Sunteți pe pagina 1din 30

Semiologia

este partea medicinei ce


semnele i simptomele

studiaz
bolilor.
Aceast
orientare
diagnostic,
bazat pe studierea semiologic,
nglobeaz
toate
domeniile
patologiei:
- inflamatorie acut i cronic
- tumoral i pseudotumoral
- dar i n cazuri mai particulare , ete
vorba
de
descoperirea
unei
vascularizaii
submucoase
a
peretelui faringian , corpii straini ,

Simptomatologia faringian este multipl


i divers. Ea poate fi ncadrat n
urmtoarele simptome clinice:
a) disfagii (dificulti la deglutiie);
b) odinofagie (durere n faringe);

c) voce nazonat, reprezentat de


rinolalie nchis sau rinolalie deschis.
Rinolalia nchis are loc atunci cnd
rinofaringele este obstruat de un
proces patologic: fibrom, angiofibrom
al pubertii masculine, polip etc.
Rinolalia deschis este consecina
paraliziei vlului palatin observat n
caz de difterie a faringelui;

d) dereglri de respiraie sau aanumitul sindrom respirator,


observat n hipertrofia excesiv a
amigdalelor Luschka i a celor palatine,
prezena unor tumori n faringe,
diverse stri patologice, care se
complic cu flegmoane, edem etc.

e) tulburri gustative, denumite


disgueuzii, ntlnite n caz de procese
patologice ale mucoasei limbii, unde se
afl receptorii nervoi senzitivi pentru
percepia gustului dulce, acru i srat;
aghezia pierderea complet a
gustului;
hiperghezia - senzaie gustativ
exagerat;

f) sialoree;
g) tulburri senzitive i motorii.
Bolnavii pot prezenta i alte plngeri,
cum ar fi:
senzaie de arsur,
uscciune,
neptur n faringe,
rgueal,
tuse .a.

Simptomatologie obinuit:

-Durerea faringian- poate fi spontan,


provocat de deglutiie(odinofagie).
Aceast durere de intensitate variabil jen
putnd de asemenea s aib o oringine
extrafaringian. Dispariia sa rapid , spontan
sau secundar unui tratament (antiinflamatorii,
analgetice ) nu necesit un examen ulterior.
-jena poate fi dureroas .De obicei este
nedureroas; senzatiia de jen sau de blocare
n urma deglutiiei , sau mai mult senzatii
deosebite , de corp strin , de exemplu.

Hemoragia de oringine faringian


se manifest prin spute cu striuri sangvine,
dar pot fi i mai insemnate. Eliminare de
snge pe gur impune un examen complet al
faringelui . Dac nu se gsete o origine
hipofaringian se va urmri o alt etiologie:
fose nazale, laringe i arborele bronic cu
toate manifestarile asociate, sau digestive. n
orice caz de rezultat negativ , cu mare
probabilitate ca vor fi responsabile vasele
hipertrofiate de la baza limbii.

Simptomatologie minor
Senzaia de scuregere posterioar, uoar
iritaie sau de impresia unei uoare jene.
Scurta simptomatologie este mai mult
variat dect discret , i pentru ca
examenul O.R.L. s fie negativ,este evocat
simpla parestezie faringian. Acestea din
urm reprezint un motiv frecvent de
consultaie: senzaie de corp strin, de jen
permanent, de nod in gt fr disfagie . Un
fapt este frecvent semnalat: jena la
inghiirea salivei dispare pentru alimente.
De asemenea exista perioade de remisiune
i o topografie difuza si neregulat.

De reinut :
- toate jenele faringiene persistente ce
dureaz mai mult de 15 zile , ct i
caracterul acesteia trebuie supus unui
control al faringelui nainte evocrii
unei cauze psihogene.
- absena unei cauze organice nu va
exclude adevrul unei manifestri
faringiene , de origine muscular sau
legat de un tic de deglutiie de
zgriere sau de tuse.

Simptomatologie rar
-deformri faciale inferioare sau cervicale
- dispnee acuta pe care o ntlnim n cursul rinofaringitelor la
nou nascui , hipertrofiile amigdaliene a copilului mic i n
cazul tumorilor extinse
-torticolis
-hipertermia major a nou nscutului
- nevralgie, de tipul nevralgiei eseniale a glosofaringianului
- emfizemul subcutanat de origine traumatic
-hemoragie alarmant ce necesit tratament de urgen
Circumstane particulare ce necesit un examen faringian
sistematic
Cum ar fi:
- adenopatie cervical acut sau cronic
- sindrom febril acut sau cronic
- de asemenea examen O.R.L. cerut de alt disciplin: pentru
depistarea unui focar infecos ( amigdale , dar si de dini sau
sinus) , sau pentru localizarea unei afeciuni specifice:
dermatologic pentru pemfigus, hematologic n cutarea unui
limfom.

Patologia inflamatorie acut i cronic

Se manifesta la nivelul faringelui n ansamblu sau local doar la nivelul amigdalelor


determinnd tabloul unei faringite sau a unei rinofaringite , fie a unei angine.
Anginele acute pot fi de diferite cauze :
Origine virala , n orice caz inflamie pur sau :
- angina streptococic patogen -hemolitic de grup A
-o hemopatie fie benign , mononucleoza infecioas, fie malign
- difteria , excepional

Angina streptococic

Tabloul tipic al acesteia este reprezentat de angina eritemopultacee cu debut brutal


, disfagie intens i dureroass , febr ridicat nsoit de frisoane i cefalee, de
semne gastrointestinale la copil.
Local se descoper o roea intens a faringelui asociat cu cu prezea unor
exudate albicioase neaderente de mucoasa care nu este ulcerat .
Lueta este inflamat , de culoare rou nchis ; se va asocia curnd de peteii ale
vlului moale.
n cele din urm ganglionii subangulomaxilari , marii de volum sunt sunt sensibili la
palpare.
De obicei tabloul se rezum la la o banal angin eritematoas difuz (ca o
scarlatin care nu este dect o angin cu erupie ) dar , aici anumite elemente
permit diferenierea de o angin viral: aspectul mai nroit al amigdalelor,, semne
faringiene accentuate, febra ridicat cu varsaturi, adenopatie limitat la teritoriul
ganglionilor subangulomaxilari.
n anumite cazuritabloul este mai puin evocator, diagnosticul bazndu-se pe
nuane.
Aspectul clinic poate fi derutant, angina streptococic grefndu-se pe un teren de
amigdalectomie incomplet sau o amigdal la nivelul bazei limbii care poae fi
descoperita la un examen simplu cu oglinda.
Pentru a fi siguri , se pune accent pe caracterul atipic al anginei streptococice.
Riscul complicaiilor grave , cardiace i renale, tratamentul va fi cu Penicilina G(sau
Eritromicin) n decurs de 10 zile.

Anginele din hemopatii


Mononucleoza infecios determin diferite tipuri:
-frecvent adopt tabloul anginei eritematopultacee
- dar poate simula angina difteric pseudomembranoas
-n cele din urm poate mbrac cele mai diferite
forme:angina eritematoas simplsau din contr angin
necrotic uni sau bilateral ce schieaz o
leucemieacut.
Diagnosticul se orienteaz pe un anumit numr de
semne asociate angineianginei ce survine la un pacient
tnr:
- astenie important
-poliadenopaie general difuz posterioare, n zona
cervical n principal
- hepatosplenomegalie
- n cele din urm se va insista pe frecvena
manifestrilor cutanate i a tipuluio de erupie mai ales
la cei care pacienii au fost tratai cu ampicilin ,
prescris formal.
Un rol important n diagnostic l are hemoleucograma i
testul Paul-Bunnel-Davidsohn.

Angina difteric
n ciuda raritiisale , trebuiesc suspicionae naintea tuituror
celorlalte angine pseudomembranoase mai ales in cazul
felselor membrae caracteristice , bine difereniate de de
exuatul dina angina eritematopultacee: false
membranegroase ,albe , ce acoper toat amigdala ,atacnd
pilirii , ndreptndu-se spre luet pe care o acoper pentru a
ajunge pe partea opus , false membrane ,foarte aderente la
mucoas care nu se pot desface sau cura.
Paloare i astenia accentuat , coriza ce afecteaz narinele
i o important adenopatie subangulomaxilar sensibil
completeaz tabloul clasic.
Se mai pot ntlni i alte aspecte.Nu formele maligne,ci cele
intens manifeste cu false membrane discrete sau
absente,tabloul clinic se rezum la o simpl coriz
difteric,cum e cazul anumitor nounscui.Mai amintim i
forma pseudoflegmonoas.
Diagnosticul este rar invocat n faa anumitor aspecte ,cum
ar fi paralizia vlului ,manifestat printr-un nassonement i un
reflex de lichide pe nas ce va alerta clinicianul.
O regul este de baz:toate anginele pseudomembranoase
trebuie din principiu s exclud difteria , n ciuda raritii
sale.Este clar c mononucleoza este mult mai frecvent.
Util hemoleucogram i MNI.n cazul existenei uor dubii
seroterapia antidifteric i antibioterapia trebuiesc
administrate imediat fr a astepta rezultatul

Aspect particular:angina
ulceronecrotica
unilateral

La un pacient tnr pot apare:


-angina Vincent, frecvent, sau ulceraia
amigdaian acoperita de un tesut grsos
glbui.Amigdalele sunt suple la palpat.
-pacientul se plnge de o stomati
ulceromembranoas la punctul de plecare frecvent
bucodentar unde va trebui sa caute focarul cu
atenie ,mai ales la mselele de minte inferioare.
ancrul sififlitic - rar dar de remarcat
Semnele ce trebuiesc s alerteze :
- induraia lemnoas a amidgdalei la palpare
- adenopatia saatelit caracteristic cu un ganglion
voluminos caracteristic inconjurat de ali ganglioni
mai mici . printre altele contextul anamnezei de
multe ori delicatepoate fi de un real ajutor.

Suprainfecia poate modifica sensibil simptomatologia


formelor pseudoflegmonoase , pseudotumorale i
pseudoepiteliomatoase ce au fost descrise.
Un examen paraclinic este esenial: examenul
microscopic trebuie efectuat repede nainte aefecturii
tratamentului cu antibiotice !nu se incepe tratamentul
cu penicilin in angina Vincent naintea excluderii
sifilisului.
Examenul va evidenia:
- fie asociere fusospiralar, care nu este specific
-fie terponeme, care se va cuta i prin puncie
ganglionarSerologia nu va fi pozitiv dect ulterior.
Alte etiologii vor putea fi evocate excepional:
-mononucleoza infecioas
-ulceraie tuberculoas

Patologia inflamatorie cronic a


faringelui
n practica amigdalita infectant ( cronic)
nu este uor de evideniat
- amigdalita cazeoas corespunde
prezenei de depozite albicioase la nivelul
fundului criptelor amigdaliene,
exteriorizate spontan dar i prin preionarea
acestora.
Pot forma i depozite albgalbui observate
pe suprafaa amigdalelor corespunztoare
reinerii de cazeum.
Penru diagnosticul amigdalitei infectante
pledeaz:
noiunea de angin ce se repet sau
abces periamigdalian
prezena unor secreii purulente la
nivelul la nivelul criptelor

Dar i amigdalita infecioas poate fi nsoit de cazem ceea


ce poate duce la confuzii.
La examinare amigdalele sunt hipertrofe , dure la palpare , fie
atrofiate , ncastrate.Formele atrofice sunt cele mai bogate n
germeni atogeni, cele mai septice i cele mai infectante.
Complicaii la distan: infeciile focale
Reprezint toate manifestrile patoloice viscerale sau
generale aseptice in raport cu focarul infecios ,dentar sau
amigdalian.
- mecanismul de aciune va fi imunologic
- de fapt roblemele se prezint sub dou aspecte:
ope deoparte complicatiile renale i articulareanginele
streptococice patogene
o pe de alt parte , O.R.L.- ul este ce ce trebuie s trateze
focarele infecioase eventuale stri febrile , un reumatism
subacut,manifestri cutanate ( eritem, erupie purpuric,
urticarie) , afeciune ocular(uveit) o glomerulonefrit
acut.Amigdalita cronic infectant, focar infecs apical, mai
rar sinuzitese vor cauta nainte.

Faringitele cronice

Mucoasa afaringian, situat la rscrucea aerodigestiv,


este expus numeroaselor agresiuni externe cum ar fi:
-de cauze respiratorii
fie modificri exogene ale aerului inspirat aer mai
mult sau mai puin poluat , tabagism, aer condiionat
fie modificri endogenecauzat de o micare
condionat a aerului acumulri mucopurulenteprovenite de la o infecie naso-sinusal,
obstrucii nazale ce determin o respirie bucal.Aerul
nu mai este mectat i nclzit pe nas va deveni iritant
pentru mucoas
-de cauze digestive
abuz de alcool
reflux gastro-esofagian
- de cauze generale
diabet zaharat
guta
alergii
Acestea produc inflamaii difuze ale faringelui .

Realizeaz un tablou anotomo-clinic variabil, unde


diagnosticul poate fi delicat,, determinat in special de
de extrema diversitate a aspectului mucoasei faringiene
normale.Dup caz i durat mucoasa faringian poate
avea diferite aspecte:
- simpla faringit congestiv
-faringit eritematoas
- faringit cataral i hipersecretant
-faringit hipertrofic ,ce provoaca acumularea de
secreii aderente.Examenul descoper o mucoas
ingroat i roiatic( faringit hipertrofic simpl)peste
care se poate aduga o reacie limfaticp difuz(forma
granular )sau din contr localizat la nivelul orificiilor
postero-laterale, realiznd falii pilieri.

Dou aspect se pot asocia:


-faringita hipertrofic i mucopurulent
-faringita atrofic reprezentnd urmtorul stadiu
evolutiv al uneia dintre formele precedente
- o form particular : criptolimfoidita
adultuzlui , rezultatul prezenei unor relicve
adenoidiene,repliuri mucoase sau adunarea
mai multor foliculi.
Faringitele cronice se vor diagnostica pe baza:
-anamnezei,examenului clinic general i
paraclinic
-examenul foselor nazale , a
acvumului,sinusurilor

Malformatiile valului palatin sunt reprezentate de


despicaturi ale buzei si ale palatului si de un val
scurt.
Despicaturile palatine pot fi izolate sau in cadrul
unor malformatii complexe (despicaturi ale buzei,
palatului dur si palatului moale), pot fi uni-sau
bilaterale, complete sau incomplete. Despicaturile
velare izolate sunt mai frecvent la fetite, in timp
ce despicaturile combinate ale buzei si palatului
sunt mai frecvente la baieti. Exista o agregare
familiara cu transmitere dominanta. Aspectul
sugarului este caracteristic, deglutitia nu se poate
realiza, alimentele sunt refluate prin nas iar
laptele poate fi aspirat in trahee. Evolutia este
marcata de complicatii infectioase la nivelul
arborelui respirator, otite recidivante, vorbirea
este afectata (rinolalie deschisa). Tratamentul
este chirurgical si de reeducare ortodontic si
ortofonic (aplicat de logoped).

Lueta bifida indica o despicatura submucoasa,


clinic nemanifesta. In aceasta situatie
adenoidectomia si tonsilectomia sunt
contraindicate deoarece aceste interventii se pot
complica cu sindromul de insuficienta velara
descris.
Valul scurt se manifesta tot prin sindromul de
insuficienta velara, iar tratamentul este
conservator asigurat de logoped.
Glanda tiroida ectopica, apare datorita unui viciu
de dezvoltare al canalului tireoglos. Aspectul
este al unei formatiuni rotunde situate pe linia
mediana la nivelul foramenului caecum, cu
suprafata regulata, neteda, de culoare rosie. In
caz de gusa ectopica apare disfagia, dispneea si
tulburari de fonatie. Diagnosticul diferential se
face cu chisturile valeculare, iar tratamentul este
chirurgical

Traumatisme ale faringelui.


Traumatismele faringelui pot fi mecanice,
termice, chimice si biologice. Traumatisme
mecanice sunt produse de corpuri
ascutite cum ar fi cioburi de sticla, lame
de cutit, creioane si pot provoca pe langa
leziuni faringiene si leziuni ale dintilor,
mandibulei, coloanei cervicale. Exista
riscul unor complicatii septice precum
celuloflegmonul perifaringian. Medicul
generalist va stabili bilantul leziunilor, va
interzice alimentatia orala si indruma
pacientul intr-un serviciu de urgenta.

Traumatismele termice apar la ingestia


accidentala de alimente fierbinti. Bolnavul
acuza odinofagie, disfagie iar la nivelul
mucoasei se produce eritem si edem intens.
Tratamentul consta in regim alimentar adecvat
lichid sau semisolid.
Traumatismele chimice apar prin ingestia
accedentala sau cu scop de suicid a agentilor
caustici, acizi sau baze. Simptomatologia si
tratamentul sunt expuse la capitolul de
patologie esofagiana.
Muscaturile de insecte sunt provocate de
ingestia impreuna cu alimentele a unor insecte
vii precum albinele. Se produce un edem masiv
al faringelui care poate cauza obstructie
respiratorie cu evolutie letala. Tratamentul este
de urgenta si consta in doze mari de corticoizi
administrati intravenos, traheostomie la nevoie.