DICIONA

R DE
SIMBOLU
RI SI
ARHETIPU
RI
CULTURA
LE
A

ADAM

AER:

ALB:

ALBASTRU:
ALBATROS:
ALBIE:

ALBIN:

ALFA si
OMEGA

ALTAR:

ALUN:

ALUNI:

AMETIST:

ANCORA:
ANDROGIN:

AP:

ARAP:

ARAT:

ARC:

ARGINT:

ARICI:

ARIP:
ASCENSIUNE
:

AUR

AUREOL:

AUROR:

BAB

BAGHETA:

BAIE:

BALANTA:

BALAUR:

BALEN:

BALT:

BANCHET:

BANI:

BARB:

BARCAZ

ebr. dm om; fcut din lut". n V. T. e primul om creat de Dumnezeu din lut, dup chipul si asemnarea sa, n z
pentru toate liniile ce descind din el. Adam simbolizeaz pcatul originar, abuzul absurd al libertii. Izgonirea d
cei ce ndrznesc s se identifice cu Dumnezeu. E, n acelasi timp, prototipul lui Isus

Cel de al patrulea element esential al vietii din vechile cosmogonii ale lumii (alturi de ap, foc, pmnt). Se as
miscrii permanente, vitezei (iute ca vntul), suflului vietii, nltimilor cerului, luminii astrale, liberttii, princip
Shu, divinitatea aerului la vechii egipteni, era privit ca un principiu energetic; el naste sau desparte cerul si
diferitelor forme de viat.

Aceast culoare desemneaz cnd absenta, cnd suma tuturor culorilor. De aceea, se asociaz vietii diurne, lum
(albul virginal), dar si vidului, mortii (este culoarea spectrelor din lumea de dincolo si a doliului la multe popoar
sa derivat dalb (florile dalbe), e asociat frumusetii fr seamn, purittii si gingsiei.

Este culoarea simbolic a infinitului, cerului, perfectiunii, absolutului, lumii spirituale, idealului, dragostei p
fericirii, florii visurilor si aspiratiilor romantice n literatura multor popoare. Rece si inaccesibil, albastrul e culo
viat (necropolele egiptene erau acoperite cu albastru). Sub aspectul ei tandru este o culoare feminin.

Acest zburtor oceanic, datorit unor conventii literare (Baudelaire, Fleurs du Mal), este simbolul unui geniu n
superior printre cei mediocri, dar si al eroului rzvrtit, angajat n marile prefaceri si revolutii sociale (cf. Gorki, C

Vasul din lemn folosit la frmntatul pinii sau la splatul rufelor si copiilor (covat, scald); n simbolistica p
este asociat principiului matern, regenerrii, matricei roditoare, fecundittii. Este si leagnul copiilor n unele
cresterea aidoma dospirii aluatului!); l gsim prezent si n diferite rituri de trecere (nastere, botez, nunt etc).

Aceast goang" aductoare de miere e considerat la multe popoare sfnt" si un fel de totem sau div
Simbolizeaz hrnicia, truda, viata comunitar (roiul de albine), regalitatea, ntelepciunea, nemurirea sau renas
justitia (are ac de mpuns!), n foarte multe traditii culturale, inclusiv la romni, e ncarnarea sufletului celor d
suflete, cer de poman" (Voronca, 1176).

Prima si ultima liter din alfabetul grecesc; nseamn nceputul si sfrsitul tuturor lucrurilor, limitele extreme
crestinism e simbolul vesniciei si al lui Dumnezeu. Eu sunt Alfa si Omega, zise Domnul Dumnezeu, Cel-Ce
Atotiitorul" (Apocalipsa lui loan, 1.8).

lat. altarium, derivat, la rndul su, din adj. altum nalt", deoarece altarele pgne erau, de regul, ridicturi
zeilor. n crestinism este masa de cult pe care se oficiaz liturghia, precum si ncperea bisericii n care se afl
monumental pictat sau sculptat cu imagini de cult si care simbolizeaz Prezena lui Dumnezeu. Reproduce
al universului. Este locul de condensare maxim a sacrului. Reuneste n sine simbolismul centrului si al vetrei.

Este considerat la multe popoare ale Europei nordice si centrale arbore magic, prezent n vrji, descntece. Vr
folclorul romnesc alunul e denumit nasul sarpelui"; cu el se alungau serpii, norii de ploaie si grindin. Fructu
cosmic, smburele vieii, fructul nelepciunii si al cunoasterii.

Aceast mic excrescen pigmentat pe piele (numele deriv din alun) a preluat o parte a semnificaiil
respectiv; la romni, alunele-s semne de mare noroc, si de aceea s nu tai prul de pe ele c pierzi norocul" (A.
pe o anumit parte a corpului, mai ales la femei, poate avea semnificaii speciale: pe obrazul drept via se
succes, pe pieptul drept nestatornicie, pe cel stng generozitate etc.
Piatr semipreioas, varietate violet de cuar; numele acestei pietre de culoarea vinului este de origine greacsi
presupunerii c are puterea de a preveni beia). Este piatra purtat de episcopi, ca pstori ai sufletelor, care tre
beii, inclusiv a celei spirituale. n crestinism, datorit faptului c, privit din trei pri diferite, ametistul si sch
Treimi: purpuriul simbolul Tatlui, violetul simbolul smereniei si umilinei (Dumnezeu Fiul), trandafiriul

Pies grea de metal cu cu dou sau mai multe brae (terminate cu gheare), care ine n loc o nav, este simbolu
speranei. In crestinism este simbolul legturii cu Isus Hristos si nsemnul (insigniul) Sf. Nicolae.

Fiin fabuloas din mitologia greac, jumtate brbat si jumtate femeie. Dup Platon (Banchetul"), scindar
apariia dragostei ca atracie reciproc si ca tendin de reunificare a lor. Este simbolul nediferenierii origina
contopirii contrariilor (coincidenia opposito-rum), totalitii, autarhiei, plenitudinii, al (bi-)unitii divine.

Unul din cele 4 elemente eseniale din care s-a creat universul n miturile cosmogonice ale popoarelor lumii. S
regenerrii si al izvorului vieii. Este un simbol ambivalent: substana primordial din care iau nastere toate
regresiune. Basmele noastre vorbesc de apa vie si apa moart. E stihie purificatoare (apa lustral). Este asoci
lunar, inconstientului, tenebrelor psihismului feminin, inconstientului, adncurilor psihismului uman. E arh
universal, dar si un element care separsi dizolv. E un simbol al inconstanei si perisabilitaii formelor si al
opune focului masculin si lumii minerale (Apa trece si pietrele rmn").

Harap) - tc. arab, n simbolistica popular, prin extensiunea sensului, nseamn negru, om cu pielea si prul de c
basm (Harap Alb) sau din alaiurile mascailor. La romni, ca si la o serie de popoare balcanice (srbi, bulgari), es
cealalt, ntruchipare a strmosului mitic, adesea substituit diavolului, nlocuind o strveche divinitate htonian.

Ca si semnatul, este un act sacru, asociat fecundrii pmntului, n care plugul are o semnificaie falic, iar p
trupului feminin. Simbolismul ancestral al aratului a fost meninut ntr-o seam de obiceiuri si datini populare, p
brazde, Iesitul la plug (Pornirea plugului, Tnjaua. s.a.j.

Aceast arm strveche de rzboi si de vntoare e o emblem regalsi un atribut al divinitilor solare. Este u
sgeata fiind identificat cu fulgerul si cu razele soarelui. Arcul si tragerea cu arcul semnific o tensiune dina
pornesc dorinele noastre. Zeii dragostei (Amor la greci, Kama la vechii indieni) sunt arcasi. Tragerea cu
spirituale, al elevaiei, al destinului hrzit de zei si prob a calitilor fizice sau psihice ale eroilor. Arcul m
feminine, iar sgeata e un simbol phalic; unirea lor hierogamia cerului-tat siapmntului-mam.

Metal preios asociat principiului feminin, lunar si acvatic. E simbolul puritii (S rmi curat, luminat ca
crestin, el reprezint nelepciunea divin. Se mai asociaz elocinei, cunoasterii, btrneii, comerului, dar si lu
a vndut pe Isus pentru 30 de argini!).

n mitologiile multor popoare ale Asiei Centrale si ale unor popoare indo-europene, inclusiv la daco-romni,
cosmogonic (fctor de cosmos, demiurg). n legendele romnesti despre urzirea pmntului", el particip m
Frtatului si inspir aciunile Nefrtatului (El l sftuieste pe dracul s fac muni, dealuri, vi, lacuri si izvoare)
atribute ignee si solare (datorit epilor si). n vechea cultur preindoeuropean a Europei era un simbol al uter
Zeie zmislitoare.

Este o metonimie a zborului, elevaiei, rapiditii, usurinei, imponderabilitii, transcenderii realului, nzuinei
fiinelor spiritualizate, poart aripi. Aripile mai semnific si eliberarea, victoria, inspiraia poetic. Aripile d
animale nocturne (liliacul) semnific si cderea sau imaginaia pervers.

Miscarea de jos n sus, fie c e urcarea unui munte, urcarea treptelor unui templu, ridicarea n aer etc, reprezint
condiiei terestre, o miscare de sfinenie si de autodepsire, o apropiere de valorile absolute ale cerului.

Metal preios de culoare galben strlucitoare; e simbol solar si ntruchipare a perfeciunii, regalitii si di
cunoasterii, inteligenei cosmice active. I se atribuie proprieti apotropaice si tmduitoare. E simbolul noroculu
de aur); poart nssi pecetea ambivalenei specifice marilor simboluri si arhetipuri: sub form de moned, el
impur a dorinelor, cupiditatea (complexul lui Midas sau al lui Harpagon), vanitatea si idolatria (Vielul de aur).

Cercul luminos, nimbul strlucitor de culoarea aurului nconjoar capul (iar uneori si ntregul corp) al unor f
sanctitatea, sacralitatea, regalitatea, esena solar, originea supraterestr. Aureola eliptic (nimbul, diskosul, glor
sau ptrat, n crestinism, e un insigniu al sfinilor si semnific lumina spiritual, strlucirea luminii dumnezeiesti.

Lumina rosie-portocalie produs de soare dimineaa, nainte de a rsri, apare n toate civilizaiile lumii ca simb
via, ca semn al tuturor promisiunilor si posibilitilor viitorului. Este semnul puterii zeului celest si al vic
boreal lumina feeric a nopilor polare, sugereaz existena unei alte viei dup moarte, o existen lumino
romnesc simbolul aurorei dimineii e cuprins n imaginea poetic a zorilor (dalbe), prezente n colinde, n c
cntecele lirice. Aurora consurgens (aurora care rsare e simbolul alchimistilor; indic ideea milenar a
crestinism simbolizeaz pe Sf. Fecioar, care a nscut pe Hristos soarele dreptii; ea apare n iconografie n h

Femeie btrn, prezent n mitologia popular ca ntruchipare a strmosului mitic pe linie feminin. Are atr
pmntului roditor. Figura ei litomorf e reprezentat de pietrele sau stncile verticale slefuite de vnt (Babele d
de mna omului n zonele de step ale Europei de Est sau ale Asiei. n mitologia calendaristic sunt prezente
martie), marcnd timpul schimbtor si capricios al nceputului de primvar. Cea mai cunoscut dintre ele e B
urmat fiind de alte 6 sau 8 babe si marcnd ascendena principiului feminin n viaa naturii, societii si psiholog
Nuiaua de alun, bagheta magicianului, bastonasul subire din lemn sacru, bta pstorului, toiagul pelerinului,
caduceul lui Hermes sau tyrsul lui Dionysos toate fac parte din constelaia simbolurilor puterii supraumane, v
sunt o metonimie (sinecdoc) a arborelui cosmic (axis mundi) sau a arborelui vieii, dar si un simbol falic
fertilizant.

Cufundarea n ap a ntregului corp sau splarea unei pri a corpului, la toate popoarele si n toate timpurile
funcia unui rit de purificare. Baia (scalda) marcheaz toate etapele de trecere ntr-o nou stare a omului: na
Imersiunea are semnificaia unei regresiuni uterine si a revenirii la starea primordial. Prin prezena elementului
are si o funcie regeneratoare. Dar bile calde, mai ales n crestinism, erau asociate senzualitii si desfrului. Ob
apele nencepute" practicat la noi de anumite srbtori (Pasti, Sngiorz, Snziene etc), ca si udatul ritual, pe
avea si o funcie apotropaic (de prentmpinare a bolii) si de stimulare a fecunditii.

Vechi simbol al justiiei divine, al msurii, prudenei si echilibrului. La egipteni, Osiris cntrea sufletele morilor
inut de Arhanghelul Mihail. Cumpna (cntarul) dreptii la crestini e adesea inut si de o mn nevzut, av
(faptele bune) iar n altul o piatr de moar (pcatele). Este si simbolul egalitii, cci semnul zodiacal al Balan
echinociul de toamn, cnd ziua si noaptea sunt egale.

Simbol arhetipal de mare persisten si cu o arie larg de rspndire n miturile lumii, ncrcat cu multiple s
(dragon, zmeu, sarpe, bazilisc, beliemoth, leviathan etc). Cel mai adesea este ntruchipat ntr-o fiin fantastic
unul sau mai multe capete, cu aripi si gheare ascuite, vrsnd foc pe gur. ntruchipeaz forele haotice ale
nemblnzite ale omului. Are o latur benefic fiind asociat apei, fertilitii, bogiei (este pzitor al comorilor), f
dar si o fa ntunecat, fiind ntruchiparea rului universal, a diavolului, a forelor obscure si pulsaiilor inc
(dragonului, monstrului) primordial, nfptuit de zeul solar sau eroul civilizator (Indra, Marduk, Apollo, S
cosmicizrii lumii si instaurrii ordinii sociale.
Acest gigantic mamifer acvatic din oceanele lumii, cunoscut de unele popoare mai mult din povestiri desp
intermediul Fiziologului, unde se spune c Indropul iaste voievodul cel mare al pestilor"), a fost asociat mons
regenerator (legenda lui Iona), cavernei, corbiei lui Noe plutind deasupra apelor, coborrii n infern. n legendel
e un suport al universului, iar n iconografia bisericilor, n scena Judecii de apoi, este echivalentul Leviathanupctosii.

Simbol al materiei primordiale si fecunde. Preia simbolismul apei sttute, dar si al mlului ca materie in
nedifereniat de unde poate rsri germenele vieii (lotusul iesind la suprafaa apei stagnante), dar de unde n
folclorul romnesc, balta e un spaiu necosmicizat, sediul duhurilor rele, cci unul din eufemismele dracului este

Masa cu caracter festiv, ospul, ritual, masa comun la care se consum alimente si buturi, iniial era un rit de
acelasi timp si o ceremonie de comuniune, de participare colectiv la o fericire supraterestr, total; e un rit augu
n care se ine banchetul. E simbolul alianei dintre oameni si zei, al armonizrii bucuriilor trupesti cu cele spiritu

Semne simbolice prin excelen (in locul valorii mrfii), se asociaz cu bogia, prosperitatea, puterea. Simbo
metalelor din care erau fcute vechile monede (aur, argint, aram etc), precum si efigiilor ntiprite pe aversul si
si materialul strlucitor din care sunt fcui, se asociaz principiilor solare si valorilor ceresti. Pe de alt parte, d
incontrolabile asupra omului, sunt considerai ntruchiparea rului, simbol al amgirii, desertciunii si pierza
numirea de ochiul dracului".
Podoab brbteasc avnd semnificaia virilitii, curajului, nelepciunii, puterii regale, integritii fizice si
distinciei sociale, iar o barb nengrijit (la popoarele semitice) e indiciul nebuniei. n unele culturi vechi (tradii
n Europa, iar n Rusia pn la Petru I) tierea forat abrbii era o batjocur, umilire si descalificare grav. Rasu
n riturile de trecere (la cununie si la nmormntare). Clugrii si preoii bisericii orientale poart barb, iar n b
misionarii.

Simbol al cltoriei, al unei traversri, efectuate fie de cei vii, fie de cei mori. La multe popoare vechi, barca e
defunctului pe lumea de dincolo. Aceast barc funerar e adesea asemuit psrii. Barca este asociata casei, le
viaa e perceput ca o cltorie periculoas, atunci barca devine un simbol al securitii. In tradiia crestin, barca
bisericii, care duce spre izbvire sufletele celor drepi, salvndu-le de naufrgii pe marea zbuciumat a vieii.