SUBSTANTIVUL

Substantivul este partea de vorbire flexibila care denumeste obiecte (fiinte,

lucruri, fenomene, actiuni etc).
Cateva trasaturi ale substantivului:

Substantivul este una dintre partile principale de vorbire in cadrul valorilor

morfologice din categoria din care face parte si adjectivele si numeralele si anume
categoria numelui.

Substantivul este o parte de vorbire din limba romana independenta si capabila de a

primii determinatii (adjective sau numerale) si de a fi inlocuit prin pronume.

Substantivul este o clasa cu autonomie semantica cu un sens lexical suficient.

Substantivul constituie o sursa inepuizabila de imbogatire a lexicului limbii romane

prin cuvintele derivate si cuvintele compuse pe care le realizeaza.
Felul substantivelor

Criterii de clasificare ale substantivului:

Dupa inteles:
a) substantiv comun (denumesc obiecte de acelasi fel): elev, carte, ploaie, patrie, casa etc.
b) substantiv propriu (denumesc anumite obiecte spre a le deosebi de altele): Georgescu,
Braila, Costel, Mures, Luceafarul etc.
Dupa structura:
a) substantiv simplu (formate dintr-un singur cuvant): fata, patrie, scoala, casa, Bucuresti,
Gigel, Arges etc.
b) substantiv compuse (formate din doua sau mai multe cuvinte): bunavointa, binefacere,
caine-lup, Stefan cel Mare, Campulung, Piatra Neamt etc.
Genul substantivelor
a) substantiv masculin: un elev (singular) doi elevi (plural);
b)substantiv feminin: o eleva (singular) doua eleve (plural);
c) substantiv neutru: un scaun (singular) doua scaune (plural).
Substantivul epic are o singura forma pentru masculin si feminin: carabus, elefant, tantar,
privighetoare, dihor, greier, vultur, lebada, papagal etc.
Substantivele mobile sunt substantivele nume de fiinta care au o forma pentru masculin si
alta pentru feminin.

masculin | feminin
profesor, muncitor | profesoara, muncitoare
Procedeul cu ajutorul caruia putem forma substantive feminine din cele masculine si invers se
numeste motiune.
Numarul substantivelor
Exemple de substantive:
elev
rata
curca
a)singular: frate, casa, tablou;
b)plural: frati, case, tablouri.

eleva
ratoi
curcan

Substantivele defective de numar:

A. Au forme numai la singular (singularia tantum):
a. 1. substantive comune
* nume de materie: lapte, miere, unt, secara, mazare, aur, tabla, lana, vata;
* termeni de sport: fotbal, oina, sah;
* nume abstracte, care exprima insusiri si stari fiziologice: cinste, curaj, bunatate, lene, sete;
a.2. substantive proprii
* nume de persoana: Gigel, Costel, Ioana;
* nume geografice: Banat, Olt, Bacau, Ceahlau.
B.Au forme numai la plural (pluralia tantum)
b.1. substantive comune: anale, sale, calti, icre, taitei, zori, ochelari etc.;
b.2. substantive proprii: Bucegi, Carpati etc.
C.Substantivele cu forme multiple de plural sau de singular
c.1. cu forme multiple de plural:
* sunt substantivele cu acelasi inteles: coli - coale, boli - boale;
* cu inteles diferit: cornuri (produse de panificatie sau instrumente muzicale), coarne (la
animale), corni (la arbusti);
capi (conducatori sau sefi), capete (extremitati ale sau ale unor obiecte), capuri (termen
geografic).
c.2. cu forme multiple de singular: pantec - pantece; foarfec - foarfece; oaspete - oaspe.
Substantivul colectiv denumesc o totalitate de obiecte de acelasi fel: stol, grup, oaste,
studentime, bradet, pietris, porumbiste etc.

Schimbarea valorii gramaticale

Valoare adjectivala

a) cand insotesc si determina un alt substantiv:

Si-acum ar vrea un neam calau
S-arunce jug in gatul tau.
(G. Cosbuc)
b) insotite de o prepozitie, pot deveni locutiuni adjectivale:
Omul cu judecata a fost apreciat (cu judecata locutiune adjectivala omul chibzuit).

Valoare adverbiala:

a) cand determina un verb sau un adjectiv :

Ea s-a maniat foc. (foarte rau)
Fata era desteapta foc. (foarte desteapta)
b) cand substantivele denumesc anotimpurile, zilele sau momente ale zilei (toamna,
dimineata, noaptea).
Deosebirea dintre aceste adverbe si substantivele din care provin consta in faptul ca atunci
cand sunt adverbe determina verbul:
Toamna se culeg roadele. (adverb)
Toamna este anotimpul meu preferat. (substantiv)
c) insotite de o prepozitie, pot deveni locutiuni adverbiale :
El vorbea cu blandete. (locutiune adverbiala vorbea bland)
Prin schimbarea valorii gramaticale substantivul capata, de obicei, un sens nou.

Locutiunile substantivale sunt grupurile de doua sau mai multe cuvinte care,
impreuna, au intelesul unui substantiv.
Cele mai multe locutiuni substantivale au aparut din locutiuni verbale, prin transformarea
infinitivului lung in substantiv propriu-zis.
Locutiuni verbale
a-(i) parea rau
a tine minte
a aduce aminte
a baga de seama
a lua aminte

Locutiuni substantivale
parere de rau (regret)
tinere de minte (memorie)
aducere-aminte (amintire)
bagare de seama (atentie)
luare-aminte (grija, atentie)

Locutiunile substantivale se comporta ca un substantiv, avand forme pentru singular si plural,

putand fi articulate sau nearticulate.
Cuvintele din care este alcatuita o locutiune substantivala nu se pot analiza separat.
Alte locutiuni substantivale mai frecvent folosite sunt:
Locutiuni substantivale
punct de vedere

Sensul locutiunii
opinie, parere

bataie de joc
bataie de cap
dare de mana
nebagare de seama

batjocura
suparare
darnicie
neatentie