1.

Forte nucleare , raza de actiune a fortelor nucleare; Teoria mezonica a fortelor nucleare;
Din stabilitatea nucleelor rezulta ca ntre nucleoni se manifesta forte de interactie numite forte
nucleare. Problema majora a fizicii nucleare este stabilirea naturii acestei forte. Ea nu poate fi de
natura electrostatica deoarece se manifesta si ntre particule neutre (neutroni). Mai mult, tinnd
cont ca forta
de respingere coulombiana ce se manifesta ntre doi protoni situati la o distanta egala cu raza
nucleului este contrabalansata de forta nucleara, rezulta ca cea din urma are o intensitate
enorma. Deci, fortele nucleare nu pot fi nici de natura gravitationala si nici de natura
electromagnetica.
Fortele nucleare au urmatoarele caracteristici:
- sunt forte atractive;
- sunt cele mai intense forte de interactie;
- fortele nucleare care se manifesta ntre doi protoni, doi neutroni sau ntre un proton si un neutron
sunt identice;
- fortele nucleare actioneaza pe distante foarte scurte.
- fortele nucleare au caracter de saturatie, n sensul ca
fiecare nucleon poate interactiona cu un numar finit de alti
nucleoni. Saturatia apare n jurul lui A = 60 ;
- fortele nucleare nu sunt de tip central. Ele depind de
distanta dintre nucleoni, dar si de orientarea spinilor acestora.
Teoria mezonica a fortelor nucleare considera ca transmiterea interactiilor se face prin intermediul
unor particule de cmp, fotonul n cazul interactiilor electromagnetice. Tamm a presupus ca
interactia dintre nucleoni se face prin intermediul unei particule usoare. Ideea a fost preluata si
dezvoltata de fizicianul japonez Yukawa (1935), care a presupus ca rolul de cuanta a cmpului
nuclear este jucat de o particula neutra, cu masa cuprinsa ntre 200 si 300 de mase electronice.
Aceasta particula este numita mezon. Yukawa considera ca fortele nucleare se datoresc absorbtiei
si emisiei de mezoni. Fortele nucleare se pot exprima prin intermediul unui cmp mezoni de
potential (potentialul Yukawa):
V(r)= exp(- mc/ h * r)
unde r este distanta dintre nucleoni, m este masa de repaus a mezonului, iar g este o constanta care
reprezinta sarcina mezonica
Energia de interactie dintre doi nucleoni de sarcina mezonica g este U(r)= - g2/r exp(- mc/ h * r),
semnul minus indicnd ca fortele sunt de atractie.
Considernd ca distanta de actiune a fortelor nucleare este a~ 1.3 x 10-15m , Yukawa gaseste
teoretic masa mezonului de schimb: m @h/ ac @ 260me. Aceasta particula trebuia sa fie observata
experimental pentru ca teoria lui Yukawa sa fie acceptata.
Fortele nucleare sunt forte de schimb si se realizeaza prin intermediul mezonilor p
conform schemelor:
1
1
1 * 1
0
0 n 1 p+p
0 n 0 n+ p
1
1
+
1 *
1
0
1 p 0 n+p
1 p 1 p+ p
1 *
1 *
unde 0 n si 1 p sunt nucleoni excitati.
2. Modelul picatura de lichid a nucleului. Formula lui Weizsacker;
Modelul "picatura de lichid" fost creat de Niels Bohr(1936) care a considerat nucleul asemanator
cu o picatura electrizata de lichid. n elaborarea acestui model, Bohr a fost
condus de existenta unor similitudini ntre nucleu si o picatura de lichid. Astfel:

- energia de interactie atractiva dintre nucleoni este similara cu energia de interactie atractiva
dintre moleculele unei picaturi de lichid;
- nucleonii superficiali sunt supusi unei interactiuni unilaterale spre interiorul nucleului, astfel ca ei
formeaza un strat superficial caracterizat de un coeficient de tensiune
superficiala;
- toate nucleele au aceeasi densitate nucleara si aceeasi distanta medie dintre nucleoni;
- fortele nucleare sunt forte saturate: un nucleon interactioneaza cu un numar limitat de vecini,
ntocmai ca n picatura de lichid, unde o molecula interactioneaza doar cu moleculele ce se gasesc n
interiorul unei sfere cu raza egala cu raza de actiune moleculara;
- emisia unui nucleon sau grup de nucleoni din nucleu este similara evaporarii unei molecule sau
unui grup de molecule din picatura de lichid.
Modelul picatura de lichid permite calculul energiei de legatura n functie de numarul de ordine Z
si de numarul atomic de masa A.
DW = C1A - C2A2/3-C3 * Z2 / A1/3- C4 (A/2 - Z)2 A-1 +d (A,Z)A-3/4
d=delta
unde: - C1A reprezinta energia de condensare a lichidului nuclear;
-C2A2/3 este energia stratului superficial(energia stratului superficial este proportionala cu
suprafata, care este proportionala cu patratul razei)
- C3 * Z2 / A1/3 este datorat energiei coulombiene de interactie dintre protoni (~Z2/R ~Z2A-1/3)
- termenul C4 (A/2 - Z)2 A-1 este introdus pentru ca se constata experimental ca nucleele
pare-pare au o mare stabilitate;
-termenul d (A,Z)A-3/4 este o corectie care tine cont de stabilitatea nucleelor pare-pare si
impare-impare (d=34 MeV pentru nuclee pare-pare si d=0 pentru nuclee impare-impare
Modelul picatura de lichid a putut explica unele regularitati n dezintegrarea a si reactia de fisiune
nucleara.)
3. Modelul in paturi al nucleului.
n acest model se admite ca structura energetica a nucleului este asemanatoare cu structura
energetica a electronilor n atom. Interactia puternica dintre nucleoni si dimensiunea redusa a
nucleului este explicata cu ajutorul unei gropi sferice de potential
(R ~10-15m, U0 aprox = 30MeV). Exista de fapt, doua gropi de potential: una pentru protoni si alta
pentru neutroni. n acest model se considera ca nu exista interactie
ntre nucleoni. Fiecare groapa de potential are propriile sale nivele
energetice cuantificate, care sunt ocupate ncepnd de la nivelele cele
mai coborte n conformitate cu principiul lui Pauli. Pe un nivel
energetic pot exista cel mult doi nucleoni avnd spinul opus.
Modelul n paturi explica excelent dezintegrarile b+ sib- ale nucleului.
Astfel, cnd exista o asimetrie energetica mare ntre nivelele protonice
si neutronice ocupate, nucleonul de pe un nivel ridicat are
tendinta de a trece pe un nivel mai cobort din cealalta groapa.
1) cnd exista un neutron pe un nivel energetic ridicat, acesta se transforma ntr-un proton si
elibereaza un electron si un antineutrino electronic 01n -->11p+-10-00
2) cnd exista un proton pe un nivel energetic superior are loc dezintegrarea b+ conform schemei
1
1
0
0
1 p-->0 n+1 +0
Modelul n paturi are aplicabilitate redusa. El este valabil pentru nuclee sferice aflate n starea
fundamentala sau putin excitata.
4. Transmutatii radioactive; echilibrul secular;
n urma unei dezintegrari radioactive se obtine un nucleu care, la rndul lui, poate fi
radioactiv, transformndu-se ntr-un alt nucleu s.a.m.d. Legea de variatie n timp a numarului de
nuclee obtinute prin transmutatii radioactive (filiatii radioactive) nu mai este de tip exponential

Sa consideram un esantion format dintr-un element radioactiv A , caracterizat de o

constanta radioactiva l A si care contine la momentul t = 0 N0A nuclee. Nucleul A se transforma n
nucleul B care la rndul lui este radioactiv, avnd constanta de dezintegrare lB . Nucleul B trece n
nucleul C care este stabil din punct de vedere radioactiv. Schema dezintegrarilor succesive este:
A1
A2
A3
Z1 A ---- l A -----> Z2 B---- lB ----->Z3 C ( stabil)
Populatiile celor 3 specii de nuclee satisfac ecuatiile :
dNA=-l A NAdt => NA (t)=N0A exp (-l A t)
dNB / dt = l ANA- l BNB
NC(t) = N0A - NA(t)-NB(t)
Populatiile celor 3 specii de nuclee la un moment oarecare de timp sunt :
NA(t)=N0A exp (-l A t)
NB(t)= [l A / l A- l B ]xN0A[exp(-l B t)- exp (-l A t)]
NC(t)= N0A[l A / l A- l B (1-exp(-l B t)) - l B / l A- l B(1-exp(-l A t))]
Daca l A < lB , rezulta ca exp(-lBt ) << exp(-l At ) si se poate neglija exp(-lBt ), rezulta :
NB(t)= l A / l B- l A x N0A exp (-l A t) => NB(t)/ NA(t)= l A / l B- l A=const.
Apare un echilibru de regim (sau echilibru dinamic), cnd raportul dintre numarul de nuclee al
celor doua specii ramne constant n timp. Daca l A << lB , se poate neglija la numitor l A fata de lB
si relatia devine : NB(t)/NA(t)= l A / l B =const.
Aceasta relatie exprima echilibrul secular. Un astfel de echilibru secular se realizeaza intre 88226Ra
si 86222Rn.
5. Dezintegrarea alfa. Serii radioactive.
Dezintegrarea alfa consta in emisia de nuclee grele ( A>200) nucleelor de 24He. Schema
dezintegrarii alfa este urmatoarea : ZAX -> z-2A-4Y+24He
Spectrul energetic al emisiei alfa are o structura fina. Pentru majoritatea radionuclizilor activi alfa,
energia particulelor emise este cuprinsa intre 4-9 Mev. Timpii de injumatatire ai nuclizilor alfa sunt
cuprinsi intre 10-7 s si 1010 ani.
Intrucat nucleele rezultate in urma emisiei alfa se gasesc in stari energetice foarte
apropriate, se considera ca dezintegrarea are loc in 2 etape. In prima faza, doi protoni si doi
neutroni formeaza o cvasiparticula. In a doua faza are loc o tunelare a barierei de potential
nuclear, astfel ca particula alfa iese in afara nucleului chiar daca energia ei este mult mai mica
decat inaltimea barierei de potential.
Analiza sistematica a radioactivitatii a aratat ca exista 4 serii radioactive care variaza dupa
formula generala A = 4n+p ; n apartine nr. naturale, iar p=0,1,2,3.
1) p=0 => seria thoriului,
2) p=2 => seria uraniului,
3) p=3 => seria actiniului
4) A= 4n+1 seria neptuniului, nu exista in mod natural
6.Dezintegrarea beta; Neutrino-ul electronic
Dezintegrarea beta descoperita de Rutherford, a constat in emisia de electroni de catre
nuclee. Emisia acestor electroni a ridicat anumite probleme : 1) sunt acesti electroni identici cu
electronii din atom si 2) intra electronii in structura nucleului?
Raspunsul la prima intrebare este simplu : electronii din radiatia sunt identici cu electronii din
atom.
Raspunsul la cea de-a doua intrebare a putut fi dat abia dupa elaborarea modelului in paturi a
nucleului, care a explicat procesul prin transformarea in nucleu a unui neutron in proton, insa tot

ramanea o problema si anume ca spectrul energetic al radiatie era mic, electronii avand o
energie cuprinsa intre 0 si o valoare maxima.
La intrebarea unde merge diferenta de energie dintre max si E W.Pauli sugereaza
existenta unui hot de energie, pe care l-a numit antineutrino.
Neutrinul este o particula fara sarcina cu spin 1/2 si masa foarte mica. Ultimele determinari dau
pentru echivalentul energetic al masei neutrinului valoarea mvc2 aprox = 34 eV. De aceea interactia
neutrinilor cu substanta este foarte redusa.
Astazi sub numele de dezintegrare beta se inteleg 3 tipuri de transformari nucleare :
Dezintegrarea X -- > z+1AY+-10(niu)
Dezintegrarea

A
A
0

Z X --> z-1 Y+1

Captura K : zAX+-10--> Z-1AY+

7) Dezintegrarea gamma
Radiatiile gamma sunt radiatii electromagnetice cu lungimi de unda foarte mici. Ele sunt
emise de nuclee aflate in stari excitate, prin tranzitii pe starea fundamentala, astfel ca spectul
energetic al radiatiilor gamma este un spectru discret de linii. Formula dezintegrarii este : ZAX* -->
A
0
Z X+0
Radiatia este o radiatie a carei atenuare este un tip exponential. Intensitatea unei radiatii
ce strabate o grosime x de absorbant este I(x)=I0e-x unde I0 este intesitatea iar este coeficientul de
atenuare liniara.
Radiatia gamma se atenueaza prin cele 3 procese pentru a avea cu substanta : efect fotoelectric,
efect Compton si generare de perechi electron-pozitron daca Emec2= 1.022
Sectiunea eficace de atenuare a radiatiei este : sigma=sigma f + sigma c + sigma p
8) Spectometrie gamma a sursei de Cs 137
Cesiu 137 este activ . Are loc dezintegrarea :
137
0
137
Ba*+00cesiul transformandu-se in bariu (conform legii de deplasare
55 Cs --> -1 +56
Saddy-Fajans). Nuclidul de bariu se afla intr-o stare excitata si se dezexcita emitand o cuanta
gamma de 662KeV.
137
*
137
Ba+: gamma ( 662 Kev)
56 Ba --> 56

9) Spectometria sursei de 2760Co

In natura exista doar 2759Co care este un element stabil ( nu dezintegreaza ). Se face
activarea cu neutroni conform reactiei 2759Co + 01n -- > 2750Co
Cobaltul 60, avand un surplus de neutroni , este radioactiv (01n -> 11p + -10e )
conform reactiei : 2760 Co --> -10 + 2860Ni* + 00e , Nichelul fiind intr-o stare excitata

10)
Spectometria gamma a sursei de Na 22
In natura exista mai multi izotopi ai sodiului, izotopul 1123 Na este stabil si este cel pe care il
consumam in sarea de bucatarie. Mai exista si izotopii 1122 Na si 1124 Na.
Izotopul 1122 Na este radioactiv (avand deficit de neutroni ) iar izotopul 1124 Na este
radioactiv - ( avand surplus de neutroni )

11. Datarea fosilelor biologice prin metoda carbon 14.

Este o metoda des utilizata n arheologie. Metoda foloseste izotopul b -activ al carbonului
C.
Acest
izotop se formeaza n urma interactiei radiatiei cosmice cu azotul din atmosfera.
6
Timpul lui de njumatatire este de 5570 ani. Se considera ca rata de producere a izotopului
14
14
12
6 C nu s-a modificat de-a lungul timpului, astfel nct raportul dintre numarul de atomi 6 C si 6
C a ramas constant n timp. Acest raport ramne constant si n tesutul unei plante sau animal, atta
timp ct acestea sunt n viata. Dupa moarte, procesul de asimilare prin hrana a izotopului 614 C
nceteaza.
S-a stabilit ca activitatea izotopului de carbon 14 continut ntr-un gram de substanta vie este de L0
= 17.5 dezintegrari pe minut. Dupa un timp t de la producerea mortii, activitatea radioactiva va fi :
dN/dt)t | =N(t)=exp (t)=exp(t) de unde rezulta :
t= 1/ x ln(t)=T1/2/ln2 x ln (t)
Tehnica efectuarii unor astfel de masuratori este foarte complicata deoarece se impun conditii
severe de ecranare a activitatii naturale a scoartei terestre, a atmosferei etc.
14

12. Datarea rocilor uranifere.

Prezenta plumbului ntr-o roca uranifera este urmarea dezintegrarii uraniului (filiatie nucleara).
Considernd ca o roca continea N0 nuclee de uraniu la momentul t = 0 , atunci dupa un timp unele

nuclee se vor transforma n nuclee de plumb, astfel ca N0=NU(t)+NPb(t). Din legea dezintegrarii
radioactive :
NU(t)=[NU(t)+NPb(t)] exp (-ln2/T1/2uraniu x t ) obtinem :
t=1.44 x T1/2uraniu x ln (1+ NPb/NU)
13. Energia de legatura a unui neutron intr-un nucleu :
Sa consideram un nuclid ZA X care emite un neutron conform reactiei:
A
1
A-1
Y + Q(-
Z X --> 0 n+ Z
unde am notat cu energia de legatura a neutronului in nucleu. Rezulta :
[m+M(A-1,Z)-M(A,Z)]c2 unde meste masa neutronului , M(A-1,Z) este masa nucleului Y si
M(A,Z) este masa radionuclidului initial ZA X.
Energiile de legatura ale celor doua nuclee X si Y sunt respectiv
W(A,Z)=[Zmp+(A-Z)m-M(A,Z)]c2
W(A-1,Z)=[Zmp+(A-Z-1)m-M(A-1,Z)]c2
Facand diferenta intre cele doua, obtinem tocmai energia de legatura a neutronului in nucleu :
W(A,Z)-W(A-1,Z)=[ m M(A-1,Z)- M(A,Z)] c2=
14. Energia de legatura a unui proton intr-un nucleu :
Energia de legatura a protonului in nucleu poate fi obtinuta in aceeasi maniera, considerand o
reactie nucleara de tipul :
A
1
A-1
Y + Q ' (-
Z X --> 1 p+ Z-1
Se obtine :
p=W(A,Z)-W(A-1,Z-1)=[m p M(A-1,Z-1)- M(A,Z)] c2
15. Reactia de fisiune
Reacia de fisiune const n spargerea unui nucleu greu prin bombardarea cu neutroni. A fost
descoperit de Otto Hahn i F. Strassmann n 1939, care au spart nucleul de uraniu prin
bombardarea cu neutroni.
Enrico Fermi a realizat n 1942 primul reactor nuclear din lume bazat pe reacia de fisiune. n
natur exist n principal doi izotopi ai uraniului : 235U si 238U. Pentru izotopul 235U reactia de
fisiune poate avea loc cu neutroni lenti dar si cu neutroni rapizi. In schimb, izotopul 238U poate fi
spart doar cu neutroni rapizi, a caror energie trebuie sa depaseasca 1.5 MeV.
Stim ca energia de legatura este : Wleg=- W(A,Z)=[M(A,Z)-Zmp-(A-Z)m]c2
Dorim sa vedem in ce fragmente se imparte un nuclid in urma unei reactii de fisiune. Fie aceasta
fractiune x.

Energia care se obtine prin acesta reactie poate fi calculata conform relatiilor :
sau

iar dupa cateva calcule elementare se

obtine :
Aceasta energie prezinta un maxim acolo unde

16. Clasificarea particulelor fundamentale;

S-a dovedit de-a lungul timpului c particule care la nceput erau
considerate ca fiind elementare (atom, molecul) au structur complex, fiind
alctuite din alte particule elementare. Din acest motiv este mai indicat s le
numim particule fundamentale.
Particulele fundamentale se mpart n trei clase mari: fotoni, leptoni si
hadroni. La rndul lor, hadronii se subdivid n dou clase: mezoni si barioni.
Barionii constituie o grupare a particulelor formate din nucleoni si hiperoni.

17. Caracteristicile nucleului: numrul atomic de mas, numrul de sarcin,

izotopii i izobarii atomici, unitatea atomic de mas;
Toate nucleele atomilor sunt alcatuite din doua tipuri de particule
fundamentale: protoni si neutroni. Cele doua particule sunt considerate ca
fiind doua stari cu sarcini diferite ale aceleeasi particule numita nucleon.
Sarcina nucleului este Z ,unde Z este numarul de protoni din nucleu. Acest
numar constituie numarul de ordine din tabelul lui Mendeleev.
Numarul de masa este reprezentat de numarul total de nucleoni A=Z+N.
Nucleele care au acelasi numar de ordine Z dar au mase diferite se numesc
izotopi. Nucleele avnd acelasi numar atomic de masa A ,dar numere de
ordine diferite, se numesc izobari.
Masa nucleului fiind foarte mica nu se exprima n kilograme, ci n unitati de
masa atomice (u). Unitatea de masa atomica este numeric egala cu a
douasprezecea parte din masa izotopului carbon 12 (
) si are valoarea
1.66x
kg.

18. Raza nucleului, densitatea materiei nucleare;

Raza nucleului:

unde

Densitatea:

19. Defectul de mas; Energia specific de legtur a unui nucleon;

(

Marimea M se numeste defect de masa, iar marimea W = Mc2 se

numeste energie de legatura. Energia de legatura a unui nucleu este egala cu
energia necesara dezintegrarii nucleului n particulele sale componente.
Pentru ca nucleul sa fie stabil, trebuie ca energia sa de legatura sa fie pozitiva,
adica masa nucleului sa fie mai mica dect suma maselor particulelor izolate
care l compun.
Energia specifica de legatura sau energia de legatura medie a unui nucleon
n nucleu este definita prin relatia:

20. Radioactivitatea; Legea dezintegrrilor radioactive; Constanta dezintegrrilor

radioactive;
Radioactivitatea consta n transformarea spontana a unui nucleu n nucleul
altui element chimic prin emisia de particule. Radioactivitatea este de doua
tipuri: naturala si artificiala.
Legea dezintegrarii radioactive este o lege statistica si valabilitatea ei
dispare daca numarul de nuclee nu este suficient de mare:

( )

Constanta:

21. Timpul de njumtire; Durata medie de viaa.

Timpul de njumatatire

este intervalul de timp dupa care numarul de

nuclee care au ramas nedezintegrate scade la jumatate din numarul initial.

Durata medie de viata a unui nucleu poate fi calculata conform fizicii
statistice, tinnd cont de probabilitatea de dezintegrare a nuclidului.

22. Activitatea unei surse radioactive; Unittile de msur ale activitii unei
surse;
Definim activitatea a unei surse radioactive ca fiind numarul de
dezintegrari din unitatea de timp.

Unitatile de masura a activitatii radioactive sunt Becquerel-ul si Curieul.Becquerel-ul reprezinta activitatea unei surse care sufera o dezintegrare
ntr-o secunda. Curie-ul este o unitate utilizata mai des si reprezinta
aproximativ activitatea unui gram de radiu:
1Ci = 3.7*

dezintegrari/secunda.

23. Reacia nuclear; Radioactivitatea artificial.

Reacia nuclear reprezint ansamblul de fenomene care se produc n urma
ciocnirii unui nucleu de ctre alt nucleu,particul (neutron, proton, particul
)sau de ctre un foton.
n urma reaciilor nucleare pot aprea izotopi radioactivi ai unor elemente
chimice care n mod natural sunt stabile. Astfel de elemente sunt numite
radionuclizi artificiali, iar radioactivitatea lor este numit radioactivitate
artificial.

24. Schema general a unei reacii nucleare; Legi de conservare ntr-o reacie
nuclear;
ntr-o astfel de reacie nuclear avem urmtoarele legi de conservare :

- legea de conservare a impulsului :

- legea de conservare a sarcinii :

-legea de conservare a numrului barionic (numrul de nucleoni nu se

modific n cursul reaciei) :

-legea de conservare a numarului leptonic:

-legea de conserv. a spinului
-legea de conserv. a energiei relativiste

25.Caldura de reactie. Reacii exoterme, reacii endoterme;

(

Cldur de reacie. Dup semnul caldurii de reacie, reaciile nucleare pot fi

:reacii exoterme (atunci cnd cldura este pozitiv, se degaj cldur) sau reacii
endoterme (cnd cldura este negativ, adic se absoarbe cldur).