efectuate, cu dezvoltarea brandului i cu lansarea aciunilor de

marketing. Toronto este deja un ora creativ, avnd drept competitori orae precum
Chicago, Milano sau Barcelona.
Oraul Toronto prosper din nou prin intermediul iniiativelor precum Toronto
Unlimited, n cadrul creia sectorul privat poate lucra mpreun cu guvernul
federal i cu Biroul de Turism al oraului Toronto
ANEXE

Fig.1.Steagul Canadei

Fig.2.Pozitia geografica

17

Fig.3.Cascada Niagara

18

Fig.4. Canalul Rideau din Canada.Iarna se practica patinajul

Fig.5.Orasul Toronto noaptea

19

Fig.6.Turnul CN din Canada.

Fig.7.Echipa de hockey a Canadei.

20