CONDUITA IN URGENTE

MEDICO - CHIRURGICALE
Curs 5 URGENTELE
CARDIOVASCULARE
Dr. Gabriela Turcu

SINDROMUL CORONARIAN
ACUT

ANGINA PECTORALA

Angorul pectoral = sindrom clinic determinat de un

dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului
inimii si aportul de sange coronarian

Se caracterizeaza prin crize dureroase paroxistice,

localizate inapoia sternului, cu iradiere in umarul stang
pana la ultimele doua degete

Criza dureroasa apare dupa efort, emotii, mese

copioase, dureaza 2-3 minute, pana la maximum 10
minute si dispare spontan sau la administrarea de
nitroglicerina

Ingustarea
diametrului arterei
coronare in angina
pectorala

SINDROMUL CORONARIAN
ACUT

ANGINA PECTORALA

Cauze
Determinante - ateroscleroza coronariana,
cardiopatii valvulare (stenoza aortica, stenoza
mitrala), cord pulmonar cronic, coronarita
reumatismala
Favorizante DZ, HTA, tulburari de ritm, bolile
aparatului digestiv (litiaza biliara, colecistite
cronice, ulcerul gastric si duodenal), unele
medicamente, fumatul

SINDROMUL CORONARIAN
ACUT

ANGINA PECTORALA

Simptome
Durerea coronariana cu elementele ei caracteristice :
Sediul retrosternal, in jumatatea inferioara a sternului si putin la stanga,
sau precordial, pe o suprafata mare, indicata de bolnav cu intreaga
palma; atipic in epigastrul superior, axila stanga, manubriul sternal
Iradierea - umarul stang, marginea cubitala a bratului, antebratului,
palmei si ultimelor doua degete de la mana stanga, omoplati, regiunea
interscapulovertebrala, epigastru, mandibula, ureche
Intensitatea si calitatea (tipul) - slaba sau moderata (rareori foarte mare),
are caracter constrictiv (gheara, menghina, greutate) si se
insoteste de anxietate, spaima, neliniste sau chiar de senzatia de moarte
iminenta
Durata este scurta, obisnuit 2-5 minute (rar pana la 10-15 min); dupa
instalarea relativ brusca, se mentine in platou cu aceeasi intensitate

SINDROMUL CORONARIAN
ACUT

ANGINA PECTORALA

Frecventa acceselor - variabila

Factorii de declansare: a) efortul fizic (mersul, urcatul scarilor), digestiv
(mese copioase), de defecare, mictiune si cel sexual; b) emotiile;
c)frigul, vantul, umezeala si caldura excesiva; d) fumatul; e) tahicardia
(de orice natura);
f) cresterile bruste ale TA; g) hipoglicemia
Conditiile de disparitie: a) repausul fizic aparitia durerii determina
instinctiv bolnavul sa se opreasca din mers sau lucru (spectator de
vitrina); b) nitroglicerina sublingual (30-90 sec)
Caracterele negative (cele care nu trebuie sa existe): durerea nu este
pulsatila sau oscilanta, nu este influentata de miscarile respiratorii, nu
se accentueaza la palpare (presiunea) regiuniii dureroase si nu se
insoteste de palpitatii.

Durerea in
angina
pectorala

SINDROMUL CORONARIAN
ACUT

ANGINA PECTORALA

Conduita in urgenta
repaus si inlaturarea stresului psihic
nitroglicerina sublingual
primul acces de angina major trebuie considerat ca o
stare de preinfarct, iar bolnavul trebuie internat de
urgenta
schimbarea caracterului unui angor pectoral vechi:
survine mai frecvent, cu durata mai mare, cu raspuns
terapeutic diminuat la administrarea de NTG, trebuie
considerata urgenta si internata (angor instabil).

SINDROMUL CORONARIAN
ACUT

INFARCTUL MIOCARDIC
IMA = zona de necroza ischemica in miocard,
ACUT
produsa
prin obliterarea unei ramuri coronariene
Cauze - ateroscleroza coronariana (90-95%)
factori de risc: varsta, sex, HTA, DZ, hiperlipemia,
obezitatea, fumatul, stresul, sedentarismul
factori declansatori: efort, mese copioase, stres,
infectii respiratorii acute, factori meteorologici

Artera
coronara in
infarct

SINDROMUL CORONARIAN
ACUT

INFARCTUL MIOCARDIC
Simptome
ACUT
Durerea
de tip anginos - sediul si iradierea asemanatoare
cu cele din A.P., dar mai extinse
Intensitatea - foarte mare (lovitura de pumnal, sfasiere
una din cele mai mari dureri din patologia clinica)
Durata durerii - minute, ore si chiar 1-2 zile; in general,
depaseste 30 minute, reprezentand principalul caracter
diferential cu A.P.
Conditii de aparitie - obisnuit, in repaus (spre deosebire de
A.P.), in timpul somnului si, mai rar, la efort sau in alte conditii
de suprasolicitare a inimii (emotii, masa copioasa)
Conditii de disparitie - nu cedeaza la nitroglicerina si nici la
repaus; obisnuit, cedeaza la opiacee (morfina, mialgin)

SINDROMUL CORONARIAN
ACUT

INFARCTUL
Simptome asociate
MIOCARDIC
ACUT
simptome
digestive: greturi, varsaturi,
meteorism
abdominal
simptome si semne de soc, cu intensitate variata de la un
caz la altul: transpiratii reci, ameteli, paloare, tahicardie,
scaderea TA, agitatie psihomotorie (bolnavii se plimba
agitati, spre deosebire de cei cu angina pectorala, care
raman nemiscati)
febra moderata sau stare subfebrila
de multe ori starea de soc domina tabloul clinic de la
inceput: paloare, tegumente reci si umede, puls rapid si
filiform, alterarea starii generale, oligurie grava

SINDROMUL CORONARIAN
ACUT

INFARCTUL
Conduita in urgenta
MIOCARDIC
ACUT
in prespital
- decubit dorsal si repaus
total, sedarea durerii cu
algocalmin, morfina, mialgin, fortral (la indicatia medicului si cu
supravegherea pacientului), psihoterapie, oxigenoterapie,
urmarirea si mentinerea TA si a pulsului, mentinerea
permeabilitatii cailor respiratorii, transportul rapid la spital
in spital sedarea durerii, combaterea anxietatii (sedative),
oxigenoterapie, monitorizarea ECG si TA, recoltarea de probe
sanguine pt dozarea enzimelor de necroza miocardica, terapia
trombolitica, efectuata de medic (streptokinaza, urokinaza)
In caz de stop cardiac, se va trece la resuscitare cardiopulmonara

Primul ajutor
in urgente
cardiace

EDEMUL PULMONAR
ACUT (E.P.A.)

Edemul pulmonar acut survine prin inundarea

brutala a alveolelor cu un transudat
sanguinolent necoagulabil din capilarele
pulmonare

Procesul este determinat de cresterea

presiunii sangelui in capilarele venoase
pulmonare, de cresterea permeabilitatii
membranei alveolo-capilare si de alte cauze

EDEMUL PULMONAR
ACUT
(E.P.A.)

Cauze
E.P.A. cardiogen - insuficineta ventriculara
stanga, infarctul miocardic acut, cardiopatie
ischemica, hipertensiune arteriala, cardiopatiile
valvulare, tulburari de ritm paroxistice
E.P.A. lezional (necardiogen) este afectata
structura si, in consecinta, permeabilitatea
membranei alveolo-capilare: gaze toxice, cauze
infectioase, neurologice, cauze iatrogene, E.P.A. la
inecati, la uremici, in bronhoalveolita de deglutitie

E.P.A.

EDEMUL PULMONAR
ACUT
(E.P.A.)

Simptome
dispnee intensa, severa, aparuta mai ales
noaptea, cu polipnee, ortopnee, sete de aer, tuse
uscata initial urmata la scurt timp de expectoratie
spumoasa, rozata, aerata
transpiratii, cianoza, turgescenta jugularelor
ascultator cardiac- tahicardie
ascultator pulmonar raluri subcrepitante
TA poate fi crescuta, normala sau scazuta

EDEMUL PULMONAR
ACUT
(E.P.A.)

Conduita de urgenta
Masurile de prim ajutor se aplica inca de la domiciliul pacientului, in
timpul transportului si in spital
adoptarea pozitiei sezande, cu gambele atarnand
oxigenoterapie si permeabilizarea cailor respiratorii prin aspirarea
secretiilor, la nevoie intubatie si respiratie artificiala
morfina, mialgin in caz de TA normala sau crescuta, nu in caz de hipoTA
diuretice furosemid
emisie de sange prin venesectie
masuri specifice cauzei, pe langa celelalte generale: scoaterea din
mediu toxic si eventual antidot in intoxicatii, antibiotice si
corticoterapie in caz de infectii; intubatie, aspiratie bronsica si
ventilatie mecanica in EPA la inecati

EMBOLIA
PULMONARA

Embolia pulmonara = obstructia cu un embol a arterei

pulmonare sau a unor ramuri ale acesteia
rapid insuficienta cardiaca dreapta = cord pulmonar
acut

obstructia este data de mobilizarea unor

cheaguri(trombi), care au ca punct de plecare, de cele
mai multe ori, o tromboza venoasa a membrelor
inferioare
embolie gazoasa in urma unor manevre iatrogene
embolie grasoasa in cazul fracturilor osoase

EMBOLIA
PULMONARA

EMBOLIA
PULMONARA
Simptome

durere constrictiva, intensa, sub forma de

junghi, cu anxietate marcata
dispnee cu polipnee superficiala, cianoza
stare de soc extremitati reci, cianotice,
hipotensiune arteriala cu tahicardie (100-160
batai/min)
hepatomegalie, cu turgescenta jugularelor

EMBOLIA
PULMONARA

Conduita de urgenta
electrocardiograma
diagnostic
pacientul trebuie internat, deoarece evolutia emboliei
pulmonare poate fi foarte grava, multi pacienti decedand
imediat sau in cateva ore
repaus absolut si combaterea durerii cu mialgin sau fortral
i.m.
oxigenoterapie
vasoconstrictoare in caz de soc dopamina, noradrenalina
anticoagulante heparina si trombolitice streptokinaza
si urokinaza

CRIZA HIPERTENSIVA
CU ENCEFALOPATIE

Encefalopatia hipertensiva = sindrom clinic care consta din

simptome si semne neurologice cu caracter acut, tranzitoriu,
determinat de o criza hipertensiva (cresterea brusca a TA)

Encefalopatia hipertensiva se asociaza cu trei mari modificari

hemodinamice:
cresterea brusca a TA
scaderea fluxului sanguin cerebral
vasoconstrictie arteriolara cerebrala

Are loc deci o ischemie cerebrala ce determina manifestarile

clinice ale encefalopatiei hipertensive

CRIZA HIPERTENSIVA
CU ENCEFALOPATIE

Simptome

cefalee intensa, violenta, pulsatila, insotita

de convulsii si tulburari mentale
varsaturi, ameteli, vertij, obnubilare,
eventual coma
tulburari de vedere fotofobie, diplopie,
vedere incetosata si tulburari de auz
acufene, hipoacuzie

CRIZA HIPERTENSIVA
CU ENCEFALOPATIE

Conduita de urgenta

evitarea muscarii limbii in caz de convulsii, evitarea

accidentarii prin cadere in caz de coma
se administreaza i.v. rezerpina (raunervil) sau
diazoxid impreuna cu furosemid pt scaderea TA
sulfat de magneziu si solutii hipertone pt reducerea
edemului cerebral
fenobarbital pt calmarea pacientului
cel mai eficient este nitroprusiatul de sodiu, dar
necesita monitorizare atenta a pacientului

ARITMII CARDIACE

Cauze
boli cardio-vasculare cardiopatii ischemice,
cardiopatii hipertensive, leziuni valvulare, boli
congenitale, boli ale pericardului
boli extracardiace boli infectioase, digestive,
boli pulmonare, neuropsihice, boli endocrine,
intoxicatii medicamentoase
la pacientii sanatosi intoxicatii cu tutun,
cafea, alcool, stres

Tahicardie
paroxistica

Extrasistole
ventriculare
Extrasistole
atriale

ARITMII CARDIACE

Simptome
tulburari functionale: palpitatii, dispnee, ameteli, lipotimii,
dureri precordiale, tulburari de vedere, mioza, midriaza,
tulburari de auz, cefalee, greturi, transpiratii
tulburari de irigatie cerebrala anxietate, ameteli, lipotimie,
sincopa
tulburari de irigatie coronariana dureri anginoase
tulburari de irigatie mezenterica greturi, varsaturi,
distensie abdominala
tulburari de irigatie renala oligurie, poliurie
semne de insuficienta circulatorie acuta perferica hipoTA,
stare de soc

Fibrilatie atriala
Fibrilatie
ventricular
a

ARITMII CARDIACE

Conduita de urgenta functie de tipul aritmiei

extrasistole atriale indepartarea cauzelor, eventual propranolol
TPSV stimulare vagala prin manevra Valsalva, sub supraveghere,
digoxin 1-2 fiole i.v. lent, verapamil, soc electric extern
flutterul atrial si fibrilatia atriala soc electric extern cand exista
posibilitatea, digitalizare (digoxin)
tahicardia ventriculara paroxistica lovitura precordiala, xilina, soc
electric extern, procainamida
fibrilatie ventriculara soc electric extern, tratament cu xilina
bloc atrio-ventricular in functie de gradul blocului se administreaza
atropina, izoprenalina
in criza Adam-Stokes (bloc atrio-ventricular total) resuscitare cardiorespiratorie cu masaj cardiac extern, respiratie artificiala,
electrostimulare cardiaca