Sunteți pe pagina 1din 32

CONDUITA IN URGENTE

MEDICO - CHIRURGICALE
Curs 7 INTOXICATII
ARSURI
Dr. Gabriela Turcu

INTOXICATII
MEDICAMENTOASE

cel mai frecvent - clasa barbituricelor (fenobarbital,


ciclobarbital) si benzodiazepinelor ( diazepam,
meprobamat)

intoxicatii accidentale la copii si voluntare la adulti

alte medicamente intoxicatia digitalica, intoxicatia cu


antibiotice

pentru aparitia intoxicatiei cu barbiturice prezinta


importanta momentul ingestiei in legatura cu alimentatia,
intrucat absorbtia este lenta dupa mese, rapida pe
nemancate si foarte rapida in asociere cu alcoolul

INTOXICATII
MEDICAMENTOASE
Simptome depind de doza ingerata

in doze moderate: hipotonie, dificultati de vorbire,


somnolenta, uneori agitatie
in doze mari: bradipnee, hipotensiune arteriala,
pierderea cunostintei, cianoza, hipotermie
in formele grave: coma profunda cu insuficienta
respiratorie si circulatorie acuta si mioza, care este
semn de gravitate; moartea se produce datorita
insuficientei respiratorii si circulatorii acute.

INTOXICATII
MEDICAMENTOASE

Tratament in urgenta indepartarea cat mai rapida a


toxicului
daca starea pacientului permite: provocarea varsaturilor,
spalatura gastrica, administrare de purgativ
perfuzare cu solutii macromoleculare pt mentinerea TA, cu
manitol sau glucoza hipertona pt fortarea diurezei, hidratare
cu Ringer
Pacient in coma - se mentin manevrele de mai sus (mai putin
provocarea varsaturii), administrarea de oxigen 6-8l/min, dupa
eliberarea cailor respiratorii, eventual intubatie traheala sau
traheostomie
in caz de insuficienta respiratorie acuta sau stop respirator se
instituie respiratie artificiala

INTOXICATIA CU
MONOXID DE CARBON

cel mai frecvent accidental, in mediu industrial, casnic,


incendii
CO = gaz incolor, inodor, produs prin arderea incompleta a
unor materiale cum ar fi lemnele, carbunii, gazul metan

Manifestari clinice

neurologic oboseala, vertij, greata, varsaturi, labilitate emotionala,


parestezii, letargie, somnolenta, cefalee, coma, convulsii, stop
respirator
cardiovascular durere toracica, palpitatii (aritmii), hipotensiune,
stop cardiac la concentratii mari de carboxiHb
alte efecte necroza tubulara acuta, edem pulmonar toxic,
coagulare intravasculara diseminata, leziuni tegumentare (flictene)

INTOXICATIA CU
MONOXID DE
CARBON

Conduita de urgenta

ABC, eventual resuscitare cardiopulmonara in caz


de stop cardio-respirator
in forme usoare se administreaza oxigen, eventual
intubatie orotraheala in cazul comei sau
insuficientei respiratorii
in forme severe se administreaza oxigen hiperbar

INTOXICATII CU
CIUPERCI

Exista peste 30 de specii de ciuperci care pot da


intoxicatii

ciuperci cu perioada scurta de incubatie


simptomele apar la 15 min 3 ore de la ingestie

ciuperci cu perioada lunga de incubatie


simptomatologia apare la 5 12 ore de la ingestie,
sau chiar mai mult (20 de ore)
intoxicatii de o mare gravitate, de regula
mortale.

INTOXICATII CU
CIUPERCI
Simptome

intoxicatia cu ciuperci cu perioada scurta de incubatie:


hipersalivatie, greata, diaree, dureri abdominale,
lacrimare, transpiratii, dispnee, stare de agitatie,
convulsii, tremuraturi, confuzie, halucinatii, bradicardie,
hipotensiune, mergand pana la coma

intoxicatia cu ciuperci cu perioada lunga de incubatie:


greturi, varsaturi, colici abdominale, diaree
sanguinolenta, icter, hepatomegalie, oligoanuire,
cefalee, confuzie, convulsii, coma

INTOXICATII CU
CIUPERCI
Tratament in urgenta

provocarea de varsaturi si spalatura gastrica pt cele


cu actiune rapida

perfuzii cu solutii glucozate si clorurate, mialgin sau


antispastice pt calmarea colicilor, tratarea
insuficientelor hepatice si renale acute si tratamentul
socului care poate surveni

INTOXICATIA
ETANOLICA

Simptomatologia - evolueaza in 3 faze:


faza de excitatie logoree, volubilitate, tendinta la violenta, facies
congestiv, congestie conjunctivala

faza de incordare motorie confuzie, agitatie psihomotorie, tulburari


de echilibru si coordonare, tulburari de vorbire, contractura musculara
accentuata

faza de coma etilica relaxarea musculaturii corporale, areflexie,

midriaza, relaxare sfincteriana, facies vultuos, uneori paloare


cadaverica, puls tahicardic si aritmic, hipotensiune arteriala, halena
alcoolica
exista riscul asfixiei prin aspiratia varsaturii gastrice sau aparitia
bronhopneumoniei de aspiratie; decesul poate surveni prin deprimarea
respiratiei de cauza centrala, obstructie respiratorie, edem pulmonar
acut, accident vascular cerebral

INTOXICATIA ETANOLICA
Conduita in urgenta

in formele usoare - provocarea de varsaturi,


spalatura gastrica sau doze succesive de
cafea concentrata; in caz de coma, spalatura
gastrica se face dupa intubatia traheala

perfuzie cu solutii macromoleculare, glucoza,


vitamina B1, B6, eventual diazepam

MUSCATURA DE
SARPE

Vipere - venin cu actiune hemolitica si hemoragica, foarte


toxic
Simptome
locale durere intensa, ca o arsura, eritem perilezional (piele
inrosita cu tendinta la innegrire) si edem care se extinde foarte
repede; in 12-24 ore apar flictene cu continut serohematic,
echimoze, petesii, care duc la necroza tesuturilor si gangrena

generale slabiciune, ameteala, senzatie de lesin, greturi,


varsaturi sanguinolente, hemoragii in 24-48 de ore: epistaxis,
hematemeza, melena, hematurii, gingivoragii; pupile dilatate cu
tulburari de vedere, obnubilare, coma, stare de soc

moartea apare la 3-4 zile prin hemoragii, insuficienta renala


acuta, stop respirator

MUSCATURA DE
SARPE
Tratament in urgenta

pt incetinirea ritmului de intrare in circulatie a veninului, se linisteste


accidentatul, se aplica garouri superior si inferior de plaga, se fac
incizii pe cele 2 puncte de muscatura sau o incizie intre cele 2 puncte
ale muscaturii, urmata de aspirarea lichidului din plaga; deasemeni
injectarea unui vasoconstrictor local in paralel cu aplicatii reci

se va incerca neutralizarea veninului cu ser antiviperin, in paralel cu


administrarea de ATPA si antibiotice cu spectru larg

se vor trata manifestarile care apar tratarea socului; in caz de


hemoragii transfuzii, corticoizi; in caz de coagulare intravasculara
diseminata heparina; tratarea insuficientei renale si respiratorii

ARSURILE

In functie de mecanismul de producere, arsurile pot fi:

termice lichide fierbinti, gaze sau vapori


supraincalziti, corpuri incandescente, flacara, radiatii
chimice acizi, baze
electrice date de flama electrica

Gravitatea unei arsuri - functie de suprafata si de


profunzimea arsurii

ARSURILE

Profunzimea se exprima in patru grade:

GR.I eritem, edem, caldura locala, usturime; vindecare in 7


zile
GR.II flictena alba cu continut serocitrin, limpede,
transparent, eritem, edem; vindecare cu restitutio ad
integrum in 14 21 de zile
GR.III flictena rosie, continut sanguinolent, tulbure,
vindecare cu cicatrice, escara subtire, elastica, de obicei alba
GR.IV escara dermica totala, cu epiderm si derm distruse in
totalitate, cu distrugerea muschilor, osului, cu evolutie spre
escara; vindecare imposibila, necesita grefa cutanata

Arsur
i

ARSURILE

Pt aprecierea suprafetei arsurii, se utilizeaza regula lui


9, care se bazeaza pe faptul ca segmentele corpului pot
fi evaluate prin cifra 9 sau multipli ai acestuia. Astfel:
capul si gatul reprezinta aprox. 9% din suprafata corpului
fiecare membru toracic 9%
fiecare membru plevin 18%
trunchiul anterior si posterior fiecare cate 18%
Prognosticul unei arsuri care depaseste 30% este
rezervat.

ARSURILE

In evolutia unui ars se deosebesc 4 etape, incomplet


delimitate:
std I primele 3 zile, corespunzatoare socului
postcombustional: sdr. de deshidratare (hipovolemie, edem,
oligoanurie), sdr. digestiv (varsaturi, hemoragii)

std II primele 3 saptamani in arsuri severe


complicatii
infectioase, hepatice, digestive, insuficienta renala acuta,
sindrom hemoragic; la sfarsitul acestei etape: arsurile de gr. I si
II sunt vindecate, cele de gr. III au escarele in curs de eliminare
std III primele 60 de zile cresc sansele de vindecare, se pot
aplica grefe

std IV pacientii arsi, ce nu au fost tratati precoce si corect, la care


persista plagile; organismul este epuizat si sensibil la agresiuni
minore, putandu-se decompensa ireversibil

ARSURILE
Conduita in urgenta

degajarea victimei din focar, stingerea


flacarilor, indepartarea hainelor cand
este posibil
linistirea pacientului si calmarea durerilor
cu algocalmin, romergan, mialgin
resuscitarea cardiorespiratorie, atunci
cand este nevoie
se administreaza oxigen, se prinde o linie
venoasa pe care se administreaza
glucoza, se face ATPA
se instaleaza o sonda urinara si se face
toaleta chirurgicala a plagii

INSOLATIA

Consecinta expunerii prelungite sau necontrolate la


soare
Manifestari
insolatia propriu zisa
sincopa calorica
Insolatia propriu-zisa
Clinic cefalee, ameteli, fotofobie, dureri ale
globilor oculari, congestia fetei, neliniste
greturi, varsaturi, inapetenta, la care se pot adauga
rigiditatea cefei si coma, in insolatiile grave

INSOLATIA

Conduita
scoaterea de sub influenta razelor, comprese reci
pe cap
administrarea de antalgice aspirina, vitamina C
in caz de coma se asigura libertatea cailor aeriene
si se administreaza oxigen
se face hidratarea prin perfuzii cu ser fiziologic,
Ringer, dextran in caz de hipotensiune
combaterea edemului cerebral prin diureza fortata
cu manitol si furosemid

HIPOTERMIA DEGERATURILE

Degeraturile sunt leziuni tisulare consecutive


actiunii frigului

Clinic
degeraturile intereseaza mai ales extremitatile:
nas, urechi, fata, maini si picioare
manifestarile clinice merg de la senzatia de
arsura locala la cea de durere importanta, in
functie de severitatea leziunilor

HIPOTERMIA DEGERATURILE

In functie de severitate - 4 grade:


gr.I eritem, edem, hiperemie, prurit local, descuamare
tegumentara in 5-10 zile
gr.II eritem, edem, flictene clare, descuamare pielii cu
formare d escare
gr. III afectare profunda pana la tesutul subcutanat, edem,
tegumente de culoare gri-albastrui, flictene violacee sau
hemoragice, necroza tegumentara, gangrena in cateva zile
gr. IV gangrena uscata - sunt afectati muschi, tendoane,
oase, tesuturile sunt uscate, cianotice, necrozate, cu
flictene, edem, gangrena apare in cateva ore

HIPOTERMIA DEGERATURILE
Tratament

in prespital: combaterea hipotermiei si a


deshidratarii, scoaterea hainelor umede si
reci, evitarea pierderilor de caldura,
reincalzire treptata

in spital baie calda, analgezice parenteral

HIPOTERMIA DEGERATURILE
Hipotermia generalizata scaderea temperaturii
rectale sub 35oC duce la instalarea hipotermiei
paralitice

manifestari - imobilitate, astenie musculara,


somnolenta, bradicardie, bradipnee, hiporeactivitate
stadiul de coma hipotermica se instaleaza cand
temperatura centrala rectala tinde spre 30oC
temperatura compartimentului exterior este cu 10
grade mai mica decat cea a compartimentului
interior.

HIPOTERMIA DEGERATURILE
Hipotermia generalizata

Conduita impiedicarea pierderii de caldura prin plasarea


accidentatului intre doi salvatori
se evita mobilizarea activa sau pasiva a persoanelor aflate
in hipotermie mai avansata, deasemeni se evita
frictionarile energice deoarece se amesteca sangele
periferic, cu cel putin 10 grade mai rece decat cel central si
poate surveni moartea prin scaderea temperaturii viscerale
incalzirea se va face treptat, cu monitorizarea functiilor
vitale, se administreaza perfuzii, oxigen
ingestia de alcool este posibila numai daca temperatura
rectala a atins 35 oC.